Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-09-2022
19-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 07-09-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 1999

2. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind soluționarea conflictelor de muncă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm partea a doua a ședinței.

Vă anunț că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 278, 65 sunt absenți și din aceștia, 12 participă la alte activități, este vorba de 9 membri ai Guvernului și 3 deputați care sunt în străinătate, în deplasări în interesul Parlamentului.

Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit și cvorumul de lucru de astăzi este 160. Cu ocazia aceasta, informez pe colegii din Biroul permanent că la ora 13.30 avem o ședință comună a Birourilor permanente ale Camerei și Senatului, care, din câte am fost informat, va avea loc la Senat, deci, este vorba de ora 13.30.

Intrăm în ordinea de zi. Vom începe cu proiectul de Lege privind soluționarea conflictelor de muncă. Doresc să știu dacă sunt de față inițiatorul și comisia. Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul. Dau cuvântul domnului ministru Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege vine să acopere un gol important sau în orice caz stânjenitor pentru soluționarea conflictelor de muncă, întrucât el cuprinde nu umai reglementarea într-o formă nouă și credem noi, ameliorată a jurisdicției litigiilor colective de muncă, dar, totodată, vine să reglementeze jurisdicția individuală de muncă, deci, modul de soluționare a litigiilor individuale de muncă pentru care legislația actuală mai rezervase doar câteva texte din Codul muncii, mai exact 5 articole care și ele suferă desigur de trecerea timpului și de momentul în care au fost în 1972 concepute.

Așadar, dintr-un prim punct de vedere, această lege este importantă pentru că vine să așeze într-o matcă modernă și necesară soluționarea litigiilor de muncă. Legat de acest aspect, aș vrea doar să punctez noutățile absolute pe care această reglementare le aduce în fața dezbaterii parlamentare.

În primul rând și legat de litigiile colective de muncă, actualul proiect debutează prin a face o distincție necesară, utilă și extrem de eficientă în aplicarea legii între două tipuri de conflicte colective de muncă și anume: conflictele de drepturi și conflictele de interese.

Într-o legislație românească care desigur, în 1991, relua după o paranteză de aproximativ 50 de ani soluționarea litigiilor colective de muncă și reglementarea dreptului la grevă, legiuitorul timpului a făcut un important pas înainte atunci cu avantajele reglementării acestei problematici și cu, sigur, șovăielile normale unui început. Aplicarea timp de 9 ani aproape a Legii 15 din 1991 a demonstrat virtuțile ei, dar totodată și păcatele. Ceea ce actualul proiect încearcă să remedieze este tocmai această constatare pe care realitatea ne-o pune în față și anume existența unor serioase deficiențe în aplicarea legii.

Din acest punct de vedere, distincția aceea între conflicte de drepturi și conflicte de interese pe care o menționam are darul de a separa din punct de vedere al procedurilor jurisdicționale în mod categoric și expres toate acele litigii care rămân a fi soluționate de magistrați și acele litigii care urmează procedura propriu-zisă a litigiilor colective de muncă și care conduc la grevă și la arbitraj.

Din acest punct de vedere, consider că legea face un mare pas înainte, pentru că limitează posibilitatea exercitării anumitor prerogative legate de producerea conflictelor colective de muncă, numai la conflictele de interese, lăsând Justiției să soluționeze ceea ce, în literatura de specialitate, se numesc conflicte de drept.

În al doilea rând, această lege pe care o propunem vine să extindă dreptul partenerilor sociali la exercitarea prerogativelor decurgând din negocierea colectivă, inclusiv din posibilitatea declanșării unor conflicte colective de muncă. Punctual, mă refer la faptul că se recunoaște posibilitatea declanșării de greve de către sindicate, fără a mai fi o condiție greva majoritară așa cum, indirect dar neechivoc, legislația actuală impune.

Ar fi de adăugat reglementarea grevelor de solidaritate pe care iarăși legislația în vigoare nu le amintește, dar realitatea atâtor ani de aplicare a actualei legi ne demonstrează că greve de solidaritate se produc, dar, din păcate, ele nu au o reglementare legală; se află la frontiera între licit și ilicit și, de aceea, am considerat că mai bine să fie reglementată o asemenea formă de grevă cu sancțiuni în cazul nerespectării condițiilor de exercitare a ei decât să ne facem că nu știm de o realitate care, oricum, se reproduce aproape ori de câte ori avem de a face cu un conflict de muncă și față de care nu avem niște mijloace legale concrete pentru a o împiedica sau pentru a-i limita exercițiul.

De asemenea, în privința conflictelor colective de muncă apare ca noutate instituirea unei noi forme de mediere a conflictului care poartă chiar acest nume, care este, am spune, o modalitate modernă de încercare de stingere a conflictului pe cale amiabilă și, ceea ce credem noi că este mai important, reglementarea mult mai detaliată, mai operantă arbitrajului, ca modalitate de soluționare a conflictelor de interese. Am în vedere faptul că se instituie posibilitatea normală ca accesul la arbitraj să aparțină părților în litigiu, ceea ce legislația actuală, printr-o gafă de neînțeles, a limitat accesul la arbitraj numai în privința unui terț față de conflict, încălcând ceea ce în dreptul procesual se numește principiul disponibilității și totodată, în privința arbitrajului, mai este de amintit caracterul obligatoriu al acestuia în cazul grevelor. Este aici o soluție pe care dreptul american, cu foarte mulți ani în urmă, mai exact în 1947, a promovat-o, este o soluție în care noi credem, pentru că orice conflict care debușează printr-o grevă, este de natură a produce mult disconfort și angajatorului, dar, de multe ori, chiar și persoanelor care exercită acest drept și că până la urmă o grevă care se prelungește într-un termen nedefinit, nu este un lucru bun. De aceea, este bine să existe un arbitraj, deci, o încercare de soluționare a conflictului, analizându-se interesele legitime ale părților și, desigur, pe cale de consecință, găsirea unei soluții care să conducă la stingerea conflictului.

Acesta ar fi în mare noutățile pe care acest proiect le aduce în câmpul reglementării conflictelor colective de muncă.

În ceea ce priveste conflictele individuale, acolo unde spuneam doar câteva articole din Codul muncii și acelea uzate de timp și acoperite de praful desuetudinii, nu mai pot rezolva foarte multe din problemele concrete cu care se confruntă instanțele judecătorești astăzi în soluționarea litigiilor de muncă, deci, în această privință aș semnala punctual doar două aspecte absolut noi și importante în soluționarea acestei categorii de litigii.

În primul rând este vorba de soluționarea cu celeritate a litigiilor de muncă, posibilitatea ca acestea să capete o rezolvare în justiție rapidă, legea propunând un termen de 7 zile în care să se soluționeze, și o a doua, foarte importantă de această dată, soluție pe fond și nu pe procedură, constă în aceea că hotărârile în primă instanță ale judecătoriilor în materia contestațiilor împotriva deciziilor de desfacere a contractului de muncă sunt executorii, în sensul că fără a mai aștepta apelul și recursul, deci, celelalte grade de jurisdicție, o hotărâre în această materie devine executorie și poate fi solicitată în baza ei imediata reintegrare a persoanei care în mod nelegal a pierdut locul de muncă, i s-a desfăcut contractul de muncă. Este o soluție pe care legislația comparată ne-o arată ca fiind deosebit de frecventă, sunt foarte multe țări care promovează o asemenea soluție, iar utilitatea ei socială este evidentă, atâta vreme cât într-un litigiu de muncă, la un moment dat și mai mult decât în orice alt conflict de drepturi, rezolvarea cu celeritate este de natură să pună rapid în matca normală raporturile conflictuale. Altfel, degeaba se câștigă un proces de muncă după doi-trei ani și se asigură reintegrarea în muncă, când, în acel termen, fie angajatorul a dispărut juridic, evident, fie nu mai există acel post și așadar, practic, utilitatea socială a unei asemenea hotărâri judecătorești, chiar dacă ea a pronunțat adevărul judiciar și a făcut dreptate, face o dreptate care nu mai folosește aproape nimănui.

așa încât, și închei aici, cred că acest proiect, sunt convins, pune pe baze foarte moderne jurisdicția muncii în România, un capitol de legislație în bună măsură nereglementat de multă vreme, practic, de 25 de ani, unele din problematicile jurisdicției muncii nu și-au mai găsit în nici un fel o reglementare la nivel de lege, iar pe de altă parte, credem că disciplinarea, în sensul bun al cuvântului, a relațiilor conflictuale de muncă, deci, a litigiilor de muncă, este paradoxal dar foarte sigur un mod de a crea o anumită respectabilitate chiar pentru obligațiile și, evident, drepturile din contractul de muncă, pentru că raportul conflictual bine reglementat va impune partenerilor relației de muncă o conduită, să zicem, prudentă și o conduită care să aibă în vedere respectarea propriilor drepturi și obligații, așa cum au fost asumate ele prin contract.

Îndrăznesc să cred că, așa cum și comisia de specialitate a Camerei Deputaților s-a aplecat cu foarte multă sârguință asupra acestui proiect, am colaborat foarte bine cu această comisie, sper că și în plenul său, Camera Deputaților va da girul asupra acestei legi, care, repet, vine să reformeze un domeniu absolut necesar în buna desfășurare a relațiilor de muncă și totodată un domeniu care aștepta de mult o asemenea reglementare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Valentin Iliescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială. Aveți cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din capul locului trebuie să vă exprim susținerea, aproape în integralitatea ei, a membrilor comisiei, a acestui proiect trimis nouă de către Ministerul Muncii, de către Guvern și să vă spun că am apreciat-o, inclusiv raportul o confirmă, ca o lege bună, dar aș spune în primul rând, o necesitate stringentă și, din acest motiv, nu pot decât să-mi exprim regretul că o lege trecută în Senat în 13 mai și finalizată de Comisia de muncă, ca și raport, în luna iunie, intră în discuție, chit că făcea obiectul unor presiuni sindicale extrem de puternice, de abia în luna septembrie în dezbaterea Camerei Deputaților. Și din acest motiv aș dori, stimate domnule președinte, să vă rog ca, de acum înainte, lucrurile pe care comisia vi le propune, și vă asigur, în integralitatea ei, ca urgențe ale discuțiilor în plenul Camerei, să fie luate foarte serios în calcul.

În al doilea rând, apreciem și cred că prezentarea făcută de domnul ministru Athanasiu este extrem de importantă, este, într-adevăr, o lege reformatoare, sunt ferm convins că amendamentele ce vor mai veni în plenul Camerei făcute de colegi, tocmai pentru că a existat un lung timp de analiză asupra acestui proiect de lege, vor fi extrem de pertinente și vom urmări să facem o lege nu bună, ci foarte bună, motiv pentru care v-aș ruga să trecem la dezbaterea acestui proiect de lege.

Nu doresc să închei înainte de a sublinia faptul că, comisia noastră a avut în vedere și avizele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei juridice și că legea face parte din categoria legilor organice.

O ultimă precizare, aș dori să afirm de la acest microfon că au fost avute în vedere și o serie de alte amendamente depuse de doamna deputat Daniela Popa într-o propunere legislativă având același obiect și, în consecință, propunerile dumneaei se regăsesc inclusiv în textul pe care-l discutăm astăzi în comisie, urmând ca, ulterior – și aceasta este propunerea comisiei – propunere formulată separat de doamna deputat să fie respinsă, toate propunerile dumneaei regăsindu-se în textul acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește să ia cuvântul vreun coleg din partea grupurilor, în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Marian Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este evident că ne aflăm în fața unui proiect de lege important, care reglementează o zonă extrem de sensibilă, extrem de delicată a societății. Vreau însă să precizez faptul că acest proiect nu vine pe fondul unui gol legislativ, există în vigoare, așa după cum știți, Legea nr. 15/1991, o lege, care, cu toate lipsurile ei (evocate aici și de domnul ministru), a reprezentat, totuși, un cadru juridic acceptabil pentru perioada în care ne-am aflat.

Firește că era nevoie de o ameliorare și vreau să vă spun că Grupul parlamentar PDSR este de acord, în principiu, cu unele soluții, care au fost și care sunt incluse în actualul proiect. Mă refer, în primul rând, la această nouă definiție a conflictului de muncă, la această partajare între conflictele de interese și conflictele de drepturi, care, evident, circumscriu mult mai bine cadrul în care sindicatele au dreptul să facă o grevă sau cum își pot apăra drepturile în justiție.

Pe de altă parte, suntem de acord cu formele, momentele premergătoare apariției conflictului și declanșării grevei propriu-zise. Aici, însă, avem și o altă opinie, legată de obligativitatea acestor perioade, acestor momente: suntem de acord cu faptul că, totuși, concilierea unui conflict de muncă de către Ministerul Muncii este o fază obligatorie, așa cum este și în actuala legislație, dar vom susține caracterul convențional prin înțelegere, consensual, al celorlalte două momente, și anume medierea și arbitrajul.

Există unele formulări contradictorii în proiectul de lege, inclusiv în ceea a spus domnul ministru aici; în raport cu ceea ce s-a afirmat din partea reprezentantului Ministerului Muncii în comisie, înțeleg că sunt unele aprecieri contradictorii în ceea ce privește obligativitatea arbitrajului înainte de declanșarea grevei și sper că le vom rezolva în timpul discuțiilor.

În ceea ce privește greva de solidaritate, firește că era nevoie de o reglementare a ei în mod concret, însă vreau să apreciez, din experiența acestor 8 ani, de când a intrat în vigoare Legea nr.15/1991, care, într-adevăr, nu dădea posibilitatea grevei de solidaritate, că au existat greve de solidaritate chiar respectând cadrul legal (nu numai, să spunem, în afara cadrului legal), în sensul că sindicatele unei anumite federații sau unei anumite confederații, fiecare în parte, solidarizându-se cu revendicările unui sindicat din interiorul entității respective, se înscria în cadrul legal prevăzut de Legea nr. 15/1991.

În final, vreau să vă spun că, în raport de aceste precizări și în raport de ceea ce plenul Camerei va vota în legătură cu sindicatele care nu au dreptul să facă grevă, noi, Grupul parlamentar PDSR, vom susține nu ceea ce s-a votat în comisie, ci ceea ce a fost, pe cale convențională, o înțelegere, un protocol, încheiat între mișcarea sindicală, între sindicatele reprezentative și Guvern.

Deci, în funcție de aceste precizări, Grupul parlamentar al PDSR, în principiu, este de acord cu actualul proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Furo, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Iuliu Furo:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Și grupul nostru parlamentar susține proiectul de lege supus dezbaterii. Suntem de acord cu cele prezentate de antevorbitori, este o reglementare importantă a conflictelor de muncă și, din păcate, simt și eu nevoia să subliniez perioada lungă care a trecut de când a fost repusă această problemă pe ordinea de zi – respectiv, mai-iunie, Senat-Cameră, motiv pentru care consider că, în perspectivă, Biroul permanent ar trebui să analizeze mai atent prioritățile legislative, mai ales în acele domenii care sunt sensibile, pentru a fi înscrise cu operativitate pe ordinea de zi.

În total de acord cu cele prezentate de domnul ministru Athanasiu, mi-aș permite să-i sugerez cu acest prilej, știu că există preocupări în cadrul Ministerul Muncii, cred că a sosit momentul să se finalizeze la nivelul ministerului noul Cod al Muncii, pentru că actualul Cod al Muncii are o vechime din 1972. De atunci, s-au petrecut foarte multe mutații și cred că, 10 ani după 1989, suntem în măsură să adoptăm un nou Cod al Muncii.

În legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, aș sublinia și eu importanța actului de mediere și arbitrajul cu consensul părților, care ar putea, prin aceste măsuri de mediere și arbitraj, să adopte măsuri preventive declanșării unor greve și să ajungă, cu bună intenție, la niște obligații reciproc însușite de către toți partenerii angrenați în procesul muncii.

De asemenea, și grupul nostru parlamentar consideră că înțelepciunea tuturor colegilor din Camera Deputaților, participarea domnului ministru la această dezbatere, ne vor oferi modalitatea de a respecta, pe măsura posibilităților existente, propunerile venite din partea unui partener deosebit de important – și anume, sindicatele, în vederea includerii în corpul legii a acelor propuneri, care, în cadrul comisiei, fie că au rămas în suspensie, fie că nu au putut să fie pe deplin amendate și însușite.

În ceea ce privește grupul nostru parlamentar, vom vota în favoarea acestei legi, cu speranța că vom găsi înțelegere între colegii noștri deputați din toate grupurile parlamentare, pentru a finaliza și acele probleme care au rămas nefinalizate în cadrul comisiei, care, de fapt, a prezentat un raport complet, rezultă și din conținutul amendamentelor care au fost făcute. Și credem că dezbaterea în plen nu va face altceva decât să împlinească pe deplin exigențele unei asemenea legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Leon Pop, din partea Grupul parlamentar al PUNR.

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Camera este astăzi îndreptățită să adopte un proiect de lege de o importanță covârșitoare privind soluționarea conflictelor de muncă, proiect de lege care înlocuiește o altă lege, mai veche, din 1991, și care este în concordanță, prin perfecționările pe care le aduce, cu legislația europeană în domeniu. Proiectul stabilește, printre altele, că greva poate fi declanșată numai atunci când au fost epuizate toate posibilitățile de mediere, că numai atunci poate fi declarată, când arbitrajul și medierea nu au reușit să rezolve problemele aduse de cei care sunt interesați de rezolvarea pe cale amiabilă a acestor conflicte de muncă. De asemenea, proiectul de lege arată cu precizie de către care salariați, care unități și în care zone nu pot fi declanșate greve.

Precizări importante aduce proiectul de lege în ceea ce privește jurisdicția muncii, aduce unele clarificări, unele precizări, menite de a restabili rolul instanțelor de judecată în rezolvarea acestor conflicte și exercitarea de către instanțe a rolului de a treia putere în stat.

Cu aceste îmbunătățiri, proiectul de lege este menit să acopere un gol sau un semigol existent până acum în legislația conflictelor de muncă din România, este bine venit, și Grupul parlamentar PUNR va vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sorin Stănescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Sorin Mihai Stănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține, în totalitate, acest proiect de lege și consideră că utilitatea lui nu mai trebuie să fie discutată. Proiectul de lege conține o serie întreagă de reglementări, care nu fac altceva decât să găsească cadrul legislativ pentru a pune în concordanță situația economică din România, reglementarea drepturilor salariaților, reglementarea drepturilor salariaților pentru a declanșa grevele și se poate desprinde cu ușurință că toate aceste prevederi normative nu sunt decât în concordanță cu legislația internațională, cu practica în materie a țărilor cu o economie dezvoltată și, de asemenea, cu reglementările convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, la care România este țară care a aderat.

Față de această situație și față de necesitatea reglementării conflictelor de muncă, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține în totalitate proiectul de lege propus și, în consecință, îl va vota. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Doamna deputat Paula Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Desigur că este mai bine și mai târziu decât niciodată, votăm astăzi o lege pentru care Guvernul României și noi, Camera Deputaților și Parlamentul pe ansamblu, ne-am angajat să o rezolvăm mai demult. Astăzi, va trebui să decidem împreună pentru modificarea și reglementarea unui domeniu care ne-a dat atât de multă bătaie de cap în ultimii ani.

Legea transmisă de la Senat, cu modificările respective față de Guvern și cu adaptările comisiei de specialitate, este o lege bună, dar va trebui să medităm împreună, în continuare, în plenul Camerei Deputaților, asupra sectoarelor care au sau nu au voie să facă grevă în această țară. Este o problemă reglementată diferit în țările cu tradiție și cu mișcare sindicală foarte bine așezată și, dacă astăzi vom da soluția cea mai bună, desigur că vom intra în rândul acestor țări.

Grupul parlamentar PD susține revendicările centralelor sindicale și va vota în consecință, la acele articole care sunt controversate. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul, din partea altor grupuri? Nu. Pardon? (Din sală, se exprimă dorința de a se interveni din partea independenților.) Cu aceasta, închidem dezbaterile generale și trecem dezbaterea proiectului de lege.

Voci din sală:

Suntem buni numai când trebuie să votăm legile celelalte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art. 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2.

Voturi pentru? Nu sunt.

Pardon! Îl rog pe domnul deputat Mitrea, care este al doilea secretar de ședință astăzi să vină, ca să-mi atragă atenția! Sala este mare și vă rog să interveniți mai brusc!

Domnul deputat Naidin, la art. 2.

Domnul Petre Naidin:

Îmi cer scuze că nu am fost prompt, domnule președinte.

La art. 2, două probleme aș vrea să le ridic. Faptul că Consiliul Legislativ ne indică, la alin. a) și b) să eliminăm sintagma "termenul de", pentru că se suprapune cu propoziția 1 de la art. 2

Și problema de fond pe care vreau să o ridic este faptul că nu am găsit în litera acestui proiect de lege cum este definită "conducerea unității". Am studiat și Legea nr. 130/1996, care definește noțiunea de "angajator", de "patron", de "unitate", de "salariați", ne vorbește de "conducători" și îi definește; m-am uitat pe Legea nr. 31/1990, Ordonanța de urgență nr. 49/1999, când este vorba de "alegerea administratorului unic" și prin Legea nr. 21/1924 privind persoanele juridice cu drept privat, care deleagă anumite atribuții președintelui consiliului de administrație.

În acest sens, pentru clarificare, eu cred că dacă introducem lit. c), sub următoarea formulare, am rezolvat problema: "Conducerea unității desemnează persoana fizică sau juridică ce reprezintă unitatea în raporturile cu terții." Sau o altă variantă pe care o dau spre studiu comisiei și, respectiv, inițiatorului: "Conducerea unității desemnează persoana fizică sau juridică stabilită în condițiile legii, statutului ori regulamentului de funcționare, după caz." Las celor doi – comisiei și, respectiv, inițiatorului – să delibereze. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Naidin a făcut două tipuri de amendamente la art. 2, propunând, o dată, eliminarea sintagmei "termenul de", având în vedere că se găsește în preambulul articolului; și, a doua oară, introducerea lit. c). O să rog inițiatorul să analizeze aceste două amendamente, să își spună cuvântul și, pe urmă, comisia.

Îi dau cuvântul domnului ministru Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Prima propunere este una de formulare. Sigur, poate fi acceptată, dacă pare redundantă repetarea cuvântului "termen".

Cea de a doua, care privește fondul, nu are legătură cu problema, întrucât raporturile de muncă se desfășoară între o persoană fizică, salariatul, și o unitate. Aici, se arată că prin termenul de "unitate" se desemnează: "Acea persoană juridică care utilizează muncă salariată." Cu cine se încheie propriu-zis contractul de muncă, adică acea persoană mandatată de către societate, potrivit actului său de organizare, în raport cu tipul de instituție: dacă e societate comercială, dacă este fundație ș.a.m.d., nu interesează problema.

De ce? Pentru că aici noi nu discutăm cine are anumite drepturi în legătură cu conflictul de muncă, ci unde au loc conflictele de muncă și între cine se leagă raportul conflictual. Raportul conflictual nu se leagă cu administratorul general al societății, nu se leagă cu directorul executiv, nu se leagă cu președintele fundației, se leagă cu acea instituție pe care, în raporturile cu terții (dar salariații nu sunt terți, ci sunt părți în raport), o reprezintă unitatea respectivă.

Deci, nu are nici un rost să intrăm acum în detalii: cine reprezintă acea unitate în conflictul de muncă, atâta vreme cât textul vorbește între cine se leagă raporturile de muncă. Iar raporturile de muncă se leagă clar între unitate – cu înțelesul dat în text, care, sigur, prin reprezentantul ei abilitat încheie acel contract de muncă. Dar aceasta este o problemă care nu mai interesează chestiunea din art. 2.

Vă rog să respingeți amendamentul, pentru că nu are nici un fel de legătură cu problema pe care o reglementează art. 2. Nemaivorbind de faptul că este un amendament de fond, care nu există, dacă nu mă înșeală memoria, în raportul comisiei, nu a fost evocat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Valentin Iliescu, aveți cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Explicațiile date aici de domnul ministru Athanasiu sunt pertinente.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, vorbiți în microfon, să știți, sonorizarea nu este deloc în ordine! Aveți cuvântul!

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Argumentele prezentate de inițiator în fața plenului Camerei sunt, zic eu, suficient de convingătoare. Evident, comisia nu își însușește propunerea formulată de colegul deputat Naidin. Însă, tocmai pentru că domnul ministru, la sfârșitul pledoariei sale, făcea apel la faptul că, nefiind cuprinsă în raportul comisiei, nu poate fi luată în discuție, eu, personal, pledez (pentru că am ferma convingere că suntem în fața unei legi extrem de importante și că timpul foarte lung scurs de la definitivarea raportului a oferit, prilej de contacte cu colegii noștri deputați în vacanța parlamentară), să acceptăm toate propunerile, pentru că procedura normală de lucru ne permite să luăm în discuție orice amendament venit din partea colegilor noștri, tocmai pentru că dorim cu toții o lege cât mai bună.

Revenind la amendamentul colegului Naidin, comisia se pronunță pentru menținerea formei din raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Naidin?

Domnul Petre Naidin (din sală):

Îmi retrag întregul alin. c) pe care voiam să-l introduc!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, retrageți întreg alin. c). Și, pentru partea cealaltă, inițiatorul acceptă eliminarea sintagmei "termenul de"? Da.

Art. 2, numai cu două litere – a) și b), din care se elimină, însă, sintagma "termenul de" la ambele litere.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6.

Voturi pentru?

La art. 6, doriți să interveniți? Mă scuzați!

Revin, am rugămintea totuși, fiind un singur secretar de ședință la prezidiu, dar existând și al doilea secretar în sală, să vină alături de mine, ca să mă atenționeze când apar intervenții.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Petre Naidin:

Ca să nu fiu "geniul neînțeles", așa cum nu am fost înțeles de domnul ministru la ceea ce am vrut eu să introduc (pentru clarificare și nicidecum pentru a bloca inițiativa), aș dori să întreb, la art. 6, dacă persoana fizică este autorizată în condițiile legii. Pentru că, în mod automat, dacă este angajator și angajează persoane fizice în calitate de salariat, în mod automat decurg problemele financiare cu organele statului și, deci, în mod automat, angajatorul, cred eu, nu poate fi decât autorizat în condițiile legii. Și biblioteca juridică definește acest lucru. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei?

Domnul Alexandru Athanasiu (din sală):

Da!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să răspundeți de la microfon, ca să intre în stenogramă! Domnul ministru Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am omis să spun, la prezentarea proiectului, că o altă noutate constă în aceea că, pentru prima dată, se permite considerarea a fi un conflict colectiv de muncă și cel care este generat de o relație de muncă care are drept părți două persoane fizice. Acesta este înțelesul acestui text, că o persoană fizică care are un număr de angajați și, potrivit legislației în vigoare, dacă înțeleg întrebarea domnului deputat, poate să angajeze salariați, poate să se afle într-o situație de conflict. Deci, nu numai unitatea, angajatorul persoană juridică poate fi confruntat cu o grevă, de pildă, cu un conflict de muncă, dar și persoana fizică angajator, care, potrivit legislației în vigoare, în mod nelimitat, poate utiliza forță de muncă salariată (nu în baza art. 183 din actualul Cod al Muncii, articol căzut în desuetudine) și poate să i se aplice fără nici o discriminare prevederile referitoare la soluționarea unui conflict colectiv de muncă.

Așadar, răspunsul sună așa: persoana fizică, în România, este astăzi autorizată să angajeze personal salariat și, așa stând lucrurile, pe cale de consecință, poate să fie confruntată cu o grevă sau cu un conflict mai general de muncă, în aceleași condiții pe care legea le reglementează, legat de conflictele de muncă. Colective, evident.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având acest răspuns, sunteți mulțumit, domnule deputat?

Domnul Petre Naidin (din sală):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bine.

Art. 6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8. Da, aveți cuvântul!

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un simplu amendament de formulare. Este un dezacord care a scăpat aici. Corect este "Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicările ...." și așa mai departe. Trebuie la plural.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamna deputat Popa.

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Întâi aș dori să mulțumesc președintelui de comisie, domnului Valentin Iliescu, că ne dă posibilitatea să intervenim pe fiecare articol al acestei legi, deși dânsul se află un pic în culpă. În ce sens? Pentru că pe 5 mai 1999 am depus o inițiativă legislativă care viza tocmai modificarea proiectului de Lege privind soluționarea conflictelor de muncă.

Concret, în ce constă amendamentul meu la art.8?

Deci, art.8 spune că: "Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicările salariaților pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unor legi sau a unui act normativ, "acum urmează amendamentul", precum și exercitarea dreptului la inițiativă legislativă conform art.73 din Constituție".

De ce m-am gândit la acest lucru? Pentru că știm cu toții că acest art.73 din Constituție arată că dreptul de inițiativă legislativă îl au nu numai Guvernul și Senatul și Camera Deputaților, dar îl au și cetățenii, în număr de 250 de mii de membri, provenind dintr-un sfert din județele țării, nimimum 10 mii de semnături din județ.

De asemenea, știm foarte bine că starea scăzută a nivelului de trai de acum din România favorizează nonactivismul cetățenesc. Și de multe ori, poate, sindicatele se pot implica și genera procesul de strângere de semnături în susținerea unei inițiative legislative populare, fără ca acest lucru să fie considerat conflict de muncă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, există două amendamente – unul de redactare, al domnului deputat Gheciu, și al doilea, de completare, al doamnei deputat Popa Daniela.

Inițiatorul?

Domnul ministru Athanasiu. Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

În legătură cu prima solicitare, răspunsul este "da". Nu ne putem opune gramaticii limbii române și cine o face face rău.

În ceea ce privește propunerea făcută de doamna deputat Daniela Popa, cred că ea nu are de-a face cu ceea ce spune acel articol.

Acel articol vrea să spună următorul lucru: că niciodată un conflict de interese nu poate fi generat de o procedură care să presupună adoptarea unui act normativ. Dar în ce sens?

În sensul că, ori de câte ori drepturile solicitate nu pot face obiectul negocierii colective, ci presupun o reglementare de tip unilateral, de forță, deci, o reglementare printr-un act de putere – lege, hotărâre de Guvern, ordonanță etc., etc. -, aceasta nu poate face obiectul unui conflict de interese.

Și soluția este logică. Am spus că acest conflict de interese este legat de negocierea colectivă. Este circumscris – conflictul de interese -, de regulă, de negocierea colectivă. Cu alte cuvinte, de orice drept, de orice drept care poate fi negociabil prin contractul colectiv de muncă.

De aici, concluzia: nici un drept care nu poate face, potrivit legislației în vigoare, obiectul negocierii partenerilor sociali, ci el este stabilit în limitele lui, în cuantumul și în condițiile lui de exercitare printr-un act de putere – lege și așa mai departe -, nu poate face, prin definiție, obiectul unui conflict de interese.

Deci, noi am avut în vedere aici nu procedurile de adoptare ale unui act normativ, la care se referea doamna deputat, ci aveam în vedere acele drepturi care nu pot fi reglementate sub nici un aspect, decât printr-un act de putere, și nu prin contractul colectiv, consecința unei negocieri colective.

Așadar, nu putem să acceptăm acest amendament. Nu are legătură cu problema vizată de art.8.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

În primul rând, ne însușim corecția zdravănă acordată nouă de domnul deputat Gheciu și probabil nu numai din partea Comsiei pentru muncă, ci și a Guvernului și a Senatului, care au trecut această lege în forma amendată de colegul nostru și de gramatică.

În privința celui de al doilea aspect, evident, ne suprapunem punctului de vedere al inițiatorului, mergând pe ideea că acest articol nu reprezintă o restrângere a drepturilor constituționale ale salariaților. Deci, nu ne însușim amendamentul doamnei deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acceptați? Vă retrageți amendamentul de la articolul acesta?

Doamna Daniela Popa (din sală):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Daniela Popa își retrage amendamentul de la articolul acesta.

Este acceptată, în schimb, corectura, evident, de gramatică.

Art.8, cu această corecție gramaticală.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, în unanimitate adoptat.

Art.9.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10 alin.1, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10 alin.2, nr.crt.1 din raportul comisiei.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a 2-a, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a 3-a. Titlu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a 3-a, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii a 4-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27.

Domnul deputat Naidin.

Aveți cuvântul.

Să-mi spuneți la care dintre alineate.

Domnul Petre Naidin:

La alin.2.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.2, bun.

Vă dau cuvântul și pe urmă vedem exact cum supun la vot.

Domnul Petre Naidin:

Două probleme aș vrea să ridic inițiatorului și respectiv comisiei.

Observația de fond formulată de Consiliul Legislativ la pct.2, privind dispozițiile Legii nr.109/1997, art.9, privind posibilitatea sau obligația de a media la conflictele intervenite între partenerii sociali la nivel de ramură sau la nivel național, și ne spune Consiliul Legislativ – și eu cred că e corect – că nu se regăsește acest atribut expres al Consiliului Economic și Social în proiectul nostru de lege, nu știu să formulez, decât întreb. Iar a doua problemă pe care vreau s-o ridic este faptul că la art.27 alin.2, aș vrea să introduc următoarea propoziție: "Mediatorii sunt numiți anual de Ministerul Muncii și Protecției Sociale dintre persoanele cu autoritate profesională în domeniul economic, tehnic, juridic și din alte profesii, cu acordul Consiliului Economic și Social". Și, pe undeva, am avut în vedere ceea ce se întâmplă la un articol care urmează și care m-a inspirat în acest sens. Este vorba de art.34.

Și tot Consiliul Legislativ, la alin.2, ne atrage atenția că procedura de lucru a mediatorilor, nu de mediere – procedura de mediere urmează la art.28 -, procedura de lucru a mediatorilor nu este definită și mi-am permis să vă sugerez introducerea și aprobarea unui alin.3, cu definiția: "Procedura de lucru a mediatorilor se stabilește printr-un regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale".

Deci, propun modificarea alin.2 – introducerea alin.3 și respectiv ce părere au ....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să reluați al doilea amendament. Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Doresc introducerea alin.3: "Procedura de lucru pentru mediatori se stabilește prin regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale" – era a doua problemă. Și a treia: cum interpretează reflecțiile de la pct.2 al avizului Consiliului Legislativ, care este atașat proiectului de lege, privind atribuțiile, repet, dacă nu m-a urmărit, privind atribuțiile exprese în mediere ale Consiliului Economic și Social.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Naidin are două amendamente – unul de completare a alin.2 și al doilea de introducere a unui al treilea alineat.

O să rog inițiatorul să-și spună părerea. Domnul ministru Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

În legătură cu primul, semnalat chiar de Consiliul Legislativ, ca fiind o oarecare injoncțiune a atribuțiilor reglementate de Legea nr.109 cu cele de mediere reglementate de prezentul proiect.

Vă amintiți, desigur, că între competențele Consiliului Economic și Social figurează și cele referitoare la medierea stărilor conflictuale din societate. Și, cu acea ocazie, chiar s-a spus, când s-a introdus această prerogativă în domeniul de competență a Consiliului Economic și Social, că ne aflăm în prezența unor stări conflictuale care nu pot face obiectul conflictelor colective de muncă reglementate de Legea nr.15, lege încă astăzi în vigoare.

Deci, este vorba despre situații în care persoanele respective nu pot apela la reglementarea conflictelor colective de muncă. Este o stare conflictuală, dar, neputând apela, pentru că le sunt interzise o serie de drepturi – și la grevă și așa mai departe -, se creează o stare conflictuală în societate, unde Consiliul Economic și Social este chemat să găsească anumite soluții.

Or, din păcate, Consiliul Legislativ omite să citească cu atenție, cu toată stima pe care le-o datorăm, textul. Aici este vorba de conflictele reglementate de această lege, și nu de acea mediere pe care o face Consiliul Economic și Social la stări conflictuale din societate, care nu se pot regăsi în cadrul acestei reglementări pe care noi o dezbatem astăzi.

Așadar, se respinge, pentru că observația nu are legătură cu fondul problemei absolut deloc.

Cea de a doua: suntem deschiși, dacă acea dispoziție de la art.34, care vizează selecția arbitrilor unui conflict, vrem s-o extindem și să circumstanțiem din rândul căror persoane se aleg mediatorii, e posibil. Numai că ceea ce deosebește arbitrajul de mediere este un lucru esențial.

Arbitrajul, o dată ales de părțile în litigiu, le obligă să respecte hotărârea pronunțată de arbitru. Nu mai există facultativ, în privința hotărârii. Există arbitraj facultativ în sensul că, dacă ambele părți nu consimt la o asemenea soluționare, arbitrajul nu se poate produce, deci nu se poate desemna un arbitru, nu se poate soluționa pe cale arbitrală litigiul.

Dar dacă părțile au convenit și supun diferendul lor juridic arbitrului, hotărârea arbitrului este literă sfântă, este ca o hotărâre judecătorească, este obligatorie.

În cazul medierii, părțile consimt la mediere, deci, să vină un terț față de conflict care să-și spună părerea, este un expert care-și spune părerea. Concluzia raportului de mediere însă nu este obligatorie părților, cu toate că ele, de comun acord, au dorit această mediere. Nu le obligă.

Așa stând lucrurile, am putea spune următoarele: și anume că, dacă în cazul arbitrajului, o circumstanțiere de ordin profesional a persoanelor care urmează a fi selectate pentru a îndeplini rolul de arbitru al litigiului, are o oarecare plauzibilitate în text, la mediere, unde concluzia mediatorului nu obligă părțile, a extinde acum din ce domeniu să fie mediatorul, mi se pare ușor restrictiv. Sigur că putem avea în vedere, dar nu cred că părțile vor alege un mediator pe care, prin ordin, ministrul muncii îl stabilește din rândul unor persoane care nu au niște cunoștințe în domeniile predilecte ale unui posibil conflict.

Așadar, cred că nu este o mare stânjeneală dacă nu spunem ce pregătire profesională neapărat au acești mediatori, atunci când ei vor fi listați printr-un ordin. Cred că nu este o mare problemă.

De aceea, eu cred că nu mai trebuie să modificăm acum textele pentru o problemă care, repet, nu are o anumită operaționalitate în practica aplicării textului.

Pe de altă parte, nu cred că procedura de lucru a mediatorului este o chestiune a legii. El își organizează singur, în cadrul limitelor temporale pe care le dă legea, în care medierea trebuie să aibă loc, modul lui propriu de a funcționa, de a cere părților documentele necesare pentru a-și spune părerea. Dar aceasta este o chestiune care nu trebuie să fie reglementată la nivelul legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțelegem scrupulozitatea colegului Naidin și întru totul suntem de acord cu domnia sa. Mi se pare corectă, însă comisia nu-și poate însuși amendamentele formulate de dânsul și mi-aș permite să formulez cel puțin trei elemente care susțin o asemenea respingere.

În primul rând, trebuie să recunoaștem cu toții că, dacă ne aflăm în fața unui proiect de lege bine elaborat, aceasta are ca și cauză faptul că la elaborarea lui marile centrale sindicale au lucrat foarte serios și au găsit, împreună cu inițiatorul, cu Guvernul, o soluție foarte bună.

În al doilea rând, aș spune, prezența și faptul că acești mediatori sunt stabiliți cu acordul Consiliului Economic și Social, o instituție care câștigă credibilitate, eu aș spune cu fiecare zi, și care de multe ori ne-a surprins prin verticalitatea pozițiilor și punctelor de vedere extrem de pertinente, eu cred că textul este acoperitor.

Și mai este un aspect foarte important. Eu personal, și cred că toți membrii comisiei, nu dorim să complicăm procedurile prin care se face desemnarea acestor mediatori, pentru că, probabil, lucrul pentru care ar trebui să lucrăm cel mai mult, trebuie să facem legi cât mai simple, pentru ca ele să poată fi aplicate și puse în operă, în litera și în spiritul lor. Cu cât facem legi mai complicate și cu cât venim cu mai multe adăugiri, repet, mânați de sentimente corecte și bune, cred că nu facem decât un deserviciu în aplicarea legii.

Deci, comisia își menține punctul de vedere, acela de a păstra forma din raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vi le retrageți?

Domnul Petre Naidin (din sală):

Mi le retrag.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Deci, art.27, forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a 4-a, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Înainte de a trece la Secțiunea a 5-a, doresc să vă reamintesc faptul că ieri au fost dezbătute o serie de legi și s-a anunțat votul final asupra lor.

Este vorba de un număr de șase proiecte de lege, pentru care votul final a fost programat astăzi, la ora 11,00. Este ora 11,10 și rugămintea mea este ca liderii de grupuri să-i convoace pe toți colegii care se află în clădire, pentru vot final. Votul final îl vom da peste 10 minute.

Deci, rugămintea mea este ca liderii să-i aducă pe toți colegii în sală.

Deci, titlul Secțiunii a 5-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32 alin.1.

Există un amendament adoptat de comisie la nr.crt.2 din raport.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acest amendament a fost al domnului deputat Marian Sârbu.

Alin.2, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34.

Domnul deputat Naidin.

Aveți cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Domnule ministru, de data aceasta vă întreb, nu vin cu un amendament: dacă sunteți de acord, făcând similitudine cu art.27, în care ministrul numește mediatorii, dacă la art.34 arbitrii trebuie numiți tot prin ordin al ministrului, și nu de Ministerul Muncii și Protecției Sociale?

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, sunteți de acord?

Art.27 era. "Lista persoanelor care... se stabilește o dată pe an, prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, dintre specialiștii..." Deci, nu "de Ministerul...", ci "prin ordin al ministrului". (Domnul ministru Alexandru Athanasiu este de acord.)

Bun. Amendament acceptat.

Comisia este de acord.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate art.34, cu amendamentul domnului deputat Naidin.

Art.35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.39.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a 5-a, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii a 6-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.41, amendat de comisie la nr.crt.3 din raport.

Intervenții?

Domnul deputat Marian Sârbu. Aveți cuvântul.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să intervin la alin.2 al acestui articol, acolo unde am propus un text acceptat de comisie, numai că aș vrea să amendez chiar acest text, întrucât cred că trebuie să circumscriem mult mai bine obligativitatea, sau facultativitatea, dacă se poate spune așa, medierii și arbitrajului.

În textele anterioare se vorbește despre existența consensului părților pentru apelarea la aceste două etape.

De data aceasta, la art.41, la alin.1, se spune: "Greva poate fi declarată numai dacă în prealabil au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de lege și dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștința conducerii unității de către organizator cu 48 de ore înainte".

Deci, se induce ideea că toate procedeele prevăzute de lege trebuie parcurse. Or, este o mică contradicție pe care, într-un fel, am rezolvat-o în textul alin.2, acceptat de comisie.

Pentru o circumscriere mult mai clară a acestor etape, a obligativității sau neobligativității acestor etape, vreau să vă propun următorul text, ameliorat, să spunem așa, îmbunătățit. Și anume: "Înainte de declanșarea grevei, medierea și arbitrajul sunt obligatorii numai dacă părțile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Nr.crt.3 din raport, art.41, cu amendamentul acceptat de inițiatori, amendamentul domnului deputat Sârbu, acceptat de inițiatori și de comisie, la alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.45.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.51.

Domnule deputat Sârbu, aveți cuvântul. O secundă numai. Rog liderii de grupuri să verifice prezența în sală a colegilor, pentru că imediat după art.51 trecem la votarea celor cinci legi care au rămas de ieri.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că propunerea pe care vreau să v-o fac este inclusiv pentru corectarea unei greșeli de gramatică. Vedeți această condiționare, "...dacă aceasta este posibil..." mai întâi că este greșit din punct de vedere gramatical, și pentru a corecta, v-aș propune ca alin.1 să sune în felul umător: "Dacă acest lucru este posibil, salariații care nu participă la grevă își pot continua activitatea."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Inițiatorul de acord? Da. Comisia este de acord. Art.51, cu amendamentul acceptat de inițiator și comisie la alin.1, art.51, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

At.52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Facem o mică întrerupere pentru voturile finale și o să vă rog să vă ocupați locurile în sală. Îi rog pe cei doi secretari de ședință să verifice cvorumul.

Da, nu suntem 172 în sală, așa că-i rog pe lideri să-și facă datoria.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 25 septembre 2022, 12:12
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro