Iftene Pop
Iftene Pop
Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 08-02-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.6 Iftene Pop - câteva observații la "inițiativa unei uniuni interstatale între Republica Moldova și România";

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Domnul Iftene Pop. Se pregătește domnul Dumitru Popescu, PDSR.

Domnul Iftene Pop:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recent, Partidul Național Liberal din Republica Moldova a făcut, spre onoarea lui, o propunere foarte interesantă, demnă de a fi luată în seamă, anume, în fața perspectivei, deloc roze, ca Republica Moldova să rămână în afara procesului de lărgire a Uniunii Europene, și văzând că România are șanse reale de a prinde acest tren istoric, s-a sugerat, conform unui model slav, să se inițieze o uniune interstatală între Republica Moldova și România, ca și în cazul Belarus-Rusia, precedent de dată recentă.

Dar asemenea precedente au existat și în vremuri mai îndepărtate, cum este chiar cel dintre Țara Românească și Moldova, din 1859, sau România și Republica Democratică Moldovenească, din 1918.

Nu intrăm aici mai mult în istorie sau în drepturile istorice, de care noua doctrină rusă, mai ales cea de după 1995, este plină. Toată construcția teoretică, masivă a "căii ruse" spre evoluția viitoare a Rusiei, a Europei și a lumii, este bazată pe modelul de întemeiere, formare și desăvârșire a națiunii ruse, ca națiune imperială.

Normal ar fi ca, dacă doctrina rusă apelează la istorie, să nu ne conteste nouă dreptul de a proceda în același fel, după dictonul "ce ție îți place, lasă să-i placă și altuia", dacă o astfel de atitudine nu este imorală.

Față de propunerea concretă de mai sus, sunt de făcut următoarele observații, cu totul preliminare:

1. Președintele Republicii Moldova, Lucinski, exprimând limitele putinței sale și a statului pe care-l conduce, din cauza dependenței față de Rusia, a declarat – dacă cele relatate de presă sunt adevărate – că propunerea merită susținută, dar că nu vede că ea ar facilita aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, întrucât "și România are o cale lungă de parcurs până va ajunge în Uniunea Europeană".

Calea lungă, dacă așa este, și este, e oricum mult mai mult decât nici o cale, mai ales când direcția drumului este bună. Or, din acest punct de vedere, nu există nici un dubiu. Iar Republica Moldova, care declară oficial că vrea să devină membră a Uniunii Europene, e mult mai ușor să urce într-un tren care duce cu siguranță la un punct bun și folositor, decât să rămână în afara acestui proces.

2. Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, alături de România, ar ajuta la extinderea valorilor democrației spre Est, la stabilitatea zonei și este posibil să influențeze pozitiv retragerea Armatei a 14-a ruse din Transnistria.

3. Ar fi un bun exemplu și pentru eforturile Ucrainei de a se apropia mai mult de Europa și de Occident în general.

4. Chiar etnicii ruși din Moldova, pe măsură ce rezultatele benefice ale reformei și aderării la Uniunea Europeană vor fi palpabile pentru nivelul de trai, vor căpăta o viziune mai realistă și mai favorabilă despre Occident și România, decât cea pe care o au în prezent, plină de idei false și resentimente.

5. Ar rămâne o problemă morală și teoretică: unirea a două state ar presupune că ele au aceeași semnificație istorico-politico-juridică, când e știut că la baza existenței unuia stă un act nazisto-bolșevic criminal, Pactul Ribbentrop-Molotov, pact declarat ca nul și neavenit, ab initio, de fosta URSS, de România, de Republica Moldova, de Țările Baltice și de întreaga comunitate internațională.

Dar există căi pragmatice de a se rezolva asemenea situație, după cum s-a văzut nu o dată în istorie. Fosta RDG este un exemplu în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 19:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro