Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 28, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 28-02-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 28, 2000

Aprobarea ordinii de zi pentru zilele de 28, 29 februarie și 2 martie 2000, cu modificări.

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar și Vasile Miclăuș, secretari.

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 342 de membri, și-au înregistrat prezența un număr de 238 de deputați.

Sunt absenți 104, din care 22 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul de lucru pentru pentru ziua de astăzi este de 150 de deputați.

Privind ordinea de zi a săptămânii în curs, Biroul permanent vă propune următoarele modificări: trecerea la pct.1 a dezbaterii obiecției de neconstituționalitate a art.198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.20 din 2 februarie 2000.

De asemenea, Biroul permanent vă propune să fiți de acord ca rapoartele comisiilor de mediere la proiectele de lege care au fost elaborate, și anume 8 rapoarte, să ocupe următoarele locuri: de la locul 2 până la locul 8 inclusiv.

Iar a treia propunere pe care v-o face Biroul permanent este aceea de a fi de acord ca la poz.9 să fie trecut proiectul de lege privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Dacă există obiecții sau intervenii la aceste propuneri de modificare a ordinei de zi. Înțeleg că nu sunt.

Dacă grupurile parlamentare au propuneri pentru modificarea ordinei de zi. Înțeleg că nu au propuneri.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră ordinea de zi modificată conform propunerilor pe care vi le-am făcut în numele Biroului permanent.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea activității naționale de reglementare în domeniul energiei (ANR).

Vă voi supune dumneavoastră constituirea unei comisii de mediere, și vă voi propune ca din comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29 din 1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității naționale de reglementare în domeniul energiei (ANR) să facă parte următorii colegi: Popescu Dumitru – PDSR, Pițigoi Barbu – PNȚCD, Pavel Vasile – PNȚCD, Priceputu Laurențiu – PNL, Ștefănoiu Luca – PRM, Manolescu Oana – Minorități naționale, Șteolea Petru – PUNR.

Dacă există obiecții?

Da, domnule Corniță, aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Corniță:

Domnul Vasile Pavel, deputatul de Bacău al PNȚCD, propus pentru această comisie, în situația de astăzi nu este disponibil, pentru că este bolnav, operat de ocluzie intestinală, și nu știm când poate reveni la lucrări. Astfel, propunem pe domnul Irimescu Haralambie.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Deci luăm notă de propunerea Grupului parlamentar PNȚCD, de înlocuire a domnului Pavel Vasile cu domnul Irimescu Haralambie.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată componența comisiei de mediere, cu modificarea propusă de domnul deputat Corniță.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic referitor la stabilirea salariului de bază a personalului din învățământ și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și al indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.153 din 1999 privind autorizarea Ministerului Finanțelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 de milioane de mărci germane pentru Banca de Export – Import a României (EXIMBANK) S.A., acordat de către Kreditaustalt fur Wiederaufbau pentru realizarea programului de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii cu capital majoritar românesc, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/1999 pentru aprobarea participării României la grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.99 din 1 mai 1999, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/1999 pentru aderarea României la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru politică externă.

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/1999 pentru facilitarea aplicării convențiilor internaționale în materie de transfer al persoanelor condamnate, la care România este parte, în privința predării – preluării condamnaților, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanității și a crimelor de război, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1974, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă.

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru politică externă.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/1999 privind aderarea la unele protocoale și acceptarea unor amendamente la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenția internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966 și la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică externă; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1999 pentru ratificarea Acordului privnd Forța multinațională de pace din Europa de sud-est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, și a Protocolului adițional la Acordul privind Forța multinațională de pace din Europa de sud-est, semnat la Atena la 12 ianuarie 1999, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

- Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, adițional Acordului dintre Republica Socialistă România și Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru aplicarea garanțiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat la Viena la 11 iunie 1999, adoptat de Senat în ședința din 21 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată propunerea legislativă privind instituirea unor măsuri pentru crearea unui cadru organizat pentru exercitarea controlului parlamentar asupra modului de aplicare a unor dispoziții din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, inițiată de trei deputați PDSR.

Grupul parlamentar PDSR solicită procedura de urgență.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Ioan Dan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru evitarea unor încălcări sau abuzuri în materia protejării proprietății publice și private a statului ori a unităților administrativ-teritoriale ale acestuia, se impune instituirea unui cadru organizat pentru exercitarea unui control eficient, neutru și continuu asupra tuturor hotărârilor, actelor și celorlalte măsuri prin care s-a dispus sau se va dispune trecerea unui bun din proprietatea publică în cea privată, precum și înstrăinarea, concesionarea, darea în administrare sau închirierea bunurilor care alcătuiesc proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În aceste condiții, autorii acestui proiect de lege propun instituirea unei comisii speciale de control parlamentar înființată, normal, în acest sens; urmează ca în plenul Camerelor să se decidă momentul și componența acestei comisii.

Autorii solicită pentru acest proiect de lege deosebit de important procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții? Înțeleg că nu.

Voi supune votului dumneavoastră procedura de urgență.

Cine este pentru? Rog secretarii de ședință să numere voturile. 71 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Vă informez că nu există cvorum de lucru.

Votul se va repeta în momentul în care cvorumul de lucru va fi constituit. Rog liderii grupurilor parlamentare să facă eforturi pentru a completa cvorumul de lucru.

În mod evident, sunt grupuri parlamentare extrem de puțin prezente astăzi în sală. Poate liderii grupului PD încearcă să-și aducă colegii în sală.

Stimați colegi,

S-a refăcut cvorumul de lucru.

Voi resupune votului dumneavoastră procedura de urgență solicitată de Grupul parlamentar al PDSR în legătură cu propunerea legislativă privind instituirea unor măsuri pentru crearea unui cadru organizat pentru exercitarea controlului parlamentar asupra modului de aplicare a unor dipoziții din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Voturi pentru? 82 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 96 de voturi contra.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 82 de voturi pentru, 96 de voturi împotrivă și 4 abțineri, procedura de urgență a fost respinsă.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exeercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1999 pentru modificarea Decretului lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/1999 pentru aprobarea continuării lucrărilor și a finanțării obiectivului de investiții "Dezvoltarea și modernizarea aeroportului internațional București Otopeni" și pentru aprobarea garantării unui credit în favoarea Companiei Naționale Aeroportul Internațional București Otopeni S.A.;

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Dezbaterea moțiunii inițiate de 86 deputați - moțiune referitoare la actuala criză a sistemului național de învățământ (supunerea la vot; respingerea moțiunii).

Stimați colegi,

Pe ordinea de zi de astăzi avem un singur punct, și anume dezbaterea moțiunii simple, inițiată de un număr de 86 de deputați.

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu procedura privind dezbaterea moțiunii, în ședința Biroului permanent din ziua de miercuri, 23 februarie 2000, în urma discuțiilor avute, s-a convenit să se propună plenului Camerei Deputaților următoarele: prezentarea moțiunii de către unul dintre semnatarii acesteia; Guvernului i se alocă 45 de minute pe care și le administrează singur la începutul și sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se afectează câte 15 secunde pentru fiecare deputat din componența grupului, fără însă ca timpul determinat pentru fiecare grup parlamentar să fie mai mic de 4 minute; deputații fără apartenență la grupurile parlamentare urmează să-și desemneze în scris un număr de vorbitori în cadrul timpului alocat; după discutarea moțiunii, aceasta va fi supusă votului dumneavoastră.

Repartizarea timpului pentru luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare este următoarea: Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România – 20 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat Civic Ecologist – 19 minute, Grupul parlamentar Uniunea Social Democrat㠖 Partidul Democrat – 9 minute, Grupul parlamentar Național Liberal – 8 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România – 6 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare – 5 minute, Grupul parlamentar al Minorităților naționale – 4 minute, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române – 4 minute.

Rog grupurile parlamentare să-și desemneze vorbitorii la secretarii de ședință.

Înțeleg că domnul Stanciu este cel care va prezenta textul moțiunii.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să dau citire moțiunii privind actuala stare critică a sistemului național de învățământ, moțiune care a fost inițiată de profesorii din Opoziție, respectiv de un coleg de la Putere, și semnată de 86 de deputați.

Moțiunea deci nu este în numele unei formațiuni politice, ci ea reprezintă inițiativa dascălilor pentru colegii lor care au rămas în școală.

"Subsemnații deputați, aflați în exercițiul unui mandat reprezentativ, solicităm, în baza prevederii art.64 și 112(2) din Constituția României și al art.142-147 din Regulamentul Camerei Deputaților, exprimarea poziției plenului Camerei Deputaților față de situația extrem de gravă creată în sistemul național de învățământ, ca urmare a eludării prevederilor Legii învățământului, Statutului personalului didactic și Legii nr.154/1998 în fundamentarea bugetului de stat pe anul 2000.

Drept consecință, școala românească se află în aceste zile într-unul din cele mai dificile momente ale existenței sale. Peste 350 de mii de persoane – personal didactic și didactic auxiliar – sunt în grevă generală de peste trei săptămâni. Aproximativ 4.400.000 de elevi sunt puși în imposibilitatea de a frecventa cursurile școlare. Cei circa 310.000 de studenți și peste 22.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar urmează să li se alăture în această săptămână. Înghețarea anului școlar/universitar, o premieră nedorită în întreaga istorie a învățământului românesc, este iminentă.

(Rumoare în sală.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog să vă așezați în bănci și să faceți liniște.

Un coleg de-al nostru vorbește și este normal să-l ascultăm cu respectul cuvenit.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Toate acestea sunt generate de subfinanțarea învățământului românesc – alocații destinate Ministerului Educației Naționale din bugetul de stat total insuficiente: 3,31 din PIB în 1996; 3,45% din PIB în 1997; 3,42% din PIB în 1998; 2,67% din PIB în 1999.

Această subfinanțare cronică a generat: salariile cele mai mici din sectorul bugetar, atingând limita de subzistență a personalului didactic, improprii asigurării traiului zilnic; neasigurarea manualelor școlare pentru cel puțin 40% dintre elevi; perimarea și diminuarea bazei materiale/logistice a învățământului; încetarea în majoritatea universităților și școlilor a plăților pentru energie termică, electrică, apă, canalizare etc.; neplata la timp a salariilor personalului didactic și didactic-auxiliar, a burselor și a celorlalte ajutoare sociale acordate de lege elevilor și studenților; restrângerea drastică a investițiilor, a consolidării clădirilor avariate, precum și degradarea multora dintre cele existente face imposibilă desfășurarea activității normale de învățământ; internatele, căminele studențești și cantinele sunt în majoritate spații insalubre, cu dotări care sunt depășite fizic și moral.

Apreciem că această stare de lucruri nu mai poate continua, deoarece va accelera degradarea sistemului educațional, fapt ce ar putea fi catalogat ca un atentat la siguranța națională, la viitorul României.

În aceste condiții, Guvernul României, principalul responsabil de starea precară a învățământului din țară, nu dă semne pozitive că ar dori sfârșitul acestor proteste fără precedent. Dimpotrivă, printr-o scrisoare deschisă, fără logică juridică, domnul prim-ministru Mugur Isărescu afirmă că legea este valabilă doar în anumite situații: "În baza legii ni se cere să alocăm 4% din PIB pentru învățământ. Unde este lege, nu-i tocmeală, numai că legea este un pact ce produce efecte atâta timp cât starea de lucruri care a generat-o nu se schimbă. Prevederea privind 4 procente din PIB pentru învățământ s-a bazat pe un raționament solid; acum însă, ne confruntăm cu o nouă realitate care face dificilă respectarea acestei prevederi legale."

Comentariile asupra acestei afirmații sunt de prisos.

Sindicatele din învățământ, dornice de a încheia conflictul de muncă, sunt tratate cu dispreț, deciziile privind finanțarea învățământului fiind mereu amânate. În acest sens, sunt elocvente declarațiile liderilor sindicali participanți la negocierile cu reprezentanții Guvernului, și cităm: "La întâlnirea de la Ministerul Educației Naționale s-au reluat în discuție problemele care au dus la declanșarea grevei. S-a propus o variantă de soluție care ar putea duce la creșterea salariului prin majorarea coeficientului, dar și a salariului de referință, însă nu este nimic concret, întrucât nu s-au găsit banii necesari. Cu privire la acordarea celui de-al 13-lea salariu și a restanțelor la Legea nr.154, vizavi de care ministrul Muncii și Protecției Sociale a spus că acordarea acestora ar fi ilegală, pot spune că este o declarație aberantă. Al 13-lea salariu a fost negociat și este cuprins în contractul colectiv de muncă.

De asemenea, acordarea diferențelor salariale la Legea nr.154/1998 este perfect legală. În plus, federația noastră are chiar o hotărâre a Curții Constituționale, care spune clar că neacordarea acestor diferențe și restanțe este neconstituțională. Este vorba de hotărârea nr.85 din iulie anul trecut, care a fost și publicată în Monitorul Oficial.

Din nefericire, cu cât se prelungește greva, cu atât mai greu se va recupera materia. Însă, de acest lucru sunt vinovați guvernanții, care nu au căutat soluții încă de la începutul conflictului și încearcă acum în grabă. Nu putem să renunțăm acum. Greva va continua până când vom vedea materializate cererile noastre." (Aurel Cornea, liderul federațiilor sindicatelor libere din învățământ.)

Decizia continuării grevei a fost reiterată și de conducerea Federației sindicale independente din învățământ "Spiru Haret". "Mandatul pe care l-am primit din partea organizațiilor sindicale județene, respectiv a municipiului București, este foarte clar. Anume, să nu acceptăm nici o altă variantă de majorare a salariului de referință care s-ar situa sub cel negociabil și propus spre aprobare în Guvern joi, respectiv 1,2 milioane de lei pentru personalul didactic și 905.000 lei pentru cel nedidactic. Varianta Guvernului prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor privind un salariu de referință în jurul a 800.000 lei nu poate fi acceptată. Continuăm greva și nu vom fi de acord cu propuneri de salariu mai mici decât cele pe care le-am negociat.

Întreaga responsabilitate pentru actuala situație din învățământ revine în exclusivitate Guvernului, care refuză să înțeleagă importanța acestui domeniu. Afirmațiile ministrului muncii și protecției sociale sunt de neînțeles și sfidătoare. Parcă nu ar face parte dintr-un partid social democrat". (Marius Nistor, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ).

"Guvernul se află deja în fața celui mai important protest din istoria învățământului. Profesorii sunt deja în grevă. Vor ieși și studenții în stradă. Ce se mai așteaptă? Probabil se dorește ca și părinții elevilor și studenților să iasă în stradă. Cred că se va ajunge până acolo dacă nu se va găsi repede o soluție pentru stingerea acestui conflict". (Răzvan Bobulescu, liderul Federației Universitare din România "Alma Mater").

În timp ce învățământul se zvârcolește din lipsă de fonduri, iar bugetul Ministerului Educației Naționale pentru anul 1999 a fost proiectat numai pentru nouă luni, Guvernul, la cererea Ministerului de Finanțe și Ministerului Industriei și Comerțului, prin adresele nr. 11.789 din 21.12.1998 – Ministerul Finanțelor și nr. 335.755 din 16.12.1998 – Ministerul Industriei și Comerțului – a aprobat reeșalonarea de la plată, pe o perioadă de 5 ani, a datoriilor către Bugetul de Stat, în sumă de 4.965 miliarde lei, reprezentând accize și anularea în totalitate a majorărilor de întârziere în sumă de 3.059 miliarde lei, pentru Societatea Națională a Petrolului "PETROM" – S.A. Este oare morală o asemenea măsură?

Față de această situație de criză și moment critic al învățământului românesc, noi, inițiatorii deputați, semnatari ai acestei Moțiuni, solicităm:

A) Precizarea poziției Camerei Deputaților față de ideea relativității aplicării legilor de către Guvern în raport de condițiile social-politice de moment, exprimată de domnul prim-ministru Mugur Isărescu în scrisoarea deschisă adresată profesorilor.

B) Stingerea urgentă a conflictului de muncă, pentru ca cei peste 4,4 milioane de elevi să poată beneficia de dreptul constituțional la învățătură (art. 32), prin:

- asumarea răspunderii Guvernului, personal a domnului prim ministru, de a negocia cu sindicatele din învățământ, spre a se pune capăt conflictului de muncă, impunând respectarea riguroasă a prevederilor legilor organice care statuează cadrul de funcționare a sistemului național de învățământ;

- alocarea de la Bugetul de Stat a cel puțin 4% din PIB, conform prevederilor art. 170 din Legea învățământului, exclusiv veniturile extrabugetare ale unităților și instituțiilor de învățământ, exclusiv alocările de la bugetele locale și exclusiv alocările prin programele internaționale cofinanțate de Guvernul României;

- modificarea valorii de referință sectorială și/sau a coeficienților de multiplicare din Legea nr. 154/15 iulie 1998, pentru domeniul învățământului, asemeni precedentelor create în cazul altor salariați din sectorul bugetar cărora li s-au mărit coeficienții, respectiv salariile, prin următoarele acte normative: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/20 mai 1999; Ordonanța de urgență nr. 117/30 iunie 1999; Ordonanța de urgență nr. 122 din 30 iunie 1998; Legea nr. 131 din 21 iulie 1999; Legea nr. 142 din 29 iulie 1999; Ordonanța de urgență nr. 134 din 20 septembrie 1999; Legea nr. 163 din 5 noiembrie 1999; Legea nr. 167 din 11 noiembrie 1999; Ordonanța de urgență nr. 183 din 17 noiembrie 1999;

- impunerea unei cote părți minime, spre a fi destinată susținerii înnvățământului preuniversitar din bugetele locale;

- încetarea urmăririi în justiție și a presiunilor exercitate asupra sindicatelor din învățământ, spre a se evita demisia în bloc a dăscălimii române;

- clarificarea de urgență a statutului domnului Andrei Marga, ministru demisionar.

Apreciem că este obligația și datoria constituțională a Camerei Deputaților (art. 58 alin. 1 și art. 110) ca, prin votul său pozitiv, să-și exprime poziția fermă față de obligativitatea respectării legilor țării, stopând ideea de relativitate în aplicarea acestora de către Guvern și, în consecință, să evite degradarea actului educațional, respectiv "înghețarea" anului școlar universitar".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă există printre semnatari persoane, deputați care doresc să-și retragă semnătura. Constat că nu există.

Dau cuvântul domnului ministru Marga, reprezentant al Guvernului în această dezbatere.

 
 

Domnul Andrei Marga:

Domnule președinte al ședinței Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este, ca oriunde în democrațiile parlamentare, dreptul legiuitorilor să examineze politicile Executivului și salutăm această ocazie de a examina opțiuni privind evoluțiile din învățământ.

Salut, la rândul meu, oportunitatea unei examinări, făcută cu destule cunoștințe profesionale, cu suficientă cunoaștere a istoriei învățământului românesc și cu percepția schimbărilor ce au loc în țările europene în învățământ.

Nu ascund însă, de la început, dezamăgirea de a purta dezbaterea pe textul unei Moțiuni, redactată cu lipsă evidentă de informare, cu o ideologie sumară și într-o viziune depășită, la care nu se mai apelează în nici o altă țară din proximitatea noastră geografică. (Rumoare, vociferări în partea stângă a sălii de ședință).

Este profund regretabil că domnul Anghel Stanciu, care falsifică texte și fapte și le și distribuie, spre a incita, reușește să obțină semnături ale unor deputați onorabili, pentru abordări care nu servesc decât interesul său îngust.

Să sperăm însă că, în fața argumentelor, oamenii rezonabili își vor da seama că rămânând critici, ca orice opoziție față de guvernanți, nu se câștigă nimic recurgând la tertipuri șmecherești, la care vecinii noștri au renunțat de multă vreme.

Doamnelor și domnilor deputați,

Actuala coaliție de guvernare a preluat puterea efectivă la începutul anului 1997.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

O secundă vă rog să vă opriți, ca să-mi permiteți să salut prezența în aulă a unei delegații militare franceze, condusă de șeful major al acestei armate, domnul general de armată Jean Pierre Kelch. (Asistența, în picioare, aplaudă).

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule ministru.

Aveți microfonul.

 
 

Domnul Andrei Marga:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Actuala coaliție de guvernare a preluat puterea efectivă la începutul anului 1997. Pe de altă parte, observatorul cel mai demn de crezare în evaluări este observatorul extern. Moțiunea, trebuie s-o spun direct, ignoră complet evaluările învățământului românesc de până în anul 1996. Iată de pildă, "Agenda 2000", elaborată, cum se știe, de Comisia Europeană cu privire la starea învățământului românesc de până în 1996 a observat: "Marea dificultate în calea reformei învățământului în România este nivelul scăzut al fondurilor alocate de Guvern pentru întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii educaționale, cumpărarea de noi materiale și echipamente și plata unor salarii atractive cadrelor didactice".

Pentru cei mai mulți cetățeni ai României a fost limpede că nu se putea continua cu politicile de până în 1996. Analizele internaționale au arătat că prețul menținerii acelor politici va fi întârzierea indefinită a alăturării României la dezvoltările economice și sociale din Europa comunitară. O cercetare sistematică făcută la Geneva anul trecut a arătat că în cazul României întârzierea va fi de peste 5 decenii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este demn de observat că în anii 1998 și 1999, evaluarea situației reformei învățământului din România de către Uniunea Europeană și O.E.C.D. s-a schimbat substanțial.

În raportul elaborat de Uniunea Europeană, pe baza analizei din 1998 se scrie: "Ministerul Educației Naționale a întreprins pașii majori spre reforma instituțională și legislativă".

La rândul său, raportul O.E.C.D. din 1998 arată că: "Sistemul educației din România oferă un impresionant serviciu public și este angajat într-o schimbare profundă, pentru a ameliora calitatea învățării, predării și întreaga organizare și managementul educației".

În raportul Uniunii Europene, elaborat în 1999 se scrie: "În ceea ce privește educația în general, reforma sistemului educațional din România continuă".

Exact în zilele în care domnul Anghel Stanciu însăila noua sa diversiune, trebuie să subliniez că la Bruxelles se desfășura screening-ul educației din țara noastră. Evaluările au luat în considerare inițiativele coaliției de guvernare și organizările instituționale întreprinse în 1997, 1998, 1999. Aceste evaluări sunt sintetizate în judecata pe care-o citez: "România acceptă acquis-ul educației și formării și nu intenționează să solicite vreo perioadă de tranziție. România va implementa deplin acquis-ul la data accesului în Uniunea Europeană". (Vociferări în partea stângă a sălii de ședință).

Ca efect, Ministerul de Externe al României a propus reprezentanților Uniunii Europene începerea imediată a negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, cu domeniul educație, formare profesională și tineret.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu vreau să vă rețin cu evocarea eșafodajului de schimbări în învățământ, pe care stau aprecierile experților reali din țară și din afara ei. Vreau să subliniez doar 3 lucruri. Primul este acela că actuala coaliție de guvernare a promovat o reformă a învățământului pentru a-l compatibiliza cu societatea libertăților și prosperității pe care o dorim. Nu se mai poate inventa apa caldă și nu are rost să căutăm s-o facem. Al doilea este acela că s-au făcut schimbări reale și benefice în ultimii ani. Nu vreau să stărui acum în descrierea lor, dar dacă este nevoie, o s-o facem. Al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez este acela că își fac iluzii cei care, și în săptămânile trecute, declarau prin tot felul de orașe mici de provincie că trebuie să revenim la trecut.

Trebuie asumat un adevăr, și anume că România a fost și a rămas, din păcate, o țară săracă și că oricum am întoarce lucrurile, învățământul nu poate fi derobat complet de la corespunderea pentru sărăcia endemică a țării. Spus simplu: dacă vrem o Românie smulsă din sărăcie, atunci avem nevoie de un alt învățământ, iar reforma este indispensabilă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea pune problema finanțării învățământului într-un limbaj neprofesionist, simplist, ce nu e deloc cel al dascălilor reali. În nici o țară, fie ea și avansată, nu se consideră că finanțarea învățământului este suficientă. Să privim spre Germania, să privim spre Polonia, să privim spre Grecia sau spre oricare altă țară europeană și vom sesiza discuții aprinse privind finanțarea învățământului. Dezbaterea este, dacă vreți, chiar mai ascuțită decât în țara noastră. Din fericire pentru acele țări, dezbaterea este precisă, nedemagogică și făcută de oameni care cunosc materia și care nu se bat cu pumnul în piept că au predat sau predau cândva.

Fără să ne flatăm, sunt nevoit să spun răspicat un lucru: Ministerul Educației Naționale și Guvernul țării noastre au pus mai devreme decât oricare altei instituții problema finanțării învățământului. Noi am arătat și în 1998, și în 1999, și în 2000 că această problemă trebuie rezolvată.

Partidele coaliției de guvernare, Președintele Emil Constantinescu și primul ministru Mugur Isărescu au fost primele forțe politice și instituționale de prim plan ale României, care au susținut ca în Bugetul 2000 să se aplice cu strictețe prevederea alocării pentru învățământ a cel puțin 4% din Produsul Intern Brut.

Inițiatorul Moțiunii vrea să inducă oamenii în eroare cu alocările din PIB pentru învățământ. Iată datele reale preluate din analizele instituțiilor internaționale, și nu după ureche, cum operează inițiatorul. Iată datele reale, spuneam, privind alocările pentru învățământ din Produsul Intern Brut: 3,5% în 1975; 2,1% în 1988; 3,77% în 1991; 3,1% în 1994; 3,6% în 1996; 3,7% în 1997; 4% în 1998; 3,9% în 1999. Este demn de menționat că în aceste procente, în România, au fost incluse întotdeauna veniturile proprii ale unităților și instituțiilor de învățământ.

În 1996, 1997, 1998, 1999 bugetele locale au devenit, chiar prin Legea învățământului, parte a finanțării învățământului, ca și în țările europene care au făcut reforme. În Bugetul 2000, care vă va fi prezentat foarte curând, se fac eforturi, subliniez, de a se aloca 4% din Produsul Intern Brut, fără a include veniturile proprii. Aceasta înseamnă că bugetul învățământului a înregistrat, din anul 1996, următoarea dinamică: 4.300 miliarde lei în 1996; 9.087 miliarde în 1997; 15.150 miliarde în 1998; 19.706 miliarde în 1999 și 29.300 miliarde în anul 2000.

Ministerul Educației Naționale a subliniat mereu că este nevoie de mărirea salariilor în învățământ. Președinția țării, coaliția de guvernare, primul ministru au afirmat la rândul lor nevoia măririi lor. Numai din decembrie 1997 încoace, trebuie să subliniez, s-au făcut măriri prin 4 reglementări: o hotărâre a Guvernului privind salariile de debut, adoptată în martie 1998; Legea nr. 154; hotărâri ale Guvernului României de acordare a tuturor sporurilor prevăzute de lege în sarcina Bugetului central și, în sfârșit, recenta Ordonanță de urgență nr. 8/2000.

Salariul învățătorului, educatorului trece de la 1 milion lei, la începutul anului 1998 la 2,2 milioane lei în acest an. Salariul profesorului cu gradul I trece de la 1,5 milioane lei, la începutul anului 1998, se includ și sporurile, firește, la 4,9 milioane lei în a doua parte a anului 2000; salariul preparatorului universitar trece de la 730.000 lei la începutul anului 1998 la plaja cuprinsă între 1,6 și 3,4 milioane lei în anul 2000; salariul profesorului universitar trece de la 2,2 milioane lei la începutul anului 1998 la plaja cuprinsă între 5,6 și 11,4 milioane lei în anul 2000.

Trebuie să subliniez foarte apăsat că a început și în România trecerea, în acest an, la sistemul modern al salarizării individualizate, în funcție de performanțe.

Manualele școlare au fost asigurate în toți anii, conform Legii învățământului din 1995. Pentru învățământul obligatoriu, pentru copiii săraci, statul asigură integral manualele, iar în cazul liceelor, conform legii, manualele se procură de pe piață. Nu este nici o schimbare în fapt, față de anii trecuți, în materie de finanțare a manualelor școlare, inițiatorul Moțiunii confundând evident lucruri foarte diferite. Elevii nu au avut manuale mai puține decât în anii anteriori.

Desigur, și în România, ca și în țări dezvoltate, manualele se folosesc timp de 3 până la 4 ani, în regim de transmisibilitate. În plus, în 1999, la producția obișnuită de manuale, s-au adăugat manuale pentru minorități, turcă, slovacă și așa mai departe, manuale pentru a doua limbă modernă, s-au reintrodus, după o pauză de peste 5 decenii, manualele alternative în liceele din România, a debutat deja competiția pentru manualele clasei a X-a și întreaga producție a manualelor de liceu a trecut pe principiul modern al pieței libere.

În legătură cu baza materială a învățământului, ignoranța și reaua-credință a inițiatorului moțiunii sunt și mai crase. Am fost, ca minister, primii care am remarcat că în România nu s-a mai aplicat un program cuprinzător privind infrastructura din timpul lui Constantin Angelescu.

Iată, însă, analiza infrastructurii învățământului din 1996, înaintea preluării puterii de către actuala coaliție: în 1996, conform situației ministerului de atunci, 1.135 clădiri prezentau degradări periculoase; 1.133 școli erau din chirpici; 16% dintre clădiri prezentau igrasie; 353 școli nu aveau electricitate; 11.983 clădiri școlare nu aveau instalații de apă, canalizare, încălzire. Aceasta a fost în 1996. Putem prezenta și alte date ale situației din 1996.

Din 1997, ministerul a început să abordeze cu precizie și profunzime această problemă. Trebuie să menționez, între altele, că până în 1996, nici un Guvern nu a pus problema autorizării sanitare a unităților de învățământ. Ministerul Educației a pus această problemă pentru prima dată în 1997 și apoi în 1998.

Nimeni nu contestă că în țara noastră sunt dificultăți economice, pe care le resimțim cei din învățământ și cei din afara învățământului. Cei ce răspundem de învățământ am fost primii care am cerut bani mai mulți și suntem cei mai interesați să avem bani pentru proiecte.

Nu este vreo întârziere la Ministerul Educației Naționale și nu vom conteni să căutăm bani pentru a alimenta sistemul cu resurse, dar îngustimea concepției, vizibil anacronică, tipică socialismului răsăritean, a inițiatorului moțiunii, mă obligă să fac 3 remarci (rumoare în partea stângă a sălii de ședință):

a) Așa cum a arătat analiza internațională, consacrată de experți reali învățământului, dificultățile finanțării învățământului din România nu sunt cauzate de cei din învățământ și de politicile guvernamentale, ci sunt produse: "... de contextul economic extrem de dificil, de tranziția socială și politică incompletă, de faptul că atitudinile și valorile unor persoane nu se potrivesc încă cu provocările unei societăți bazate în mai mare măsură pe valori liberale". Închei citatul care este chiar din Raportul recent al O.E.C.D.-ului.

Din păcate, avem de-a face astăzi nu cu o Moțiune, care să ducă înainte o gândire sănătos liberală, ci cu un antiliberalism și cu o demagogie populistă, ce împiedică necesarele schimbări.

b) Ca țară, trebuie să investim mai mult în educație, dar trebuie, totodată, să facem convingătoare ideea că banii nu se dau de undeva, ci se procură prin competiția proiectelor și se gestionează cu chibzuință.

c) Este benefic, desigur, toți o știm, să alocăm mai mulți bani unităților și instituțiilor de învățământ, dar este, trebuie s-o spun cu toată franchețea, o demagogie evidentă, care nu se mai practică nicăieri în această regiune a Europei, să luăm prostul management al unor unități ca argument și să acuzăm lipsa de bani.

Nimeni în lume nu va accepta că trebuie tolerată proasta gospodărire, în baza autonomiei, și că unitățile bine gospodărite trebuie să plătească extravaganțele incompetenței altora, legitimată de politica inițiatorului moțiunii.

Nu avem deloc o restrângere a investițiilor în infrastructura investițiilor în ultimii ani, chiar dacă condițiile economice sunt dificile.

Din 1999, investițiile în preuniversitar au trecut, ca și în celelalte țări care au început negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în bugetele locale.

Oricât de realist este să considerăm faptul că bugetele locale sunt slabe în multe locuri, trebuie spus că nu este alternativă la descentralizare, că în comunitățile locale trebuie cultivat interesul pentru învățământ, interes care a existat înainte de război, că nu facem decât să perpetuăm iluziile etatismului, atacând descentralizarea.

Desigur, sunt necesare programe de compensare, iar Guvernul le promovează. S-a creat Fondul special pentru susținerea învățământului de stat. Se află în aplicare Programul de reabilitare a școlilor. A început să se aplice Programul de relansare a învățământului rural, toate fiind orientate spre investiții.

O voce din stânga:

Cu analfabetismul ce se face?

 
 

Domnul Andrei Marga:

În universități sunt în curs construcții de cămine cu peste 14.000 locuri, sedii de facultăți, laboratoare și biblioteci și s-au achiziționat clădiri pentru universități în 7 centre.

S-a încheiat conectarea la INTERNET a universităților publice, iar în acest an se încheie conectarea tuturor liceelor și grupurilor școlare din țară.

Nici un ministru al învățământului nu va refuza vreodată bani în plus pentru sectorul său și, ca să citez pe un distins coleg olandez: "Nici un Minister al Învățământului din Europa nu are relații line cu Ministerul Finanțelor și nici invers, Finanțele cu Învățământul".

În mod firesc, sunt realtăți ale vieții care trec dincolo de persoane, care se cer considerate ca atare. Trebuie însă să subliniez că nu demagogia electorală rezolvă astfel de probleme, ci abordarea lucidă și responsabilă a oamenilor maturi. Așa cum nu putem accepta și nu acceptăm fonduri pentru învățământ mai puține decât cele pe care le prevede legea, la fel, nu putem accepta manipularea în scopuri demagogice a problemelor învățământului și efortul unor oameni fără calificare suficientă în domeniu și corupți, de a-și face capital pe tema problemelor țării.

Voci din stânga:

Fapte concrete!

Cine vorbește de corupție?!

 
 

Domnul Andrei Marga:

Putem oferi probe ale implicării unor parlamentari în sindicate, după cum putem arăta cu ce se ocupă unii inspiratori ai Moțiunii pe terenul învățământului și pe ce se bazează chemările la grevă ale unor ucenici de-ai lor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Problemele finanțării învățământului au fost asumate explicit de Guvern înainte cu mult de această moțiune. Există șanse să prezentăm un Buget 2000 al învățământului, care va fi un progres substanțial în evoluția țării noastre. Pentru prima dată se trece în țara noastră pragul celor 4% din Produsul Intern Brut alocate învățământului. Salarizarea în învățământ a fost adusă, prin recenta Ordonanță de urgență nr. 8 din 2000 a Guvernului într-o situație substanțial ameliorată.

Guvernul derulează programe noi în materie de infrastructură, oferind în același timp, o reformă necesară educației, spre a o compatibiliza cu timpul nostru și cu nevoile României.

Trebuie să adaug faptul că Ministerul Educației a înregistrat la Camera Deputaților în urmă cu câteva luni Raportul privind starea învățământului, prevăzut de lege. Nu înțelegem de ce, în loc să se discute un raport cuprinzător, se dă prioritate unei Moțiuni, pornită din interese pur electorale. Ca un argument cotextual, menționez că, având în vedere inițiativele Guvernului României în construcția Bugetului 2000 și în ameliorarea substanțială a salarizării în învățământ, moțiunea și-a pierdut obiectul.

Problemele finanțării sunt reale în România, dar și în afara României, dar aceste probleme nu se mai tratează nicăieri în Europa cu lipsa de informare și profesionalism și cu ideologii sumare și anacronice, precum în moțiunea de față.

Din toate aceste rațiuni, Guvernul României vă solicită ca, în semn de preocupare reală, profesională pentru învățământ, opusă din capul locului oricărei demagogii, să respingeți moțiunea pe care am ascultat-o mai devreme.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

O voce din stânga:

În afară de demagogie, nu ai spus nimic!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

Ați consumat 20 de minute din timpul Guvernului.

Începem dezbaterea. Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Se pregătește domnul deputat Napoleon Antonescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

Domnule Stanciu, aveți microfonul. (Vociferări în sala de ședință).

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimate domnule ministru,

Stimate doamne și stimați domni,

Înainte de a da citire efectivă textului, vă rog să-mi permiteți să fac o singură remarcă: avem aici, de la sindicate, din teritoriu, strigătul lor de disperare că n-au manuale, că n-au bani pentru plata curentului, că n-au grupuri sanitare, în 165 de școli din Județul Călărași și așa mai departe. Este o realitate pe care ar trebui s-o deplângem, nu să încercăm s-o evităm. Păcat că, și acum, se uzitează, într-adevăr, de ideile socialismului răsăritean, de care se făcea vorbire, se jignesc oameni, nu eu sunt autorul întru-totul al moțiunii, sunt 86 de colegi, mă flatează cineva, dacă-mi atribuie exclusivitate.

Suport cu stoicism tot ceea ce mi s-a adresat, pentru că vine din partea unui domn, poate de aleasă ținută, dar care uită că cerea "necesitatea organizării puterii de stat a clasei muncitoare și a desființării proprietății capitaliste, ca premise esențiale ale făuririi noii orânduiri". (Amuzament în partea stângă a sălii)

Deci, domnilor, vă desființează distinsul domn ministru, fără nici un fel de tăgadă, ca să nu mai spunem că cea mai mare victorie era "crearea Partidului Comunist Român, eveniment istoric, de la care, peste câteva zile, se vor împlini 63 de ani, și încheiem sărbătorind împlinirea a 166 de ani de la nașterea lui Karl Marx, poporul nostru își reafirmă, cu putere, hotărârea de a-și consacra toate eforturile înfăptuirii politicii partidului nostru de înflorire multilaterală a României socialiste, de creștere a contribuției sale la cauza socialismului, păcii și prieteniei între popoare. Sâmbătă, 5 mai 1984, doctor Andrei Marga" (Vociferări în partea dreaptă, amuzament în partea stângă a sălii)

Astăzi, distinsul nostru coleg s-a purificat.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog faceți liniște în sală! Vă rog frumos. Vă rog faceți liniște în sală!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnelor și domnilor invitați, (Continuă comentariile și vociferările în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor, faceți liniște în sală!

Fiecare deputat are dreptul să-și administreze, ca și fiecare Grup, timpul pe care îl are la dispoziție, așa cum consideră.

Vă rog să păstrăm liniștea necesară.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Îmi cer scuze față de colegi, mă cunosc, unii, de 8 ani, nu practic așa ceva, dar nici nu pot fi călcat în picioare, într-un stil inimaginabil.

Astăzi, 28 februarie 2000, a început școala, după ce peste 4.400.000 de elevi și peste 381.000 de cadre didactice s-au aflat în grevă, fapt pe care noi am dorit să-l evităm prin scrisoarea și apelul nostru adresate primului ministru de către 85 de deputați.

Din partea dreaptă a sălii:

86!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

85 de deputați din opoziție și 1 deputat de la putere.

Guvernul, după tergiversări repetate, a emis Ordonanța de urgență nr.8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1977 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Dezbaterea acestei moțiuni, în concepția Grupului parlamentar România Mare, este absolut necesară, în pofida celor care cred că aceasta, prin conținutul ei, ar fi perimată. Susținem aceasta, deoarece, asemenea Partidului Național Liberal și Partidului Național Creștin-Democrat, care pun la baza reformei economico-sociale și politice din România garantarea proprietății, respectiv principiul "restitutio in integrum", Partidul România Mare și-a structurat concepția despre reformă bazată pe dictatura legii, adică "unde-i lege nu-i tocmeală". Tocmai de aceea, Partidul România Mare susține respectarea întocmai a legilor, în cazul de față a Legii învățământului, care stipulează drept prioritate națională instrucția și educația.

Reamintim, acum și aici, aceste lucruri deoarece considerăm, stimați deputați, că este necesar să vă constituiți, prin votul dumneavoastră pozitiv acordat prezentei moțiuni, garanția aplicării întocmai și la timp a ordonanței de urgență menționate, cu atât mai mult cu cât data intrării sale în vigoare coincide cu o zi bine cunoscută dumneavoastră, adică 1 aprilie, ziua păcălelilor. Dincolo de aceasta, însă, există o practică a Puterii de a nu-și onora promisiunile față de învățământ (Protocolul Guvern – Sindicate din 28 octombrie 1998, reluat prin Acordul Guvern – Sindicate din 17 iunie 1999) și a căror nerespectare a determinat greva cadrelor didactice.

Suspiciunea noastră asupra posibilităților de neonorare a prevederilor Ordonanței de către Guvern este alimentată de prevederile art.1(4) din Ordonanță, ce poate amâna sine die modificarea condiționată de limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru salarii. Aceasta cu atât mai mult cu cât domnul prim-ministru Mugur Isărescu, ignorând prevederile art.16(2) din Constituția României, "nimeni nu este mai presus de lege", instituie principiul relativității în aplicarea legii, redefinind noțiunea de lege. În scrisoarea deschisă din 9 februarie, dânsul precizează clar că nu poate respecta legea, deoarece condițiile s-au modificat. În consecință, noi spunem că o lege nu înseamnă un pact, așa cum încearcă s-o definească domnul Mugur Isărescu, ci o regulă de conduită impusă de o autoritate care, în termenii dreptului, impune, prin forța ei, respectarea reglementării normative stabilite de Legislativ. De aceea, dacă legea nu mai corespunde condițiilor existente, ea trebuie modificată sau schimbată, nicidecum încălcată.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să pregătiți fraza de încheiere. Ați depășit timpul cu 20 de secunde.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

De aceea, cerem Camerei, prin vot, să impună Guvernului principiul "unde-i lege, nu-i tocmeală", căci, altfel, nerespectarea de către Executiv a prevederilor legale ale unor acte normative devine o practică obișnuită. Exemplificăm aceasta prin nerespectarea de către Guvern a prevederilor privind finanțarea învățământului de stat și a cercetării științifice: finanțarea învățământului de stat se face de la bugetul de stat în limitele a cel puțin 4% din produsul intern brut – art.170(1) din Legea învățământului; resursele bugetare alocate prin bugetul de stat la capitolul "Cercetare științifică" trebuie să țină seama de tendințele mondiale în domeniu și să nu fie mai mici de 1/5 din resursele bugetare alocate la capitolul "Învățământ" – Legea nr.95/1998 ș.a. Aceste încălcări ale legilor constituie un periculos exemplu și, în același timp, un îndemn la nerespectarea acestora de către cetățenii statului de drept. Căci, ce ar însemna ca șomerii sau alți cetățeni, cărora li s-au schimbat condițiile sociale în decursul timpului, să nu respecte legea devenită, în concepția primului ministru, pact social. Efectul ar fi unul singur – haos și anarhie. Iată un argument serios spre a vota această moțiune, ca o garanție a aplicării Ordonanței și a salvgardării statului de drept.

În același context, se impune clarificarea de urgență a condițiilor în care a candidat la ocuparea funcțiilor de șef de catedră și rector ministrul educației naționale, precum și actualul statut al acestuia prin prisma legalităților, cunoscând că ministrul educației naționale nu a demisionat (scrisoarea nr.9197 din 27.01.2000), ci și-a pus la dispoziție funcția de ministru, solicitând eliberarea din această funcție, inducând astfel un statut incert pe perioada alegerilor, respectiv a grevei din învățământ, contribuind direct la prelungirea acesteia.

Solicităm acest lucru deoarece: funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau senator (art.104, alin.1 din Constituție); deținătorii funcției de conducere de la orice nivel vor fi schimbați din funcție în următoarele cazuri: alin.g) dacă sunt aleși miniștri etc. sau dacă încetează contractul lor de muncă cu universitatea (Carta Universitară Babeș-Bolyai, pct.B 15, lit.g – i); cadrele didactice titulare alese în Parlament sau numite în Guvern au dreptul de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada cât îndeplinesc aceste funcții (art.101 din Statutul personalului didactic). Ca urmare, solicităm primului ministru să analizeze condițiile în care a candidat pentru funcția de șef de catedră și rector domnul ministru, dacă era sau nu ministru în acel punct, dacă respectă Carta Universitară și dacă respectă legi în această Românie și să stabilească dacă rămâne ministru sau rector.

De asemenea, apreciem, în spiritul prezentei moțiuni, că art.170 din Legea învățământului nu este respectat, alocația de 3,69% din bugetul de stat propus pentru anul 2000 fiind sub limita prevăzută de lege. Alocația de 29.300 mii de miliarde (cca. 1,429 miliarde dolari) indică o creștere față de bugetul de anul trecut (1,143 miliarde dolari) de circa 25%, menținându-se sub alocațiile anterioare: 1,611 miliarde dolari (1998) și 1,829 miliarde dolari (1997). Această alocație ar părea că nu acoperă sporurile salariale promise prin Ordonanța de urgență, decât printr-o raționalizare drastică a personalului. În consecință, solicităm corelarea coeficientului de multiplicare cu categoriile de personal didactic, sumele aferente cheltuielilor de personal și alocațiile bugetare reale, sprea se vedea nivelul disponibilizărilor prin prisma afectării numărului de clase și cel al elevilor dintr-o clasă, respectându-se Legea învățământului și Statutul personalului didactic. Totodată, considerăm necesar să se înceteze presiunile asupra sindicatelor, prin retragerea acțiunilor din justiție intentate de inspectoratele școlare județene și, respectiv, Ministerul Educației Naționale.

De asemenea, apreciem că Ministerul Educației Naționale trebuie să elaboreze programul de recuperare a orelor neefectuate în timpul grevei, cu plata drepturilor cuvenite cadrelor didactice, aceasta cu atât mai mult cu cât, în unele județe, într-o perioadă anterioară, cursurile au mai fost amânate, pe timp de două săptămâni, din cauza epidemiei de meningită.

Având în vedere toate acestea, Grupul PRM își exprimă speranța că, prin votul dumneavoastră pozitiv, veți exprima poziția fermă față de obligativitatea respectării legilor țării, stopând ideea de relativitate în aplicarea acestora de către Guvern și veți acorda o garanție aplicării prevederilor Ordonanței nr.8/2000, evitând ca data de 1 aprilie, data aplicării Ordonanței, să se transforme într-o mare păcăleală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Antonescu Napoleon. Se pregătește domnul deputat Eugen Hilote, Grupul PNȚCD.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Doresc să aduc câteva argumente certe, care să confirme de ce este actuală moțiunea, chiar și după încheierea conflictului de muncă și după apariția cunoscutei ordonanțe de Guvern. Mai mult, vreau să vă aduc la cunoștință câteva aspecte care arată clar că această ordonanță nu rezolvă problemele de fond ale învățământului și, în plus, încalcă chiar unele legi actuale. De asemenea, vreau să vă spun că eu, personal, așa cum am spus și în Comisia de învățământ, nu consider colegii din Ministerul Învățământului adversarii noștri, ci îi consider oameni de învățământ care temporar îndeplinesc anumite funcții, la nivelul învățământului, după cum noi, temporar, îndeplinim anumite funcții de conducere a universităților sau facem parte din Parlament.

Înainte de a arăta aceste aspecte, ascultând discursul domnului Marga, vreau să fac, totuși, două precizări, ca să vedeți și dumneavoastră cum se pot manipula cifrele. În primul rând, vreau să vă spun, de la început, că sunt de acord că niciodată nu s-a dat 4% din PIB, dar PIB-ul, la datele pe care domnul Marga le-a enumerat, era atât de mare, încât suma absolută alocată acoperea din plin sau aproape satisfăcea din plin nevoile învățământului. Deci nu comparați PIB-ul din anii pe care i-a dat domnul Marga cu PIB-ul din anul 2000 prevăzut. În al doilea rând, domnul Marga a citat, în mii de miliarde, sumele alocate învățământului. Dacă le transformăm în dolari, la cursul zilei, vedem că, de fapt, din 1997 până acum, este o scădere de 300 de milioane de dolari. Deci vedeți și dumneavoastră că se pot manipula ușor astfel de cifre, noi trebuie să ne raportăm la niște date reale, la niște date care nu se schimbă. Deci, dacă iau în valoare absolută miile de miliarde de astăzi, nu au nici o valoare, în comparație cu... sau au o valoare mult mai scăzută decât cele din anii respectivi.

În al doilea rând, vreau să vă spun că concluziile pe care vi le voi prezenta au rezultat din discuțiile cu toți directorii din învățământul superior ținute la CNFIS, inclusiv în ședința Consiliului Național de Finanțare a Învățământului, de astăzi dimineață.

Ordonanța a fost elaborată, în primul rând, fără a se consulta instituțiile de învățământ și, din această cauză, are o serie de prevederi greu de aplicat, dacă nu chiar imposibil și am să mă justific mai jos. În ordonanță nu sunt corelate sumele alocate cu coeficienții de majorare propuși, deoarece, la învățământul superior, aplicând chiar coeficienții la minim, toți rectorii din învățământ au spus acest lucru, nu ajung sumele repartizate, adică cele 2.700 de miliarde defalcate după criteriile CNFIS-ului, pe care le știm, nu acoperă salariile pe acest an.

În al treilea rând, la salariile pentru învățământul preuniversitar, se introduc 2.500 de miliarde proveniți din fondul de susținere a învățământului, sumă care, pe de o parte, este incertă, mă rog, să nu zic iluzorie, iar pe de altă parte se încalcă legea care prevede clar că aceste fonduri nu se pot utiliza decât pentru investiții, dotări, eventual reparații capitale ș.a. Deci, mai mult, se ia și cota care ar reveni învățământului superior și se transferă la învățământul preuniversitar. În fond și la urma urmei, după toate regulile din țările democratice, aceasta se numește, de fapt, o deturnare de fonduri pentru care Guvernul trebuie să-și asume răspunderea.

Patru: a fost exclus total personalul TESA care, datorită acestui fapt, începând de astăzi, a început să declanșeze conflictele de muncă în universități. Vreau să vă spun că nimeni nu i-a instigat, dimpotrivă s-au făcut presiuni asupra lor să nu perturbe procesul de învățământ, să nu deranjeze activitatea normală a universității. Majoritatea dintre ei declară că-și asumă orice risc, inclusiv demisia colectivă din funcțiile pe care le ocupă. Mai grav este că se prefigurează și mișcări ale studenților și chiar ale cadrelor didactice din unele centre universitare, după cât am aflat astăzi de la unii colegi.

Cinci: nu se alocă aproape nimic pentru celelalte capitole – investiții, reparații capitale, cheltuieli, subvenționări cămine, subvenționări pentru studenți, transport ș.a.

Șase: se intenționează, din câte am înțeles, ca să se compenseze această lipsă de bani printr-o reducere masivă a cifrei de școlarizare la învățământul superior, de la 62.000 la circa 45.000, argumentându-se că aceasta este cifra de absolvenți din acest an. Domnul ministru, care este profesor și care este și rector, știe bine că între cifra de admitere și cifra de absolvire există pierderi, hai să le zic așa, naturale de cel puțin 25%. Aceasta înseamnă că, dacă începem cu 45.000 în anul 2000, vom termina, peste 4 – 5 ani, cu 30.000. În plus, această reducere este inadmisibilă, ținând seama și de faptul că România este pe ultimul loc în ce privește numărul de studenți la suta de mii de locuitori din Europa.

În fine, în învățământ, activează peste 50% din bugetarii din România. Guvernul se laudă că a alocat 20 – 25% din bugetul țării. Păi dacă, pentru 50% din bugetarii țării, plus cheltuielile pentru ceilalți 5.000 de elevi și studenți, burse, subvenții ș.a.m.d., se alocă 20 – 25%, cum se poate justifica și cum se poate înțelege faptul că restul de 75%, ceea ce nu e real, probabil 50%, pentru că mai sunt și alte cheltuieli la buget, se alocă celorlalți 50% din bugetari. Aceasta înseamnă că, în unele locuri, sunt salarii imense, și sunt, și dumneavoastră știți foarte bine acest lucru, înseamnă că există o risipă de bani în alte domenii, iar învățământul este subvenționat.

În concluzie, această ordonanță nu rezolvă problemele din învățământ, ba mai mult, așa cum am arătat mai sus, încalcă și legea prin utilizarea acestor fonduri.

Consider că această ordonanță este doar o încercare, și în unele puncte de vedere lăudabilă, a ministerului, în ce privește introducerea coeficienților, plajei de coeficienți, dar ea nu are acoperire reală în sumele respective.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați folosit 7 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Hilote. Se pregătește domnul deputat Secară Gheorghe, PUNR.

 
 

Domnul Eugen Hilote:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu au trecut decât câteva luni de la precedenta moțiune pe problemele învățământului. Dacă atunci era vorba de manuale alternative, astăzi este vorba de "starea critică a sistemului național de învățământ". Aproape aceiași semnatari, atunci și acum, provenind din același spectru politic, vor să demonstreze cât sunt ei de interesați de problemele învățământului și că, dacă nu ar fi veghea lor permanentă, acesta ar intra în colaps. Lăudabilă intenția domniilor lor, dacă nu am avea în față o campanie electorală la care constatăm că au început deja să cotizeze prin demagogie. Și dacă dezbaterea ei nu ar veni după ce conflictul cu sindicatele din învățământ nu s-ar fi stins, de astăzi și elevi și profesori fiind acolo unde le este locul: primilor în bancă, celorlalți la catedră.

Și cum este evident că prezenta moțiune se voia, în același timp, o susținere a celor ce erau în grevă ea, astăzi, nu mai are nici o relevanță. Mai mult, solicitările principale cuprinse în moțiune sunt deja rezolvate, ele fiind în plină desfășurare, așa încât era de bun simț, din partea semnatarilor, să o retragă. Faptul că noi o mai discutăm încă demonstrează că ea nu s-a dorit o rezolvare a stării din învățământ, ci doar un motiv de discursuri demagogice cu iz electoral, precum și împiedicarea intrării în plenul Camerei a legilor de care avem nevoie.

Cunoaștem, cu toții, situația dificilă prin care trece țara, datorită relei credințe cu care a fost guvernată, până în 1996.

Din partea stângă a sălii:

Ce vorbești, domnule?!

 
 

Domnul Eugen Hilote:

Cu toate acestea, PNȚCD a susținut permanent acordarea sumelor necesare Ministerului Educației Naționale, pentru ca acesta să-și poată desfășura activitatea în condiții cât mai bune și pentru a continua reforma deja începută. Se cunosc, în acest sens, comunicatele Biroului Național de Conducere, prin care domnul ministru Marga este susținut, în demersul său, și prin care se cerea imperativ Guvernului să găsească sursele cele mai adecvate de finanțare. De altfel, încă din 1991, regretatul senator PNȚCD, academicianul Caius Iacob și academicianul Gabriel Țepelea au propus primul proiect de Lege a învățământului, prin care acest domeniu era declarat "prioritate națională", sintagmă atât de mult folosită astăzi și acum.

În 1993, Convenția Democratică, prin PNȚCD, a depus un alt proiect de Lege a învățământului, ale cărei prevederi s-au regăsit, în mare măsură, în Legea nr.84/1995. Nu mai vorbesc de noua Lege a învățământului, care a pornit de la Ordonanța nr.36/1997 și care, prin prevederile actuale, conține multe din concepțiile noastre și ale coaliției de guvernământ despre dezvoltarea învățământului în actuala etapă.

Cât privește Legea Statutului personalului didactic, ea conține, în majoritate, amendamentele noastre care au adus importante avantaje salariale pentru cadrele didactice.

Convins fiind că prezenta moțiune nu mai are obiect, întrucât solicitările ei, așa cum arătam, au fost deja soluționate și că celelalte aspecte menționate vor fi rezolvate cât mai curând, Grupul parlamentar al PNȚCD va vota împotriva ei.

Cât privește ultima solicitare din moțiune, ne bucurăm că domnul ministru Andrei Marga a anunțat că revine asupra demisiei sale și rămâne în fruntea Ministerul Educației Naționale, cu atât mai mult cu cât solicitările lui privind finanțarea învățământului au fost acceptate. De altfel, această îngrijorare privind plecarea domnului ministru Marga de la conducerea Ministerului Învățământului o înțeleg, din partea unora care constată că aceste transformări în învățământ sunt mult mai rapide decât le doreau dânșii și sunt mult mai rapide decât pot să le facă față ei, din punct de vedere al ritmului de acomodare. Rămânerea domniei sale în fruntea ministerului, de altfel, o considerăm ca fiind o garanție a continuării reformei în învățământ.

Mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 5 minute din timpul Grupului.

Are cuvântul domnul deputat Secară Gheorghe, PUNR. Se pregătește domnul deputat Mihai Baciu, PD.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Domnilor colegi,

Vă mărturisesc că sunt stupefiat de afirmațiile domnului profesor Marga, care, în întreaga sa pledoarie, a relevat faptul că în învățământ nu există nici o problemă și că toate treburile merg bine, sunt bani, școala este bine dezvoltată, este bine dotată și, ca atare, nu ar trebui să ne facem nici o problemă. Întrebare firească: este, oare, adevărat acest lucru?!

Din partea stângă a sălii:

A plecat! (Se referă la domnul ministru Andrei Marga, care a ieșit din sala de ședințe)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Am să opresc dezbaterile 2 – 3 minute, până când domnul ministru se va reîntoarce în sală, ca să asculte luările de cuvânt.

Rog pe cei care organizează ședința să-l informeze pe domnul ministru să se întoarcă și îl rog pe domnul ministru Ciumara să-mi permită să conduc ședința așa cum scrie în Regulament. (Se referă la faptul că domnul Mircea Ciumara făcea observații din loja Guvernului)

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

S-a dus după Karl Marx!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru pentru legătura cu Parlamentul, vă rog să-l invitați pe domnul ministru Marga în sală.

(Domnul ministru Andrei Marga revine în loja guvernamentală; aplauze)

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, vă rog continuați.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Dați-mi voie să continuu cu următoarele gânduri. În al doilea rând, trăiesc un sentiment de jenă constatând faptul că realitatea este transformată, devenind nemaipoment de atractivă. Rezultă firesc următoarea întrebare: dacă este adevărat ce a spus domnul ministru, cine are dreptate, domnul ministru, prin ceea ce ne-a prezentat, greviștii prin ceea ce au solicitat, fiindcă, iată, o masă de oameni și-au arătat nemulțumirea, de unde rezultă că realitatea nu este cea pe care domnul ministru ne-a prezentat-o, sau grupul nostru de parlamentari, cei care am semnat, arătând, de fapt, niște elemente care nu funcționează în învățământ?!

Și acum, dați-mi voie să iau problemele pe rând. În anul trecut, Grupul nostru parlamentar l-a întrebat pe domnul ministru: domnule ministru, ajung banii pentru învățământ? Și ne-a spus, cu voce tare: da, ajung banii pentru învățământ! Cunoașteți consecințele acestei aprecieri, de-a lungul anului. Mai departe, tot domnul ministru ne-a spus că bugetul este încheiat și este transmis și că, în câteva zile, lucrurile se vor rezolva. Iată că Guvernului i-au trebuit 5 săptămâni ca să dimensioneze bugetul pentru învățământ, când acest buget trebuia să fie depus la Cameră până în 10 octombrie, pentru întreaga națiune! Acesta este un fapt cunoscut de către noi, care ne arată, de fapt, cât de bine funcționează, nu numai ministerul nostru, ci și celelalte ministere, practic întreg Guvernul.

Sigur, din punctul nostru de vedere, dacă ministerul se apleca cu seriozitate, cu interes față de problemele învățământului, poate că nu se ajungea așa, dar iată că lucrurile s-au tărăgănat, profesorii au fost în grevă 4 săptămâni, sigur că prin mărirea de salarii au intrat înapoi, la școală, dar cu consecințe deosebite față de pregătirea elevilor. Cine plătește aceste daune elevilor, copiilor noștri, față de această situație creată. Este o problemă: se încerca să se spună că profesorii sunt de vină. Oare să fie acest lucru adevărat, când ei, demult, au atenționat ministerul despre problemele pe care le au și asupra cărora nu s-a aplecat nimeni?! Sigur că ministerul ne-a relevat partea pozitivă a activității desfășurate și am fost puși la zid noi, cei care am încercat să arătăm că lucrurile nu sunt așa și am arătat partea care încă mai necesită îndreptări. dar, pentru aceasta, trebuie ca noi să fim etichetați așa cum am fost etichetați, ca venind de undeva, ca făcând nu știu ce, ca rămânând cutare?! Pe mine mă surprinde treaba aceasta. eu, personal, aveam altă apreciere față de domnul Marga și nu-mi dau seama de ce folosește aceste aprecieri, când ar putea, practic, să releve realitatea, în tot ceea ce face.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Atâta poate!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să pregătiți fraza de încheiere. Ați depășit timpul.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Stimați colegi,

Din punctul nostru de vedere, apreciem că soluția dată prin mărirea de salarii nu rezolvă problema. Observați că salariile corpului didactic sunt construite pe doi piloni ficși. Dacă, pentru moment, problema s-a aplanat, peste jumătate de an, ea va reizbucni din nou, având în vedere devalorizarea leului în raport cu dolarul, având în vedere, practic, scumpirile care urmează. Firesc era, și era această ocazie, ca salariile în învățământ să se construiască pe coeficienți dinamici, care să urmărească evoluția activității economice. Nu s-a întâmplat acest lucru și este regretabil.

Sigur că m-aș bucura dacă domnul ministru ar recunoaște, acum, că, practic, situația în care a ajuns învățământul, prin subfinanțare, i se datorește, în cea mai mare măsură și dacă se purta, cel puțin cum s-a purtat în ultima perioadă, când am apreciat poziția pe care a avut-o, poate că nu se ajungea la situația la care s-a ajuns la ora actuală.

Vă mulțumesc. Mă opresc aici.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Se pregătește domnul deputat Bejinariu, Grupul parlamentar al PDSR.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Sigur că aș fi preferat să expun liber punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, dar problema este atât de complexă, încât oricine ar încerca să facă acest lucru liber ar fi ispitit de fel de fel de completări, digresiuni ș.a.m.d. și nu am timp pentru așa ceva. Așa încât, onorați colegi, azi discutăm o nouă moțiune simplă depusă de deputații opoziției. Ea privește starea actuală a sistemului național de învățământ, cu accent pe situația materială dificilă a slujitorilor școlii.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat recunoaște realitatea problemei vizată de moțiune. Lideri ai Partidului Democrat, deputați și senatori ai partidului nostru au afirmat, în repetate rânduri, valoarea eminentă a educației în progresul României, necesitatea unui efort major pentru susținerea învățământului.

În programul politic al Partidului Democrat, adoptat la recenta Convenție Națională, se spune următoarele: "A spune sau a crede că, în lumea modernă, poate să existe o bună guvernare, ca și lucru bine făcut, în general, din inspirație și noroc, iar nu din educație și seriozitate, este extrem de periculos și păgubitor. Pentru programul nostru, învățământul are importanță capitală. Într-adevăr, numai plecând din interiorul învățământului se poate elabora și pune în aplicare un program general de dezvoltare și modernizare a societății".

În egală măsură, noi am avut cuvinte critice pentru situația actuală a învățământului românesc, îndeosebi privind finanțarea lui, salariile profesorilor și personalului auxiliar, starea școlilor, a internatelor și căminelor studențești. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat afirmă adevărul unor enunțuri din moțiune care descriu consecințele subfinanțării învățământului românesc.

De asemenea, membrii grupului nostru au deplâns deseori faptul că nu se aplică prevederi legale importante privitoare la învățământ, cum ar fi cele cuprinse în Legea învățământului, Statutul personalului didactic sau Legea nr.154.

Chiar în prima săptămână a grevei profesorilor, de la această tribună, într-o declarație politică, eu am făcut, în numele grupului din care fac parte, dar și ca profesor, următoarele afirmații: nu văd altă cale pentru rezolvarea problemei decât aplicarea riguroasă a legilor pe care noi înșine le-am votat, iar în una dintre acestea scrie, negru pe alb, că, "În România, învățământul este prioritate națională", cu tot ce decurge de aici, iar bugetul său trebuie să fie de 4% din p.i.b. Și mai departe: "Este adevărat că aplicarea legilor care se referă la învățământ presupune acum un mare efort economic, dar trebuie să ne asumăm riscul, pentru că pierderea încrederii în lege se poate dovedi mult mai păgubitoare pentru țară decât satisfacerea revendicărilor celor din învățământ". Aceasta am spus-o noi, grupul nostru, și eu însumi, acum o săptămână și jumătate.

În sfârșit, considerăm că a fost o adevărată discriminare înghețarea salariilor celor din învățământ, în timp ce altor salariați din sectorul bugetar li s-au mărit salariile prin mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului din anul 1999 și care apar acolo, în moțiune.

Așadar, noi considerăm că descrierea stării de până acum a învățământului pe care o găsim în moțiune conține o mare doză de adevăr, dar orice moțiune care se întemeiază pe o stare negativă, sau considerată ca atare, a unui domeniu al realității sociale în cel mai larg sens al cuvântului, descrie această stare și propune soluții, cerând votul Parlamentului pentru acestea. Or, soluțiile pe care le avansează moțiunea pentru rezolvarea crizei din învățământ sunt satisfăcute, în cea mai mare parte, prin recenta Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ. Toți cei de față cunosc drumul legal pe care-l parcurge o ordonanță de urgență, iar cei care vor să aducă amendamente acestei ordonanțe, o vor putea face, atunci când ea va ajunge aici la noi în Parlament. A pretinde Camerei Deputaților să solicite Guvernului măsuri pe care acesta deja le-a luat, înseamnă a o pune într-o situație cel puțin bizară, ca să nu spun ridicolă.

Așadar, moțiunea este depășită, și într-o logică firească, normală, ea nici nu trebuia depusă. Dar Opoziția nu aplică logica naturală, ci doar o logică politică păgubitoare la urma urmei pentru țară. În obsesia ei electorală și în cea de a pune permanent piedici Guvernului și majorității, ea îngreunează procesul legislativ, consumă un timp al Camerei Deputaților în care aceasta putea dezbate și adopta legi importante și necesare cu moțiuni de acest tip care, descriind o stare de lucruri cunoscută de toți, propun în mod hilar soluții pe care Guvernul deja le-a adoptat.

Noi, Partidul Democrat, suntem conștienți de faptul că soluțiile oferite de Guvern prin această ordonanță de urgență sunt insuficiente pentru a rezolva pe termen lung și chiar mediu problemele dramatice ale învățământului românesc.

De asemenea, credem că reforma învățământului nu se desfășoară în parametrii așteptați de noi și de profesorii și elevii României, dar subliniem că soluțiile adoptate constituie un real pas înainte, că este pentru prima oară când învățământul va fi finanțat la nivelul a 4% din p.i.b., și eu sper că așa va fi, că dacă nu va fi așa, voi fi primul care va ieși aici și va critica dur Guvernul pentru această abatere.

Și mai subliniez că Partidul Democrat a avut o contribuție importantă la găsirea acestor soluții. De aceea, de la această înaltă tribună a Parlamentului, noi asigurăm profesorii, elevii și studenții României de înțelegerea și sprijinul nostru, pe care le-am manifestat și în timpul grevei și le vom manifesta oricând. În același timp, îi rugăm să nu confunde declarațiile sforăitoare și populiste, în disprețul oricăror realități, ci doar cu scopul de a câștiga capital electoral, cu eforturile reale și pragmatice de a găsi soluții pentru această esențială acțiune umană și socială care este educația.

Opoziția și-a clamat pe toate căile sprijinul și compasiunea pentru educatori și, uneori, acestea sunt reale, mă refer la compasiune, dar nu a avansat, atunci când greva era în toi, nici o soluție viabilă, care să țină cont de realitățile României.

Depunerea moțiunii după încetarea grevei, după soluțiile avansate de Guvern și acceptate de sindicate, soluții pe care noi, repet, le considerăm tranzitorii, prezența în corpul moțiunii a unor solicitări care pot face doar obiectul unor interpelări parlamentare, este cazul ministrului Marga, citatele date din liderii sindicali, toate acestea dovedesc caracterul în esență sau – mă rog – în mare măsură electoral al acestei moțiuni. Or, noi, Partidul Democrat, ne opunem transformării suferințelor oamenilor în capital electoral, în material pentru discursuri populiste și demagogice.

În încheiere, repet disponibilitatea Partidului Democrat pe care am probat-o deja, de a contribui efectiv la reforma reală și de fond a învățământului și la asigurarea unui trai civilizat pentru slujitorii școlii. O spun în numele Partidului Democrat, dar și în numele meu, ca aparținând acestei bresle pe care eu o iubesc în orice situație și oricând.

Vă mulțumesc. (Aplauze ironice din stânga sălii.)

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ați consumat 8 minute și 30 de secunde din timpul grupului. Are cuvântul domnul deputat Bejinariu – PDSR, se pregătește domnul deputat Ferenc Asztalos – UDMR. Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vă cer îngăduința să mă opresc la trei chestiuni, într-un timp foarte scurt.

1 Educației pentru mileniul III...

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat, îmi pare rău că vă opresc, din nou nu avem ministru în banca Guvernului; de fapt nu mai este nimeni, din nou opresc...

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Păi, o să retractez adresarea.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Sunt obligat să opresc lucrările. Deputații se adresează Guvernului, reprezentat de ministrul de resort.

Rog, din nou, pe cei care se ocupă de legătura cu Guvernul, să-l invite pe domnul ministru Marga în plenul Camerei Deputaților. (Rumoare. Se opresc pentru câteva minute lucrările Camerei.)

 
 

Domnul Adrian Năstase (din bancă):

Domnul ministru dă interviuri; să așteptăm până termină interviurile. Să așteptăm să dea interviuri.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Mai trebuie cârpit câte ceva...

 
 

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

Domnule, ăștia își bat joc de noi?!

 
 

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă):

Este ocupat.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat Pițigoi, dacă aveți vreo problemă de procedură, vă invit la microfon. Dacă aveți o problemă de procedură vă ofer microfonul cu mare plăcere. Sunt convins că domnul deputat vă permite să luați cuvântul. (Aplauze din stânga sălii, generate de sosirea în loja ministerială a domnului ministru Andrei Marga.)

Domnule ministru, regret că trebuie să vă rog să dați mai multă importanță deputaților și Camerei decât ziariștilor care vă așteaptă pe hol. Înțeleg acest lucru, dar ca să putem intra în termen, vă rog să fiți de acord să rămâneți în sală.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc. Mă refer la trei chestiuni, și anume: 1- educație pentru început de mileniu, 2 - tristeți și îngrijorări motivate de realitate și 3 – interogații elegante la adresa domnului ministru.

1. Într-o lume care se schimbă, dar mai ales se schimbă din ce în ce mai repede, dimensionată și de opțiunea și negocierile României pentru integrarea în Uniunea Europeană, care a fost pornită de PDSR și pe care o susține, datorăm tineretului o cultură și o educație profund umaniste, cu largi deschideri către semeni, natură și viitor și care costă bani și, uneori, chiar mulți bani, dar această investiție este cea mai profitabilă pe termen lung.

2. Școala fără iluminare și căldură, suficiente sau deloc, așa cum le-am văzut în anul acesta, fără materiale și dotări, cu elevi și studenți cu o alimentație precară și nemotivați pentru studiu, cu învățători și profesori umiliți mereu pe statele de plată și social, iar la începutul semestrului II și fără ministru și fără toți inspectorii generali devotați domniei sale, slujitorii școlii, patru săptămâni au fost scoși pe străzi, afectând tinerii și copiii, care nu sunt vinovați cu nimic.

Și acum, discontinuități nepedagogice, aduse în structura anului de învățământ, abandonul școlar în creștere, programe și manuale supraîncărcate, evaluarea la clasele primare cu patru niveluri, în loc de 10, chiar sub nivelul sovietic de notare de altă dată, renunțarea la evaluarea continuă, plaja opțională, un domeniu al intereselor oricui, impunerea politicii în multe școli potrivit algoritmului numirilor de directori devotați Puterii, manuale de istorie duse în zona unor afaceri la editare și care induc uitarea și necunoașterea istoriei românilor, popor care valorează: "cât o turmă", cum se scrie în cartea "Politice", apărută la Humanitas, toate acestea și multe altele sunt încadrate în ceea ce numim noi astăzi reformă și mereu puse pe pancartele și sloganele mai marilor de azi ai școlii, unele dintre ele auzite și în Parlament.

Insistența și nu totdeauna inspiratele trimiteri la sistemele de învățământ străine, copierea lor și ignorarea istoriei și tradițiilor școlii românești, mă îndeamnă să vă întreb: "Oare să nu mai fie nimic valabil pentru școala de azi din ceea ce au gândit, profesat și clădit marii pedagogi și mari miniștri români rămași în istoria și cultura românească?"

3. Domnule ministru, deosebit de respectuos, mă adresez domniei voastre și întreb, dacă sunteți în măsură să recunoașteți măcar: 1. că Ministerul Educației Naționale nu a avut reacție anticipativă la greva generală a cadrelor didactice, spre a o evita, deși semnalele, ca intensitate și frecvență, au fost mereu în creștere; 2. că trei săptămâni fără școală, alături de alte multe vacanțe, risipa de inteligență, deteriorarea unor relații dintre elevi și profesori, familii și școală, școală și autoritate, au perturbat mai mult decât acest an școlar, și 3. că greva generală, demisia domniei voastre și alegerile de la Universitatea Babeș-Bolyai, relativ sincronizate, au devenit sursă pentru asocieri, comentarii și interpretări de tot felul.

În încheiere, greva generală a trecut, moțiunea, cum se vede, va trece și ea, mandatul coaliției CDR-PD-UDMR este pe sfârșite, dar problemele grave și grele ale școlii, create în ultimii ani, din păcate, rămân și se înmulțesc. M-a surprins părerea unor colegi care au spus că moțiunea nu are actualitate. Dimpotrivă!

Și în încheiere, domnule ministru, v-aș ruga să nu mai clasificați, în taxonomie vorbesc, faceți o taxonomie anume: împărțiți istoria școlii, un sistem foarte conservator – până la '96, după '96 – pe specialiști îi clasificați în reali și nu știu, probabil, nereali, pe experți în reali și nonreali ș.a.m.d. Cred că nu este profitabilă o asemenea clasificare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați folosit 5 minute din timpul grupului parlamentar. Are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, se pregătește domnul deputat Sorin Lepșa, deputat independent. Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ și în posesia unor documente oficiale nu pot nega faptul că învățământul românesc, în ultimii 10 ani, a fost subfinanțat și că această subfinanțare a generat salariile cele mai mici din sectorul bugetar, neplata la timp a salariilor și restrângerea investițiilor. Deci, am fost de acord cu unele constatări ale moțiunii și, datorită acestui fapt, atât în cadrul Comisiei pentru învățământ, cât și în cadrul formațiunii mele politice s-au făcut toate demersurile posibile pentru a depăși acest moment critic, pentru a asigura cadrul necesar bunei funcționări a sistemului național de învățământ atât în folosul cadrelor didactice, cât și al elevilor.

Doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii, dumneavoastră ați făcut abstracție de faptul că la data de 21 februarie 2000, Guvernul a identificat sumele necesare alocării de la bugetul de stat a 4% din p.i.b. învățământului. Tot în această ședință extraordinară, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr.8, deja amintită. Liderii sindicali, personalul didactic aflat în grevă au apreciat demersurile Guvernului și, în momentul de față, atât profesorii, cât și elevii se află în sălile de clasă.

Doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii, atât în viața cotidiană, cât și în cea politică, trebuie să ai simțul măsurii, altfel, poți deveni ridicol. Dumneavoastră, cu această moțiune, ne-ați demonstrat că nu aveți acest simț al măsurii, fiindcă, contrar unei logici elementare, în loc să retrageți moțiunea după încetarea grevei, faceți tot posibilul de a bulversa, încă o dată, apele în sfârșit liniștite ale învățământului, și pentru această afirmație vă dau un singur exemplu. Săptămâna trecută, după ce la data de 21 februarie, Guvernul a adoptat deja ordonanța amintită, la data de 23 februarie, în plenul Comisiei pentru învățământ, unii colegi, semnatari ai moțiunii, au depus eforturi susținute pentru votarea unei inițiative privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorială pentru învățământ. Argumentul forte al unei susținătoare pentru acceptarea acestui proiect suna, cu aproximație, în felul următor: "Stimați colegi, suntem și noi profesori, azi-mâine, ne întoarcem la catedră".

Vasăzică, stimați colegi, să ne asigurăm pentru viitor, să ne facem legi pentru noi înșine, folosindu-ne de necazul colegilor de la catedră, de disperarea elevilor?

Din punctul nostru de vedere, în momentul de față, moțiunea a rămas fără obiect. Învățământului i se alocă cele 4% din p.i.b., salarizarea personalului didactic a fost schimbată în bine, greva a încetat, iar, din câte pot observa de aici, de unde mă aflu, și statutul domnului ministru Andrei Marga este cât se poate de clar.

În sfârșit, ca membru al coaliției guvernamentale, permiteți-mi, domnilor miniștri, să vă pun o singură întrebare: "Oare nu se putea ajunge mai repede la acea decizie politică care s-a luat abia la data de 21 februarie 2000?"

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 3 minute din timpul grupului. Are cuvântul domnul deputat Sorin Lepșa, deputat independent, se pregătește domnul deputat Anton Ionescu, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule Lepșa, aveți microfonul.

 
 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Pentru istoria unei națiuni sunt importante câteva domenii, între care nu se numără, în primul rând, construcția de mașini, ci sănătatea, educația, cultura, acestea sunt pe primele locuri, aceste domenii garantează perpetuarea fizică și spirituală a unei țări. Dacă drumurile mai pot avea gropi, dacă zidurile pot fi și vechi, dar sigure, dacă hainele pot fi și uzate, sănătatea și educația trebuie să fie de primă calitate, ca să asigure demnitatea și libertatea unui popor. S-ar putea spune că totul e bine când se termină cu bine, iar încetarea grevei din învățământ, prin satisfacerea cererilor sindicaliștilor, ar putea fi interpretată ca un sfârșit fericit; în parte și este. La ora actuală, copii merg la școală, dar noi, Grupul popular din Camera Deputaților, punem o singuruă întrebare: "De ce a fost nevoie de o lună de zile pentru a fi îndeplinite cererile învățătorilor și profesorilor, dacă, până la urmă, s-au găsit soluțiile?" Deci, soluții erau, din moment ce greva a încetat prin satisfacerea cererilor. Atunci, de ce a fost nevoie să absenteze de la școală copii noștri, de fapt viitorul nostru?

Este pentru prima dată în România, când se face grevă pentru ca legea să fie respectată, pentru că profesorii și învățătorii, aceasta au cerut, să se respecte Legea învățământului, Statutul personalului didactic și Legea nr.159/1998. Iar Guvernul?! Guvernului nostru i-a trebuit o lună de zile ca să accepte legea! Nu este normal ca într-o societate care se pretinde democratică, sindicatele să facă grevă pentru respectarea legilor, iar guvernanții să caute soluții ca să nu fie respectate. Iar ministerul nu a găsit altă soluție decât să dea sindicatele în judecată, instanța urmând să se pronunțe dacă greva profesorilor este legală sau nu, adică Justiția să se pronunțe dacă este legal sau nu să respecți legea în România.

Manevra ministerului ar fi hilară, dar nu este decât tragică. Este tragic pentru că noi toți, inclusiv membrii Guvernului, am trecut prin școală, adevărat, unii mai mult ca gâsca prin apă, ceea ce s-a demonstrat tocmai în această perioadă, pentru că altminteri ar fi avut mai mult respect pentru profesori și învățători, măcar dacă și-ar fi amintit de cei care le-au pus creionul în mână.

Noi, Grupul popular, considerăm că problema învățământului nu este numai una prioritară, ci și esențială. România are de recuperat jumătate de secol de istorie tehnologică, noi vrem să ajungem într-o societate informațională. Criza prelungită din învățământ are nu numai consecințe administrative, ci și unele de substanță, alterează grav relația profesor-elev, degradează credibilitatea școlii, pune în situație delicată pe plan social relația tânăr-școală, creează o tensiune falsă între profesor și societate, profesor și părinte, alterează atitudinea elevului față de procesul de instruire, care apare acum ca un rang secund.

Dezvoltăm prejudecata că nu mai contează legea, ci presiunea, vom avea cetățeni de prim rang și de rangul doi, ceea ce, în timp, se poate dovedi păgubos, punem în pericol calitatea actului profesional și a funcționării școlii în anul 2000, în consecință.

Cum, stimați guvernanți, dacă nu merg copii noștri la școală? Cum, stimați guvernanți, dacă profesorii fac grevă ca să li se respecte drepturile? Cum, stimați guvernanți, dacă, într-o școală cu sute de elevi sunt 5 calculatoare? Cum, dacă dotarea școlilor românești este sub orice critică? Cum, dacă nu se dau banii necesari de la buget? Cum să trăim cu toții mai bine, măcar aceia care acum sunt în școală, dacă, din cauza guvernanților, ajung să nu meargă la școală?

De aceea, Grupul popular declară că învățământul nu este numai prioritar, ci și esențial și, de aceea, vom vota pentru învățământ, pentru elevi și pentru societatea românească.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat Lepșa. Mă simt obligat să vă atrag atenția, în Camera Deputaților nu există un Grup popular, dumneavoastră ați vorbit în numele unui număr de deputați independenți.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sper, pe viitor, să vă adresați conform regulamentului, sălii.

Are cuvântul domnul deputat Anton Ionescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, se pregătește doamna deputat Andronescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. Domnule Ionescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În primul rând, Partidul Național Liberal deplânge procedeul demagogic utilizat în promovarea prezentei moțiuni, pentru că, în timp ce în întreaga țară se știa că problemele menționate în moțiune erau deja rezolvate până la data depunerii acesteia, distinșii noștri colegi au perseverat în a o redacta, semna și a o depune, bineînțeles, în ideea câștigării unor ipotetice avantaje electorale.

În al doilea rând, moțiunea, depusă în 22 februarie, este inoportună, pentru că obiectivele ei au fost deja rezolvate de către Guvern, în înțelegere cu sindicatele, în Ordonanța Guvernului nr.8, publicată în 23 februarie, astfel: Negocierea conflictului, pct.b 1), se știe, rezolvat în 21; alocarea a 4% din p.i.b., rezolvată, Anexa IV; modificarea valorii de referință, rezolvată, Anexa II, iar clarificarea situației domnului ministru Marga este vizibilă, se află în bancă în calitate de ministru. La aceste rezolvări se adaugă o serie întreagă de acte interne ale Ministerului Educației Naționale, care completează măsurile de mai sus, și anume: măsuri de reducere a personalului, măsuri de rezolvare a cheltuielilor neeconomicoase și altele.

În concluzie, având în vedere că toate problemele solicitate de către distinșii semnatari ai moțiunii sunt rezolvate, deci, moțiunea nu mai are obiect, Partidul Național Liberal va vota împotriva moțiunii și vă propune să facem economie de timp și de energie și să limităm, eventual să și oprim discuțiile, și să trecem la următoarele puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ați folosit un minut din timpul alocat grupului dumneavoastră, sunt însă obligat să vă spun că propunerea pe care ați făcut-o la sfârșit nu poate fi luată în considerare, regulamentul și procedurile spunând altceva.

Are cuvântul doamna deputat Andronescu, se pregătește domnul deputat Ioan-Vida Simiti, Grupul parlamentar al PNȚCD.

Doamna deputat, aveți microfonul.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi profesori,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

"Învățământul este în dezbatere în orice țară civilizată, indiferent de nivelul ei de dezvoltare". Este citatul cu care începe Raportul privind starea sistemului de învățământ, ca urmare, moțiunea de astăzi nu face decât să răspundă acestui deziderat exprimat și, deci, însușit de Ministerul Educației Naționale.

Personal consider că discuțiile pe problemele învățământului sunt mereu necesare pentru a identifica pe toate rutele soluții și pentru a-i convinge pe cei mai puțin aplecați spre problemele școlii, dar cu putere de decizie, că investiția în educație este prioritară pentru orice țară responsabilă de viitorul ei.

Trebuie subliniat că în Uniunea Europeană, în care dorim să ne integrăm, toate politicile educative ale statelor membre vizează o veritabilă egalitate a șanselor, evitarea oricăror excluziuni din motive sociale, economice, fizice, psihice sau de altă natură.

În recenta cuvântare de la Forumul de la Davos, Tony Blaier spunea: "Mai mult decât orice, într-o economie dominată de informație și știință, învățământul este rege". Și continua: "În domeniul educației, ceea ce este important pentru lumea industrializată, este imperativ pentru lumea în curs de dezvoltare". Or, sărăcia este de necontestat că pune sub semnul incertitudinii tocmai principiul de bază pentru învățământul obligatoriu din toate țările europene. Din păcate, sărăcia, pe lângă faptul că determină îngroșarea rândurilor analfabeților, i-a trimis în stradă, să-și ceară drepturile, și pe cei cărora le datorăm știința noastră de carte sau știința de carte a copiilor noștri.

Ignorarea cadrelor didactice rezultă nu numai din tergiversarea conflictului de muncă, dar și din lipsa de preocupare pentru îmbunătățirea salarizării acestora, lipsă de preocupare care nu este în beneficiul societății în ansamblul ei și este extrem de păguboasă și defavorabilă pentru școală și pentru oamenii ei.

De altfel, în Raportul Ministerului Educației Naționale asupra stării învățământului, la Capitolul "Salarizarea în învățământ" se recunoaște că România s-a situat printre țările cu cea mai scăzută salarizare a personalului didactic. Mai mult, Revista de statistică din noiembrie 1999 plasa cadrele didactice, sub aspectul salarizării, la nivelul cel mai scăzut dintre toate sectoarele de activitate.

Deși înțelegem starea economică a țării, demersurile politice ale responsabililor din alte sectoare bugetare, cum sunt justiția sau administrația publică, au fost eficiente, și sectoarele respective se află astăzi într-o cu totul altă situație.

Această moțiune de astăzi trebuie să se finalizeze, după opinia noastră, cu recunoașterea importanței sociale a cadrelor didactice, prin asigurarea unui nivel de salarizare corespunzător demnității la care au dreptul cei de care a depins și depinde pregătirea generațiilor de ieri sau de astăzi și de mâine.

Ordonanța recent promovată, trebuie să spunem, este o mare amăgire, pe care nu o meritau oamenii școlii, care au dat și dau încă stabilitate și echilibru normalității în societatea românească.

Domnule ministru Andrei Marga, nu cred că este în interesul instituției școlare și nici în interesul dumneavoastră personal.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat, vă rog să vă opriți o secundă.

Domnule deputat Ionescu, vă rog să-i permiteți domnului ministru să asculte vorbitorul. Vă mulțumesc.

Doamna deputat, îmi cer scuze. Vă rog să continuați.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc.

Reiau. Mă iertați pentru reluare.

Domnule ministru Marga, nu cred că este în interesul instituției școlare și nici în interesul dumneavoastră să fie promovate prin mass-media valori ale salariilor din învățământ ce nu vor putea fi atinse prin bugetul recent promis opiniei publice.

Vă reamintesc că salariul unui profesor, ca să iau acest exemplu care-mi este extrem de bine cunoscut, putea să fie și până acum prin Legea nr.154 mult mai mare. El este, regretabil, plasat, după 25 de ani vechime, la valoarea de 1.800.000 lei.

Cred, domnule ministru, că profesorii, colegi ai noștri, au dreptul la adevăr și merită eforturi reale de susținere. Doar astfel, domnule ministru, instituția școlară poate recâștiga încrederea comunității, iar corpul profesoral să redea speranța oamenilor în adevăr și în muncă cinstită.

Cunoscându-le mentalitatea, cred că ei, profesorii de orice grad, mai așteaptă încă de la dumneavoastră susținerea reală de care au nevoie și la care au sperat atunci când v-au dat votul.

De la această înaltă tribună, Partidul Democrației Sociale din România, și prin cuvântul meu, în mod democratic, pledează cu sinceritate cauza colegilor noștri profesori, cărora le datorăm formarea noastră profesională, din rândul cărora proveniem, în rândul cărora rămânem și față de care avem cel puțin o datorie morală.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamna deputat. Ați consumat 5 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Vida-Simiti, Grupul parlamentar PNȚCD; se pregătește domnul deputat Nicolae Popa, independent.

 
 

Domnul Ioan Vida-Simiti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Viața publică din România ultimelor săptămâni a fost marcată, și aș putea spune traumatizată, în modul cel mai trist cu putință, de greva profesorilor din învățământul preuniversitar.

Protestul dascălilor a periclitat, în termenii cei mai serioși, însăși buna desfășurare a anului școlar 1999-2000. Nu este, desigur, un motiv de bucurie să constatăm că, în plin an școlar, peste 300 de mii de oameni ai școlii se aflau în grevă și că regimul de pregătire școlară a peste 4 milioane de elevi este total bulversat.

Pe de altă parte, însă, ca om al școlii, am obligația morală de a-mi exprima sentimentele de solidaritate în raport cu situația ingrată în care s-au aflat profesorii din România, de a-i asigura că le înțeleg nemulțumirile, după cum regret umilințele pe care au trebuit să le traverseze în ultimul deceniu.

Este și motivul pentru care mă pronunț în favoarea reabilitării statutului social al profesorului, cât și pentru o redefinire adecvată a funcțiunilor pe care dascălul le are și mai ales le poate avea în evoluția societății românești.

Noi trebuie să ne însușim o înțelegere rațională, și nu una exaltată, asupra rolului fundamental pe care învățământul îl are într-o societate modernă. Trebuie să fim de acord că învățământul de astăzi reprezintă proiecția fidelă a societății românești de mâine. În consecință, este momentul ca dascălul, școala românească în ansamblul său, să fie privite într-o altă optică, inclusiv, sau poate în primul rând, prin alocarea unor resurse financiare care să se apropie de satisfacerea nevoilor existente atât în domeniul salarizării, cât și cel al dotărilor. Dacă admitem că acesta este orizontul de așteptare al profesorilor, atunci o să-mi permiteți să apreciez, doamnelor și domnilor colegi, că ultimele decizii ale Guvernului și Ministerului Educației Naționale au semnificația unor progrese importante.

Reamintesc semnatarilor moțiunii că prin Ordonanța de urgență a Guvernului din 23 februarie, revendicările de ordin financiar ale profesorilor care au constituit mobilul principal al grevei din învățământ au fost în bună măsură satisfăcute prin acceptarea unor îmbunătățiri salariale substanțiale, prin acordarea celui de al 13-lea salariu, sau prin acordarea altor drepturi salariale restante.

Mai rămâne să sperăm că aceste alocări financiare suplimentare destinate învățământului vor fi folosite și administrate cât mai corect, pentru ca efectele scontate să fie cât mai semnificative și, în același timp, vizibile.

De menționat și apreciat demersul politic al PNȚCD în cursul lunii ianuarie și februarie, pentru respectarea priorității naționale a învățământului prevăzute în Legea învățământului, pentru acordarea a cel puțin 4% din PIB pentru sistemul educației, precum și pentru măsurile de detensionare a situației create.

Dovada incontestabilă că măsurile Guvernului au fost bine primite în învățământ este chiar faptul că, între timp, greva profesorilor s-a încheiat în beneficiul în primul rând al elevilor și al întregului sistem național de învățământ. Și atunci, este normal să ne întrebăm, pentru a nu cădea în derizoriu, care mai este rostul și obiectul moțiunii pe care colegii noștri din Opoziție ne-o aduc astăzi în atenție?

Nu cumva ne aflăm iarăși în fața unor încercări insuficient gândite de a specula în sens politic și chiar electoral o problemă socială de gravitatea și sensibilitatea celei cu care s-a confruntat învățământul românesc în ultima perioadă? Dacă așa stau lucrurile, ceea ce după opinia mea ar fi regretabil, atunci îi informez pe stimații noștri colegi, semnatari ai moțiunii, că problemele învățământului românesc nu se pot rezolva sub nici o formă prin modalități de acțiune agresivă, dezinformări și manipulări și acte demagogice ci, mai degrabă, prin discuții constructive purtate de pe poziții oneste și în primul rând prin fapte.

Nu voi mai vorbi că textul moțiunii este lipsit de o analiză temeinică, așa cum s-ar fi cuvenit, asupra situației învățământului românesc, producând impresia că este mai degrabă o juxtapunere simplistă a unor pasaje și citate din diverse interviuri.

În sfârșit, mi-aș permite să mai observ nevoia de continuitate pe care învățământul românesc o reclamă la nivelul conducerii ministerului. Domnul ministru Andrei Marga este exponentul unei concepții moderne în sfera politicilor educaționale, este promotorul unei reforme complexe, energice și bine direcționate, care oferă perspectiva unei compatibilizări rapide a învățământului românesc cu parametrii conținutului educațional occidental.

În aceste condiții, nu este deloc o întâmplare că învățământul este printre primele domenii care va începe, nu peste mult, negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană.

În acest sens, amintesc colegilor semnatari că Raportul Comisiei Europene privitor la progresele făcute de România în scopul aderării afirmă că Ministerul Educației Naționale a făcut pași importanți în domeniul reformei instituționale și legislative.

Alte rapoarte internaționale subliniază faptul că sistemul educației în România a suferit schimbări majore în sensul îmbunătățirii calității învățământului, structurii și managementului în educație.

România modernă și europeană are nevoie mai întâi de un învățământ modern și european, iar domnul ministru Andrei Marga mi se pare că oferă cele mai serioase garanții pentru o asemenea evoluție.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 5 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa, deputat independent. Se pregătește domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Problema abordată în moțiunea semnată de parlamentarii din tot spectrul politic are o dimensiune socială extraordinară. Situația este cu atât mai gravă cu cât este vorba despre o categorie profesională care, prin natura lucrurilor - și pe bună dreptate -, se bucură în societate de o autoritate și de un prestigiu deosebite.

Ei, profesorii, constituie pivotul procesului vital de dezvoltare națională prin aceea că asigură formarea resurselor umane necesare acestuia.

În această ordine de idei, a discuta despre situația corpului profesoral, nu numai material, dar inclusiv moral și profesional, este imperativă pentru forul legislativ, pentru că efectul de rezonanță la nivelul societății este maxim.

Din păcate, realitatea este crudă. Anii postrevoluționari au dus la o degradare continuă a statutului profesorilor, salariile de mizerie reprezentând doar o fațetă a acestei stări de lucruri. Școala însăși, ca instituție, este subminată în acest moment chiar de la temelii.

Practic, în domeniul învățământului se regăsesc toate tarele societății postrevoluționare. Între altele, unele din explicațiile care relevă esența fenomentului – și, de aici, neglijența demonstrată de guvernele acestor ani, îndeosebi după 1996, față de problemele învățământului – le constituie haosul social, dezordinea care se manifestă în lumea valorilor, abandonarea criteriilor și indicatorilor de competență, muncă cinstită, concurență loială pe altarul câștigului cu orice preț al banului, al înavuțirii.

Pentru prima dată în istoria învățământului românesc, pe banca acuzării este trimis întreg corpul profesoral. Darea în judecată de inspectoratele școlare ale sindicatelor, care-și revendicau drepturile, reprezintă o greșeală de neiertat.

Sigur că domnul ministru Marga nu a avut suficient timp pentru rezolvarea problemelor din învățământ, deoarece era ocupat cu alegerile privind funcția de rector, precum și funcții din conducerea PNȚCD care, se pare, erau cu mult mai importante pentru domnia sa.

Constatăm cu tristețe și durere că extrem de mulți, chiar alarmant de mulți tineri, abandonează școala. Numai în 1998 au fost aproape 20 de mii de elevi, iar alții, nu mai puțini la număr, o frecventează doar de ochii lumii.

Aș vrea să-l contrazic aici pe domnul ministru Marga: România nu a fost o țară săracă. România a fost o țară bogată, dar ea a fost sărăcită în special datorită politicilor economice greșite, implementate de actuala Coaliție majoritară aflată la putere. Aceste procese și fenomene din interiorul societății au concurat și concurează la generarea situației actuale din învățământ. Sigur, ca o soluție imediată, trebuie să se traducă în practică prevederile legii, care stipulează 4% din produsul intern brut pentru învățământ. Trebuie acordate și respectate toate drepturile recunoscute de lege, dar aceasta rezolvă pentru moment și pe termen foarte scurt problema învățământului românesc. Aș spune că măsurile Guvernului sunt doar un paleativ, privind lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, istorică. De aceea, aici aș vrea să-l contrazic pe colegul nostru de la UDMR; moțiunea nu trebuia retrasă, ci ea trebuia discutată astăzi, în plenul Camerei Deputaților.

Între altele, mă gândesc dacă nu s-ar impune ca forul legislativ să intervină pentru o rezolvare definitivă a problemei prin formulare și reformulare în plan legislativ, inclusiv în Codul muncii, și adaptarea acesteia la economia de piață, cu precizări referitoare la autoritatea și prestigiul recunoscute social, pentru exercitarea unor profesii de cea mai mare importanță pentru dezvoltarea societății. Astfel, cred că este posibil și oportun să găsim împreună formele în care puterea legislativă să contracareze fenomenul răsturnării ierarhiei naturale a valorilor, haosul din sfera prestigiilor sociale. Trebuie ca legea să menționeze clar că în fața societății, de exemplu, profesorii să se situeze în prim plan, să se bucure de prestigiul și recunoașterea publică, cu toate consecințele materiale și financiare care au decurs din această consacrare legislativă.

Dacă se vor găsi suficienți parlamentari care să subscrie la această inițiativă, atunci putem spune opiniei publice că optăm explicit pentru a acorda prin lege celor care practică profesiuni de maximă utilitate socială, un statut juridic care generează autoritate, dar care, în același timp, conferă o substanțială compensație morală și psihologică persoanelor în cauză.

În consecință, Alianța pentru România solicită: dezbaterea ordonanței de urgenț㠖 și cât mai rapid㠖 și mărirea coeficienților de referință de minimum 1,1-1,2 milioane lei; publicarea reală a salariilor cadrelor didactice, și nu a unor plafoane maximale, care nu vor fi atinse de nici 10% din numărul cadrelor didactice; respectarea și aplicarea Statutului cadrelor didactice și a Legii învățământului, dar și depolitizarea școlii, astfel ca rectorul, decanul, inspectorul general și directorul școlii să nu mai fie membri de partid sau ai vreunui partid politic.

De la bugetul central trebuie finanțate toate acțiunile învățământului, și nu local, unde, de multe ori, este un buget care echivalează cu zero, și din fondurile externe să se aloce sumele necesare pentru darea în funcțiune a școlilor încă neterminate.

Alianța pentru România va solicita comisiilor de învățământ ale celor două Camere ale Parlamentului și Ministerului Educației Naționale să prezinte în termen de 30 de zile un raport cu privire la starea materială din învățământ și a măsurilor legislative și financiare ce se impun pentru reforma învățământului.

În încheiere, Alianța pentru România, pornind de la condiția umană și demnitatea cadrelor didactice, conștientă de problemele grave cu care se confruntă școala și profesorii, susține această moțiune, dar, precizăm răspicat, noi o considerăm doar o secvență de moment dintr-un proces politic și legislativ.

De aceea, este nevoie de un program concret, care să genereze soluții viabile, pe termen lung, în contextul reformării generale a societății noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Mă simt obligat să vă atrag atenția și dumneavoastră. Alianța pentru România nu are grup parlamentar, nu este partid parlamentar. Ați vorbit în numele unui grup de parlamentari independenți. Vă rog, pe viitor, să stați în această situație a dumneavoastră, deocamdată, în Camera Deputaților.

Are cuvântul domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc, Grupul parlamentar al minorităților naționale, altele decât maghiare. Se pregătește domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Domnule președinte de ședință,

Stimați domni miniștri,

Onorați colegi,

Dezbatem astăzi moțiunea privind actuala stare critică a sistemului național de învățământ, deci despre un sector care a fost numit într-o lege organică ca prioritate națională, dar, din păcate, căruia în nici un an nu i s-a acordat 4% din PIB, deși Legea învățământului și modificările ulterioare prevedeau aceasta.

Iată că în cei 10 ani postdecembriști, atâtea necazuri materiale și financiare s-au acumulat în învățământ, încât sistemul de învățământ a ajuns într-o situație critică, nu numai din punct de vedere al salarizării personalului, ci în întregul lui. Colac peste pupăză, de 2 ani de zile a început și aplicarea serioasă a reformei, care cere și ea susținere financiară. Așa că, în totalitate, considerăm că trebuia și trebuie, odată pentru totdeauna, schimbată optica privitoare la rolul și importanța învățământului în societatea noastră, mai ales acum, când societatea românească tinde să se integreze în cerințele noi, moderne, demne pentru mileniul 3.

Ca parlamentar care provine din învățământ, am fost de acord și sunt pentru schimbări profunde în învățământ nu numai din punct de vedere curicular, dar și pentru asigurarea unei salarizări demne și a unei baze materiale în învățământ corespunzătoare.

Pentru acest motiv, am lansat un apel inițiat de 6 parlamentari profesori de la Grupul parlamentar al minorităților naționale pe 8 februarie și care a fost prezentat atunci drept declarație politică, apelul nostru la care s-au solidarizat 44 de parlamentari din partidele PNȚCD și PNL.

În apelul nostru susțineam cu tărie revenirea domnului prof.dr. Andrei Marga la conducerea ministerului, pentru a continua reforma și pentru a aloca din produsul intern brut cele 4 procente, dar fără să urmărim, prin acest demers parlamentar, crearea unei imagini sau obținerea unor avantaje mai mari sau mai mici, mai ales că suntem în anul electoral.

Cei 44 de colegi parlamentari din cadrul PNȚCD și PNL au semnat apelul nostru în favoarea învățământului și iată că și prin contribuția acestora, Executivul a fost influențat pozitiv și, astfel, s-a mărit alocația financiară pentru învățământ, iar activitatea din școli a reintrat în normalitate.

Acești semnatari ai apelului sunt: Fenoghen Sevastian, Manolescu Oana, Vichentie Nicolaiciuc, Varujan Pambuccian, Iosif Paneș, Nusfed Șaganai, Andrei Gheorghe, Dan Palade, Wittstock Wolfgang, Slavomir Gvozdenovici, Voicu Mădălin, Iohan-Peter Babiaș, Osman Fedbi, Ioan Vida-Simiti, Vasile Berci, Matei Lucian Ion, Șerban Rădulescu-Zoner, Adrian Dumitrescu, Mihai Dorin, Gheorghe Ceaușescu, Sorin Stănescu, Anton Ionescu, Ion Berciu, Claudiu Pavelescu, Iftene Pop, Tănase Tăvală, Sergiu Rizescu, Enescu Ion, Florica Raica, Sturza Popovici Cornel, Dorin Vataman, Sergiu Macarie, Alexandru Badea, Ana Maria Biriș, Stanca Teodor, Ioniță Mihai, Gazi Gherasim, Dumitru Sorin, Ioan Roman, Dorel Dorian, Vasile Vetișanu, Dumitrean Bazil, Virgil Petrescu, Haralambie Irimescu.

Tuturor acestora, și pe această cale, aduc mulțumiri că i-au înțeles pe cei care lucrează efectiv în învățământ și care, în al doisprezecelea ceas, au nevoie de mijloace financiare adecvate.

De asemenea, am vrut să arăt, cu acest prilej, celor 86 de parlamentari care au semnat moțiunea, că pe noi, cei 44 de parlamentari, ne doare starea în care se află învățământul la ora actuală. Demersul nostru, al celor 44, a fost fără tam-tam, fără apariție la mass-media, a fost un demers activ, liniștit, dar eficient.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Andrei, Grupul parlamentar PNȚCD.

Domnule deputat, aveți 3 minute.

 
 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

În lunile anterioare, în perioada de dinaintea apariției ordonanței referitoare la schimbarea coeficientului sectorial din Legea nr.154 din 1998, noi niciodată nu am afirmat că suntem mulțumiți cu salariile, la limită de subzistență, ale personalului didactic, sau cu restrângerea drastică a investițiilor pentru consolidarea clădirilor avariate sau cu faptul că nu sunt bani la buget pentru oprirea degradării unor construcții care, de multe ori, fac imposibilă desfășurarea activității normale de învățământ. Dar aceste lipsuri și neajunsuri erau la fel de acute și în perioada de dinaintea anului 1996, când țara era condusă de actuala Opoziție, de cei care au depus moțiunea.

Cauzele care au generat această subfinanțare trebuie căutate în politica antireformistă, de eludare a privatizării reale de către partidele aflate înaintea anului 1996 la putere. Costul decalajului, faptul că s-a stopat restructurarea reală a vieții economice le resimt atât sistemul de învățământ, cât și bugetele celorlalte ministere.

Cu tot efortul financiar, prin care s-a mărit salariul cadrelor didactice, din partea Guvernului, ar mai fi o sursă prin care am mai putea contribui la lărgirea bazei tehnico-materiale a învățământului, dacă organele abilitate ale statului și-ar face datoria față de ilegalitățile descoperite de către Comisia privind situația economiei forestiere din România. Atunci, ar exista bani destui și pentru celelalte sectoare bugetare.

Din confruntarea încheiată recent dintre reprezentanții sindicatelor, ai ministerului, la care s-a implicat atât Guvernul României, cât și Comisia de învățământ a Parlamentului, n-ar trebui ca cei care pierd sau cei care vor avea de suferit să fie elevii. Sunt de acord cu recuperarea materiei pierdute cu prelungirea grevei, dar numai cu o recuperare selectivă care să nu afecteze capacitatea de însușire a unui elev cu capacitate mediocră.

Cu toate că reforma a avut efecte pozitive asupra sistemului de învățământ, programele școlare au rămas încă supraîncărcate, iar manualele au în continuare un limbaj greoi, fără să se ia în considerare criteriul accesibilității.

Vă rog să luăm în considerare posibilitățile, timpul și capacitatea de însușire ale elevilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei, Grupul parlamentar PNȚCD. Se pregătește doamna deputat Daniela Bartoș, PDSR.

Domnule deputat, mai aveți 9 minute.

 
 

Domnul Gheorghe Andrei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Stimați invitați,

Moțiunea va rămâne o moțiune lirică, căzută deja în istoria demagogiei, întrucât nici măcar nu poartă originalitatea semnatarilor, jumătate din ea conținând citatele unor lideri sindicali și ale altor persoane cuprinse de febra demagogiei față de problemele reale ale reformei învățământului românesc.

Nici unul din foștii miniștri nu a avut capacitatea și sprijinul politic de a declanșa o reală reformă în sistemul de învățământ. Moțiunea rămâne deja la timpul trecut. Ea putea fi depusă și în 1993, 1994, sau 1995.

De altfel, domnul ministru Mihail Golu și domnul ministru Liviu Maior nu au susținut cu tărie în nici un fel creșterea alocației bugetare pentru învățământ și nici nu s-au gândit măcar să-și dea demisia pentru o astfel de cauză, deoarece nu puteau ieși din cuvântul partidului lor.

Ați amintit în moțiune de starea căminelor. Vreau să atrag atenția că aceste cămine studențești și cantinele nu sunt chiar insalubre, ci nu sunt întreținute și nu există o preocupare elementară a studenților de a menține o curățenie cel puțin obișnuită. Dacă a vizitat cineva căminele studențești la sfârșitul anului școlar, poate să tragă concluzia reală.

Ați mai afirmat că dotările din școală sunt depășite fizic și moral. Or, ele nu au devenit în mod brusc depășite fizic și moral imediat după 1996. Depășirea s-a produs în timp și aceasta va rămâne un fenomen permanent.

Afirmațiile precum că învățământul se află în colaps și în agonie sunt absolut gratuite, iar dacă mai credeți, trebuie să știți că el a fost bolnav și pe timpul dumneavoastră. El nu putea intra brusc în agonie fără a fi bolnav.

Multe din neajunsurile inerente unei demarări reale a reformei au fost catalogate de dumneavoastră ca un atentat la siguranța națională. Când ați pus pe hârtie o asemenea frază, nu v-ați gândit oare la adevăratele atentate la siguranța națională, săvârșite sub guvernele de dinainte de 1996? Voi aminti numai câteva din amenințările reale la adresa siguranței naționale. Devalizarea băncilor prin acordarea unor împrumuturi arbitrare cu dobânzi preferențiale, fără a se ține seama de adevărata bonitate a celor creditați - banii care au mers către aceste bănci, la început și după aceea, ar fi putut ajunge la învățământ. Un alt atentat este ridicarea oricăror restricții la trecerea frontierelor imediat după revoluție, care a condus la dispariția din țară a multor valori din patrimoniul național.

Și apoi, să nu mai vorbim de atentatul la avuția națională chiar de către cei care până în 1989 erau responsabilizați de către sistemul comunist să apere avuția națională. Or, tocmai ei s-au dedat primii la jefuirea lor. Este vorba de structurile fostei securități. Paznicii avuției naționale s-au transformat în jefuitorii ei, întrucât ei au fost primii noștri capitaliști. Și apoi, cel mai mare atentat la siguranța națională a fost, și mai este încă, populismul și demagogia.

De 10 ani vorbim numai și numai de drepturi, numai și numai de noi facilități, dar nu prea discutăm asupra responsabilităților și îndatoririlor elementare ale cadrelor didactice, ale studenților și elevilor și, nu în ultimul rând, ale părinților.

Dorim condiții occidentale, fără un efort de tip occidental. Mulți s-au lansat într-o campanie populistă prelungită, erijându-se în apărători ai cadrelor didactice care, desigur, au nevoie de aceste apărări, și cele mai multe dintre ele merită tot sprijinul societății, dar, oare, nu sunt și destul de multe cadre didactice care nu-și fac decât pe jumătate meseria la catedră? Mulți dintre profesori și chiar mulți dintre directorii unităților de învățământ au mai mult preocupări sindicaliste, în direcția respectării drepturilor cadrelor didactice, dar dovedesc pre puțină grijă față de calitatea actului educațional.

Iată, de pildă, cum an de an, mii de semistudenți, mediocri, sunt livrați mereu următorului an de studiu, până la terminarea întregului ciclu, învățând mai mult cum să simuleze actul învățării. Deseori, contribuabilul de rând finanțează mai mult prezența lor pe drumuri decât în amfiteatre.

PNȚCD a susținut cu toată responsabilitatea redarea demnității cadrelor didactice, contribuind, prin conducerea Ministerului Educației Naționale, și prin domnul ministru Andrei Marga, la ridicarea calității învățământului, a actului educațional la nivelul standardelor europene. De altfel, noi am fost cei care am susținut alocarea a cel puțin 4% din PIB pentru învățământ și deci nu putem fi acuzați tot noi de nesusținerea lui.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Daniela Bartoș, ultimul vorbitor.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Timp de 4 ani, noi, slujitorii catedrelor, atât din învățământul universitar, cât și preuniversitar, am așteptat aplicarea așa-zisei reforme, care urma să se facă în sectorul pe care îl reprezentăm. Acum, la începutul anului 2000, ne aflăm cu toții într-o situație inedită, aceea de a ne lupta cel puțin pentru aplicarea legii învățământului și a prevederilor ei. Nu doresc să pledez pentru necesitatea creșterii salariilor pentru profesori, deoarece acesta este un element firesc și, de altfel, mult mediatizat, care nu cred că mai are nevoie de alte argumente pentru susținere.

Am să aduc însă, în fața dumneavoastră, un aspect care, cel puțin pe mine, m-a impresionat extrem de mult. Făcând multe vizite în școli sătești, în care sunt educați mii de copii, am fost șocată de starea precară igienico-sanitară a clădirilor. Școlile noastre nu au fost zgrăvite de ani de zile; în multe dintre ele nu este apă curentă, ceea ce face ca pe culoare să se facă lighene cu mici rezervoare de apă, în care copiii ar trebui să se spele pe mâini. Să nu amintim și faptul că multe școli nu au grupuri sanitare, iar acolo unde există, ele sunt într-o stare de degradare de neimaginat. Dacă intri într-o clasă ești impresionat de copiii care sunt gros îmbrăcați, deoarece în clasă este frig, din cauza lipsei de combustibil. În aceste condiții, profesorii noștri nu pot fi motivați pentru a-și face munca decât de o mare dragoste față de meserie, față de copii.

V-aș întreba, domnilor din Ministerul Educației Naționale, câți dintre dumneavoastră v-ați deplasat în școli sătești și care a fost impresia pe care v-au făcut-o? Nu vă apasă pe conștiință faptul că nu vă luptați pentru a avea banii pentru investiții cât de mici în întreaga rețea de învățământ a acestei țări? Cum vreți dumneavoastră să asigurăm generațiilor viitoare o educație în concordanță cu cererile europene, când nu sunteți capabili să asigurați nici măcar un minim de condiții igienico-sanitare în toate școlile, așa fel încât copiii noștri să poată crește și învăța în condiții civilizate?

Pe de altă parte, ceea ce sesizează chiar și un necunoscător este lipsa sau vechimea materialelor didactice strict necesare procesului educațional. Cum ar putea fi acestea asigurate când nu există fonduri alocate pentru modernizare? Vorbim mult despre programe de informatizare a școlilor, iar elevii noștri nu au nici măcar planșe sau cărți după care să învețe. Aceasta a condus treptat, în ultimii ani, la creșterea numărului de copii care nu sunt cuprinși în procesul educațional, rămânând practic analfabeți. Am preluat în învățământul românesc programe vestice fără discernământ, aproape iresponsabil, programe și noutăți care s-au potrivit profilului nostru ca nuca în perete, ceea ce a dus la o dezorganizare și o ineficiență fără precedent a procesului educațional.

Domnilor guvernanți,

Cred că acum, deși în al 13-lea ceas, ar trebui să reflectați la ceea ce ați făcut și mai ales la ceea ce nu ați făcut, iar domnul ministru al educației naționale, domnul ministru Marga, să-și lase morga, să-și calce pe orgoliu și să lase locul cuiva capabil să organizeze așa cum trebuie învățământul românesc. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Cu doamna deputat Daniela Bartoș s-a încheiat lista deputaților înscriși la cuvânt.

Înainte de a trece la procedura de vot, domnul ministru Marga are cuvântul, pentru a răspunde vorbitorilor.

Domnule ministru, aveți 25 de minute.

 
 

Domnul Andrei Marga:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să fiu cât se poate de scurt. Doamnei Bartoș vreau să-i mărturisesc că am văzut toate județele și foarte multe sate, exceptând, într-adevăr, două județe, Neamț și Vaslui, până la această oră. Dar îi confirm că le-am văzut pe toate. În rest, eu aș vrea să fim dumiriți, nu-i destul să predai ca să fii și om al școlii, mai trebuie și citit.

Răspunsurile vreau să fie cât se poate de punctuale.

În legătură cu textul distribuit, confirm încă o dată că nu este textul scris de mine, și se poate oricând analiza stilistic, argumentativ, de conținut pentru a se vedea că vine din aceeași făbricuță din care vine și domnul Stanciu, care l-a adus, cu siguranță. Nu este nici o problemă. Vreau să vă spun foarte clar, eu am studiat doi ani în Germania și am studiat toată fiosofia de la Kant încoace, dacă asta e problema, inclusiv Marx, aceasta era tematica și în Germania, și acum e această tematică, iar colegii mei, sau unii dintre colegii mei au fost miniștri și în Guvernul CDR, unii sunt și astăzi și putem discuta la orice oră, fără nici o rezervă, aceste lucruri.

În legătură cu ceea ce spune domnul profesor Antonescu, dacă ordonanța e acoperită cu buget. Calculele sunt făcute exact, însă trebuie să spunem un lucru foarte cinstit, noi trebuie să normalizăm curricula universitară în România, dacă vrem să atragem studenți străini și dacă vrem ca studenții noștri să aibă o altă pregătire, și cred că trebuie să facem acest efort. Dacă facem normalizarea de curriculum, acești bani susțin creșterea salarială, dar trebuie să spunem că nu e rău să producem în plus. Și aici vreau să spun un lucru, dacă vreți, spre lauda unui guvern care a precedat coaliția. În 1994, Guvernul Văcăroiu a semnat cu Banca Mondială între alte reglementări și una prin care universitățile se susțin, ca și în alte țări, cu 30% din resursele proprii. Această opțiune trebuie să spunem că este corectă în sistemul internațional, nu e nici o problemă. Dar vreau să privim aceste lucruri, dacă vreți, dincolo de disputa, de polemica politică inevitabilă, cu tot realismul și să spunem lucrurilor pe nume. Acești bani, sigur, dacă sunt mai mulți este bine, nu e nici o problemă, dar așa cum e făcut calculul și dacă facem o reformă curriculară reală, pe care toată lumea o dorește sau o clamează, cel puțin, atunci vom putea face un pas înainte. Eu nu am spus, ceea ce-i răspund domnului Secară, niciodată că banii sunt de ajuns, și-l rog să verifice banda de anul trecut, vă rog să verificați banda de anul trecut în care am spus că banii pentru învățământ nu ajung. Aceasta numai pentru a fi cât se poate de exacți.

În legătură cu personalul, să stărui puțin la ceea ce spunea domnul Antonescu, sigur, unele universități au dificultăți. Dar, haideți să fim realiști. Noi operăm în România cu aproximativ 7 studenți la un post didactic, ca medie, or, o țară mai "săracă" decât România, cum e Germania, operează, știm bine, cam cu 19, iar o țară și mai "săracă", cum e America, cu 15 etc. Deci se poate discuta, evident, nu e vorba de a face restrângeri care ar putea costa profesional, dar e vorba de a fi realiști din punct de vedere economic.

În legătură cu personalul nedidactic, pentru universități soluția este găsită, pentru că aici e finanțarea globală, ea va interveni în câteva săptămâni, pentru personalul nedidactic din învățământul preuniversitar, care se ridică la 97 000 de persoane, o soluție va fi găsită după ce facem o seamă de raționalizări care, economic, s-au făcut sau se fac oriunde și care sunt, vă asigur, negociate cu toate forțele sociale implicate.

În legătură cu ceea ce spunea domnul Bejinariu, cu tot respectul pentru dânsul, vreau să spun însă un lucru. Să nu extrapolăm școala pe care o vedem în satul nostru sau în județul nostru. vă asigur că și în județele Moldovei de nord și în județele din sud, și în Ardeal sunt sate cu școli excelente, după cum sunt sate cu școli foarte neglijate. Deci nu se mai poate generaliza nimic, dacă suntem realiști. Evident, dacă vreți, o să polemizăm, putem polemiza, dar se știe prea bine, în logică este un sofism elementar să argumentezi mereu cu exemple. Cu exemple poți, pe lume, să știți, argumenta orice, chiar și propoziții contradictorii.

Nu împărtășesc ceea ce domnul Bejinariu acuză - abandon școlar în creștere. Haideți să fim realiști! abandonul școlar este dar, din păcate, a fost și trebuie curmat, eu sunt de acord. Dar, de pildă, în 1994, ca să echilibrăm lucrurile, a fost o investigație internațională făcută în România cu privire la analfabetismul în mediul rural. În 1994, unul din 5 elevi era analfabet în mediul rural din România. Ultima statistică pe care o avem e făcută în 1996 și a dat 70 000 de analfabeți în România. Haideți să discutăm lucrurile acestea, încă o dată, dincolo de polemica politică și să intrăm în materia lucrurilor cu soluții foarte realiste.

În legătură cu ceea ce spunea doamna deputat Andronescu, mai multe lucruri, firește, dar vreau să vă confirm încă o dată că trebuie făcută reforma curriculară și trebuie normalizată structura universitară. Nu putem merge într-o facultate de chimie cu 12 secții cu cursuri paralele și seminarii paralele, dacă suntem lucizi. Dacă vrem să mergem, e foarte bine, dar atunci trebuie să căutăm și noi resurse, așa cum v-am spus, și Guvernul Văcăroiu a subscris, la o oră foarte potrivită, vă arătăm documentul nu e nici o problemă. Vă arătăm și alte documente, nu e nici o problemă. Asta nu v-o spun polemic, v-o spun numai pentru a ieși încă o dată dintr-o polemică superficială și a intra într-o analiză profundă a lucrurilor.

Domnul Bejinariu se întreba ce mai e valabil din trecut. Vreau să vă spun că e fundamental valabil, ceea ce și Spiru Haret și Angelescu și Dimitrie Gusti au spus: "Trebuie un învățământ modificat atât de mult, încât el să producă, în sfârșit, o Românie bogată."

Dacă biografia mea interesează pot să vă spun că sunt simple coincidențe sau simple asocieri pe care le fac comentatorii între profesia mea la universitate, între apartenența mea la PNȚCD și momentele în care în această lună am evoluat. Pot să vă spun că ceea ce fac, încerc să fac cu toată cinstea, cu toată seriozitatea, iar restul sunt simple speculații.

Domnul Bejinariu este deranjat de faptul că folosesc mereu termenii de experți reali sau specialiști reali. Eu cred că trebuie să folosim și chiar să agravăm puțin această folosire pentru că, într-adevăr, s-au produs mulți experți care nu sunt nici reali și nici demni de încredere.

În legătură cu ceea ce domnul Popa a solicitat, înlătuarea bugetelor locale. Domnule Popa, aceste bugete locale vor trebui întărite, nu înlăturate, și în România și, dacă vreți, o țară care ne precede cu 2-3 ani în aceste reforme, Polonia, a trecut totul la local. Eu nu spun că trecem totul mâine la local, dar vă spun că acesta este viitorul. Iar când dumneavoastră, ca albaiulian, veți avea timp, o să vă arăt că România a inventat sistemul învățământului comunitar, evident, sașii de pe teritoriul României. Este sistemul viitorului, că ne place acum sau nu, este altă treabă. Dumneavoastră cereți să prezentăm raportul pe linia învățământului. Raportul îl aveți de 3 luni depus la Cameră.

Aș încheia, doamnelor și domnilor, dacă-mi îngăduiți, cu sublinierea că am reținut și interogații, și sugestii și probleme, nu fac nici un secret din aceasta, vreau încă o dată să fac apel la a scoate dezbaterea asupra învățământului din termenii demagogiei electorale inevitabile, din termenii abordării politizate și de a trece la o abordare specializată a problemei din învățământ pentru că învățământul a devenit un domeniu în care nu te mai poți pronunța doar pentru motivul că ai trecut prin învățământ. Apelul foarte sincer este să căutăm soluții, și mai mult soluții decât apeluri electorale, în orice caz, și să respingem moțiunea. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
Validarea mandatului de deputat al domnului Dumitru Rotaru, comunitatea Bratstvo a bulgarilor din România, Circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă din partea Guvernului mai există solicitări de intervenție? Înțeleg că nu.

Înainte de vot, domnul Emil Popescu ne-a rugat să ne prezinte un raport al Comisiei de validare.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de validare a fost sesizată că a devenit vacant un loc de deputat, urmare a demisiei domnului Florea Simion, căruia i-a fost repartizat mandatul de deputat în urma alegerilor din 3 noiembrie 1996, când a candidat în Circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița, pe lista comunității "Bratstvo" a bulgarilor din România.

"În conformitate cu dispoziția art.66 alin.9. din Legea nr... pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante, în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării, partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând, în ziua de 28 februarie 2000, la examinarea actelor dosarului în cauză, a constatat următoarele: pentru ocuparea mandatului de deputat s-au adresat Comisiei de validare două organizații ale cetățenilor aparținând minorității naționale a bulgarilor din România, și anume Comunitatea "Bratstvo" a bulgarilor din România, care a solicitat validarea mandatului pentru supleantul de pe lista sa, domnul Dumitru Rotaru, membru și în prezent al acestei organizații, precum și Uniunea bulgară din Banat – România, care a solicitat validarea mandatului pentru domnul Carol Matei Ivanciov, candidat la alegeri pe lista acestei organizații. Verificând actele Biroului electoral central, publicate în Monitorul Oficial al României – partea I Comisia de validare a constatat că ambele organizații au depus liste de candidați la alegerile din 3 noiembrie 1996 și că, în raport cu numărul total de voturi valabil exprimate în favoarea fiecărei organizații, mandatul de deputat a fost atribuit Comunității "Bratstvo" a bulgarilor din România, care a obținut 5359 voturi, în timp ce Uniunea bulgară din Banat – România a obținut mai puține – 4115 voturi.

De asemenea, în lista organizațiilor cetățenilor aparținând unei minorități naționale cărora li s-a repartizat un mandat în ordinea voturilor în circumscripții, publicată la pag.34 în Monitorul Oficial amintit mai sus, figurează Comunitatea "Bratstvo" a bulgarilor din România, cu cele 9 circumscripții electorale în care a obținut voturi. Prima dintre acestea, cu cel mai mare număr de voturi, fiind Circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița.

Din lista propunerilor de candidați făcută de Comunitatea "Bratstvo", confirmată de Biroul electoral central și depusă în copie la dosar, rezultă că pe prima poziție a fost propus domnul Simion Florea, care a ocupat locul de deputat până la data demisiei, iar la poz. 2, deci ca prim supleant, este înscris domnul Dumitru Rotaru.

Având în vedere listele publicate în Monitorul Oficial, actele dosarului și considerentele de mai sus, Comisia de validare a reținut că mandatul de deputat devenit vacant în Circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița revine primului supleant de pe lista Comunității "Bratstvo" a bulgarilor din România, domnul Dumitru Rotaru. La dosarul de validare se află declarația de acceptare a mandatului de deputat și dovada depunerii la președintele Camerei a declarației de avere cerută de legea nr...., prezentate de acest supleant.

Având în vedere cele constatate și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegeri, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Dumitru Rotaru, ales în Circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița, pe lista Comunității "Bratstvo" a bulgarilor din România. președinte..."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții? Înțeleg că nu.

Cine este pentru aprobarea raportului prezentat? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Stimați colegi,

Trecem la procedura de vot privind moțiunea simplă depusă. Propun ca procedură de vot, votul deschis cu ridicarea mâinii.

Dacă există alte intervenții? Alte propuneri? Înțeleg că nu.

Cine este pentru procedura propusă? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Am să supun moțiunea votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog numărați voturile. 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 86 de voturi pentru, 118 voturi împotrivă și 3 abțineri, moțiunea simplă a fost respinsă.

După o pauză de 5 minute, trecem la ultima parte a ședinței de astăzi, răspunsuri la întrebări.

 
  După pauză  
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă propun să începem cea de-a doua parte a ședinței noastre de luni, cu o întârziere, e adevărat, de 45 de minute, vom încerca împreună să rezolvăm problematica pe care o avem de rezolvat, până la ora 20,00.

Primul răspuns ar trebui să-l primească domnul deputat Petre Naidin, care a adresat o întrebare domnului Andrei Marga. Domnul deputat Naidin este, domnul ministru Marga este. Se propune să răspundă la întrebare domnul secretar Fronescu. îl întreb pe domnul deputat Naidin dacă este de acord.

 

Domnul Petre Naidin:

De acord.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Este de acord.

Vă rog, domnule deputat, să prezentați întrebarea.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Primarul de la Belciugatele din județul Călărași a înțeles că pentru orice problemă care nu are rezolvare trebuie să se adreseze chiar președintelui României, domnului Emil Constantinescu, ceea ce a și făcut, în sensul că Stațiunea didactică Belciugatele, care se află în coordonarea Ministerului Educației Naționale, prezintă o situație deloc de dorit, din punct de vedere financiar și al managementului. Nu a primit răspuns de la Președinție, m-a rugat pe mine să intervin, și am pus această întrebare domnului Andrei Marga, ca printr-o analiză atentă să aflăm care este realitatea, dacă s-au compromis culturi de floarea-soarelui, dacă nu s-au recoltat grâul și rapița, dacă sectorul zootehnic n-a fost scutit de zelul managerial al celor doi directori și, respectiv, dacă aici sunt pierderi, și dacă sunt pierderi, cine plătește, ținând cont că dânșii sunt specialiști ai zilelor de astăzi. Aștept răspunsul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Fronescu.

Vă rog, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircea Corneliu Fronescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat Petre Naidin,

Ca urmare a memoriului transmis de ...

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Colegii din partea stângă sus din sală sunt rugați să părăsească sala sau să ia loc în bănci ca să putem să desfășurăm lucrările. Colegii din partea din stânga sus, sunt rugați să poarte discuțiile pe culoar sau să ia loc în bănci.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog continuați.

 
 

Domnul Corneliu Mircea Fronescu:

Și eu vă mulțumesc.

În legătură cu întrebarea domnului Petre Naidin, înregistrată la Camera Deputaților și rezultată ca urmare a memoriului transmis de Petre Dinei, primarul comunei Belciugatele, prin care se incriminează o situație dezastruosă și cu pierdei de mai multe miliarde de lei la Stațiunea didactică Belciugatele, județul Călărași, care aparține universității de științe agricole și medicină veterinară din București, vă precizăm următoarele.

Din punct vedere financiar, în ultimii 4 ani stațiunea din ...(Gălăgie în spatele sălii.)

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Domnule deputat Popa, vă rog frumos...

 
 

Domnul Corneliu Mircea Fronescu:

Deci, din punct de vedere financiar, în ultimii 4 ani, Stațiunea didactică Belciugatele are următoarele realizări: 1996 - profit – 362. 919.848 lei, 1997 – profit – 4.000.416.802 lei, în 1998 – profit – 173. 430.038 lei, 1999 – profit – 90.033.714 lei. Alături este atașat raportul de activitate al comitetului director. Stațiunea didactică nu a mai primit subvenții, cupoane, bonificații și alte fonduri, și nici credite cu dobândă bonificată, din anul 1997. Întrebarea firească care se pune este: dacă este un dezastru, cum să obții beneficii? Unitatea este didactică, și în aceste condiții, suprafețele, culturile, cât și animalele sunt utilizate și ca material didactic. Este vorba despre Legea nr.123/1993.

În legătură cu celelalte aspecte, precizăm că nu concordă cu realitatea. Astfel, 60 ha rapiță au fost calamitate în anul 1997, pentru care există proces-verbal de calamitate întocmit de factorii de răspundere. Producția de sămânță fiind diminuată, dar și în aceste condiții s-au obținut 20 tone de sămânță, sola respectivă fiind semănată cu o cultură de orz de toamnă, care a fost recoltat în 1998.

În legătură cu 50 de ha grâu nelucrate și nerecoltate, dacă nu au fost însămânțate, normal că nu aveau cum să se recolteze.

Referitor la cele 60 de ha cultivate cu floarea-soarelui, s-a constatat că aprecierile făcute sunt incorecte, întrucât din documente rezultă că s-a obținut o producție de 1500 kg la ha, egală cu producția medie a județului Călărași.

Sesizarea referitoare la cele 600 ha de teren necultivate în termen optim; din investigațiile făcute de noi rezultă că există un plan de cultură aprobat de către comitetul director, precum și de stabilire a priorităților, e vorba despre înființarea culturilor de toamnă, 800 de ha, și sunt trecute într-o altă anexă. Referitor la culturile din baza furajeră s-a constatat că unitatea și-a asigurat întregul stoc de furaje de volum din producția proprie. Aceste stocuri puteau fi și mai mari, asigurându-se disponibil pentru vânzare, dacă unitatea era spijinită de organele locale în acțiunile de pază împotriva țiganilor. Unitatea a cumpărat în anul 1998 90 tone fân din zona de munte, la 300 lei kg, fân necesar pentru vacile importate, și la un preț foarte scăzut.

Din verificarea documentelor rezultă că stațiunea nu a deținut niciodată un asemenea efectiv de animale, efectivele variind în funcție de necesitățile didactice și de producție, fiind incorectă ideea că au fost decimate efectivele; la fel și faptul că unitatea nu a deținut în 1999 efective de păsări. Din verificările documentelor rezultă că unitatea a crescut și livrat un număr de peste 25 000 pui de carne, de care au beneficiat inclusiv locuitorii comunei Belciugatele. S-au crescut și un număr de peste 10 000 găini ouătoare, conform tehnologiei, care și-au încheiat ciclul normal de producție - 77 de săptămâni - în vara anului 1999.

În legătură cu modernizarea adăpostului de vaci de lapte se pot spune următoarele: Comitetul director a aprobat modernizarea unui adăpost vechi de peste 30 de ani, la nivelul tehnologiei moderne.

Din constatările făcute la fața locului, rezultă că acest adăpost este dotat și echipat cu cele mai moderne instalații de muls, de furajare automată și de conducere computerizată, deosebit de instructive pentru studenți, constituind o tehnologie de perspectivă pentru exploatațiile private românești.

Considerăm că toate aspectele reclamate au un singur scop, care se regăsește în cererea suprafeței de 1.427 ha de teren arabil și a bălților din patrimoniul acestei stațiuni didactice din Belciugatele.

Stațiunea didactică se află în proces pe rol cu Consiliul local Belciugatele, referitor la tentativa de preluare abuzivă a bălților aflate în regim de interes public național.

Deci Stațiunea didactică Belciugatele funcționează în conformitate, am spus mai devreme, cu Legea nr.123/1993. și, în final, aș face precizarea că joi, 2 martie, deci peste câteva zile, întregul Senat al universității va analiza la fața locului situația de la Stațiunea didactică Belciugatele și va lua toate măsurile care se impun.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți comentarii de făcut?

Aveți microfonul pentru două minute.

 
 

Domnul Petre Naidin:

E chiar foarte mult. Deci, eu am vorbit în numele autorității locale a comunei Belciugatele, județul Călărași, în numele autorității deliberative și al cetățenilor. Răspunsul autorizat o să-l distribui celor care au nevoie de el și, dacă-mi permite domnul ministru, am să-l trimit și președintelui României Emil Constantinescu, care, deși are memoriul de o lună și jumătate, nu a reușit să-l dea spre rezolvare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vreți să mai interveniți pe acest subiect? Nu. Vă mulțumesc.

Procedură. Domnul Sirețeanu.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dar astăzi este un moment aniversar: se împlinesc exact nouă luni de când am adresat o interpelare ministrului muncii și protecției sociale și cu toate intervențiile mele făcute de la acest microfon atât în cursul lunii iunie, cât și în toamnă, în septembrie-octombrie, noiembrie, nu am reușit să primesc nici un răspuns. Am crezut că o dată cu înlocuirea domniei sale, situația se va schimba, așa încât, acum trei săptămâni, am revenit cu interpelarea dar fără succes. Doamna ministru Smaranda Dobrescu văd că a preluat nu numai postul dar și obiceiul casei.

Vă rog pe dumneavoastră, domnule președinte, dacă există o cale pentru a atrage atenția doamnei ministru că există o lege care o obligă să vină în fața Parlamentului să răspundă la întrebări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Am să adresez rugămintea secretarului care se ocupă de aceste probleme, secretarului general, să facă demersurile necesare către ministrul pentru relația cu Parlamentul, astfel încât răspunsul să vină în mod, mă rog, nu în timp util, că nu mai este vorba de timp util, dar măcar să vină.

Domnule deputat Petre Naidin, sunt informat că ați fost de acord cu răspunsul în scris la întrebările adresate domnului ministru Vlad Roșca. Este adevărat, domnule deputat?

 
 

Domnul Petre Naidin (din sală):

Da.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

De asemenea, întrebarea adresată doamnei Smaranda Dobrescu, înțeleg că ați fost de acord și în acest caz cu răspunsul în scris.

Tot domnul Petre Naidin are o întrebare adresată domnului ministru Nicolae Noica. Este prezent să-i răspundă domnul secretar de stat Laszlo Borbely. Sunteți de acord să vă răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog, puneți întrebarea.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Este o plăcere să dialogăm cu domnul secretar de stat Borbely. Am făcut-o de atâtea ori cu seriozitate, pentru că și noi am pus o problemă de seriozitate, întrucât la o întrunire politico-administrativă de la Pitești, domnul ministru plin, Noica, a împărțit fonduri din creditele externe de 340 milioane dolari. Este vorba despre un credit angajat anul trecut în numele statului român și care se află, trebuie să se afle în derulare în acest an.

Din păcate, din cele opt județe, cel al meu, Călărașiul, nu a primit nimic, întrucât din motive puerile, motive neexplicabile, se consideră, politic, am spus în întrebare, se consideră că este prea P.D.S.R.-izat încât să mai merite atenția autorității administrației publice centrale. Primește, este adevărat, mi s-a spus, primește o sumă infimă de 20 miliarde de la proiectul bugetului de stat în acest an.

L-am citat acolo și îl mai citez și aici. Ne spune domnul ministru Noica: "Obiectivul nostru este de a executa anual alimentarea cu apă a 15% din cele peste 10.000 de sate aflate în suferință la acest capitol". Problema normalizării vieții la sate este deosebit de importantă și M.L.P.A.T. va demonstra o dată în plus că promovează politica faptelor și nu a vorbelor. era și un citat al Președintelui Emil Constantinescu care spune că în curând satele noastre vor fi la standardul occidental și, din păcate, constatăm că județul Călărași nu are o șansă. Dacă m-ar contrazice domnul secretar de stat Borbely ar fi un lucru foarte bun.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Laszlo Borbely, aveți microfonul.

 
 

Domnul Borbely Ladislau:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

De fapt, alocțiunea domnului deputat, deși diferă puțin întrebarea sa de interpelarea care a fost mult mai fermă și vorbea și de "Cântarea cu România" și alte...

 
 

Domnul Petre Naidin (din sală):

Este vorba de "Contractul cu România".

 
 

Domnul Borbely Ladislau:

Da. Deci, în loc de "contractul cu România", probabil ați menționat "Cântarea cu România". Eu nu vreau să polemizez cu domnul deputat, pentru că ne cunoaștem foarte bine și dânsul a avut niște întrebări la obiect, de fapt, și la care sper că am răspuns, tot așa, în același spirit. De fapt, alocuțiunea domnului deputat este o înșiruire de constatări fără a formula o întrebare concretă, dar am dedus că ar fi vorba de investiții de infrastructură rurală. Și pentru a avea cât de cât o imagine a acestor proiecte de infrastructură, vă prezint câteva date, eu sper, destul de elocvente, în ceea ce privește investițiile coordonate de minister în județul Călărași.

Deci, M.L.P.A.T. este coordonatorul unor programe ce au ca scop îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației. Dintre acestea amintim asigurarea cu locuințe prin Ordonanța nr.19/1994 și cu locuințe sociale, potrivit Legii locuinței, și alimentarea cu apă a satelor și pietruirea drumurilor comunale. Derularea acestor programe se realizează, evident, în toate județele țării și, în 1999, pentru județul Călărași, au fost alocate: o sumă de 17,6 miliarde de lei pentru construirea de locuințe prin Ordonanța nr.19 și au fost puse în funcțiune 46 de apartamente, ceea ce înseamnă aproape 4% din totalul sumelor alocate pentru toate județele și prin Hotărârea de Guvern nr.577, suma de 7,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește acest credit internațional de care a amintit domnul deputat, vreau să vă spun că au fost incluse 28 de județe din 41, pe baza unor criterii foarte clare și care au fost expuse și la întâlnirea cu președinții consiliilor județene. Deoarece lucrările de alimentare cu apă în județul Călărași, cuprinse în acest studiu din care am extras acele județe, sunt lucrări în continuare, nu a fost posibilă cuprinderea pentru că aici au fost cuprinse numai investiții care au pornit, investiții noi. De fapt, sunt și alte județe unde alimentările cu apă, din păcate, sunt necorespunzătoare și, totuși, nu au fost cuprinse în această licitație internațională: Sălaj, Ilfov și alte județe. Și să știți că în repartizarea județelor nu s-a ținut nicidecum cont de apartenența politică a președinților consiliilor județene, ci de criterii clare, sociale și de infrastructură rurală din județele defavorizate: Botoșani, Vaslui, Teleorman și alte județe.

De fapt, am avut o vizită a președintelui și vicepreședintelui consiliului județean, săptămâna trecută și și-au exprimat pe undeva regretul față de tonul destul de virulent al întrebării dumneavoastră, dar, probabil, aceasta o s-o clarificați cu dânșii.

Deci, noi am acordat aceste sume și acest fapt a permis finanțarea a 16 obiective de alimentări cu apă în județ în anul trecut, din care 5 au fost puse în funcțiune. Din aceste date reiese clar că în primul rând localitățile din județul Călărași au beneficiat, chiar peste media țării, de aceste fonduri. din cauza unei lipse de solicitări, nu am putut cuprinde localitățile din județ în programele de construcții de locuințe sociale și aici trebuie să analizați din ce cauze nu au fost trimise studii de fezabilitate și, evident, în continuare, vom aloca în limita prevederilor bugetare.

Eu cred că este nevoie de un dialog bazat pe date concrete, pe o analiză lucidă și o colaborare bună între administrația publică centrală și locală, probabil, fără a formula păreri partizane și nefondate pe date concrete.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, nu aveți comentarii. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe a adresat o întrebare doamnei ministru Smaranda Dobrescu. Doamna ministru Smaranda Dobrescu nu este prezentă. Vă rog pe cei care prezintă aici legătura cu Guvernul, transmiteți Ministerului Muncii protestul meu ferm pentru faptul că doamna secretar de stat Norica Nicolai a fost mai devreme în sală și a plecat. V-a dat în scris? Sunteți mulțumit cu răspunsul scris? Domnule deputat, va trebui să fiți foarte clar. Sunteți mulțumit de răspunsul în scris sau nu?

 
 

Domnul Ana Gheorghe (din sală):

Nu sunt mulțumit.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Nu. Deci, repet, vă rog să prezentați protestul meu doamnei secretar de stat pentru că a părăsit lucrările fără să prezinte, așa cum cere regulamentul, răspunsul. Și doamnei ministru Smaranda Dobrescu, pentru că nu se prezintă, conform regulamentului, să răspundă la întrebări.

Domnul Kerekes Károly a pus o întrebare la care trebuie să răspundă domnul Dorin Nicolae Pârvu, Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională. Domnul Dorin Nicolae Pârvu este prezent. Domnul deputat, vă rog, întrebarea.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte,

Întrebarea mea sună în felul următor. Potrivit art.18 din Legea nr.145/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională, directorii executivi ai agențiilor județene sunt sprijiniți în activitatea lor de către un consiliu consultativ. Din păcate, această prevedere a legii nu este aplicată în județul Mureș, directorul executiv, în toate cazurile, ia decizii fără consultarea acestui consiliu.

Care este motivul susținerii de către dumneavoastră și mă adresez președintelui Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională, care este motivul susținerii de către dumneavoastră a directorului Reghina Fărcaș, persoană contestată pe plan local.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dorin Nicolae Pârvu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să mă scuzați că sunt bolnav, așa că va trebui să mă acceptați așa cu un glas mai răgușit.

Referitor la interpelarea domnului deputat Kekeres Károly privind înființarea și funcționarea consiliilor consultative, facem următoarele precizări.

Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională este înființată ca autoritate administrativă autonomă, în condițiile art.115 și 116 din Constituția României, prin Legea nr.145 din 1998, lege organică. Art.18 alin.1 din lege prevede că directorii executivi ai agențiilor pentru ocupare și formare profesională vor fi sprijiniți de un consiliu consultativ format din 15 membri. Consiliile consultative realizate în condițiile alineatului precedent nu funcționează până în prezent în nici un județ, deoarece partea sindicală nu a ajuns la un consens privind nominalizarea membrilor.

Conducerea Agenției Naționale a încercat în repetate rânduri medierea în soluționarea problemei, dar fără rezultat, motiv pentru care Consiliul de administrație, prin Hotărârea nr.47 din anul 2000, a decis efectuarea unei analize statistice a membrilor de sindicat și apartenența lor, urmând ca, funcție de rezultat, să se decidă reprezentativitatea organizațiilor sindicale la nivel județean. Odată soluționată problema reprezentativității părții sindicale, se va debloca funcționarea consiliilor consultative având în vedere că celelalte părți, autorități publice locale și patronat, și-au nominalizat reprezentanții.

Referitor la susținerea pe postul de director executiv a doamnei Reghina Fărcaș, vă precizăm că persoana susmenționată a ocupat acest post urmare a unui concurs organizat în data de 15.V.1999 în condițiile art.17 din Legea nr.145/1998. Conducerea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională este mulțumită de activitatea doamnei Fărcaș Reghina. În același timp, colaborarea dânsei cu autoritățile locale este bună, așa cum reiese din scrisoarea prefectului anexată prezentei adrese.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, aveți două minute pentru comentarii.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Sunt nevoit să comentez acest răspuns. Așa cum am afirmat în interpelare, nu e o interpelare, de fapt este o întrebare, această persoană, e vorba de directorul Reghina Fărcaș, este contestată pe plan local, în presa locală și în cadrul serviciului, lucru de care, de fapt, are cunoștință și prefectul județului. Eu personal, cu doi ani în urmă, am sesizat pe actualul președinte al Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, pe domnul Pârvu, atunci secretar de stat, că această persoană, atunci director adjunct la DGMPS Mureș, actualmente directorul acestei agenții pe plan local, este în incompatibilitate. De ce? Pentru că actualul director al acestei agenții face parte, în același timp, și din conducerea Fundației "PAEM" Târgu-Mureș, câștigătoarea licitației pentru prestări servicii, măsuri active finanțate din Banca Mondială.

În această dublă calitate, această persoană a comis o serie de abuzuri și abateri de la disciplina financiară, motiv pentru care a fost trimisă în judecată. Eu am primit un răspuns, și afirm acest lucru potrivit acestui răspuns, din partea Curții de Conturi. E vorba de adresa nr.958 din 15.XII.1999 prin care Curtea de Conturi îmi spune următoarele: "Este sesizat colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi din Târgu-Mureș pentru stabilirea răspunderii juridice a directorului Fărcaș Reghina".

Deci, acesta este comentariul meu pe marginea celor afirmate de către domnul președinte Pârvu. Domnia sa este mulțumit de activitatea acestei persoane pe care a pus-o în această funcție de director.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte, dacă doriți să comentați, aveți două minute. Aveți microfonul.

 
 

Domnul Dorin Nicolae Pârvu:

Domnule deputat,

Îmi pare rău că trebuie să polemizăm, dar nu am pus-o eu pe această persoană în funcția de director. A fost o comisie la care au participat membri ai consiliului de administrație, marile centrale sindicale, patronate și reprezentanți ai Ministerului Muncii. E bine să subliniez că dumneavoastră veniți acum cu alte probleme față de întrebarea inițială. Deci, dacă sunt pobleme și este trimisă în judecată de Curtea de Conturi, așteptăm rezultatele Curții de Conturi și va fi pedepsită conform procedurii normale. Nu știu dacă există Fundația PAEM, PAEM înseamnă program de măsuri active. Cred că este vorba de o fundație FIMAN. O să verific și eu această problemă, dar aș vrea să subliniez că este o problemă în afară de întrebarea dumneavoastră, deci, e o nouă întrebare.

Dumneavoastră ați spus că această persoană nu se implică și nu colaborează cu consiliile consultative. Eu vă spun că nu există în nici un județ aceste consilii consultative și există motive pentru care noi nu suntem vinovați.

Vă mulțumesc.

Sper să-mi acordați înțelegere.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Următorul răspuns ar trebui să-l primească domnul deputat Udrea Florian. Constat că domnul deputat nu este prezent în sală. De asemenea, ultimul deputat care ar trebui să primească un răspuns astăzi este domnul Cornel Sturza-Popovici pe care, de asemenea, nu-l văd în sală.

Un comentariu pentru Departamentul de legătură cu Guvernul, nu mai știu cum se numește exact acest departament, conform art.151 alin.2, membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebări orale pentru ședința următoare numai în cazuri temeinic justificate. Conform listei pe care o am în față, am primit-o, nu este nici o justificare a motivului pentru care miniștrii Petre Roman, Ioan Avram Mureșan, Radu Sârbu, Radu Berceanu, Constantin Dudu-Ionescu au refuzat sau nu s-au prezentat să răspundă la întrebare.

Conform aceluiași art.151 alin.3 de această dată, în situația în care membrul Guvernului căruia i se adresează întrebarea nu este prezent, răspunsul la întrebarea orală se va da în ședința următoare consacrată întrebărilor orale, iar președintele Camerei Deputaților informează primul-ministru asupra răspunsurilor amânate, vă rog ca mâine să-mi prezentați lista cu acești miniștri care nu și-au motivat astăzi neprezența, pe care s-o trimitem primului-ministru sub semnătura mea că am condus astăzi ședința.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Trecem la ultima parte a ședinței noastre, adresarea pe scurt a interpelărilor.

Domnule deputat Irimescu Haralambie, aveți microfonul.

 

Domnul Haralambie Irimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Victor Babiuc.

Domnule ministru,

Personalului civil auxiliar și de specialitate de la instanțele și parchetele militare, în general, din cadrul structurilor militare ale puterii judecătorești li s-au diminuat veniturile bănești lunare prin sistarea majorării de până la 30% a salariilor de bază prevăzute în art.23 alin.3 din Hotărârea Guvernului nr.282/1993. Aceasta s-a făcut prin aplicarea Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, act normativ care abrogă textul menționat.

Vi s-a cerut de către salariații în cauză, în diverse modalități, reacordarea dreptului câștigat, dar pierdut, printr-un act legislativ cu efect reparatoriu. Ce soluții ați dat problemei, pentru că salariații nedreptățiți se află în această situație de la data de 1 august 1999? Până la această dată, a funcționat avizul dat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale nr.2767/1998 pentru acordarea dreptului menționat, dar care nu a mai fost prelungit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ionescu Gheorghe. Vă rog, o prezentare foarte scurtă.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez domnului prim-ministru Mugur Isărescu, în legătură cu discrepanțele care au apărut între facilitățile acordate firmei Renault-Dacia, în comparație cu Firma Daewoo-Automobile Craiova, prin care s-au creat o serie întreagă de controverse care fac ca unitatea de la Craiova să aibă probleme. Până în prezent, unitatea a creat aproape 5000 de locuri de muncă, a investit în jur de 800 milioane de dolari. Ea se încadrează în Ordonanța nr.67 care a fost emisă în 19 mai 1999 și ea a cerut ca Guvernul să-i acorde aceleași facilități de care dispune firma nou creată la Pitești – Renault-Dacia și anume, scutirea de plata taxelor vamale și TVA pe termen nelimitat, amânarea la TVA pe timp de trei ani, amânarea la plata taxei de drum de 65 de zile pe timp de 5 ani, acordarea subfurnizorilor din industria orizontală pentru industria de automobile fabricate la Craiova a aceluiași decalaj de plată la TVA și a taxei de drum cu cele prevăzute în HG nr.445.

Amintesc, domnule prim-ministru, că Ordonanța nr.67 prevede acest lucru, ca să aibă același tratament la investițiile realizate în baza Legii nr.35, nr.71 și prin Ordonanța nr.67.

Vă rog să precizați poziția dumneavoastră, având în vedere că unitatea de la Craiova se confruntă cu probleme deosebite, în sensul că e posibil să se retragă de pe piața românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Am înțeles că ați prezentat interpelarea către primul-ministru sau am înțeles eu greșit.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Da.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vreau să atrag atenția colegilor că astăzi sunt interpelări adresate membrilor Guvernului, nu primului-ministru. Este o procedură specială pentru acel moment.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Atunci, o adresez ministrului industriilor.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, ministrului industriilor. Vă rog să depuneți, astăzi sau mâine, în scris, interpelarea pentru ministrul industriilor.

Domnul Petre Moldovan. Vă rog, aveți microfonul, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Moldovan:

Foarte pe scurt. Este vorba tot de o interpelare adresată domnului prim-ministru.

Domnule președinte, sunt înscris pe acea ordine de zi, acea listă. De fapt, această interpelare se constituie mai degrabă într-o rugăminte adresată domnului prim-ministru de a răspunde de urgență unui apel pe care Asociația fermierilor din România, care este un organism al societății civile din țara noastră, l-a adresat domnului prim-ministru în legătură cu situația agriculturii din țara noastră.

În speță, este vorba despre necesitatea de a lua în considerare finanțarea mai bună a campaniei agricole din primăvara aceasta, se prezintă o serie de cifre care ar fi, fără îndoială, interesante și care necesită un răspuns din partea celor care se ocupă acum de soarta agriculturii.

De asemenea, interpelarea respectivă conține o serie de propuneri pentru normalizarea activității în agricultură, propuneri care pot, fără îndoială, contribui la efortul nostru de asigurare a securității alimentației în România și la efortul general al țării noastre de integrare europeană. Rugămintea noastră insistentă este ca la această scrisoare adresată primului- ministru să se răspundă în timpul cel mai scurt, având în vedere faptul că a fost înaintată încă la data de 17 ianuarie a.c.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Repet, astăzi, probabil că va merge la ministrul agriculturii interpelarea dumneavoastră, nu la primul-ministru.

Domnul deputat Radu Mazăre, aveți cuvântul. Se pregătește... domnul deputat Șerban Mihăilescu a depus în scris, domnul Nică Mihail văd că nu este.

Domnule Mazăre, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Radu-Ștefan Mazăre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresasem o interpelare domnului prim-ministru neștiind despre această prevedere a regulamentului acum două săptămâni. Aș dori să fie îndreptată către ministrul Remeș, întrucât oricum nu a binevoit domnul prim-ministru sau un trimis al domniei sale să vină să răspundă. era referitoare la Legea nr.133 privind stimularea întreprinzătorilor privați. Astăzi, adresez o interpelare domnului Remeș privitor la aceeași lege, făcând referire la Ordonanța de Urgență nr.6 din 18 februarie 2000 și în care se anulează, atenție, absolut toate facilitățile acordate întreprinderilor mici și mijlocii, facilități care și așa erau mici, prevăzute în Legea nr.241 și nr.133, respectiv deducerea cheltuielilor cu amortizarea accelerată și a celor cu reclamă și publicitate, toate facilitățile privind stimularea investițiilor directe, scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit, reducerea impozitului pe profit cu 20% în cazul creării de noi locuri de muncă, cu 75% în cazul profitului obținut din producția livrată la export.

Efectiv, nu mai înțeleg eu nimic, bănuiesc că nici dumneavoastră și, cu atât mai mult, acești mici întreprinzători, pentru că, pe de o parte, se spune că dorim capitalism, că s-au făcut strategii pe termen mediu și că se va sprijini dezvoltarea capitalului autohton și a întreprinderilor mici și mijlocii, dar în realitate cu o mână se dă și se ia cu zece. Nu știu unde se urmărește să ajungem pentru că, efectiv, aceștia sunt morți. Efectiv, nu se mai pot lua taxe de la ei. Nu știu către ce se merge.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți și în scris cererea dumneavoastră.

Domnul Șerban Mihăilescu, Nică Mihail, Daniela Bartoș au depus în scris interpelările. Domnul Acsinte Gaspar...a, mă iertați, doamna Daniela Bartoș, după aceea, domnul Gaspar.

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Interpelarea era adresată atât domnului prim-ministru, cât și domnului ministru de finanțe Remeș, și se referă la Hotărârea de Guvern care a fost dată în 16 decembrie 1999 cu nr.1038, prin care se aloca, se garanta un împrumut de 20 milioane de dolari pentru dotarea Spitalului Ministerului de Justiție, spital care nu are decât 70 de paturi și în respectiva hotărâre de Guvern, acești 20 de milioane de dolari erau utilizați atât pentru dotarea spitalului cât și pentru dotarea celor 41 de dispensare teritoriale din rețeaua Ministerului de Justiție, dispensare care nu există ca atare, deci, nu sunt organizate și nu există la ora actuală nici un plan pentru înființarea acestor dispensare.

Menționăm că Spitalul Ministerului Justiției nu asigură decât asistența medicală a 22.000 de persoane, deci suma alocată ca împrumut garantat de Guvern, mi se pare o sumă extrem de mare.

Probabil, dintr-o eroare, în aceeași hotărâre de Guvern a apărut și lista dotărilor care urmează să se facă din acești bani, lista dotărilor care este de-a dreptul hilară, deci pentru respectivul spital urmau să se facă inclusiv dotări cu echipamente de liposupție. Probabil că deținuții noștri sunt prea grași sau magistrații noștri sunt prea grași și trebuie operați estetic. N-aș vrea să o consider ca o glumă; este o glumă care este extrem de dureroasă pentru noi, pentru că aceste echipamente sunt foarte scumpe, iar pentru a le folosi sunt necesari minimum 5 ani pentru crearea unui specialist în acest sens, specialist pe care Ministerul Justiției nu-l are la ora actuală.

Deci, adresam întrebarea: care au fost criteriile după care s-a acordat acest împrumut, cui i-a fost adresat, în mod expres, și dacă chiar era necesar să se facă acest lucru?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnule secretar Acsinte Gaspar, aveți microfonul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului Hajdu Gabor, ministrul sănătății, și are ca principal obiect următoarea situație: ținând seama de rata foarte înaltă a mortalității copiilor, la vârsta de până la 5 ani, un grup de medici din Râmnicu-Vâlcea au realizat un studiu de caz și au formulat priorități pentru programele de protecție a sănătății copilului în România, care să conducă la reducerea mortalității copiilor din această grupă de vârstă.

În acest sens, îl rog pe ministrul sănătății să ne precizeze măsurile care au fost luate de Ministerul Sănătății cu privire la reducerea mortalității copiilor din grupa de vârstă de la 0 la 5 ani, dacă prioritățile enumerate în materialul care este anexat la această interpelare se regăsesc în programele de protecție a sănătății copilului, ale ministerului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar, și îi rog și pe ceilalți colegi care mai intervin la microfon să ia exemplu de la domnul secretar, ca mod de prezentare, să terminăm într-un timp cât mai scurt.

Domnule deputat Ștefan Baban, aveți microfonul.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Într-adevăr, voi fi foarte scurt. Am materialul scris. Cele două interpelări sunt foarte importante.

Prima se referă la declararea județului Botoșani ca zonă defavorizată. Nu este prima interpelare pe care o fac și, din disperare, m-am adresat primului-ministru, chiar dacă spuneți că am încălcat, într-un fel, nu știu ce regulament...

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Era vorba de Regulamentul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Ceea ce vreau să vă spun este că județul care a dat națiunii române pe "Luceafărul poeziei românești", pe marele istoric Nicolae Iorga și pe pictorul florilor, Ștefan Luchian, vă cere ca în anul lui Eminescu să-i acordați sprijinul de care are nevoie pentru a reveni la gloria avută și la o viață economică și socială normală, și anume declararea județului Botoșani ca zonă defavorizată.

Aș putea să vă mai informez că, pe această temă, și colegii de la P.D.S.R. din județ, în speță doamna deputat Viorica Afrăsinei, au făcut interpelări și nu au primit nici un răspuns care să ducă la ceva bun.

A doua interpelare, iar voi fi foarte scurt, din lipsă de timp, și voi depune interpelarea la stenogramă, este adresată domnului ministru Traian Decebal Remeș, ministrul finanțelor, și se referă la acordarea sumelor de echilibrare de la bugetul de stat. Este vorba de 300 de miliarde lei. Aceasta denotă că nu au de unde să-și strângă acești bani pe plan local.

Și închei cam așa: cu speranța că solicitarea Consiliului județean Botoșani va fi rezolvată pozitiv prin proiectul bugetului de stat pe anul 2000, consider că sumele de echilibrare cerute vor putea asigura funcționarea organelor administrației publice locale din acest județ, în acest an.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Îl depun la stenogramă, da?

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă rog. Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Marin Ianculescu.

 
 

Domnul Marin Ianculescu:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să prezint obiectul a două interpelări.

Prima este adresată domnului Ioan Avram Mureșan, ministrul agriculturii, și are obiect modul discriminatoriu de acordare a cupoanelor agricole pentru campania de primăvară în județul Teleorman. Chiar și în localitățile în care primarul aparține P.N.Ț.C.D. cupoanele ajung numai la cei care sunt fideli acestui partid.

A doua interpelare este adresată domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

Obiectul interpelării este următorul: dacă sunt pregătite condițiile pentru retrocedarea pădurilor, în conformitate cu Legea nr. 1/2000? Printre altele, se condiționează, în această lege, acțiunea de retrocedare a pădurilor, de existența structurilor silvice teritoriale de control al aplicării regimului silvic și de administrare a pădurilor proprietate privată, precum și de promulgarea Legii Statutului personalului silvic.

Îmi rezerv, domnule președinte, dreptul de a dezvolta aceste interpelări în ședința Camerei Deputaților consacrată răspunsurilor la interpelările deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu a lăsat interpelarea în scris. Are cuvântul domnul deputat Popa Nicolae, pentru a-și prezenta interpelările. Se pregătește domnul deputat Sorin Dimitriu.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Eu am două interpelări adresare domnului prim-ministru Mugur Isărescu.

Prima se referă la societățile comerciale private, care recoltează și comercializează ciuperci și fructe de pădure și care se confruntă în momentul de față cu niște probleme deosebite.

A doua interpelare se referă la situația catastrofală a Băncii Agricole, unde solicit intervenția primului-ministru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Dimitriu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Sorin Petre Dimitriu:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează Guvernului României, este o problemă de strategie, referitoare la poziția Guvernului față de industria metalurgică. Sunt trei probleme la care solicit clarificarea.

Termenul la care Guvernul își va respecta angajamentul față de Siderurgica Hunedoara, care este poziția Guvernului față de finanțarea proiectelor pentru care există garanții guvernamentale și, în fine, termenul la care se va prezenta programul de restructurare a industriei metalurgice, fiind o prioritate solicitată, de altfel, și de echipa Uniunii Europene.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Sorin Petre Dimitriu:

Solicit răspuns scris.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să prezint pe scurt o interpelare adresată domnului ministru al justiției, domnul Valeriu Stoica.

Domnule ministru, în cotidianul "Adevărul" ați fost acuzat că ați inițiat o ordonanță de Guvern, mă refer la Ordonanța nr. 11 din 30 ianuarie 1998, prin care a fost modificată și completată Legea nr. 146/1997. Aceasta este considerată o nouă procedură de hărțuire a gazetarilor, și ministrul justiției este acuzat că este primul ei beneficiar. Este vorba de scutirea taxei de timbru pentru cererile de daune morale.

Având în vedere că și doamna Albright, în scrisoarea sa, a arătat că drepturile omului și libertatea presei este încălcată în România, vă rog să ne prezentați o situație statistică privind daunele morale pe care au fost obligați să le plătească ziariștii.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Vitcu. Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inteprelarea mea se adresează domnului ministru Nicolae Noica și este vorba de dorința unor cetățeni din municipiul Fălticeni care au devenit chiriași în casele lor, ca urmare a unui plan de sistematizare din anul 1989. Voi detalia problemele atunci când voi avea și răspuns.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Tudor Marcu.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Industriei și Comerțului și îl întreb pe domnul ministru dacă are în vedere repunerea în lucru a industriei de mobilă în județul Suceava, dacă are de gând să ia măsuri pentru diminuarea exportului de lemn brut, cherestea și alte produse de lemn cu grad redus de prelucrare și, prin aceasta, să se apere fondul forestier, care se află în plină distrugere, cu urmări foarte grave manifeste sau previzibile.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Tudor Marcu. Se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar vă mărturisesc că eu nici nu știu cui să adresez această interpelare, deoarece, până acum, nici nu mai știu dacă mai există ministrul apărării în persoana domnului Babiuc sau nu. Dar, oricum, o adresez conducerii Ministerului Apărării Naționale.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Acum două ore exista, domnule...

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Era încă, nu?!

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Acum două ore era!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Mă bucur pentru el, dar nu se știe până mâine dimineață.

În orice caz, vreau să informez, înainte, în scurt timp, că am participat din plin, de fapt, chiar am condus toate lucrările de import al submarinului "Delfinul" 877 E, din anul 1987, care a costat peste 80 de milioane de dolari, cu toate ansamblele de rachete aferente.

În momentul acesta nu mai este funcțional, din mai multe motive, iar unul dintre ele devine deja un pericol mai mare decât ne putem închipui.

Iată despre ce este vorba, ca să trec direct la subiect. În aceste complete există și niște torpile clasice care mai au durata de serviciu maximum trei ani. Repararea, controlul și pregătirea lor se fac într-o construcție care nu corespunde normelor pentru activități pirotehnice, existând pericolul unei explozii care ar avea efecte devastatoare asupra navelor militare din port, asupra unităților militare din zonă, cât și asupra cartierului de locuințe apropiat de actuala bază de reparare, de la Unitatea Militară 2146 C.

Peste trei ani, marina militară nu va mai avea nici o torpilă dacă nu se iau măsuri urgente pentru punerea în funcțiune a torpilelor cu oxigen și, totodată, importul unor noi tipuri de torpile sau reluarea fabricației de torpile la Uzina Mecanică Plopeni, fabricație sistată acum câțiva ani, fără nici o justificare.

În timp ce nenumărați "specialiști", dintre care unii dintre ei fiind chiar generali, și care din nepricepere, indecizie sau chiar rea intenție, în scopul interesului personal, au păgubit vistieria statului cu sume de ordinul a miliarde lei, conducerea Ministerului Apărării nu găsește 14 miliarde de lei pentru acest obiectiv de investiție, a cărui nerealizare afectează capacitatea de apărare a țării.

Înteb, conducerea Ministerului Apărării Naționale, ce are de gând cu repunerea în funcțiune a submarinului importat cu bani mulți și care, din motive mai mult decât subiective și prea puțin obiective, este nefuncționabil și se degradează permanent.

Din neglijența unora dintre acutalii conducători ai armatei și ai Guvernului se profilează un posibil dezastru, în zona în care în prezent se fac simțite efectele unui alt dezastru ecologic întâmplat cu puțin timp în urmă în apele teritoriale din România, Ungaria și Iugoslavia, cu mari implicații internaționale, defavorabile țării noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabără. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Vlad Roșca și se referă la Legea nr. 9/1998, cea care reglementează acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Este vorba aici de acești cetățeni care la această dată sunt purtați pe drumuri, pe la prefecturi, numai în județul Timiș, la prefectură sunt chemați câte 10 săptămânal, iar ei sunt circa 840 de persoane.

Interpelarea se referă, în primul rând, la rezolvarea situației celor prevăzuți în această lege – a nu se uita că ea a fost elaborată și promulgată în 8 ianuarie 1998 și publicată în "Monitorul Oficial". Urmează ca dezvoltarea acestei interpelări să fie făcută în prezența domnului ministru Roșca.

Mulțumesc foarte mult. Mâine am să depun materialul.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Drecin Mihai. Se pregătește domnul deputat Nicolescu.

 
 

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, pentru ca să verific datele în posesia cărora am intrat și care constituie esența interpelării mele, azi dimineață am fost la Ministerul Educației Naționale și am discutat cu factori de decizie de acolo, inclusiv cu domnul ministru Marga, căruia, mă rog, îi dedic, să zic așa, această interpelare.

Prin Adresa nr. 25.483 din 24 ianuarie 2000 a Ministerului Educației Naționale, Direcția generală învățământ pentru minorități naționale, semnată de secretarul de stat Köto Jözsef, se atrage atenția că: "În școlile cu predare în limbile minorităților naționale, studiul în limba română a disciplinei Istoria Românilor la clasele a VIII-a și a XII-a se va realiza începând cu anul școlar 2000 – 2001. Aplicarea prevederilor legale anulează conținutul circularei emise de conducerea Ministerului Educației Naționale nr. 40.976/1997".

Dată la mijlocul anului școlar 1999 – 2000, adresa urmărește bulversarea predării "Istoriei Românilor" la clasele a VIII-a și a XII-a, inclusiv a examenelor de capacitate și bacalaureat de la sfârșitul anului școlar în curs, în secțiile și școlile cu predare în limbile minorităților.

Concret, se dispune ca în semestrul II al prezentului an școlar predarea "Istoriei Românilor" să se facă în limbile minorităților, după ce în primul semestru s-a făcut, potrivit legii, în limba română.

Această dispoziție provoacă mari și periculoase disfuncționalități în învățământul preuniversitar românesc. Astfel, se cere o recalculare a normelor profesorilor de istorie care predau disciplina în secțiile și școlile minorităților, în speță a celei maghiare, ocazie evidentă pentru epurarea profesorilor români care aveau în normă și ore la secțiile minorităților.

În al doilea rând, se pune întrebarea: în iunie, anul curent, la examenele de capacitate și bacalaureat, cum se va verifica materia în discuție, cea predată în semestrul I în limba română, respectiv în limbile maghiară, slovacă, germană, ucraineană etc., așa cum ar urma să se predea în semestrul II.

În concluzie, deoarece adresa în discuție a fost deja răspândită într-o serie de județe din Transilvania, inclusiv în Bihor, cerem revocarea ei, ca și sancționarea exemplară a celor vinovați de redactarea și răspândirea în teritoriu, și solicit un răspuns, atât în Camera Deputaților, cât și în scris, din partea ministerului. În felul acesta sper ca ceea ce am discutat astăzi să apară și scris negru pe alb, evitându-se o bulversare – repet – a predării "Istoriei Românilor" în școlile minorităților naționale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolescu. Se pregătește domnul deputat Valeca.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Mureșan și are în vedere situația pe care o regăsim în multe societăți agricole cu capital majoritar de stat din țară, care, datorită situație economice nefavorabile în care se află, au anulat contractele cu locatorii și acționarii, comunicând că nu mai lucrează suprafețele de teren aparținând acestora.

O astfel de situație sau mai multe situații se regăsesc și în cadrul județului Dolj și, într-adevăr, primăriile au anunțat că, neavând titlul de proprietate, locatorii și acționarii nu vor primi cupoanele alocate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/1999, pentru lucrările aferente ale anului 2000. Situația este foarte gravă. Suprafețe mari sunt nearate, cu resturi vegetale, de aceea mi-am permis și am formulat două întrebări, în cadrul interpelării: cum intenționează ministerul să rezolve situația acestor suprafețe, având în vedere că acestea trebuie lucrate și însămânțate în această primăvară, și dacă Ministerul Agriculturii și Alimentației intenționează să intervină pentru corectarea Ordonanței de urgență nr. 219, în vederea rezolvării problemelor prezentate. Interpelarea va fi definitivată și depusă până mâine la prânz.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Valeca. Se pregătește domnul deputat Naidin.

 
 

Domnul Șerban Valeca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Guvernului României, în special Ministerului Finanțelor și Ministerului Industriei și Comerțului, și vizează intenția acestuia de a continua lucrările la Unitatea II Cernavodă și implicit continuarea producției de apă grea în România.

Se solicită date concrete din strategia referitoare la programul nuclear, termene de execuție, fonduri alocate, și nu simple declarații de intenție, cum s-a mai încercat. Deci, cât s-a alocat și dacă se pot continua lucrările de progres la Unitatea II și de producție apă grea, în condiții de eficiență economică?

Interpelarea va fi depusă mâine, în scris.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul coleg care intervine, domnul deputat Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Mă adresez Guvernului României privind stadiul privatizării Societății "Siderca" S.A. Călărași.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc tuturor că ați rămas cu mine până la sfârșit.

Declar închise lucrările ședinței noastre de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 20,19.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 3 décembre 2021, 15:32
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro