Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 02-03-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2000

4. Dezbateri asupra proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Doamnelor și domnilor deputați,

Ziua de astăzi a fost destinată dezbaterii inițiativei privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților. Sperăm că aveți la-ndemână proiectul de hotărâre în acest sens. Comisia permanentă pentru Regulament este prezentă: domnul Brezniceanu, domnul Bivolaru, domnul Szekely, domnul Mândroviceanu.

Mai întâi, invit comisia să ne prezinte raportul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În februarie anul trecut a fost înaintată o inițiativă de modificare a Regulamentului către această comisie care a căpătat și caracterul de permanentă.

Această comisie pentru Regulament a examinat în cadrul ședințelor sale toate amendamentele privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților propuse de mai mulți deputați – individual, în grup, precum și de către grupurile parlamentare, și chiar din partea unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Comisia și-a însușit cea mai mare parte din aceste amendamente și a propus modificări și completări, considerând că prin acestea vor crește performanțele Camerei Deputaților prin eficientizarea activității acesteia, prin simplificarea unor proceduri parlamentare, prin disciplinarea unor practici parlamentare, precum și prin oficializarea unor cutume parlamentare.

La redactarea amendamentelor au fost avute în vedere soluțiile care se aplică în diferite parlamente europene ale căror practici sunt compatibile cu activitatea parlamentului nostru.

Principalele direcții vizate de comisie în cadrul lucrărilor au fost: creșterea eficienței activității Camerei Deputaților, creșterea activității plenului, stabilirea operativă a ordinii de zi și a programului de lucru, creșterea eficienței activității comisiilor parlamentare permanente și speciale, disciplinarea procedurii de depunere a amendamentelor, simplificarea procedurii de vot, evitarea obstrucționării lucrărilor prin luări de cuvânt succesive ori prin absență.

În acest sens, comisia a vizat o serie de propuneri pe care le voi enumera mai departe în acest raport.

În primul rând, este vorba de propunerile privind creșterea eficienței activității Camerei Deputaților, în vederea creșterii performanțelor Camerei Deputaților prin eficientizarea activităților. Propunerile făcute în raport vizează deplasarea centrului de greutate al activității din plenul Camerei Deputaților pe activitatea din comisiile parlamentare permanente.

Astfel, în acest raport încercăm să propunem și să vă supunem atenției dumneavoastră în primul rând, în baza actualelor prevederi regulamentare, faptul că absența deputaților considerăm că poate bloca activitatea Camerei Deputaților prin inexistanța cvorumului. Pentru a se evita o astfel de situație, comisia și-a propus să desființeze condiția de cvorum pentru lucrările în plenul Camerei Deputaților, cu excepția cazurilor prevăzute de art.64 din Constituție, respectiv la votul final al legilor, hotărârilor și moțiunilor.

Prezența în plen se va asigura prin responsabilizarea grupurilor politice. Aceasta este una dintre propunerile făcute în cadrul acestei comisii.

În al doilea rând, în cazul în care se adoptă această variantă, în Regulament pot fi introduse prevederi care să permită comisiilor parlamentare să lucreze chiar în paralel cu lucrările în plenul Camerei Deputaților, fiind obținută în felul acesta o posibilă optimizare a lucrărilor Camerei Deputaților.

Și, în al treilea rând, în acest cadru este necesară organizarea prin ordinea de zi a unor ședințe de vot în care proiectele dezbătute în cursul unei săptămâni să fie supuse votului final. Această soluție este întâlnită în parlamentul belgian, dar și în alte parlamente pluraliste. În cazul neîntrunirii cvorumului, este necesar ca în Regulament să se prevadă posibilitatea reluării ședinței după un anumit interval de timp – la sfârșitul zilei sau în altă zi. Președintele poate dispune ca toți deputații din incinta Parlamentului să se prezinte la vot sau la dezbateri, sub sancțiunea considerării lor ca absenți în ziua respectivă. Deputații care nu participă la vot, dar care sunt prezenți, intră în cvorum, pentru a se evita boicotul parlamentar.

O altă categorie de propuneri vizează creșterea eficienței activității plenului Camerei Deputaților. În scopul evitării aglomerării agendei Camerei Deputaților cu lucrări inutile, propunem ca aducerea la cunoștința deputaților prin anunțarea titlului, a inițiatorului și a comisiilor sesizate în fond și pentru avizarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative, aceasta să fie făcută după 5 zile de la distribuirea acestora către deputați.

Aducerea la cunoștință nu va avea un caracter formal, fiind posibil ca plenul Camerei Deputaților, la propunerea comisiei sesizate în fond, să respingă o propunere legislativă sau un proiect de lege sau să opteze în cazul în care aceasta are un caracter simplu și fără complexitate. Un exemplu ar fi cazul acordurilor internaționale. Această procedură nu este singulară, ea putând fi întâlnită, de exemplu, în parlamentul Spaniei.

O altă categorie de propuneri privește stabilirea operativă a ordinii de zi și a programului de lucru. În prezent, ordinea de zi este stabilită și modificată de Camera Deputaților, la propunerea Biroului permanent. Dezbaterea ordinii de zi și a programului de activitate nu poate fi finalizată uneori datorită lipsei de cvorum, iar alteori dezbaterea ocupă o parte importantă a timpului Camerei Deputaților care ar putea fi utilizat pentru realizarea unor dezbateri sau pentru alte scopuri de legiferare.

Pentru evitarea acestor situații, comisia propune instituirea Comitetului ordinii de zi, ca urmare și a inițiativelor legislative înaintate. Acest Comitet al ordinii de zi se dorește a fi o structură distinctă a Camerei Deputaților, formată din liderii grupurilor parlamentare și președintele Camerei Deputaților. Comitetul are ca atribuție principală aprobarea ordinii de zi și a programului de activitate al Camerei Deputaților, precum și modificarea acestora, aducând hotărârile la cunoștința Camerei Deputaților. Președintele Camerei Deputaților convoacă acest Comitet și conduce lucrările sale. Votul fiecărui lider este proporțional cu ponderea grupului pe care îl reprezintă în Camera Deputaților.

Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor, președintele Camerei Deputaților neavând dreptul să voteze la asemenea întâlnire, participând ca invitat la o astfel de dezbatere și un reprezentant al Guvernului. Soluția propusă nu este singulară, fiind întâlnită în parlamentele din Franța, Spania, Belgia și altele.

O dată cu adoptarea ordinii de zi, Comitetul va organiza dezbaterile prin alocarea timpului afectat grupurilor parlamentare, în mod obligatoriu la dezbaterea politică și în mod facultativ la dezbaterea generală asupra unor proiecte de lege sau propuneri legislative.

O altă categorie de propuneri privește creșterea eficienței activității comisiilor parlamentare permanente.

În activitatea acestor comisii se înregistrează anumite disfuncții pentru a căror eliminare în raport se propune: în primul rând, cu aprobarea scrisă a liderului grupului parlamentar, un deputat care absentează justificat de la lucrările comisiei să poată fi înlocuit de un alt membru al grupului parlamentar respectiv; în al doilea rând, comisiile parlamentare să poată lucra și în afara sesiunii, cu aprobarea Biroului permanent; și, în al treilea rând, raportul comisiei sesizate în fond să fie depus la Biroul permanent în cel mult 60 de zile de la înregistrarea la comisii de proiectului de lege sau a propunerii legislative. Biroul permanent poate reduce termenul până la minim 5 zile sau îl poate prelungi. Dacă raportul comisiei nu se depune în termen, Comitetul ordinii de zi poate include proiectul pe ordinea de zi, spre a se evita blocarea acestora de către comisii.

O altă categorie de propuneri privește depunerile de amendamente. Depunerea de amendamente este un drept al deputatului pe care îl poate utiliza și în mod abuziv uneori, contribuind prin aceasta la obstrucționarea procesului legislativ.

În vederea întăririi disciplinei regulamentare privitoare la aceste depuneri de amendamente, comisia propune printre altele ca, în primul rând, depunerea amendamentelor în timpul dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților să fie interzisă, cu excepția celor de redactare.

În al doilea rând, depunerea amendamentelor să se facă numai la comisia sesizată în fond cel mai târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului pentru depunerea raportului acestei comisii.

În al treilea rând, comisia sesizată în fond este obligată să țină o evidență a amendamentelor depuse, urmând ca acestea să figureze în raportul comisiei fie la amendamentele admise, fie la cele respinse.

În al patrulea rând, amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau bugetului asigurărilor sociale de stat se transmit Guvernului de către președintele comisiei, potrivit art.110 din Constituție, pentru a se comunica legiuitorului punctul său de vedere.

Și, în al cincilea rând, amendamentele Guvernului se depun numai pe răspunderea și semnătura unui membru al Guvernului.

În altă ordine de idei, sunt propuneri privind simplificarea procedurii de vot. În lipsa unor mijloace electronice de vot, desfășurarea votului prin ridicarea mâinii presupune numărarea votului în toate cazurile, procedură care consumă în mod inutil o mare parte din timp.

Pentru evitarea unor astfel de situații, comisia propune ca orice problemă, în primul rând, ce urmează a fi votată se consideră aprobată dacă la solicitarea președintelui Camerei Deputaților nu există nici o obiecție.

În al doilea rând, aprecierea rezultatului votului prin ridicarea mâinii sau prin ridicarea în picioare se face de către președinte.

În al treilea rând, deputații care lipsesc datorită unei însărcinări date de Camera Deputaților sau de Biroul permanent să poată vota prin corespondență, pentru a nu se micșora puterea de vot a grupului parlamentar respectiv.

În al patrulea rând, contestarea votului se face numai imediat după derularea acestuia.

În al cincilea rând, la vot se supun numai textele la care au fost făcute amendamentele.

Și, în ultimul caz, referitor la propunerea privind evitarea obstrucționării lucrărilor prin luări de cuvânt succesive sau prin absență, se fac o serie de propuneri utile și în acest sens.

Comisia a depus acest raport în luna septembrie anul trecut și a constatat, cu o oarecare surpriză, că în mod sistematic, fiind trecută în proiectul ordinii de zi, nu a reușit să fie inclus în dezbatere în Camera Deputaților decât în acest moment.

Ca urmare totuși a depunerii acestui raport și a trecerii acestui timp destul de însemnat până la dezbatere, s-au petrecut câteva lucruri notabile, considerăm noi, și anume că a putut fi prezentat acest raport către toți deputații și grupurile parlamentare, și acest raport a făcut și obiectul unor discuții în cadrul unor grupuri parlamentare, și, bineînțeles că s-au observat anumite inadvertențe, chiar disfuncționalități în ceea ce privește modificările propuse, fie că nu erau suficient de clare sau coerente, fie că modificările propuse nu erau foarte bine corelate cu modificările rămase neschimbate.

La comisie s-a primit un punct de vedere din partea Grupului parlamentar al PDSR privind trei probleme importante: în primul rând, cu privire la programul de lucru al Camerei Deputaților; în al doilea rând, cu privire la constituirea grupurilor parlamentare; și, în al treilea rând, cu privire la așa-zisa instituire a Comitetului ordinii de zi.

Aceste trei propuneri au fost discutate destul de mult în mai multe ședințe ale Biroului permanent al Camerei Deputaților și comisia a primit sarcină alaltăieri seara ca să reia aceste trei probleme, să le discute și să înainteze către Camera Deputaților un raport suplimentar vizând aceste trei propuneri care au fost considerate în final că sunt propuneri care trebuie luate în considerație și în discuție.

Din acest punct de vedere, domnule președinte, informez Camera Deputaților că aceste trei propuneri vizează un câmp mai larg în ce privește spațiul și prevederile regulamentului respectiv și, în consecință, singur că modificarea sau corecția unor reglementări din Regulamentul Camerei Deputaților vizând spațiul și domeniul acestor trei propuneri este mult mai largă, pentru că sunt foarte multe reglementări care sunt influențate de aceste trei propuneri. în consecință, aseară comisia a constatat că nu poate să înainteze raportul către dumneavoastră, neavând timpul necesar pentru finalizarea acestor dezbateri în cadrul comisiei, și vă informez că în cadrul acestui, să spunem, raport suplimentar nefinalizat, comisia solicită o prelungire a dezbaterii în cadrul comisiei, pentru ca să se pună de acord în legătură cu propunerile înaintate de Grupul parlamentar al PDSR.

Vă mulțumim.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Trecem la dezbaterile generale.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dorește să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Domnul vicepreședinte Adrian Năstase, din partea grupului parlamentar al PDSR.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterea pe care o începem astăzi are o deosebită importanță pentru activitatea Camerei Deputaților.

Au trecut 5 ani de când, în urma unei dezbateri extrem de serioase, pe baza unei documentări foarte serioase, am adoptat împreună un Regulament care a stat la baza activităților Camerei Deputaților, deși trebuie să vedem cu atenție condițiile diferite în care a lucrat Camera Deputaților înainte de 1996 și după 1996.

Principala problemă pe care ne-o punem cu toții este de a face în așa fel încât activitatea legislativă, activitatea de control parlamentar să se desfășoare în condiții mai bune, în formule mai bune.

Din experiența pe care am acumulat-o, s-au distins anumite concluzii și, dincolo de valoarea relativă a oricărui text juridic, a oricărui Regulament care încearcă să structureze într-un anumit fel activitatea unui Parlament, cred că este momentul acum să vedem felul în care lucrăm în noile condiții într-o clădire care are și avantaje și dezavantaje, într-o situație în care nu mai trebuie să împărțim activitatea în plen într-o clădire cum era cea din Dealul Mitropoliei și comisiile care își desfășurau activitatea în această clădire.

Deci, în acest nou context, putem să ne punem problema de a articula într-un alt mod legătura dintre comisii și plen, pentru că, probabil, problema cea mai importantă, în continuare, rămâne aceea a felului în care reușim să producem mai rapid, mai bine, proiectele de lege și rapoartele comisiilor, pentru ca în plen să limităm discuțiile noastre în mod esențial la dezbaterile politice, iar dezbaterile asupra amendamentelor să se poarte asupra acelora care, într-adevăr, sunt esențiale.

Nu vom putea substitui comisiile activității în plen, dar nici nu are rost să folosim plenul în locul comisiilor.

De aceea, din punctul nostru de vedere, considerând că modificarea regulamentului este o activitate absolut normală, considerând că este firesc să avem de acum înainte o comisie care să rețină ceea ce apare ca o disfuncție în activitatea Parlamentului, pentru a propune, atunci când este cazul, noi modificări în regulament, și există numeroase exemple de Parlamente în alte țări, unde lucrurile se desfășoară în acest mod, deci avem acum condițiile pregătite pentru a realiza, pentru a aduce la zi acest regulament și pentru a-l adapta la nevoile de celeritate pe care le reclamă activitatea parlamentară.

Probabil că o anumită tensiune din ultima vreme, numărul mare de ordonanțe de urgență, numărul mare de ordonanțe, dincolo de rațiunile politice pe care noi adeseori le criticăm, acest număr mare de ordonanțe, spuneam, este probabil datorat și faptului că Parlamentul nu are proceduri mai rapide de adoptare a legilor, iar procedura de urgență nu este foarte bine organizată, și ea este folosită uneori în mod abuziv, pentru a introduce pe agenda lucrărilor, pe ordinea de zi, anumite teme care blochează mersul lucrărilor. Va trebui să găsim o ieșire din această situație.

Vreau să vă spun de pe acum că, în viitoarea legislatură, practic, luni de zile se va lucra pentru a da de-o parte, pentru a aproba, a ratifica, a respinge – dacă va fi cazul - sutele de ordonanțe de urgență care încă sunt în sertarele Parlamentului.

De aceea, discuția de astăzi, din săptămânile următoare, pentru adoptarea unui nou regulament, pentru amendarea regulamentului actual este, din punctul nostru de vedere, extrem de serioasă.

Discuția a pornit de la o chestiune punctuală, atunci când domnul vicepreședinte Lupu, într-un elan justițiar, a ținut să impună modificarea regulamentului numai într-un singur punct – acela legat de cvorumul necesar pentru ridicarea imunității parlamentare. Sigur, între timp, acest entuziasm a dispărut și, în mod categoric, în perioada care a trecut, s-a văzut că sunt și alte probleme, la fel de importante, unele dintre ele de esență, care merită să fie dezbătute.

În mod evident, ar trebui cu toții să fim atenți la soluțiile pe care le vom da în cursul acestor dezbateri, pentru că nu este vorba de un proiect care să vizeze numai ceea ce se va întâmpla până la sfârșitul acestei legislaturi, ci probabil pentru o perioadă încă mai lungă de timp, și sintem interesați cu toții ca Parlamentul, Camera Deputaților să funcționeze în condiții cât mai bune.

Sunt multe lucruri concrete care ar merita să fie discutate, nu vreau să vă rețin atenția, însă, cu aceste chestiuni, care vor fi prezentate de mine sau de colegii mei în cursul acestor dezbateri, în legătură cu problemele care figurează în raportul comisiei, unele dintre amendamentele noastre au fost acceptate deja de către comisie.

Reamintesc una dintre ideile mai importante, pe care am dorit să le facem cunoscute colegilor, și anume ideea de a asigura, la nivelul unei luni de activitate parlamentară, a unui program mai flexibil, care să ne permită, dacă este cazul, să existe și o anumită continuitate în dezbaterile din comisii... Știți foarte bine că, în sfârșit, o oră, sau două, sau trei ore în comisie, o dată pe săptămână, o astfel de activitate nu permite o continuitate pentru finalizarea unui proiect și de aceea, o eventuală concentrare a activităților în comisii, pe o săptămână sau chiar două în cursul unei luni, ar putea să fie extrem de interesantă.

Sigur că pot fi aduse și contraargumente, unele legate de nevoia, de existența unui cadru pentru dezbateri politice, în măsura în care apar crize politice, și pentru a menține dezbaterea în cadrul Parlamentului, altele legate de eventualele proceduri de urgență, care ar putea să fie invocate sau utilizate în perioada respectivă.

Eu cred că se pot găsi soluții. Ceea ce este important este să înțelegem cu toții că va trebui să fim mai flexibili, să permitem o organizare a activităților noastre pe o bază mult mai pragmatică.

De aceea, eu vreau să-i asigur pe toți colegii prezenți la această dezbatere, pe reprezetanții grupurilor parlamentare, că vom încerca, prin reprezentanții noștri, să venim cu soluțiile pe care le considerăm cele mai potrivite pentru amendarea unui regulament care este esențial pentru munca noastră în comun, în cadrul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință).

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim și noi, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi,

Înainte să dau cuvântul următorului vorbitor, și exprimându-mi speranța că în acest regulament dumneavoastră veți introduce și prevederea de la Consiliul Europei, ca telefoanele mobile să fie interzise în ședințele în plen, vreau să vă anunț, trebuie să vă anunț, sunt dator, că în urma apelului nominal și-au exprimat prezența 219 deputați.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.Ț.C.D., domnul vicepreședinte Vasile Lupu.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Regulamentul Camerei Deputaților este actul normativ în măsură, primul, să contribuie la eficientizarea activității parlamentare.

Impulsul acestei inițiative legislative se regăsește în preocupările P.D.S.R.-ului încă din vechea legislatură și, după o evoluție de 3 ani, a ajuns în fața dumneavoastră raportul Comisiei pentru regulament.

Într-adevăr, eu am pornit cu o inițiativă de modificare a reglementării instituției imunității parlamentare din regulament. Atunci, la începutul actualei legislaturi, s-a cerut o Comisie specială, în care să fie reprezentate toate grupurile parlamentare, am acceptat acea Comisie specială, ale cărei rezultate, după un an, nu s-au prea văzut, apoi s-a cerut o Comisie permanentă, am acceptat și acea Comisie permanentă, și acum, iată-ne, în sfârșit, în fața raportului.

Majoritatea textelor acceptate de Comisia pentru regulament și prevăzute în raport sunt pe linia reglementărilor în materie din procedurile Parlamentelor europene.

Nu avem a ne face griji că vom ieși din acest cadru, trecând la dezbaterea actualei inițiative legislative.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertați-mă, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi,

Am rugămintea să ascultăm cât se poate în liniște ceea ce reprezintă intervențiile la dezbaterile generale, cu atât mai mult cu cât, cu toții suntem interesați de punctele de vedere ale fiecărui grup parlamentar din această Cameră.

Deci, insist, în măsura în care dialogul pe care-l angajați în sală este obligatoriu, faceți-l în șoaptă.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă regulamentul, în forma actuală, a dat niște rezultate bune în legislatura trecută, cu o anumită configurație a Parlamentului, trebuie să recunoaștem că în această legislatură eficiența activității parlamentare este discutabilă. În parte, datorită prevederilor regulamentare, în parte, datorită unor disfuncționalități ce incumbă, fără discuție, răspunderea fiecărui grup parlamentar.

Aș ruga distinșii reprezentanți ai grupurilor parlamentare, care vor lua în continuare cuvântul la dezbaterile generale, peste stăruința, de care nu ne îndoim, cu care vor contribui la dezbateri și la negocierile privind conținutul viitorului text, să se pronunțe asupra câtorva chestiuni mai precise.

mai întâi, dacă suntem de acord cu trecerea ponderii activității parlamentare în comisii. Nu este o noutate, așa se procedează în Parlamentele țărilor cu tradiție democratică neîntreruptă. Unii dintre noi, un grup destul de important, avem și experiența dezbaterilor parlamentare din Consiliul Europei.

Apoi, în privința disciplinei parlamentare, eu îmi amintesc frecvent că în legislatura precedentă, art. 125 din Regulamentul Camerei Deputaților era aplicat foarte precis și cu mai multă eficiență.

Ca atare, când la un apel nominal se constata absența nemotivată a unui deputat, absența antrena partea din indemnizație aferentă unei zile lucrătoare în plen, diurna de deplasare, indemnizația de ședință, așa cum erau reglementare la acea vreme.

Mult mai greu, mult mai dificil este să se aplice această sancțiune acum, deși noi – P.N.Ț.C.D.-ul am susținut întotdeauna întărirea disciplinei parlamentare, chiar cu sancțiuni pecuniare.

Aș vrea să-l asigur pe domnul vicepreședinte Năstase că nu mi-am pierdut câtuși de puțin entuziasmul, nici eu și nici colegii din P.N.Ț.C.D., în a susține modificarea reglementării imunității parlamentare în ceea ce privește majoritatea necesară pentru încuviințarea dată de Camera Deputaților, ca un deputat urmărit pentru sărvârșirea unei infracțiuni să poată răspunde la procedurile judiciare ca un demn cetățean român.

Dacă chiar domnul vicepreședinte Năstase a invocat în mai multe luări de cuvânt în cadrul Parlamentului și în mass-media că această măsură ar putea fi aplicată, dar numai începând cu legislatura următoare, acum, când mai avem doar câteva luni de dezbatere parlamentară, cred că domnul vicepreședinte Adrian Năstase nu mai are nici o rezervă în a susține, împreună cu Grupul parlamentar al P.D.S.R., coborârea majorității de la două treimi, majoritate calificată, la majoritatea absolută, de jumătate plus unu din numărul celor prezenți. Noi nu avem nici o rezervă în privința aceasta, chiar dacă am fi în opoziție în legislatura următoare.

Și aici, vreau să asigur pe toți colegii, că noi suntem pregătiți să contribuim la o reglementare eficientă, la o reglementare modernă, la o reglementare europeană, fără a ne împotmoli în interese personale, în interese de grup, în interese de partid.

Interesul nostru politic trebuie să fie stabilitatea instituțiilor democratice, în cazul nostru stabilitatea majorității constituite la începutul legislaturii, eficiența activității parlamentare și aplicarea strictă a principiului consacrat de Constituție, potrivit căruia: "Nimeni nu este mai presus de lege".

În concluzie, dorim să vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate de a participa, în continuare, la negocieri, dar în întâlniri care, odată convenite, prezența să fie asigurată din partea tuturor grupurilor parlamentare, astfel ca la sfârșitul acestei sesiuni, să putem prezenta un nou regulament opiniei publice, regulament care să poată fi aplicat, cred eu, evident, din legislatura următoare.

Acestea fiind spuse, vă mulțumesc pentru atenție și sper ca unele amendamente care au fost respinse de comisie, amendamente pe care le-am mai susținut de la această tribună, să poată fi susținute cu ocazia dezbaterilor și în plen.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule vicepreședinte, și am speranța că reușim să adoptăm repede acest regulament modificat și că-l vom folosi chiar în această legislatură.

din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul Alexandru Brezniceanu.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În intervenția mea, încerc să sintetizez câteva aspecte pe care Grupul parlamentar al P.D. le consideră importante în ce privește modificarea Regulamentului de funcționare al Camerei Deputaților.

Fără îndoială că orice grup, și Grupul nostru parlamentar, de asemenea, își dorește o eficientizare cât mai serioasă și cât mai rapidă a activității noastre, astfel încât oportunitatea prezentării în fața dumneavoastră a unui raport al Comisiei pentru regulament este mai mult decât evidentă.

În ce privește această eficientizare, noi o gândim și o asemănăm, de fapt, cu o descentralizare, aș putea spune, a activității noastre. Or, dacă este să decidem, și vom decide până la urmă, sper eu, această descentralizare, ea nu poate avea loc decât prin mărirea ponderii activității în comisiile permanente, mărirea activității și importanței grupurilor parlamentare.

În ce privește modalitatea de lucru în Camera Deputaților, s-au ivit pe parcursul activității Comisiei permanente pe care dumneavoastră ați acceptat-o prin votul dumneavoastră, s-au ivit 4 metode de lucru, pe care, cu voia dumneavoastră, destul de repede, îmi permit să vi le reamintesc: una este cea prezentă, în baza căreia lucrăm și pentru care cred că toți avem, așa, idei destul de serioase și cu susțineri destul de serioase de a o critica. A doua modalitate de lucru, care a rezultat din amendamentele aduse de dumneavoastră, este aceea de a se lucra 2-1-1, două săptămâni în plen și în grupurile parlamentare, o săptămână în comisii și o săptămână în teritoriu. O a treia metodă este aceea de a lucra 1-1-1, adică o săptămână în plen, una în comisii și una în teritoriu. Și, a patra, este aceea de a lucra, și s-a mai prezentat aceasta, insist foarte puțin asupra ei, este aceea de a se lucra în paralel, în permanență, în comisii și în plen.

În felul acesta credem noi, și cred eu, personal, cu voia dumneavoastră, că lucrând în comisii în permenență și venind în plen atunci când este nevoie, atunci când un grup parlamentar este interesat, unul sau mai multe, atunci când președintele de ședință solicită prezența noastră, noi existând în permanență în comisii, cred că în felul acesta se elimină foarte mulți timpi morți, pentru că asta ne dorim. se dorește, prin această metodă, pe care bănuiți că eu personal o susțin, și Grupul parlamentar al P.D., de asemenea, se dorește ca acele articole din proiectele de lege, care nu au amendamente propuse în timp la comisii și numai la comisii, se înțelege, să nu mai fie supuse la vot, și mi-aș permite să reiau gluma unui coleg, astfel încât "să obligăm președintele de ședință să discute cu stenograma". Cer scuze pentru această glumă, dar are importanța ei...

Sigur, prezența la votul final realizează votarea și a articolelor care nu le mai discutăm în plen, se discută în plen numai articolele care au amendamente. Eu cred mult în această metodă, că ea va eficientiza cu adevărat activitatea noastră.

În ce privește mărirea ponderii, și mărirea importanței, de fapt, a grupurilor parlamentare, Partidul Democrat va susține și, de pe acum, vă prezint acest lucru, noi vom solicita, prin intervențiile noastre, ca, legat de componența comisiilor, să nu se mai realizeze această componență algoritmică, de fapt, a comisiilor, să nu se mai realizeze prin vot, și ea să fie la îndemâna oricând, și la decizia oricând a grupului parlamentar, urmând ca modificări sau componențe care să respecte, repet, algoritmul, să fie anunțate în acest plen, astfel încât toți colegii doar să ia act de acest lucru.

Câteva cuvinte mi-aș mai permite să vă vorbesc de fixarea ordinii de zi. Dumneavoastră ați observat de-a lungul timpului că se pierde destul de mult timp cu fixarea, cu stabilirea ordinii de zi.

Au fost variante și variante în acest sens, una din ele fiind aceea de a înființa un Comitet al ordinii de zi.

Finalmente, în urma dezbaterilor în comisie și în urma dezbaterilor chiar în Biroul permanent al Camerei Deputaților, se pare că se renunță la această idee, dar, credem noi că nu-i rău dacă pentru stabilirea ordinii de zi, de fapt se procedează acum așa, dar îmbunătățim această propunere care este a colegilor de la P.D.S.R., credem noi că este bine ca în Biroul permanent, când este vorba de stabilirea ordinii de zi, să participe și reprezentanți ai grupurilor parlamentare care nu au reprezentare în Biroul permanent. se poate realiza, credem, un vot, respectându-se ponderea fiecărui grup parlamentar, la vot participând câte un singur reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

Acestea, pentru moment, am crezut eu de cuviință că sunt cele câteva elemente pe care să vi le prezint dumneavoastră. Sigur, dumneavoastră veți decide între variantele care se vor ivi la chestiunile mai de esență ale acestui regulament.

Pe parcursul dezbaterilor, vom veni cu amendamentele pe care le avem depuse în timp util la comisie, și care există în raportul acestei comisii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumi, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R., are cuvântul domnul lider Ioan Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este de la sine înțeles că modificarea Regulamentului Camerei Deputaților a reprezentat și reprezintă...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă cer scuze, domnule deputat, numai o secundă.

Stimați colegi,

Haideți să încercăm să nu mutăm acum ponderea în grupurile parlamentare, a discuțiilor noastre. Fiți amabili și să ascultăm ceea ce colegii noștri spun de la această tribună la dezbaterile generale.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Gavra:

Da, da, vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Deci, modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, ca lege de organizare internă a acestui segment al Parlamentului României, a reprezentat și reprezintă o chestiune relevantă în activitatea acestei legislaturi a Camerei Deputaților.

Au fost foarte multe discuții, foarte multe dezbateri, din păcate unele contradictorii, în care s-au afirmat adversitățile, care n-au condus într-un timp normal la realizarea acestui raport al Comisiei speciale, care să fie prezentat, dezbătut și adoptat în varianta în care va fi adoptat la nivelul Camerei Deputaților.

Au existat mai multe puncte de vedere în legătură cu restructurarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Vreau să vă precizez că există și o contestație depusă la Curtea Constituțională, pe articolul care privește organizarea grupurilor parlamentare, chestiunea legată de independenții Camerei Deputaților, care nu vin prin alegeri, ci devin "independenți" prin părăsirea unui grup parlamentar, și care, probabil va trebui luată în considerare atunci când se va exprima punctul de vedere, printr-o decizie a Curții Constituționale.

Vreau să relelv acest lucru și trebuie să avem în vedere, chiar dacă depășim articolul care se referă la organizarea grupurilor parlamentare, ca structuri fundamentale ale Camerei Deputaților, pentru că o decizie similară a fost dată de Curtea Constituțională în anul 1994, în care se dă dreptate celor de la Senat, care au contestat regulamentul, astfel încât se pot constitui grupuri parlamentre și din independenți și un independent se poate afilia la oricare grup parlamentar la Senat, fiind considerat de drept membru al grupului parlamentar, ceea ce, deocamdată, la Camera Deputaților nu se poate, pentru că articolele din regulament interzic acest lucru. De acest lucru va trebui să ținem cont, pentru că acest regulament se va aplica în legislatura viitoare și, ca atare, debutul, după anul 2000, al noii legislaturi, trebuie să fie în acord cu textul Constituției României.

Prima chestiune la care vreau să mă refer este aceea a grupurilor parlamentare. Din păcate, prin vechiul regulament, chiar dacă el a fost modificat și amendat pe parcurs, grupurile parlamentare nu și-au avut locul cuvenit în structurile de conducere ale Camerei Deputaților, decât formal, deci ca afirmație într-un articol de regulament. Or, trebuie să înțelegem că structura fundamentală, de bază a Camerei Deputaților, după care funcționează celelalte structuri, inclusiv comisiile permanente, sunt grupurile parlamentare, iar liderii grupurilor parlamentare efectiv trebuie să participe, chiar dacă la unele chestiuni numai prin consultare, la luarea tuturor deciziilor care privesc funcționarea și organizarea Camerei Deputaților.

Din păcate, acest lucru s-a întâmplat rareori până acum la Camera Deputaților, a fost un fenomen aleatoriu, astfel încât discuțiile din plenul Camerei Deputaților au fost prelungite prin intervenția aici, de fapt, a punctelor de vedere pe care le exprimau liderii grupurilor parlamentare.

Deci, trebuie să accentuăm prin regulament că liderii grupurilor parlamentare sunt, de fapt, cei care trebuie să intre în activitate la orice capitol, când este vorba a pune în discuție ce se întâmplă în Camera Deputaților.

A doua chestiune. Este vorba de reducerea numărului de deputați și a cvorumului necesar pentru ridicarea imunității parlamentare la Camera Deputaților, deci pentru a da curs, de fapt, solicitării ministrului justiției, într-un asemenea demers juridic.

Noi am fost, de la bun început, de acord cu inițiativa pe care domnul Lupu a lansat-o atunci, întrucât discuțiile care au fost interminabile, în vreo 4 sau 5 sesiuni parlamentare, ne-au adus prejudicii imense ca imagine publică, întrucât populația nu a înțeles de ce ținem atât de mult la această imunitate și, de fapt, acea imunitate trebuie să fie relevantă doar aici, la nivelul Camerei Deputaților pentru că Regulamentul, efectiv, se referă, ca lege de organizare, numai la nivelul Camerei Deputaților și să nu existe extensiune și în afara Camerei Deputaților. Deci acest lucru trebuie adjudecat efectiv prin acest Regulament, la capitolul care se referă la acest drept care nu trebuie să fie, nici într-un caz, imuabil al demnitarului care este deputat sau senator.

Trei. Regulamentul nou trebuie să fie mult mai flexibil, decât ceea ce a fost până acum, în privința cvorumului, de acord, în privința majorităților calificate, a celor relative, la Camera Deputaților și s-ar putea conveni, s-ar putea prin consens adjudeca un punct de vedere, dar care să nu ne împingă în ridicol sau să ajungem la penibil, să considerăm că, mă rog, o majoritate relativă simplă poate fi constituită din 30 - 40 sau 60 de deputați, pentru că atunci nu-și mai are locul venirea în Parlament a unui număr de 343 de deputați. Deci să nu cădem în penibil și ridicol.

Sigur că trebuie să mutăm activitatea de bază la comisiile permanente, unde, datorită reprezentării prin coeficient la alegeri, fiecare grupul parlamentar își poate rosti punctul de vedere acolo, dar să avem în vedere și faptul că, la nivelul plenului Camerei Deputaților, trebuie să existe dezbaterea oricărui act normativ și estimarea punctelor de vedere, pentru că, de fapt, aici se adoptă actele normative, și nu la nivelul comisiilor. Deci să nu încercăm să facem un camuflaj în ce privește absenteismul real care, vedeți dumneavoastră, din păcate, este regulă la Camera Deputaților și nu excepție. De fapt, dacă am fi corecți cu noi înșine, ar trebui să spunem că dezbaterea generală asupra modificărilor de Regulament stârnește atâta audiență din partea colegilor, încât, iată, dacă am adopta un punct de vedere că există în sală 60 de deputați și cu aceasta se poate adopta chiar Regulamentul Camerei Deputaților, cădem în derizoriu efectiv. Deci nu există audiență din partea colegilor noștri, nici măcar la dezbaterea propriului Regulament, adică a legii de organizare a activității la nivelul Camerei Deputaților. Și atunci ce să mai spunem despre alte acte normative, cu relevanță, probabil, fundamentală la nivel național, când trebuie să facem apeluri repetate ca, măcar la exprimarea votului, colegii noștri să fie prezenți în sala de dezbateri!

Sunt foarte multe amendamente. Probabil că multe dintre ele vor fi respinse, la nivelul plenului Camerei Deputaților, atunci când se vor discuta, numai că, domnule vicepreședinte, pentru dumneavoastră, care conduceți lucrările Camerei Deputaților astăzi, și pentru colegii din Birou care vor urma, să transmiteți că nu se poate discuta Regulamentul, deocamdată, în actuala configurație regulamentară decât în prezența majorității deputaților, iar adoptarea fiecărui articol și amendament, ca modificare de Regulament, să nu se facă, chiar dacă se vor adopta articole care vor diminua cvorumul, care vor spune că se mută activitatea din plen la comisii ș.a.m.d. Ar fi păcat să se întâmple acest lucru.

Ultima chestiune, a patra. Din păcate, nu se întâmplă, prin modificarea acestui Regulament al Camerei Deputaților, am înțeles că și la Senat sunt pregătiți colegii noștri să-și modifice Regulamentul și ei, după o incursiune de aproape 5 ani de zile, la acest capitol, nu se realizează în nici un fel reformă parlamentară. Nu realizează, în nici un fel, reformă politică, care trebuie realizată, sigur, ca prelungire, în Parlamentul României, așa cum toți ne angajăm public și cum ne cere electoratul și ne cer, de fapt, cei care reflectă activitatea acestui Parlament și a acestei Camere, în mass-media, pentru opinia publică. Dacă dorim să micșorăm deficitul de imagine, care este de 90%, acum, negativ, al Parlamentului și al Camerei Deputaților, în sine, nu putem face altfel decât să ne schimbăm imaginea printr-o reformă parlamentară. Regulamentul nostru nu realizează în nici un fel reformă parlamentară, decât încearcă să mascheze absenteismul, lipsa de activitate, incompetența ș.a.m.d. a unora dintre colegii noștri, care, vedeți, și la ora aceasta, au lucruri mult mai importante de făcut decât de a veni la Camera Deputaților.

Apelul nominal, domnule vicepreședinte, pe care l-ați făcut dumneavoastră, a consemnat o prezență de 230 de deputați. Vă rog să-mi spuneți dacă...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

219.

Domnul Ioan Gavra:

219, deci relativ apropiat. Oricum, este o cifră record, ca prezență. Vă rog, acum, să vă uitați în sală dacă se mai poate numi reponsabilitate actul formal de a spune prezent la Camera Deputaților și de a încasa niște sume de bani pe acest act formal la Camera Deputaților; ne batem joc de noi, dar, în același timp, ne batem joc de țară, iar dacă țara arată cum arată, arată pentru faptul că și noi arătăm ca și țara, adică țara arată ca și noi.

Și, atunci, domnilor colegi, eu aș fi văzut altfel această modificare, în paralel sau simultan cu modificările de Regulament de la Senat, în asemenea fel încât să se modifice și competențele legislative, inclusiv prin Regulament, ale celor două Camere. Ele se pot modifica. Prin Constituție se spune că cele două Camere sunt egale, numai că, prin legile ordinare de organizare a Camerelor, fiecare Cameră își poate stabili competențe - similare cu ale Senatului, pentru că trebuie să existe asemenea competențe, întrucât avem și ședințele comune și trebuie să ne regăsim, pe undeva, împreună, dar și competențe speciale sau specifice, mai bine spus. Dacă tot se rostește că la Senat avem o Cameră superioară, dacă se insistă, mă rog, pe o tradiție că la Senatul României se lucra altfel înainte și era un fel de supervizor a ceea ce se întâmpla la Camera Deputaților, bine ar fi ca, pentru elasticitate, pentru fluidizare, pentru eficiență, actele normative să nu parcurgă trasee efectiv similare, la Cameră și la Senat. Deci bine era să ne punem de acord cu cei de la Senat, ca, la modificarea Regulamentelor, să renunțe ei la câte ceva, să ne adăugăm noi ceea ce ni se cuvine, că suntem Camera politică fundamentală, așa cum este scris în Constituție, a Parlamentului României. Noi decidem, în ultimă instanță, asupra oricărui act normativ contestat la Curtea Constituțională sau care se află, după mediere, într-o anumită formă, la Parlamentul României; pentru că, dacă, în continuare, parcurgem aceste trasee paralele și similare, ce e la Cameră și la Senat, la fiecare act normativ, să știți că nu se schimbă nimic, putem modifica de 25 de ori Regulamentul, pentru că eficiența și, mai ales, fluidizarea actului normativ nu are nici un fel de relevanță.

Nu știu dacă vom reuși în actuala sesiune parlamentară să încheiem dezbaterea acestui raport al Comisiei speciale pentru modificarea Regulamentului. Nu știu dacă vom reuși, pentru că, sigur, ne vom bloca, ne vom opri atunci când va veni vorba, în principal, de imunitatea parlamentară. Sigur că, după consultări, probabil că o să depășim și acest moment, dar cred că este timpul, și o luați ca sugestie, domnule vicepreședinte, pentru Biroul permanent, să discutați cu Biroul permanent al Senatului, pentru că am tot discutat, și noi, și ei, și împreună aici că ar trebui să ne modificăm Regulamentele, în asemenea fel încât să nu existe paralelisme și similarități totale între noi și ei, pentru că un act normativ parcurge 3 luni de zile, în mod obligatoriu, pentru că așa este Regulamentul, și la noi și la ei. Și atunci nu am făcut nimic: transformând Regulamentele noastre și ale lor, nu facem decât să modificăm niște articole formal, pentru că eficiența este aceeași, din păcate. Singura chestiune, din acest Regulament, care, efectiv, interesează opinia publică, pentru că restul ne aparține nouă, este cea de modificare a cvorumului, pentru a fi de acord cu solicitarea ministrului justiției pentru ridicarea imunității parlamentare. Noi suntem de acord și, după câte am înțeles, de la celelalte grupuri parlamentare, cu o singură excepție, lucrurile sunt clare. În rest, însă, bine ar fi, pentru că vom avea un traseu, dacă lucrăm numai joi la modificarea Regulamentului, de cel puțin o sesiune parlamentară, dar cred că și în următoarea sesiune parlamentară, ultima a legislaturii, vom dezbate acest lucru, ar fi bine să ne punem de acord cu Senatul, ca să vedem unde mergem împreună și unde ne despărțim, pentru că ne dă voie Constituția să ne modificăm competențele legislative ale celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

S-au făcut niște afirmații și vă cer scuze, stimați colegi, dar astăzi dimineață am venit după ce a început domnul Lupu să conducă, pentru că, la decizia Biroului permanent, am fost la un post cunoscut de televiziune, ca să încerc să fac o propagandă de reabilitare a Parlamentului României, a parlamentarismului în România și a democrației și mi se pare inadmisibil ca, acum, să ne punem noi în fața unor declarații care mai de care mai degradante, dacă vreți, pentru această instituție. Dacă noi credem că Regulamentul trebuie modificat ca să ne ascundem absenteismul, este fals. În același timp, nu putem condamna pe colegii noștri să asiste la discursuri, uneori mult prea lungi, alteori dezlânate, alteori nesemnificative, doar pentru că trebuie ca discursurile să se facă și onorații vorbitori să aibă un cvorum, dacă se poate, foarte amplu. Discursurile atrag sau nu atrag colegii noștri în sală, în măsura în care ele sunt interesante și semnificative. Noi trebuie să votăm, iar părerea noastră este că dezbaterile, părerea care a reieșit în Biroul permanent, eu nu vă spun părerea grupului meu parlamentar, pentru că, atunci, trebuie să cobor la tribună, cum ar fi normal, că dezbaterile concomitente cu adoptarea pe articole și amendamente a fiecărui articol, în plen, nu fac decât să consume timp. Cum modificarea competențelor legislative nu se poate face prin regulamente, ar fi un paliativ, sigur că una dintre Camere poate să spună că adoptă într-un fel legile, dar ele nu pot fi sesizate preferențial, ceea ce ar fi neconstituțional și multe alte atribuții constituțional definite ca egale nu pot fi modificate. E adevărat că o modificare a Constituției ar fi un lucru important. Vreau să atrag atenția aici, pentru că s-au făcut afirmații că este o lege ordinară, nu, este o lege organică și, ca la orice lege organică, votul final, această hotărâre de modificare a Regulamentului este ...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este ordinară aceasta!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Bun, nu intru în această dispută.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este ordinară!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu este!

Deci, în continuare, dau cuvântul... Însă, stimați colegi, mi se pare realmente un lucru absolut incorect: pentru a ne face simpatici, pe o imagine publică a Parlamentului, în plan personal, pentru că e an electoral, să degradăm imaginea acestei instituții, prin afirmațiile făcute.

Invit pe domnul Székely Ervin, din partea UDMR și se pregătește domnul Vasile Mândroviceanu, din partea PNL.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să încep cu o zicală, și anume că: "dracul se ascunde în amănunte". O exemplificare a adevărului acestei zicale este faptul că, după părerea mea, câteodată, imaginea destul de negativă și șifonată a Parlamentului are rădăcini în imperfecțiunile Regulamentului Camerei Deputaților, care nu mai corespunde acelor schimbări care au avut loc pe scena politică românească, pe de o parte, pe de altă parte nu mai corespunde acelor exigențe pe care le ridică abundența actelor normative care sosesc în Parlament, atât sub formă de inițiative legislative, proiecte de lege, cât și ordonanțe și ordonanțe de urgență.

Comisia care a devenit o Comisie permanentă și s-a ocupat cu modificarea Regulamentului și a sintetizat, a încercat să sintetizeze toate amendamentele care au venit din partea colegilor noștri, a primit un ajutor foarte important de la opoziție și aș vrea să felicit pe colegii din opoziție. Pe de o parte, ei au contribuit la succesul acestui raport, prin amendamente directe, dar au contribuit și în mod indirect, printr-o ingeniozitate foarte remarcabilă, prin modul cum au speculat imperfecțiunile Regulamentului, pentru a bloca lucrările Parlamentului. Toate aceste evenimente care au constat în părăsirea abuzivă a sălii sau depunerea amendamentelor cu scop vădit de a tergiversa lucrurile ne-au ajutat ca să găsim soluțiile ca, în viitor, aceste practici să nu mai poată fi folosite.

În același timp, eu consider că Parlamentul nu este doar o fabrică de legi, este și un for politic și de aceea trebuie să spun că oarecum m-a surprins propunerea PDSR-ului ca să se modifice structura programului de lucru, în așa fel ca, practic, două săptămâni dintr-o lună parlamentarii opoziției să nu mai aibă posibilitatea de a lua cuvântul în plen despre anumite probleme politice.

Trecând la acest text care se află în fața dumneavoastră, eu cred că trebuie să îl analizăm din două puncte de vedere: pe de o parte, sub aspect politic și, pe de altă parte, sub aspect juridic.

În ceea ce privește aspectul politic, intenția comisiei a fost ca mesajul acestei reglementări propuse să fie responsabilizarea politică a grupurilor parlamentare. Într-adevăr, nu prin măsuri administrative, coercitive se poate realiza, de exemplu, cvorumul de ședință, ci prin responsabilizarea politică a grupurilor parlamentare, prin faptul că eliminăm cvorumul la dezbateri pe articole și, atunci, majoritatea parlamentară, dacă nu este interesată să mobilizeze oamenii să participe la lucrări, riscă să piardă sau să nu mai poată realiza acele scopuri politice care au fost înscrise în programul de guvernare. Aceeași idee a străbătut toate amendamentele majore și eu cred că, de la existența Parlamentului, din 1990, acest set de modificări, acest raport aduce modificările cele mai mari, de anvergură ale Regulamentului Camerei și aș aminti, cu titlu exemplificativ, introducerea Comitetului ordinii de zi, reducerea cvorumului pentru ridicarea imunității parlamentare, votul prin corespondență și mutarea accentului activității legislative din plen în comisii, având în vedere că, comisiile de specialitate sunt foruri mai mult profesionale decât politice și dezbaterea profesională trebuie să aibă loc acolo și nu putem transforma plenul într-o comisie de specialitate.

În ceea ce privește aspectele juridice ale acestor modificări, cred că nu putem să fim mulțumiți pe deplin, pentru că, până când s-a reușit, după părerea mea, fluidizarea și eficientizarea dezbaterilor parlamentare, au fost câteva chestiuni juridice care nu au o soluție satisfăcătoare în prezentul raport și sperăm că, prin amendamentele prezentate de colegii noștri, se vor găsi soluții mai bune decât cele la care am ajuns noi. Mă refer, în primul rând, la migrarea deputaților de la un grup parlamentar la altul sau părăsirea grupurilor parlamentare de către deputați. Această independență sau pseudoindependență nu este reglementată prin Regulamentul propus astăzi sau, cel puțin, nu este reglementată într-o formă liniștitoare din punct de vedere juridic. Poate că ar trebui să ne retragem sau comisia să se mai întrunească încă o dată, să mediteze asupra caracterului juridic al deputaților independenți, care au devenit independenți și care nu au intrat în Parlament ca și independenți, și asupra efectelor juridice care provoacă părăsirea unui grup parlamentar. Pe de o parte, avem textul Constituției care nu face nici o distincție între deputați, nu există deputați de gradul doi, nu putem să restrângem competențele deputaților independenți, pe de altă parte ei nu mai pot fi luați în calcul la algoritmul politic pentru constituirea comisiilor sau pentru deplasări în străinătate, de exemplu.

Cred că ar fi putut să fie perfecționate, prin acest raport, raporturile sau relațiile Parlamentului cu diferite organisme statele și mă refer, în primul rând, la Guvern și la Curtea Constituțională. Tot așa, mi se pare că, în Regulamentul nostru, nu am alocat suficient spațiu și suficientă importanță pentru armonizarea reglementărilor din acest Regulament cu Regulamentul Senatului și, din această cauză, există anumite imperfecțiuni și necorelări în ceea ce privește organizarea ședințelor comune.

În ceea ce privește acest aspect juridic, ar mai fi câteva probleme de organizare și organizatorice. Dacă am acceptat, cu toții, ideea că responsabilitatea principală trebuie s-o mutăm din plen în comisii de specialitate și din plen în grupurile parlamentare, atunci mi se pare firesc ca și grupurile parlamentare și comisiile de specialitate să fie întărite și această întărire presupune și alocarea unor fonduri sau unor infrastructuri necesare, ca atât grupurile parlamentare, cât și comisiile de specialitate să poată să lucreze în condiții optime. De exemplu, dacă va intra în vigoare modificarea propusă de PDSR, că o să petrecem aproape 3 săptămâni neîntrerupte în Camera Deputaților, atunci mi se pare firesc ca fiecare deputat să aibă un birou adecvat, unde poate să desfășoare activitatea profesională, pentru că, altfel, efectele negative vor apărea în activitatea lui din comisie sau din plen.

În fine, dacă am început cu o zicală, atunci permiteți-mi să termin cu altă zicală, și anume "omul sfințește locul". Regulamentul, oricât de perfect este, are limitele lui și nu poate să rezolve absolut toate problemele: nu poate să rezolve calitatea deputaților, nu poate să rezolve, cum să spun, o responsabilitate interioară a fiecărui deputat și, în cazul celui mai perfect Regulament, dacă nu există o seriozitate a actului legislativ, atunci acest Regulament nu valorează nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat, și, într-adevăr, eu cred că are loc o reformă parlamentară într-o măsură importantă prin modificarea acestui Regulament. Totuși, înainte să dau cuvântul următorului vorbitor, o să citesc din Constituție art.74, din păcate se pare că..., bun: art.74, alin.1 – "Legile organice și hotărârile privind Regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere", deci vot organic și la Regulament. Cine are urechi să audă și cine a reproșat unora că nu stau în sală să revină!

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mihail Nică (din sală):

Despre cine este vorba, ca să nu ne simțim cu musca pe căciulă! Nominalizați!

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu cât mai scurt, fie și numai pentru faptul că, din punct de vedere tehnic, tot ceea ce trebuia spus, de la această tribună, a fost spus de colegii mei antevorbitori. Deci nu-mi rămâne decât să subliniez faptul că modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaților sunt deosebit de importante, că ar fi bine ca împreună, să ne aplecăm cu toții asupra lor și să încercăm, pe cât posibil, să găsim înțelepciunea necesară ca să scoatem varianta cea mai bună și cea mai convenabilă, pentru eficientizarea lucrului nostru. Aici mi-aș permite să fac o singură observație și să rog colegii deputați să încerce să găsească raportul, care este destul de voluminos și precis a fost așezat pe undeva, printr-o zonă mai puțin accesibilă, a fiecăruia, să încerce să-l găsească și să ne vedem, în fiecare joi, cu acest raport în față, fiindcă, subliniez încă o dată, modificările sunt importante și ar fi păcat să treacă fără o analiză aprofundată, pe care trebuie s-o facem asupra lor.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal este de acord cu modificările, cu toate propunerile de modificări aduse, cu anumite amendamente pe care le vom face la timpul potrivit și nu-mi rămâne decât să urez succes Camerei și să dea Domnul să terminăm Regulamentul într-un timp cât mai scurt.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, pentru urări.

Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Duțu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Duțu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare apreciază că modificarea Regulamentului Camerei Deputaților este o acțiune necesară și are în vedere, în primul rând, simplificarea anumitor proceduri parlamentare, disciplinarea unor practici parlamentare și oficializarea unor cutume, cu scopul de a eficientiza activitatea fiecărui deputat. De aceea am acordat toată atenția analizei propunerilor de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, evaluării propunerilor depuse de colegii noștri din toate grupurile parlamentare, astfel încât, la baza schimbărilor din Regulament, au stat, cred eu, două principii fundamentale, și anume creșterea eficienței, a productivității, dacă vreți, Camerei Deputaților și plasarea centrului de greutate a activității deputaților de la plenul Camerei la comisiile permanente de specialitate la grupurile parlamentare și chiar la circumscripțiile electorale.

Așa cum se arată în Nota de fundamentare, au fost vizate câteva direcții, și anume: creșterea performanței activității plenului Camerei și a activității și calității procesului legislativ, creșterea responsabilității și eificienței comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, disciplinarea procedurilor de depunere a amendamentelor, simplificarea procedurii de vot și evitarea obstrucționării lucrărilor, prin luări de cuvânt succesive sau prin absență.

Stimați colegi,

Referitor la câteva propuneri concrete de modificare, doresc să aduc în atenția domniilor dumneavoastră poziția Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În legătură cu programul de lucru al Camerei Deputaților, analizând situația actuală și propunerile făcute de Grupul parlamentar al PDSR de a lucra o săptămână în plen, o săptămână în comisii și o săptămână în teritoriu, în circumscripții, punctul nostru de vedere este că și primul program și al doilea sunt acceptabile, dar nu dau suficientă funcționalitate sistemului, și anume noi am propus ca programul de lucru să se facă pe o lună, să intre în atribuțiile Biroului permanent, în condițiile în care Biroul permanent va avea, pe întreaga legislatură, reprezentanți din toate grupurile parlamentare. Adică fiecare grup parlamentar să aibă cel puțin un membru al biroului în Biroul permanent pe întreaga legislatură, pentru ca grupul respectiv să poată să ia parte efectiv la toate deciziile care se iau vizavi de activitatea Camerei Deputaților.

Ieri, în modificările de regulament am propus, și colegii noștri din comisie au fost de acord, ca programul să fie lăsat la latitudinea Biroului permanent, care să decidă când este cazul să lucrăm mai mult în comisii, dacă plenul are un pachet foarte mare de legi să lucrăm în plen mai mult, și, de ce nu, când și una și alta sunt rezolvate, să putem să avem mai mult timp și pentru circumscripțiile electorale.

Deci, această idee: de a da mandat Biroului permanent să propună plenului Camerei un program flexibil, de la perioadă la perioadă, în funcție de volumul de activitate, cred că este mult mai eficientă și nu va bloca activitatea Camerei Deputaților. Dacă noi, două săptămâni, vom fi în comisii și pe teren, adică în circumscripții, deci, două săptămâni compacte, sunt activități urgente ca, de exemplu, vizite ale unor șefi de state; sunt situații când președintele României ne solicită aprobarea urgentă a unor hotărâri privind siguranța națională și iată de ce cred eu că această flexibilitate în programul de lucru este utilă și necesară.

Referitor la responsabilizarea grupurilor parlamentare, chiar astăzi, un antevorbitor, un coleg de al nostru ne critica, și nu este singurul care critică toată ziua, sunt foarte mulți colegi care critică și critică în general: parlamentarii fac..., parlamentarii nu fac..., dar dacă ne uităm acum pe latura PUNR-ului, unde domnul Gavra critica că nu suntem în sală și nu ascultăm, locurile sunt goale. Iată de ce cred eu că grupurile parlamentare, șefii de grupuri parlamentare sunt cei care trebuie să responsabilizeze activitatea deputatului. Sunt instanța care poate și are la îndemână decizia politică de a-l responsabiliza, dar nu sunt de acord să stăm zile întregi în scaune pentru a dezbate amendamente care ar fi trebuit să fie rezolvate în comisii. De aceea, în propunerile de modificare a regulamentulului am propus ca centrul de greutate să se mute la comisii, astfel încât o comisie permanentă care are reprezentare din toate grupurile parlamentare să nu vină în fața Camerei până când nu s-au pus de acord și nu au rezolvat competent toate amendamentele, toate propunerile făcute, de modificare a actului legislativ.

Iată de ce considerăm noi că în această formă, cu aceste modificări ale regulamentulului, putem să schimbăm imaginea Camerei Deputaților, dar putem să aducem și un plus de eficiență, putem să facem economie de timp pe care, de ce nu, să-l mai folosim și pentru întâlnirile cu cetățenii.

La începutul dezbaterii regulamentulului a existat propunerea domnului vicepreședinte Vasile Lupu pentru modificarea art.178. De fapt, acesta a declanșat tot pachetul de modificări care s-au făcut, și eu zic că orice rău este spre bine.

Noi nu am fost de acord cu schimbarea cvorumului, la art.178, privind ridicarea imunității parlamentare, dintr-un singur punct de vedere, și anume, ca puterea, indiferent care va fi ea, să nu devină discreționară. Cred că dacă va fi nevoie să modificăm și să acceptăm propunerea care s-a făcut, ca imunitatea să se ridice cu jumătate plus unu din numărul deputaților din Cameră, noi vom propune ca să se aprobe cu 30% din numărul deputaților, astfel încât să nu se creadă că avem neapărat nevoie de protecția legală privind anumite fapte comise de colegii noștri.

Deci, domnule Lupu, să știți că dacă nu sunteți de acord să rămână cu două treimi, noi vom propune să reducem la 30% din numărul deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Imediat dau un drept la replică. Vreau să amintesc doar că această propunere am făcut-o și eu prima dată când s-a deschis această problemă, pentru că am spus că dacă este la îndemâna unei majorități pur și simplu să ridice imunitatea, să fie în principiu și la îndemâna celor care se află în minoritate.

Drept la replică, domnul vicepreședinte Vasile Lupu. Vă rog să poftiți.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mai întâi aș vrea să-mi exprim satisfacția și să felicit plenul Camerei Deputaților pentru unanimitatea exprimată în intenția de a modifica regulamentul. Este un pas mare, pe care noi îl așteptăm de 3 ani. Mă asociez și eu colegului antevorbitor care a respins critica moralizatoare a unui cole, privind numărul redus de parlamentari în sală, coleg care nu mai era ascultat de la grupul domniei sale decât de alți doi colegi și care imediat ce și-a făcut numărul la microfon a dispărut din sală. (Se referă la domnul deputat Gavra.) Acesta era marele interes pentru modificarea regulamentulului. Și apoi, eficientizarea activității parlamentare cred că pornește de la un punct remarcat de toți vorbitorii. Dreptul la cuvânt pe care-l are parlamentarul nu incumbă și obligația de a fi ascultat. Uneori este destul de greu să fim ascultați de la acest microfon.

Cât privește procentul de 30%, cu care s-ar putea încuviința declanșarea procedurilor de cercetare și urmărire penală, noi n-am avea nimic împotrivă, dacă se poate acorda cu Constituția, pentru că, dacă este vorba de vot, Constituția nu îngăduie nici un vot cu mai puțin de jumătate plus unu din majoritatea absolută a Camerei.

În rest, eu îmi exprim încrederea că vom continua acele întâlniri ale Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare chiar în cursul săptămânii viitoare, nu cred în unanimități, precum colegul Duțu, de la Partidul România Mare, dar o majoritate cred că se va putea pronunța în această sesiune asupra textelor care vor fi agreate de, repet, majoritatea colegilor.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș propune să ne oprim în privința regulamentulului la dezbaterile generale, urmând ca pe text să intrăm joia viitoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc pentru propunere, dar mai sunt luări de cuvânt angajate pe care trebuie, evident, să le încheiem.

În consecință, invit pe domnul deputat Wittstock Wolfgang de la minoritățile naționale pentru a ne prezenta un punct de vedere în numele grupului.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Câteva cuvinte despre propunerea de modificare a regulamentulului, punctul de vedere al Grupul parlamentar al minorităților naționale. În principiu, grupul nostru susține simplificarea procedurilor care vor conduce la eficientizarea muncii noastre. Susținem, de exemplu, propunerea ca acele articole de lege la care în comisii sau unde colegii noștri n-au propus amendamente, inclusiv amendamente de respingere, să nu mai fie nevoie, pentru aceste articole, de un vot în plenul Camerei Deputaților.

Avem însă unele rezerve vizavi de propunerea de a se lucra în paralel în comisii și în plen. Credem că lucrurile, aici, se vor putea încurca.

În schimb, susținem propunerea să avem mai mult timp pentru lucru în circumscripții, adică, de exemplu, să se lucreze o săptămână în plen, o săptămână în comisii și o săptămână în circumscripția parlamentară. Cam acestea sunt punctele de vedere ale grupului nostru parlamentar.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat. Dacă din partea deputaților independenți se dorește să se ia cuvântul? Nu.

Procedură, domnule secretar Gaspar? Da. Vă rog să poftiți.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au fost încheiate dezbaterile generale asupra proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentulului Camerei Deputaților și s-ar putea ca, în săptămâna următoare, să trecem la dezbaterea pe texte. Legat de aceste probleme, aș vrea să stabilim și să fie foarte clar calitatea de inițiator al acestui proiect de hotărâre.

Așa cum este cunoscut, plenul Camerei Deputaților, prin votul pe care l-a exprimat, prin acest vot a fost instituită Comisia pentru regulament. Această comisie a avut misiunea de a aduna toate propunerile de modificare și de a prezenta Biroului permanent un proiect de hotărâre, însoțit de nota de fundamentare, cu tot cea ce ar trebui modificat și completat în acest regulament. De altfel, conform art.29 lit.c) din regulament, printre atribuțiile care-i sunt conferite Biroului permanent se prevede și următoarea: "supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare".

Deci, domnule președinte, ca să fie clar pentru toți colegii, inițiativa și proiectul de hotărâre care ne sunt supuse atenției, aparțin Comisiei pentru regulament. Dialogul se va purta cu membrii Comisiei de regulament, toți ceilalți avem calitatea de inițiatori de amendamente. În această calitate vom putea interveni în cursul dezbaterilor. Domnul vicepreședinte Vasile Lupu a lăsat să se înțeleagă că dânsul este inițiatorul acestui proiect de hotărâre, lucru care nu corespunde realității, pentru că acest proiect de hotărâre înmănunchează în el toate propunerile care au fost făcute de către deputați și grupurile parlamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc pentru intervenție. Două minute, în replică, domnul Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu nu mi-am arogat aici în mod absolut inițiativa acestei modificări a regulamentului Camerei Deputaților, dar dacă distinsul coleg, domnul deputat Gaspar a pus chestiunea în discuție, atunci să o lămurim.

Interpretarea textului invocat din regulament, al art.29, aparține domnului Gaspar, dar dacă numai Biroul permanent ar avea inițiativa modificării regulamentulului, aceasta ar fi fost prevăzută în regulament. Mai mult, mai există un text în Regulamentul Camerei Deputaților potrivit căruia inițiativele de modificare a regulamentulului urmează traseul inițiativelor legislative în general, și dacă este așa, încă o dată, reamintesc istoricul. Am pornit cu niște texte separate, s-a invocat nevoia unei modificări de ansamblu, am prezentat o inițiativă de modificare în ansamblu a regulamentulului, este adevărat că această inițiativă legislativă avea multe texte lucrate chiar de PDSR în legislatura precedentă, texte care au trecut pe la Departamentul legislativ, pe la specialiștii din Consiliul Legislativ și chiar pe la specialiștii din Curtea Constituțională. Accept că suntem cu toții inițiatorii acestei modificări a Regulamentulului Camerei Deputaților, dar resping interpretarea că numai Biroul permanent al Camerei poate fi inițiator. Biroul supune plenului Regulamentul Camerei Deputaților întocmit fie de o comisie permanentă, fie de o comisie specială, fie de câțiva deputați ș.a.m.d. și supune orice modificare a regulamentulului, deci, orice inițiativă, ceea ce a și făcut.

Dacă vreți să lămurim lucrurile, să nu mai avem discuții în legislatura următoare, atunci mai putem adăuga câteva cuvinte la acel text al art.29, ca să nu mai intrăm în derută. Dar așa cum este formulat textul, interpretarea domnului deputat Gaspar este și restrictivă și tendențioasă.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă dau cuvântul imediat, dar vă rog să-mi permiteți, în calitate de deputat, să iau și eu cuvântul înainte și vă dau, în replică, cuvântul imediat. (Se referă la domnul deputat Gaspar care solicită cuvântul.Domnul președinte de ședință Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz coboară la tribună.)

Stimați colegi,

Evident că dezbaterea este politică și are substanță, în măsura în care fiecare, în anul electoral, va dovedi, printre altele, ce lucruri bune a făcut și ce îmbunătățiri și reforme a generat, inclusiv în sânul Parlamentului.

Vreau să amintesc aici că există o inițiativă depusă și de Partidul Democrat privind modificarea regulamentulului. Deci, nevoia aceasta de modificare a fost repetată și exprimată de toate partidele sau oricum de principalele partide din Parlament, prin oamenii lor cei mai competenți. În aceste condiții, s-a constituit o Comisie pentru regulament și cred că, din punctul acesta de vedere, nu mai putem avea nici un dubiu că inițiativa de modificare a regulamentului îi aparține acestei comisii, constituită special cu reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare pentru a aduce toate punctele de vedere pe cât se poate într-un tot comun, ca să spun așa.

Deci, orice fel de încercare, de orice natură, a unui deputat sau unui grup parlamentar, altul decât această comisie, de a-și aroga dreptul de inițiator, este, după părerea mea, nepotrivită. Cred că dezbaterile noastre au început foarte bine, că vor fi niște dezbateri purtate eficient, foarte serios și rapid și că, în aceste condiții, vom avea un regulament modificat și lucrările noastre optimizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Putem să solicităm pe doamna stenografă să descifreze ce am spus. N-am spus nici un moment că Biroul permanent are inițiativa de modificare a regulamentulului. Am citit textul art.29 lit.c): "supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare" și am spus că s-a instituit, prin votul plenului, această Comisie pentru regulament, ca o comisie permanentă, care a avut misiunea de a aduna toate propunerile, și domnul vicepreședinte Niculescu-Duvăz a venit și a completat, în sensul că și Grupul parlamentar al Partidului Democrat a depus. Deci, au fost foarte multe propuneri; aceste propuneri au fost adunate, iar comisia și-a prezentat proiectul de hotărâre. De altfel, nota de fundamentare și proiectul de hotărâre care au fost depuse la Biroul permanent sunt acte ale acestei comisii.

Pe de altă parte, oarecum mai indirect, domnul vicepreședinte Vasile Lupu a spus c㠖 și aceasta este realitatea! – marea majoritate a unor texte sunt preluate din ceea ce s-a pregătit încă din 1995. Dar cred că este bine să închidem aici discuția, să cunoaștem că membrii comisiei sunt cei care vor intra în dialog cu deputații, iar noi ceilalți care am depus amendamente de modificare sau de completare, avem calitatea aceasta de inițiatori și să intervenim în această calitate.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule secretar Gaspar.

Dau curs propunerii domnului vicepreședinte Vasile Lupu. Închid aici ședința, o dată cu dezbaterile generale, cu mențiunea că, în principiu, în fiecare joi vom avea dezbateri la regulament și sper să fie cât mai puține zile de joi, dar, în orice caz, va trebui o prezență cât mai bună în aceste zile.

Vă mulțumesc și vă urez: "Drum bun!"

Ședința s-a încheiat la ora 11,20.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 25 ianuarie 2022, 20:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro