Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of August 24, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
05-12-2022 (joint)
05-12-2022
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 24-08-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of August 24, 1999

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Ședința a început la ora 9,21.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kovacs Csaba Tiberiu, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 24 august 1999, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 234, un număr de 109 fiind, în acest moment, absenți. Nouă deputați, și este vorba de cei care sunt membri ai Guvernului, sunt scoși din cvorum. Cvorumul de lucru pentru astăzi, conform art. 128 din regulamentul nostru, este întrunit, cvorumul de lucru este de 163 de deputați.

Continuăm astăzi, după ce vă voi informa cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente, cu proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților, care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/1999 pentru modificarea și completarea art. 43 din Legea administrației publice locale, nr.69/1991, republicată, primit de la Guvern.

Au fost sesizate, în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/1999 pentru suspendarea aplicării dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit, primit de la Guvern.

În fond, au fost sesizate pentru raport comun, comisiile pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru industrie și servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgență.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior - BANCOREX S.A., primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disiplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgență.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului Național de Solidaritate, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, și pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole S.A., primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și pentru aviz Comisia juridică, de disiplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/1999 privind unele măsuri de restructurare financiare a Băncii Române de Comerț Exterior - BANCOREX S.A., primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Propunerea legislativă privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural, inițiată de un număr de 4 deputați P.D.S.R.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1999 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, inițiată de domnul deputat Ionel Marineci - P.D.S.R.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

10. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea Președintelui României, inițiată de doamna deputat Daniela Popa, deputat independent.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

11. Propunerea legislativă privind subvenționarea alegerilor prezidențiale, inițiată de doamna deputat Daniela Popa, deputat independent.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru aviz, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 art. 9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, inițiată de domnul deputat Barany Francisc, U.D.M.R.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie și pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

13. Propunerea legislativă privind limitarea temporară a accesului la demnități și funcții publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist - Legea George Șerban, inițiată de un număr de 34 de deputați.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

14. Propunerea legislativă de modificare și completare a prevederilor Legii nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit, inițiată de un număr de 30 de deputați P.D.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

15.Propunerea legislativă privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiată de un număr de 3 deputați P.D.

A fost sesizată Comisia pentru Regulament.

16. Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Târgu Mureș "Oraș martir al Revoluției din decembrie 1989", inițiată de un număr de 9 deputați.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.108/1998 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, inițiată de domnul deputat Ionel Marineci - P.D.S.R.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru aviz, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

18. Propunerea legislativă privind reorganizarea managementului privatizării, inițiat de domnul deputat Varujan Pambuccian.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

19. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor prevederi din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările ulterioare, inițiată de un număr de 4 deputați.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

20. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, inițiată de domnii deputați Nicolae Popa și Adrian Tudor Moroianu Geamăn.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, inițiată de domnul deputat Gheorghe Ana, P.D.S.R.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru aviz, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

22. Propunerea legislativă privind scutirea de la plata taxelor vamale și taxei pe valoarea adăugată a dispozitivelor medicale de performanță și înaltă performanță, precum și a altor dispozitive medicale, inițiată de un număr de 4 deputați.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

23. Proiectul de lege pentru schimbare denumirii satului Schela, component al Comunei Trivalea-Moșteni, județul Teleorman, în Deparați, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrația publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

24. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, primit de la Guvern.

Au fost sesizat următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

25. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 21 septembrie 1998, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/1999 pentru completarea art. 14 din Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

27. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121 /1999 pentru modificarea Anexei nr. 9 a) la Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999, inițiată de un număr de 4 deputați P.D.S.R.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun cu comisia similară a Snatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

29. Proiectul Legii protejării monumentelor istorice, primit de la Guvern.

Inițiatorul solicită dezbaterea în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Mihu Miron Biji.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihu Miron Biji:

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul supune Camerei Deputaților, spre adoptare, cu procedură de urgență, proiectul Legii protejării monumentelor istorice.

Urgența adoptării acestui proiect de lege decurge din numărul foarte mare de interpelări și sesizări făcute de domnii deputați și senatori pe această temă, pe ideea larg împărtășită că protejarea monumentelor istorice reprezintă în acest moment o urgență, pe numărul mare de semnale din mass-media, care arată că actualul cadru legislativ nu asigură o protecție reală și completă a acestor monumente.

Proiectul legii reunește toată legislația existentă, o completează și, în opinia Guvernului, poate asigura o protejare efectivă, eficientă și reală a acestor monumente istorice.

Din acest motiv, repet, Guvernul solicită ca această lege să fie dezbătută în procedură de urgență.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, Guvernul cere pentru acest proiect de Lege a protejării monumentelor istorice procedura de urgență.

Îi dau cuvântul domnului deputat Badea, din partea Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, care are de spus ceva, legat de această cerere. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Stimați colegi,

Având în vedere o recentă experiență pe care am avut-o cu procedura de urgență la Legea Muzeelor, și care ne-a forțat, în lipsa unei înțelegeri perfecte cu inițiatorii, la unele compromisuri, îmi permit să propun această Lege a patrimoniului cultural național, a protejării monumentelor, să fie tratată într-un regim de prioritate tacit acceptat de toți, dar nu în procedură de urgență, pentru că, repet, este o lege mult prea importantă, pentru ca s-o putem... Eventual, reluăm discutarea procedurii, dacă este cazul, pentru că noi abia ieri am trimis la casete, am găsit legea, vorbesc de cei din comisie.

Putem rediscuta oportunitatea procedurii de urgență, în momentul în care intrăm în sesiunea ordinară a Camerei Deputaților, până atunci rămânând ca și comisia să-și formuleze un punct definitiv de vedere.

Deci, rugămintea mea este, dacă este cu putință, deocamdată s-o lăsăm într-o procedură normală, eventual cu mențiunea unei priorități în discutarea acestei legi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Sunt obligat totuși să supun procedura de urgență, cerută de reprezentantul Guvernului, spre aprobare.

Există părerea aceasta a comisiei. Sigur că plenul decide.

Eu vă supun votului procedura de urgență cerută.

Voturi pentru? Înțeleg că s-a respins. Este un vot pentru.

Ca atare, va intra într-o procedură normală și rămâne ca membrii comisiei să accelereze procedura de dezbatere în interiorul comisiei.

Continuăm cu proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/1999 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 67/1998, a Ordonanței de urgență nr. 89/1999 și a Ordonanței de urgență nr. 115/1999, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior - BANCOREX S.A. - și fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A., primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Îmi cer scuze, la Legea protejării monumentelor istorice, au fost sesizate următoarele comisii: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în fond și pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

în continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată și propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, inițiată de doamna deputat Ecaterina Andronescu - P.D.S.R. și de domnul deputat Anghel Stanciu - P.R.M.

Deci, înțeleg că doriți să cereți procedura de urgență.

Trebuie să vină un lider sau un vicelider al grupului.

Deci, vă dau cuvântul, domnule deputat Anghel Stanciu, în calitate de vicelider, bănuiesc, da?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Nu este vorba decât de o corectură, o corectură a unei scăpări, cu care Ministerul Educației Naționale este de acord, comisia o agrează. Deci, reîntregește, conform precizărilor Ministerului Educției Naționale, Legea nr. 88.

Ca urmare, vă rugăm să acceptați acest alinet dintr-un articol, care să fie repede dezbătut și să întregească Legea nr. 88.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vă supun spre aprobare procedura de urgență pentru această propunere legislativă.

Voturi pentru? Am rugămintea să numărăm voturile. Deci, 63 și cu 13 fac numai 76.

Voci din stânga:

Vedeți voturile împotrivă!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi împotrivă? Lăsați, că facem corect, nu vă... Vă rog frumos să țineți mâinile sus, ca să putem număra. vă rog, țineți mâinile sus cei care sunteți împotrivă. Sunt 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voci din stânga:

Întrebați pentru ce se abțin, că habar n-au!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, constat că sunt colegi care nu și-au manifestat în nici un fel votul și sunt colegi care au părăsit sala.

Ca atare, până la refacerea cvorumului, voi suna și eu din soneria aceasta și voi ruga liderii de grupuri parlamentare să-i îndemne către sală pe colegii care sunt pe afară. (Se face apel sonor prelungit).

Domnule Popescu, aveți catalogul? Vă rog frumos să aduceți vreo două, să avem la îndemână.

Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul.

Bun, s-a refăcut cvorumul. Suntem, la ora actuală, exact 172 în sală.

Am rugămintea, dacă se poate, să vă ocupați locurile în sală.

Deci supun, din nou, spre aprobare cererea de procedură de urgență pentru Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, inițiată de doamna deputat Ecaterina Andronescu, PDSR, și de domnul deputat Anghel Stanciu, PRM, inițiativă legislativă la care domnul deputat Stanciu a spus că are și avizul ministerului.

Da, vă rog. Poftiți la microfon.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Îmi cer scuze că revin, la rugămintea domnului vicepreședinte. Deci este vorba de un simplu alineat din această lege, care corectează Legea nr.88 și care a fost agreat de către comisie și, respectiv, de către minister. Ministerul crede, Ministerul Educației Naționale, că întregește această lege. Zice-se că e o scăpare care se repune pe tapet.

Vă mulțumim frumos.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă supun, această procedură de urgență, spre aprobare. Adineauri, când am supus-o, nu era cvorum, acum este.

Deci voturi pentru? Da, e o mare majoritate. Nici nu are rost să mai numărăm.

După aprobarea procedurii de urgență, vă informez că vor fi sesizate comisiile: în fond – Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru aviz – Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Propunerea legislativă privind completarea art.123 din Legea învățământului, nr.84/1995, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/1997, inițiată de membrii Grupului parlamentar al PUNR.

Îi dau cuvântul domnului Gavra. Grupul cere procedură de urgență, domnul Gavra este liderul grupului.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, este vorba de aceeași chestiune pe care a invocat-o domnul deputat Anghel, la un alt proiect de lege, și anume să modificăm și art.123, în sensul completării acestuia cu un nou alineat, prin care, efectiv, să stipulăm și existența unei linii de învățământ în limba română, în mod obligatoriu, în cadrul universităților multiculturale.

Deci cele două inițiative se completează și trebuie să modificăm și art.123 din Legea învățământului. Dacă se va aproba inițiativa celor doi colegi ai noștri, și inițiativa noastră, tot la Comisia pentru învățământ, știință și sport va merge și trebuie să corelăm cele două acte normative și, în mod obligatoriu, dacă se modifică art.88, așa cum a cerut domnul Stanciu, trebuie să modificăm și art.123 din Legea învățământului, în mod obligatoriu. Deci ele se completează, obiectul inițiativei este același, dar se referă la o altă lege, care reglementează, pe ansamblu, învățământul românesc și, ca atare, cred că, împreună, trebuie să intre, de urgență, la Comisia de învățământ, pentru analiză și, sigur, în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Conform Regulamentului, vă supun spre aprobare această solicitare de procedură de urgență.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 78 de voturi.

Este insuficient pentru a se aproba.

Voci din partea stângă a sălii:

Verificați cvorumul!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am verificat, adineauri, cvorumul. Este insuficient, aceasta nu înseamnă că... Doriți, îi numărăm și pe ceilalți.

Deci voturi împotrivă? Și vă rog frumos să ridicați mâinile, ca să putem număra toată lumea care e împotrivă. 93.

Abțineri? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra ca lumea. 16 abțineri.

Deci suntem și în cvorum și s-a respins. Va urma procedurile și traseul normal această propunere legislativă.

Și mai este încă o Propunere legislativă privind obligativitatea Guvernului României de a stabili, periodic, indicatorii sociali minimali pentru determinarea costului vieții și a unui nivel de trai decent, inițiată de un număr de 6 parlamentari PUNR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Iliescu, vicelider.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Ca inițiator, domnule președinte de ședință.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Stimați colegi parlamentari,

Grupul parlamentar PUNR, respectiv cei 6 colegi care au semnat această inițiativă, și-au propus să pună în practică, să vă prezinte un proiect de lege care să reprezinte concretizarea unei promisiuni, punctul nr.9, dacă nu greșesc, din Contractul cu România, respectiv obligația pe care și-a asumat-o Convenția Democrată Română, în 1996, ca, în cel mult 200 de zile de la preluarea puterii, să stabilească indicatorii sociali minimali necesari ducerii unui trai decent. Acest lucru nu numai că nu s-a întâmplat, nivelul de trai s-a degradat, ca urmare a așa-zisei reforme economice propuse de dumneavoastră, motiv pentru care, preluând teza inițială pe care dumneavoastră ați propus-o electoratului și cu care ați câștigat, sunt convins, numeroase voturi, pentru că oamenii și-au dorit acest lucru, am îndrăznit să facem această propunere legislativă.

Foarte pe scurt, ea își propune ca Guvernul să fie obligat ca, periodic, să stabilească indicatorii sociali minimali necesari ducerii unui trai decent și care să reprezinte elementul de discuție pe care Guvernul, în dialogul cu sindicatele, cu patronatele, să stabilească, repet, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, nivelul salariului minim net lunar, repet, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, nivelul salariului minim net lunar necesar ducerii unui trai decent, obligatoriu pentru toți agenții economici și, respectiv, pensia minimă pentru limită de vârstă și vechime integrală care, tot așa, se oferă tuturor celor care au desfășurat, în trecut, o activitate utilă, un nivel de trai decent. Vă rog, de aceea, stimați colegi, nu numai din opoziție, dar și din cadrul coaliției aflată la putere, să fiți de acord cu concretizarea unui punct de vedere, a unei teze care a aparținut inițial, în 1996, chiar celor care s-au aflat la putere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă supun spre aprobare această cerere de procedură de urgență.

Voturi pentru? Și vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra ca lumea. Deci 77.

Voturi împotrivă? (Aplauze în partea stângă a sălii) Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra ca lumea.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Ați mințit atunci și mințiți încă o dată!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ca în Contractul cu România, dar nu era pentru poporul român, era pentru poporul sârb!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

69 împotrivă.

Abțineri? 32 de abțineri.

Deci s-a respins și această cerere de procedură de urgență.

Urmează ca și această inițiativă legislativă, această propunere să-și urmeze cursul normal, prin Cameră.

 
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Cu aceasta, revenim la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului PRM.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că este o anumită scăpare, deoarece grupul nostru parlamentar a înaintat, acum circa 2 luni, o propunere de rectificare a bugetului, ea evident că trebuie discutată de comisiile reunite, trebuie încredințată Comisiilor de buget-finanțe de la Senat și Cameră. De atunci, nu a mai apărut deloc pe ordinea de zi a Camerei și cred că nu putem lăsa această inițiativă uitată într-un sertar. De aceea adresez rugămintea domnului președinte ca inițiativa Grupului parlamentar PRM să fie pusă pe ordinea de zi și încredințată, spre dezbatere, exact cum a fost pusă inițiativa colegilor noștri de la PDSR, depusă cu mult mai târziu decât a noastră. Deci v-aș ruga, domnule președinte, să rectificați această scăpare, deci Legea de modificare a bugetului de stat, inițiată de Grupul PDSR, să fie inclusă și dezbătută de comisiile reunite.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să rog Departamentul tehnic să verifice ce s-a întâmplat cu inițiativa respectivă.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Este și difuzată!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog și pe dumneavoastră să vă interesați, să vă interesați la Departamentul tehnic, pentru că e absolut normal ca atunci când se modifică o anumită lege, să se discute împreună toate modificările cerute de diverși sau de Guvern, la acea inițiativă, la acea lege.

Domnii Viorel Burlacu, Anghel Stanciu (din sală):

A fost difuzată la casete!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Difuzată înseamnă că s-a ajuns unde trebuie, la comisie și le dezbate pe toate, împreună, la comisie.

Cu aceasta, trecem la continuarea dezbaterii proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Mai sunt 4 colegi care doresc să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor și îi dau cuvântul domnului deputat Liviu Bujor. Se pregătește domnul deputat George Stancov.

 
 

Domnul Liviu Bujor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterile din Comisia juridică, cât și cele de ieri, din plenul Camerei Deputaților, au scos în evidență perfecta opozabilitate dintre principiile opoziției și ale puterii, în chestiunea reconstituirii proprietății imobiliare. Pornind de la această constatare și având în vedere că suntem la cea de-a treia mare lege ce vizează proprietatea, Partidul Național Liberal reiterează afirmația potrivit căreia identifică în neconstituirea proprietății principala cauză a eșecurilor guvernărilor din 1990 încoace.

De ce nu s-a reconstituit proprietatea rapid, ca în alte țări vecine nouă?! Răspunsul este simplu: din 1990, statul - proprietar și Guvernul – administrator au patronat, în mod tacit, un uriaș act translativ de proprietate, din averea obștească de atunci, în favoarea unui grup mic de profitori, transfer realizat cu disprețul legii și cu disprețul principiului, extrem de important pentru noi, al egalității șanselor.

Noi recunoaștem că Partidul Național Liberal nu a avut forța politică, dar sperăm s-o aibă, ca să impună izbăvitorul principiu liberal al egalității șanselor. Acest principiu reprezintă izvorul curat al proprietății cinstit constituite.

Celor care afirmă că, prin prezentul proiect de lege, noi amanetăm viitorul României ca, împreună cu clientela lor politică, să se deplaseze la casele lor de amanet, a se citi băncile cu capital majoritar de stat, pentru a-și relua gajurile plăsmuite și a restitui zecile de mii de miliarde pe care le-au împrumutat, credite care, apoi, au fost numite eufemistic credite neperformante transferate la datoria publică...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care sunt aceia?!

 
 

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Care sunt?!

 
 

Domnul Liviu Bujor:

... și plătită de poporul suveran, ale cărui drepturi dumneavoastră, opoziția, pretindeți că le apărați.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

La liberali sunt! Liberalii sunt acolo! Morala!

 
 

Domnul Liviu Bujor:

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal afirmă că mulți dintre dumneavoastră ați fost victimele unei mistificări grosolane și premeditate. Iată despre ce este vorba. În lucrările Comisiei juridice, încă din prima zi, noi, liberalii, am afirmat următoarele: participăm la lucrări cu bunăcredință, ceea ce nu a fost cazul tuturor partidelor. Doi: votăm reconstituirea proprietății imobiliare. Trei: avem în vedere chiriașii aflați în cea mai dificilă situație, respectiv cei care cad sub incidența art.14 din Ordonanța nr.40/1999. Mai mult decât atât, am introdus și un amendament, prin care acestora le asigurăm prioritate la facilitățile prevăzute de Legea locuinței și de Legea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Atâta timp cât opoziția a participat la lucrările Comisiei juridice, ne-am intersectat pe 5 amendamente cu opoziția și aceste amendamente au trecut. După ce opoziția a părăsit lucrările, eu, dintr-o minimă moralitate parlamentară, am susținut 2 amendamente ale PDSR-ului, dintre care unul a trecut, iar cel de-al doilea reprezintă încă un motiv de meditație, pentru mine și pentru colegii mei din grupul parlamentar, și se referă la constituirea acelui fond pentru construirea locuințelor sociale în favoarea chiriașilor care vor fi evacuați.

Iată, deci, domnilor, de aceea Grupul nostru parlamentar consideră ca alegație afirmațiile opoziției privitoare la prezentul proiect de lege și, mai mult, noi, Partidul Național Liberal, ne considerăm ofensați, în mod nemeritat, de către opoziție, prin părăsirea lucrărilor Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Iată că, în plen, istoria se repetă.

Ca să nu lungim lucrurile, concluziile sunt următoarele. Este imoral, este profund imoral ca unii din beneficiarii Legii nr.112, aflați printre noi, să acuze de imoralitate foștii proprietari. Aceasta înseamnă, în fapt, resuscitarea cadavrului luptei de clasă! Doi - noi vom vota măsurile reparatorii în favoarea foștilor proprietari. Dacă nu vom face noi, Parlamentul, acest lucru, va fi nevoit statul român, prin Guvernul său, să o facă, în executarea dispozițiilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Asta-i balivernă!

 
 

Domnul Liviu Bujor:

Trei - punctul de vedere al opoziției, în chestiunea reconstituirii proprietății imobiliare, poate fi formulat foarte ușor: ori să se restituie, dar să nu se dea nimic, ori să nu se restituie, dar să se dea, pe ici, pe colo, așa cum ați dat dumneavoastră, până acum.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Stancov, Grupul parlamentar al Partidului Democrat și se pregătește domnul deputat Szekely Ervin, Grupul parlamentar UDMR.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Nu aș putea începe cu sfârșitul discursului colegului meu liberal, Liviu Bujor, pentru că m-aș duce cu gândul la Caragiale și pentru că, totuși, nu aceasta trebuie să fie starea noastră de spirit și nu acesta trebuie să fie mediul de dezbatere politică într-un stat democratic, fie el și un stat într-un proces de construcție a unei democrații a libertății, nu spun nici liberale, că poate se înțelege greșit, a libertății.

În contextul dat, nu fac decât un fel de recurs la memorie. Ca membru al Frontului Salvării Naționale, eu și colegii, mulți dintre cei care suntem astăzi membri ai Partidului Democrat, am participat, chiar înainte de adoptarea Constituției, pe mica noastră Constituție din primăvara anului '90 și cu principiile democratice pe care, încă din 22 decembrie '89, România și le-a asumat, inclusiv în relațiile cu terțe state, la un proces de limpezire a relațiilor între cetățenii aceleiași țări și între România și celelalte țări ale lumii democratice, și nu numai democratice, ale lumii, în general. România s-a declarat, atunci, doritoare, aptă și deschisă spre democrații, a făcut primii pași, construind o Constituție, mai înainte a făcut primii pași pentru a da o soluție, poate salvatoare, în ideea de atunci, și cu resursele noastre mentale, legate de mentalități, de educație, adresându-ne, cu prioritate, țărănimii. Și așa a început Legea fondului funciar. Ea avut o anumită, să zicem, filozofie, a avut limitele ei, dovadă greutățile în aplicare, incoerențele, neînțelegerile, corecte și deplin democratice, cu privire la drepturi și libertăți garantate de comunitatea internațională, agreate de mediul democratic și a fost începutul. Am recunoscut, deci, prin acea lege, principiul sau filozofia noii clase politice, care își propunea să guverneze România, că este nevoie de dreptate, este nevoie de o lege care să facă regula proprietății în România, pentru ca să dovedim că România nu este un stat cu dublu limbaj sau cu comportament diferit, de uz intern și de uz extern.

Am încercat, și pe măsura înțelegerii noastre, credeam că am reușit, numai că procesul de limpezire a înțelesului drepturilor și libertăților este un proces continuu și cine nu vrea să recunoască aceasta nu are decât să creadă că s-a trezit brusc, după o anumită întâmplare numită a trăi într-un sistem închis, căruia întâmplarea istoriei a făcut să i se spună sistem comunist, deci sistem totalitar, la maniera relației interumane și la maniera relației statului cu cetățenii săi, încât, pe etapele pe care le-am parcurs, constatăm că aproape toți cei din această sală au înțeles că începutul nu este și sfârșitul dreptății pe care ne propuneam s-o facem în etapa a doua, problema reparațiilor pentru alte categorii de bunuri și drepturi ale cetățenilor români, disprețuite, încălcate, desființate, în toată maniera pe care toți din această sală, participanți, mai mult sau mai puțin, la acest proces, în acele perioade, le-am condamnat. Aceste politici de înfrângere a drepturilor și libertăților le-am sancționat în toate discursurile politice, ne-am manifestat deschiși spre drepturi și libertăți.

Este momentul să constatăm că aceste eforturi au costat, într-un fel sau altul, nimic nu este fără costuri, și văruitul unei case costă varul și cel care dă cu bidineaua, am încercat, și a fost un început plin de zgomot, de furie, de mânie proletară, de spaime, să reglementăm, la vremea anilor '90 - '91, situația reparațiilor pentru locuințele, cum spunem noi, naționalizate, preluate de stat în perioada totalitară. Nu s-a reușit, pentru că acel proiect emanat de la Guvernul Petre Roman a fost retras, pentru a face unul mai bun, mai frumos, mai bine deschis libertăților sau nevoilor sociale. Nu știu dacă acea retragere a fost o retragere în fața viitorului sau o încercare de a construi un alt fel de viitor. Nu pot să mă pronunț, nu am cum să judec pe cei care aveau puterea atunci și au retras proiectul de la Parlament. Nu fac, aici, procese de intenție, deși cunosc cine sunt cei care au practicat aceasta. Constat că, după aceea, Legea nr.112, care a fost un proces în îndelungă dezbatere, a fost o dovadă, poate cu înțelesul nostru de atunci, insuficient de clară, pe care, iarăși, timpul ne ajută să o vedem mai bine, a faptului că nu s-a înțeles că nu poți să faci dreptate, pe principiul recunoscut, pe atitudinea, pe filozofia asumată de întreaga clasă politică, numai unei categorii dintre cetățenii aceleiași patrii, că nu poți să spui că a fost înfrânt dreptul de proprietate al țăranului, căruia i s-a luat pământul cu japca, și am spus-o toți și nu știu cine ar mai putea spune că înscrierea aceea "patriotică" la CAP nu era sancționată, în caz de refuz, cu vreo altfel de sancțiune. Am fi farisei să nu ne mai amintim nici măcar atât, ca să reabilităm colectivismul. Am fi la fel de farisei, dacă nu am recunoaște că, odată creat și agreat principiul sancționării încălcărilor dreptului de proprietate în domeniul funciar, el curge, ca o filozofie pe care cine vrea s-o întrerupă se contrazice și, după părerea mea, face dovada că s-a încercat nu o schimbare de sistem, ci de o schimbare de stăpâni. Or, sub acest aspect, România nu are nevoie de schimbarea stăpânilor, aceasta este asigurată prin programul pe care noi ni l-am asumat, potrivit Constituției noastre. Avem alegeri, avem instituții ale libertății, avem vrând-nevrând și această discutată și discutabilă separație a puterilor, trebuie să avem dovada coerenței și a lucidității și a moralității noastre, măcar plecând de la faptul că cineva a început să recunoască nedreptățile trecutului, mai mult sau mai puțin apropiat.

Sigur, s-ar putea spune: și ce-i cu asta? Recunoaștem, regretăm și lăsăm lucrurile cum au fost, pentru că așa a fost istoria. Nici o instanță nu și-a permis să judece fără să sancționeze pe măsura încălcării pe cel care a încălcat. Nu este nevoie să facem aici un proces al comuniștilor, al activiștilor, al securiștilor, trebuie să-i facem un proces de conștiință. Și dacă, sub acest aspect, reușim să constatăm unde se află vina și cine sunt cei care trebuie să răspundă pentru ca România să nu fie compromisă ca întreg și fiecare dintre noi să fim compromiși, indiferent cât de singuri ne-am trăi nefericirile, putem ajunge la concluzia că, între noi, n-ar trebui să fie nici o prăpastie, nu ar trebui să fie nimic care să ne despartă. Și totuși, prăpastia se construiește și se construiește, după părerea mea, din păcate, pentru că iarăși intrăm într-un fel de ciclu electoral care ne vlăguiește de energii și de credințe și ne motivează numai meschin pe ideea că trebuie să câștigăm alegerile, ca și cum alegerile le-am câștiga împotriva celor care ne-au ales.

Eu nu cred că trebuie să ne asumăm un asemenea tip de dezbatere politică și un asemenea viitor politic al României. Eu cred că trebuie să ieșim din această frământare fără Dumnezeu și fără de rușine, din această demagogie în care fiecare suntem tentați să intrăm pentru a ne ascunde de adevăr și pentru a vinde iluzii și eu cred că trebuie să ne apropiem de ceea ce se cheamă nevoile cetățeanului român și fără ură și fără părtinire și fără discriminări, să vedem că, potrivit principiului Constituției adoptate prin votul zdrobitor al unei majorități, care își spunea Frontul Salvării Naționale, să vedem că salvarea națională nu vine de la învrăjbire națională. Să vedem că acest tip de discurs nu are ce căuta și nu trebuie să fie practicat astăzi sau mâine sau oricând ne vine.

Acest tip de discurs al împărțirii oamenilor, al învrăjbirii pe faptul că unul are, altul nu are, în condițiile în care legea dă șansa și trebuie să avem acele legi care să dea șansa dezvoltării prin muncă și prin inițiativă și prin inteligență, acest tip de discurs este frâna împotriva – și poate cea mai antinațională atitudine pe care o putem adopta: să împărțim și să învrăjbim lumea, să le spunem unora că le vrem binele, făcând rău celorlalți, să spunem țăranilor că le vrem binele în detrimentul celorlalți, cărora nu le vrem nimic, ca și cum istoria trebuie să și-o asume numai unii dintre cetățenii acestei țări. Această discriminare pe care o practicăm are o sorginte și eu spuneam ieri, vrând-nevrând, un lucru: venim dintr-un trecut comun. Întrebarea mea este ce avem cu viitorul, de ce îl sfârtecăm? O Românie unitară, indivizibilă și suverană nu poate fi o Românie a "triburilor politice". Noi trebuie să fim partide politice. Eu personal nu mai pot susține un asemenea tip de discurs în care să transpir de indignare în fața celui care are un alt punct de vedere. Sunt însă neliniștit și îngrijorat personal și cu colegii mei care m-au desemnat, am discutat și aceasta, atunci când rațiunea este abandonată, pentru că rațiuni superioare ne fac să nu avem rațiune. Mie mi se pare că la ora la care discutăm... și n-am trimis întâmplător la Legea nr.112 – luați tot procesul legislativ care vizează proprietățile. Legea privatizării promitea într-un text că se vor lua măsuri reparatorii prin legi ulterioare pentru proprietățile, altele decât funciare, cele care fac obiectul privatizării, acelea care au fost preluate într-o anumită manieră de statul totalitar. Era o promisiune politică făcută de o majoritate, alta decât cea de astăzi, dar în care, vrând-nevrând, trebuie să credem toți, pentru că bănuiesc eu, eu sunt convins chiar, că promisiunile clasei politice trebuie să aibă substanță serioasă de soliditate și de credibilitate și de sinceritate.

Nu cred că s-a făcut acest text pentru a amâna soluția. Până când ajungem la soluția finală dispar cei cărora trebuie să li se facă dreptate. Această politică de amânare a tensionat societatea, a pus-o în situația, este adevărat, îngrijorător de periculoasă de a constata că amânarea a dus la cangrenă și cangrena nu poate da surse și resurse pentru revindecări sau pentru vindecări sociale.

Este vina colectivă, nu mă cred mai puțin vinovat decât ceilalți, dar nu are rost să ne lamentăm, să ne autoflagelăm aici, care suntem mai vinovați. Rolul clasei politice este să vindece, nu să distrugă și ceea ce există. Și vă propun, personal și în numele colegilor cu care am lucrat și la acest anteproiect și la acest proiect de lege, să renunțăm la acest tip de discurs care să ne aducă voturi împotriva dezvoltării României, să renunțăm la acest tip de discurs din care să rezulte că numai unii au drepturi și ceilalți trebuie să-și asume istoria, adică întrebarea mea firească este cine nu-și asumă trecutul, nu are drept la viitor.

Dar cine își asumă crimele trecutului, nu are dreptul să țină discursuri despre viitorul care vrea să conserve trecutul, după părerea mea – și cred că nu este o părere care să ofenseze.

Ce deranjează în acest proiect de lege? Nu are rost să discutăm articole, polemici pe texte. Ce deranjează este că și altor cetățeni li se face un simulacru de dreptate, pentru că ceea ce spune acest text este că li se dau lucrurile așa cum sunt, erodate de toate întâmplările, mai mult sau mai puțin naturale. Am trăit împreună, ne-am prăbușit împreună. Nu o să venim acum să refacem nici castele, nici case de margine, nimic, dăm cum este. Aceasta este "restitutio in integrum" din cât a mai rămas și atunci se pune problema echivalentului și se pune problema solidarității poporului român. Nu putem numai unii să ducă gloaba și ceilalți să țină discursuri. Nu putem numai unii să plătească și ceilalți să primească. Este nevoie de solidaritate. Cum ne plătim în plan extern datoriile, angajate politic ba de unii, ba de alții, că așa-i politica și așa-s rosturile lumii, de ce să nu ne găsim între noi români, indiferent de valoarea proprietăților disprețuite și încălcate, de ce să venim prin discursuri care să îngrijoreze lumea democratică pe ideea că dacă vom veni noi, vom face mai rău decât au făcut cei care au făcut rău, pentru că se înfrânge un principiu constituțional. Recunoscând la un moment dat, chiar în timpul acestei perioade numite tranziție că au fost încălcări grave ale drepturilor și libertăților, măcar în relația cu proprietatea, a veni și a spune că numai unora le facem dreptate și celorlalți nu, pentru că aparțin unei lumi pe care noi o urâm, este ca și cum urâm viitorul acestei țări. Sub acest aspect, participarea era cea mai bună dovadă că ați înțeles că trebuie să ieșim din acest tip de schismă antinațională, să ieșim împreună.

Să încercăm împreună să știm să ne spunem bună ziua, să ne respectăm ograda, să ne respectăm moșia, pentru că vorba aceea cu moșierii n-am spus-o eu, o fi spus-o unul care spunea de "iubirea de moșie", nu spunea "iubirea de fermă", nu spunea "iubirea de holding", spunea "iubirea de moșie", limbaj retrograd, desuet, de extremă dreaptă, cum ar zice cei care-l critică pe Eminescu.

Eu vreau să mă leg de trecutul, mai mult sau mai puțin romantic al României. Vreau să mă întreb ce avem cu viitorul, bătându-ne joc de prezent. Este evident că între dorința de a câștiga în disprețul nevoilor României și dorința de a câștiga, dând cât putem din ceea ce are nevoie România, avem de ales. Și la această dezbatere poate era momentul să ne gândim că a început ieri ziua în care România a întors spatele totalitarismului crunt, negru, cămășilor negre, fascismului.

22 Decembrie a fost momentul în care am întors spatele comunismului. Cu spatele la comunism nu înseamnă să fim cu spatele la trecut și cu spatele la sistemul care, vrând-nevrând, ne-a făcut să nu înțelegem de ce trebuie făcută schimbarea. Și eu vă întreb: n-am înțeles de ce trebuie făcută schimbarea? Eu cred că românii au înțeles.

Vă mulțumesc. (Aplauze din dreapta sălii.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Székely Ervin, Grupul parlamentar UDMR, se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul minorităților. Vă rog!

 
 

Domnul Székely Ervin Zoltan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă acceptăm că baza dezvoltării unei societăți democratice și libere este proprietatea, atunci este evident că punctul de plecare, dacă vreți, kilometrul zero al schimbării de sistem, ar fi trebuit să fie, împreună cu Legea funciară, tocmai această lege pe care o discutăm astăzi.

Tergiversarea adoptării unui astfel de act normativ a costat enorm în ultimii10 ani, dar respingerea ei acum ar echivala cu eșecul tranziției la neintegrarea României în familia țărilor democratice.

Proiectul de lege este în mod neîndoielnic cea mai bună și cea mai completă dintre toate încercările legislative de reprivatizare în România.

Inițiatorul a acumulat experiențele aplicării Legii nr.18 din 1991 și Legii nr.112 din 1995 și a evitat în mare măsură acele capcane care scădeau eficiența actului reparator. Astfel, în prezentul proiect de lege, retrocedarea imobilelor nu este condiționată de voința sau de posibilitățile organelor executive centrale sau locale.

Prin desființarea comisiilor de aplicare a legii, s-a evitat un labirint birocratic inutil și s-a eficientizat procesul de retrocedare. Prin mutarea centrului de greutate a retrocedării din sfera administrativă în cea juridică, acest proces a fost scos de sub influența politică și a asigurat o cale mai profesională de realizare a drepturilor. Cu toate acestea, legea nu ignoră realitățile din România. Nu este o lege bazată pe principiul "restitutio in integrum". Dacă așa ar fi fost, atunci trebuia ca fiecare imobil să fie retrocedat exact în aceeași stare în care a fost confiscat, iar proprietarul ar fi trebuit să primească foloasele nerealizate pe perioada deposedării, respectiv chiriile și eventual alte drepturi ce decurg din dreptul de proprietate. În termeni juridici, proprietarii ar fi fost îndreptățiți să primească nu numai "lucrum cesans", dar și "daunum emergens".

Având în vedere toate aceste merite ale proiectului de lege, mi se pare cu atât mai surprinzătoare dispoziția discriminatorie prin care cultele recunoscute de stat sunt excluse dintre beneficiarii măsurilor reparatorii.

Una dintre cele mai abominabile și samavolnice decizii ale dictaturii comuniste a fost deposedarea cultelor. Ea a reprezentat începutul și expresia unei lupte duse de un regim împotriva bisericilor, în special și împotriva moralei creștine în general. Prin confiscarea parțială a bunurilor bisericești s-a urmărit distrugerea autonomiei bisericilor, realizarea dominației statului față de biserică, după care aceasta din urmă a ajuns într-o stare de dependență. Numai un regim dictatorial care a ridicat la rang de politică de stat propaganda ateistă, a avut nevoie de bunurile bisericilor. Refuzăm să credem că statul de drept pe care dorim să-l construim, mai dorește să mențină în proprietate bunuri care nu îi aparțin și care au fost mijloace ale represiunii ateiste.

Nu putem accepta argumentul cum că soluționarea acestei probleme ar încălca principiul constituțional al autonomiei bisericilor, dimpotrivă, prin retrocedarea acestor bunuri s-ar pune capăt ingerinței statului în treburile bisericii și s-ar realiza, în sfârșit, principiul prevăzut de legea fundamentală.

Nu putem fi de acord nici cu ideea că retrocedarea bunurilor bisericești trebuie să fie obiectul legii cultelor. Sediul materiei este această lege, pentru că această lege se referă la regimul juridic al imobilelor confiscate.

Din acest punct de vedere, imobilele bisericilor nu au nici un fel de particularitate care să justifice o reglementare specială. Uniunea Democrată Maghiară, prin domnul deputat Márton Árpád, a propus un amendament care să elimine această discriminare din textul legii. Din păcate, aceasta a fost respinsă de Comisia juridică cu o largă majoritate. Vom relua acest amendament și în cursul dezbaterilor în plen și trebuie să vă spunem că, în ipoteza respingerii acestuia, grupului nostru parlamentar îi va fi deosebit de dificil să voteze favorabil proiectul de lege.

În altă ordine de idei, credem că proiectul de lege este dator față de acele persoane juridice care au fost interzise pe timpul dictaturii și s-au reînființat după 1989. Este vorba despre cooperative rezultate pe baza liberei asociații, asociații culturale, sportive, profesionale sau de altă natură. Credem că în situația reînființării acestora, ele ar fi îndreptățite să le fie retrocedate bunurile imobiliare care le-au aparținut. Condiționarea retrocedării de continuitatea activității acestor persoane juridice este absurdă din moment ce este cunoscut faptul că regimul comunist a dorit să distrugă societatea civilă care a reprezentat totuși un adăpost pentru inițiativa liberă.

Având în vedere toate aceste considerente, UDMR va decide cum va vota în final acest proiect de lege în funcție de soarta amendamentelor pe care le vom dezbate în cursul adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul minorităților.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că după un timp nepermis de lung, ajungem să discutăm un proiect de lege, care are o mare importanță pentru că se referă poate la cel mai important aspect al unei societăți și anume la proprietate. Este o lege care repune în drepturi pe cei cărora li s-au luat, în mod samavolnic, bunurile pe care le-au realizat printr-o muncă de cel puțin o generație, celor care au fost batjocoriți după ce li s-au luat aceste bunuri, celor care au fost nevoiți să vadă o viață întreagă că pentru bunurile pentru care au muncit ei și strămoșii lor, că de aceste bunuri se bucură alții.

Acest proiect a venit târziu, pentru că, în timpul care a trecut, foarte multe din situațiile concrete au ajuns să aibe un grad foarte mare de complicare adusă de timp. Sunt foarte multe situații delicate pe care acest proiect de lege încearcă să le rezolve, dar pe care nu cred că va reuși să le mai abordeze într-un mod corect, datorită tocmai acestei treceri a timpului.

Proiectul de lege este în general satisfăcător, cu toate că, repet, sunt foarte multe situații care mi-au fost semnalate, care au fost semnalate colegilor mei, care depășesc cele scrise în acest proiect de lege și care, într-un fel, continuă să perpetueze anumite cazuri nedrepte. Totuși, decât nimic, mai bine așa cum este acum și probabil că nici nu putea să fie altfel, dat fiind timpul care a trecut din 1990 și până în prezent.

Am auzit foarte multe lucruri spuse despre acest proiect de lege. Doresc să afirm aici că nu putem disjunge între a spune că Basarabia este pământ românesc și este moștenirea poporului român și a spune: casa aceasta este a lui Ionescu și este moștenirea lui din tată în fiu. Trebuie să măsurăm toate aceste proprietăți, atât naționale cât și individuale cu aceeași măsură.

Am auzit vorbindu-se aici despre faptul că nu putem veni cu o nedreptate peste o altă nedreptate care s-a făcut în trecut. Ce nedreptate, domnilor? Îmi aduc aminte de versurile unui mare poet român, întâmplător și un mare politician de stânga, este vorba de Adrian Păunescu, care spunea: "Hoțule, ce s-a întâmplat? Am pierdut un cal furat; astăzi fără el mi-e greu, parcă devenise al meu." Cred că aici, la nivelul acesta putem vorbi despre o nedreptate față de alta. Sigur, este foarte simplu să te obișnuiești să posezi un bun la realizarea căruia nu ai contribuit cu nimic. Nu este mai normal ca acest bun să fie al celui care l-a făcut, sau a celui care l-a moștenit?

Proiectul are însă o scădere care este inadmisibilă. Este vorba de bunurile bisericilor. Și aici nu cred că putem lăsa lucrurile să rămână așa cum sunt ele în acest proiect. Îmi face plăcere să cred că în această sală numărul de atei este foarte mic și că fiecare dintre noi se gândește, măcar o dată pe zi, că farul care ne conduce în această viață este biserica. Bisericii, stimați colegi, trebuie să-i facem dreptate și trebuie să o repunem în întreaga sa măreție și normalitate și firesc de care s-a bucurat înainte de sistemul care a fost impus în această țară, samavolnic, de puteri străine, independent de voința poporului român.

De aceea, credem că este absolut necesar ca în acest proiect de lege, în această sesiune extraordinară, biserica să fie repusă în drepturile ei firești.

Nu am vorbit până acum niciodată de la această tribună în numele Uniunii armenilor și minorității armene pe care o reprezint, până acum am vorbit întotdeauna în numele grupului parlamentar. De data aceasta, am să spun câteva cuvinte și în numele armenilor, pentru că minoritatea noastră este o minoritate de proprietari. Pentru noi, și îmi face plăcere să spun, că m-a rugat colegul meu, domnul Wittstock, care reprezintă minoritatea germană, să spun că și pentru dânșii și pentru noi această lege reprezintă una din cele mai importante legi care se puteau da după 1990. Noi dorim ca tot ceea ce au făcut strămoșii noștri, toată munca lor, să revină celor de drept, moștenitorilor de drept, sigur, fără a fi puși în situația de a-i chinui pe cei care în momentul de față locuiesc în aceste clădiri, cu aceste reparații despre care se vorbește în proiectul de lege, dar să revină grabnic proprietarilor de drept. Este vorba de proprietarii de locuințe și mai ales este vorba de proprietarii de bunuri industriale.

Și pentru că tot am vorbit de proprietarii de bunuri industriale, am să închei, așa cum închei ca de obicei, oricum F.P.S.-ul trebuie desființat.

Vă mulțumesc. (Aplauze din dreapta sălii.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Este o declarație pe care dorește să o facă domnul deputat Nicolae Popa, deputat independent.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

...în nume personal?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o declarație. Eu nu știu mai mult.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Grupul deputaților independenți vor rămâne consecvenți principiului respectării și garantării dreptului de proprietate, reconstituirii drepturilor de proprietate mobilă și imobilă și terenurilor, de retrocedare a tuturor proprietăților, conștienți fiind că numai astfel se poate realiza procesul de reformă în România, dar acest lucru nu se poate face în pripă, nu la comanda cuiva și nici oricum și în orice condiții; trebuie ținut cont de situația economică și socială, de perioada pe care o parcurge România, de greutățile și obstacolele inerente într-o perioadă de tranziție, de prioritățile care ne stau în față pentru a depăși aceste probleme. Nici o lege nu este perfectă, dar poate, prin amendarea ei să fie bună, precisă și să se facă corecțiile necesare încât ea să devină o lege bună care să răspună și să rezolve cerințele celor care o așteaptă.

Ca și în cazul altor legi, Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, după 6 martie 1945 este imperfectă, cu foarte multe lacune, ca mai toate legile făcute în mare grabă, fără să se calculeze efectele.

În primul rând, la momentul când discutăm această lege, nu avem un inventar aproximativ al clădirilor și a bunurilor ce fac obiectul acestei legi; cât se va retroceda în natură și cât prin despăgubiri. A merge pe principiul că totul se va rezolva din mers, este o mentalitate totalmente greșită. Noi trebuie să le spunem oamenilor cât va fi la nivelul despăgubirilor și ce-i așteaptă, pot sau nu pot suporta aceste despăgubiri. Necunoașterea măcar aproximativă a numărului de cazuri care ar trebui soluționate, face ca această lege să fie oarbă, o lege proastă, pentru că nu putem cunoaște consecințele din moment ce nu putem aprecia cărui volum de cazuri i se va aplica.

2. Nu am văzut nici în presa scrisă, dar nici în Parlament, un punct de vedere sau o luare de poziție a ministrului de finanțe sau a altui reprezentant al acestui minister cu privire la implicațiile financiare și bugetare ale acestei legi.

Domnul ministru Remeș tace ca peștele, nu spune nimic, dar nici nu ne avizează despre faptul dacă bugetul țării este capabil să suporte sau nu aceste despăgubiri. Cine ne dă dreptul să sacrificăm generațiile viitoare pentru greșelile generațiilor trecute? O lege nu poate, în nici un caz, opera retroactiv și nu ne putem permite revizuirea Legii nr.112/1995, făcând dreptate unora, prin generarea altor nedreptăți. În această lege, nu am observat nici o prevedere pentru susținerea construcțiilor de locuințe sociale, pentru cei care vor fi afectați de aplicarea actualei legi, pentru că în momentul de față nu există un program coerent în acest domeniu decât niște legi cu iz electoral și atât. Și Agenția Națională a Locuințelor și C.E.C.-ul – această bancă pe care ați înființat-o nu de mult – nu au rezolvat absolut nimic până în momentul de față, doar niște promisiuni fără acoperire, punând oamenii pe drumuri și punându-i în același timp în niște situații penibile, derizorii.

Într-adevăr, colegul nostru Gavra făcea referire ieri – și îl felicit aici – că a observat un lucru extraordinar de important, o lacună de fond a acestei legi și anume aceea că țăranul nu a fost luat în calcul pentru a fi despăgubit, așa cum sunt și ceilalți cetățeni ai acestei țări, pentru că și el are aceleași drepturi egale. De aceea, concluzionez că țăranul, în orice regim, a fost și va rămâne totdeauna un dezmoștenit al soartei.

Discutarea amendamentelor și prezentarea lor în raport la celelalte comisii, unde s-au acordat avizele de principii, s-a desfășurat formal, fără seriozitatea pe care o incumbă o asemenea lege, cum s-a întâmplat de altfel și la Comisia de buget-finanțe, bănci, unde, în treacăt fie spus, deși ați fi avut un cuvânt greu de spus cu privire la sumele care sunt necesare pentru despăgubiri, acest lucru s-a tratat în mod superficial și aș vrea să-i spun domnului deputat Popescu, că multe din amendamentele care s-au propus la Comisia de buget-finanțe, bănci nu figurează în raportul de fond al comisiei de specialitate.

M-aș fi așteptat să se fi convocat această sesiune extraordinară pentru discutarea situației grele a sinistraților din județele grav afectate de inundațiile din această vară. M-aș fi așteptat să discutăm în această sesiune extraordinară identificarea sumelor pentru salvarea și întrajutorarea lor.

Iată că nu s-a întâmplat acest lucru. Ne pierdem vremea astăzi cu o lege care ar fi putut să aștepte.

De ce spun acest lucru: pentru că nici un județ din această țară n-a primit nici un leu de la Guvern pentru întrajutorarea și sprijinirea sinistraților.

Așadar, luând în considerare argumentele expuse în fața dumneavoastră și incoerențele rezultate din ceea ce s-a prezentat prin această lege, grupul de deputați independenți aparținând "Alianței pentru România" își rezervă dreptul de a vota împotrivă dacă nu se vor lua în considerare amendamentele propuse atât de noi, cât și de alți colegi din Opoziție.

Mandatul pe care l-am primit din partea alegătorilor noștri este acela de a participa la dezbaterile în plen și de a ne bate până la capăt pentru a face o lege mult mai bună.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Îmi pare rău că nu este domnul președinte al Comisiei juridice aici, pentru că vreau să pun câteva întrebări și, în funcție de răspunsul la aceste întrebări, va fi și rămânerea sau nerămânerea Grupului parlamentar al PUNR la aceste dezbateri.

Și întrebarea de căpătâi este: de ce amendamentele pe care le-a făcut Grupul parlamentar al PUNR nu se găsesc în raport nici la cele admise, nici la cele respinse? Normal, indiferent care ar fi fost cauza respingerii lor, aceste amendamente trebuiau să se găsească acolo, conform regulamentului.

A doua problemă: nu este pentru prima dată când se întâmplă o astfel de situație - am fost puși în situația să intervenim la Comisia pentru agricultură, unde amendamente discutate în plenul comisiei dispăruseră din raport, făcându-se din nou raportul respectiv. or, este neregulamentar ca într-un raport, și repet, inclusiv amendamentele care au fost respinse pentru o cauză sau alta să nu se regăsească. Și doresc un răspuns din acest punct de vedere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petreu, din partea Comisiei juridice.

Am rugămintea ca membrii Comisiei juridice să vină și să-și ocupe locul în banca comisiei. De asemenea, inițiatorul.

 
 

Domnul Liviu Petreu:

Cu tot respectul pentru domnul profesor Tabără, lucrurile se prezintă în felul următor: a existat un acord general în cadrul Comisiei juridice, ca amendamentele depuse după data de 15 a lunii trecute să aibă un anumit tratament.

Eu invit pe domnul profesor să citească rând cu rând acest raport de 100 de pagini și va constata că toate amendamentele care nu se încadrează în prima categorie de care vorbeam sunt cuprinse în acest raport.

La comisie n-a venit nimeni din cei care fac tot soiul de afirmații privind lucrările comisiei. Invit, de asemenea, pe domnul profesor, să ia și procesul-verbal al comisiei, și va putea să aibă detaliile pe larg.

Aceasta este realitatea. Vă rog să studiați foarte atent. Este vorba de un raport de 100 de pagini.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Explicația dată nu ne lămurește și nu este exactă.

Aceste amendamente nu depind de un aranjament al Comisiei juridice, ci de un regulement, și nu putea să cadă de acord Comisia juridică, de disciplină și imunități asupra menționării sau nemenționării acestor amendamente în raport.

În al doilea rând, este sau nu este procedură de urgență la această lege și cât ne permite să intrăm undeva într-o mixtură din care nu mai iese nimic?

În al treilea rând, vreau să vă spun că reprezentantul nostru a fost prezent la comisie și nu vorbim în necunoștință de cauză. De asemenea, am parcurs raportul rând cu rând, stimate coleg, și aceste amendamente nu au fost găsite.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Este o precizare pe care trebuie să o fac: Biroul permanent, când a primit acest proiect, a stabilit atunci, fiind vorba de un proiect în procedură de urgență care a venit pe perioada vacanței parlamentare, ca în loc de cele 48 de ore pentru depunerea amendamentelor, timpul să fie mai lung, și s-au lăsat până în data de 15 iulie. Deci amendamentele care au data de până în 15 iulie, data de înregistrare la comisie sau data expedierii poștei, în cazul în care s-a folosit acest mod, toate ar fi trebuit să fie tratate și să se regăsească în aceste rapoarte, respectiv cel al amendamentelor admise și cel al amendamentelor respinse, pentru că sunt două materiale separate, așa cum au fost întocmite la comisie.

Deci, eu nu știu mai departe cum au fost depuse amendamentele dumneavoastră, și cred că aceasta este o chestiune care trebuie rezolvată cu cei de la comisie.

Aveți cuvântul, domnule deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Pentru clarificarea situației, întrucât domnul Petreu, secretarul comisiei, a oferit date incomplete, nerelevante, care nu se regăsesc în cele 100 de pagini.

Desigur, Camera Deputaților a prelungit termenul de depunere a amendamentelor până în ziua de 15 iulie, deci a elasticizat regimul de urgență și practic a transformat procedura de urgență într- una, haideți să-i spunem, accelerată. Deci, prin aceasta, termenul de decădere din regulament a fost încălcat și, ca atare, se putea merge până în ziua începerii ședințelor comisiei, fără alte aprobări din partea plenului, pentru că nu mai era procedura de urgență respectată.

Până în data de 15 s-a depus un număr de amendamente. După 15 s-au mai depus amendamente, și vreau să-i reamintesc domnului Petreu că la Comisia juridică, de disciplină și imunități avizele celorlalte comisii au venit după 15 august; chiar în preziua începerii lucrărilor a venit un aviz de la o comisie perfect regulamentar, întrucât comisiile și-au planificat activitatea, cu acordul plenului Camerei Deputaților, după 15 iulie. Nici un fel de impediment nu a fost, totul este regulamentar. De aceea, nici ceea ce este avizat de către comisie favorabil sau nefavorabil nu se regăsește decât într-o frază din preambulul textului.

În al doilea rând: într-adevăr, s-a încălcat Regulamentul Camerei Deputaților la dezbaterea în Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și ieri am spus și, ca atare, plenul a adoptat prelungirea sesiunii extraordinare până în ziua de 31; dacă vom încheia mai repede, cu atât mai bine. Deci, iată că nu respectăm nici acest termen.

N-am respectat nici termenul de depunere a raportului în 3 zile; el s-a realizat în 7 zile și a fost depus după 2 zile. Deci, nu mai suntem, așa cum spunea și ieri domnul președinte Popescu, într-o procedură de urgență. Ca atare, cade tot ce este limitat la acest capitol prin regulament.

Astfel, la nivelul comisiei, deputații, reprezentanții grupurilor parlamentare sau independenții puteau să facă orice amendamente și propuneri, cu recomandarea grupului parlamentar sau în nume personal. Acest lucru s-a interzis; s-a încălcat regulamentul, dreptul deputatului, membru al comisiei, de a-și exprima un punct de vedere în raport cu proiectul de lege și în raport cu celelalte amendamente luate în discuție.

În avizul pe care l-am trimis și la Comisia juridică, de disciplină și imunități și în nota de înaintare către Biroul permanent noi, grupul parlamentar, am specificat clar: acele amendamente vor fi susținute de reprezentanții Grupului parlamentar al PUNR în Comisia juridică, de disciplină și imunități – doi reprezentanți au fost acolo. Nu ni s-a dat voie să le susținem, pe motiv că suntem în regim de urgență. Și chiar dacă eram în regim de urgență, deputatul, membru al comisiei de la oricare dintre partide ar fi el, chiar idependent, are dreptul să facă propuneri și sugestii. Tocmai de aceea, la art.52 alin.2, se spune că în raportul comisiei, ceea ce nu există, ci numai în procesul-verbal, care este cu totul altceva – rămâne la comisie ca document de arhivă, pe când raportul vine la plenul Camera Deputaților, vor fi trecute și opiniile contrare exprimate de ceilalți deputați față de majoritatea celor care au adoptat acel raport. Nu se regăsește nimic!

Și, acum, vă pot ajuta eu: n-ați trecut amendamentele PUNR chiar dacă au fost respinse, chiar dacă n-au fost acceptate, în raportul înaintat plenului Camerei Deputaților; nu se regăsesc nicăieri.

Domnule vicepreședinte,

În intervenția de ieri la dezbateri generale, în final, eu am exprimat foarte clar punctul de vedere al grupului parlamentar și am spus că noi ne vom manifesta ca și comportament parlamentar în funcție de răspunsul pe care îl vom primi nu de la dumneavoastră, ci de la Comisia juridică, de disciplină și imunități – de la președinte. Deci, aștept răspunsul din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități - chiar a domnului Petreu, secretarul comisiei, pentru că văd că președintele nu este prezent.

Dacă se acceptă ca amendamentele pe care le-am depus noi regulamentar la comisie – eu le-am transmis și le-am susținut, inclusiv intervențiile și opiniile noastre, care au fost numeroase, mai multe decât ale celor de la Putere - să fie trecute și discutate aici, ca să știe colegii noștri despre ce este vorba la comisie, nu așa, formal, s-a respins sau s-a adoptat, vom rămâne la dezbateri pentru a ne susține amendamentele.

Dacă nu se acceptă să fie reiterate și puse în discuție, bineînțeles că nu are rost să participăm la dezbateri, pentru că în lipsă de obiect de activitate – amendamente pentru corectarea legii – nu are rost să stăm în sală pur și simplu pentru a ne exprima votul sau a fi o prezență decorativă aici.

Deci, înainte de a trece, domnule vicepreședinte, la dezbaterea pe articole, doresc răspunsul la această întrebare din partea comisiei, chiar dacă este un singur reprezentant.

Dacă se acceptă ca amendamentele noastre să fie repuse în discuție aici, conform regulamentului – s-au depus regulamentar, au fost susținute regulamentar, bine; dacă nu, nu are rost să mai participăm la o dezbatere anostă, care nu are obiect.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este un răspuns pe care trebuie să-l dea comisia, pornind de la acest principiu care a fost stabilit: data amendamentelor – 15 iulie.

 
 

Domnul Liviu Petreu:

A treia oară în ultimele 24 de ore: situația este una simpl㠖 tot ce este depus la comisie, tot ce este depus înainte de 15 a lunii trecute se află prins în raport.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu-i adevărat!

 
 

Domnul Liviu Petreu:

La comisie aveți toate materialele. Vă rog să mă controlați.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Opiniile din comisie unde sunt?

Opiniile nu sunt cuprinse!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci: dacă sunt amendamente înregistrate până în data de 15, ele vor fi toate supuse la vot, dacă vor fi susținute de către cei care le-au făcut. Este un lucru absolut normal, indiferent de comisia la care au fost înregistrate până în data de 15.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Amendamentele pentru o lege atât de importantă nu sunt niște acte oarecare. Nu sunt numai simplele atitudini politice, ci sunt elementele de completare și de îmbunătățire a unei legi, cel puțin în opinia unei părți din această Cameră a Parlamentului României, care nu sunt numai ale Parlamentului României sau a unei părți, ci efectiv și a unei părți din electorat. Peste o astfel de problemă nu cred că se poate trece.

Mai mult, se știe că procedura pentru a se ajunge la finalitatea raportului nu a fost cea mai corectă, inclusiv din partea noastră, așa cum am aprobat-o. Regulamentele nu sunt făcute pentru a le încălca de fiecare dată așa cum vrem noi. Chestiunea se poate rezolva și acum. Aceste amendamente, atâtea câte sunt, pot fi analizate în plenul Camerei Deputaților ca amendamente respinse, așa cum s-a procedat la comisie. Ele trebuie însă analizate.

Comisiile au început să lucreze nu în cele 15 zile. Rapoartele de la alte comisii au venit după data de 15; acolo au mers amendamentele și înainte de 15. De ce la Comisia juridică, de disciplină și imunități se încearcă blocarea amendamentelor venite dintr-o anumită zonă? Or, această chestiune este o chestiune a plenului Camerei Deputaților până la urmă, așa cum s-a stabilit, și acea hotărâre repet, este în afara regulamentului, și se poate rezolva. Dacă nu, atunci considerăm că nu este nevoie de opinia noastră și nu are sens să facem figurație la dezbaterea acestei legi aici, în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Este tragic pentru Camera Deputaților faptul că asistăm, iată, a doua zi la încercarea de a cârpi o procedură pretins coerentă și conformă cu dispozițiile regulamentului pentru dezbaterea proiectului de lege pe care îl discutăm.

Este o cârpire jalnică, este încă una din manifestările din partea majorității de a impune pe considerente voluntariste punctul ei de vedere, în dispreț față de dispozițiile regulamentului - a făcut-o ieri președintele Camerei Deputaților.

S-a difuzat programul de activitate pe zile, și este foarte bine că Biroul permanent a propus pe zile desfășurarea activității, inclusiv în zilele de 30 și 31 unde scrie, de exemplu, pe data de 31 august "Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945", și pentru ședința de dimineață, de la ora 8,30 până la 13,00, și de la ora 14,00 până la 16,30.

Camera Deputaților, cei care am fost prezenți aici, am votat acest program de activitate. După aceea, când s-a revenit și a fost acea propunere improvizată și absolut în dezacord cu ceea ce am votat, făcută de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, s-a adoptat o altă soluție, care venea și anula ceea ce votase până atunci Camera Deputaților.

Dacă dumneavoastră credeți că așa trebuie să funcționeze o Cameră a Parlamentului României, puteți să impuneți, prin majoritatea de care dispuneți, asemenea improvizații.

Revenind la problema pe care au ridicat-o domnul Tabără și domnul Gavra, eu aș vrea să spun că același lucru este valabil și pentru amendamentele care sunt conținute în rapoartele comisiilor care au fost sesizate în vedere avizării acestui proiect de lege și care, cu suveran dispreț, nu sunt luate în seamă de comisia sesizată în fond; probabil ea este o comisie de altă factură, este o comisie care este deasupra tuturor și deasupra regulamentului, ceea ce, și în conformitate cu dispozițiile după care funcționează Camera Deputaților, și în conformitate cu cumele pe care le-a produs și le-a statuat până acum practica noastră parlamentară, este un lucru de neadmis. Probabil că acolo sunt oameni care au monopolul asupra adevărului, numai că dânșii au arătat și în cursul dezbaterilor din acea comisie, așa cum s-a putut vedea și din presă și cum ne-au informat colegii noștri de acolo, că nu monopolul cunoașterii și stăpânirii adevărului a fost cel care a regizat și motivat conduita acestei comisii, ci interese directe ale unora dintre cei care lucrează acolo și ale unora din Biroul permanent al Camerei Deputaților.

De aceea, eu aș cere același regim și pentru aceste amendamente, în așa fel încât Camera Deputaților să poată dezbate în cunoștință de cauză problemele.

Ar mai fi o singură chestiune: văd că și domnul Ion Diaconescu, și îmi pare rău că dânsul crede că răspunderea președintelui se limitează la deschiderea unei ședințe, și după aceea trebuie să se abstragă din dezbaterea propriu-zisă în Camera Deputaților, dar și domnia-sa ieri, și domnul Chiliman astăzi încearcă să ne convingă că termenul până la care trebuiau depuse amendamentele, pentru că era procedură de urgență, a fost 15 iulie, și cine nu a depus aceste lucruri la Comisia juridică, iată, din acest punct de vedere, trebuie radiate respectivele propuneri. Se poate întâmpla să interpretați și așa. Cât este această interpretare conformă cu logica și cu exigențele regulamentului este o problemă care se poate judeca.

Dar eu pun următoarea întrebare: de unde atâta zel de a vă agăța dumneavoastră, cei din majoritate, de data de 15 iulie, și ceea ce s-a discutat în comisiile sesizate pentru avizare să nu mai fie luat în seamă?

Dacă s-a stabilit data de până la 15 iulie pentru toți deputații, vă pun întrebarea, domnule președinte de ședință, de ce nu a acționat un principiu și un criteriu corespunzător și pentru comisia sesizată în fond? De ce nu s-a intervenit cu elementele, chipurile, de urgență pe care dumneavoastră le invocați mereu pentru a respinge o seamă de cereri justificate, după opinia mea, și în ceea ce privește termenul stabilit pentru comisia sesizată în fond? Or, este clar că lucrurile se leagă: 15 iulie pentru depunerea amendamentelor, 1 august pentru avizele comisiilor sesizate în fond, 15 august pentru elaborarea raportului. Oare nu sunt toate aceste lucruri legate între ele? Oare pot să fie separate în mod artificial și absolut abuziv de către dumneavoastră?

Iată cârpeala despre care am vorbit și, cu majoritatea pe care o aveți, nu aveți decât să coaseți în continuare la această cârpeală!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Leonăchescu.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca orice lege organică, și această lege are coordonate juridice, coordonate tehnice, coordonate economice, coordonate sociale etc.

Eu am înțeles că aceste coordonate juridice au fost dezvoltate, concretizate în final în sinteza de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic trebuia să discute în fond coordonatele tehnice ale acestei legi. În caz contrar, suntem în fața unei deturnări de competențe.

Comisia s-a întrunit în perioada 28 iulie – 4 august și și-a redactat în consecință propunerile de amendare a proiectului de lege.

Aceste propuneri venite din partea unei comisii a Parlamentului trebuiau luate în considerație în sinteza generală a amendamentelor, și operația nu s-a făcut. Ce sens mai are să mai cerem avize de la comisiile de specialitate care pot rezolva probleme din punctul lor de vedere, când Comisia juridică decretează de la bun început că nu le ia în considerație pe motive formale că s-a fixat un termen?

Discutăm dacă vrem sau nu să perfecționăm un proiect de lege. Eu cred că toți suntem de acord că un proiect de lege merită să fie dezbătut și perfecționat sub toate aspectele lui posibile, chiar lingvistic, dar a interzice această operație prin blocarea amendamentelor la data de 15 iulie este aberant, mai ales când însuși programul comisiilor de lucru era post 15 iulie, și în acest program se prevedea discutarea cu prioritate a acestui proiect de lege.

Iată de ce suntem puși în fața unei ilegalități: avem comisii de specialitate, dar nu ținem cont de propunerile acestor comisii, nu le luăm în considerație. De altfel, nu toate propunerile făcute de Partidul România Mare până la 15 iulie sunt în sinteza finală, dar toate sunt respinse.

Acesta este un alt punct de vedere: că de la început decretăm că vom da respingere prin vot, nu prin argumente. Este pentru prima dată când constat o asemenea modalitate de a judeca o idee – respingem prin vot, nu prin argumente.

Iată de ce, în aceste condiții, când totul se respinge prin vot, nu prin argumente, deputații Partidului România Mare nu pot construi în acest fel o lege organică ce va afecta ziua de mâine. De altfel, legea își propune un lucru absolut interesant: să corecteze istoria țării. O putem face? Avem noi dreptul? Răspunsul trebuie să-l dăm împreună, construind un spațiu juridic adecvat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este o ipostază, în care suntem aduși în momentul de față, care are o singură valenț㠖 ambiguitatea. Aceasta este imaginea ce rezultă din ceea ce s-a discutat până în prezent aici cu referire la acest raport.

S-a făcut o comparație înainte cu situație privind raportul de la Comisia pentru agricultură. Aceasta a fost realitatea: Comisia pentru agricultură a omis, în redactarea raportului, să introducă o parte a amendamentelor PUNR-ului, dar Comisia pentru agricultură și-a corectat acea greșeală și am primit un raport suplimentar în care toate amendamentele noastre au fost cuprinse, așa cum cere regulamentul, cu motivația necesară.

Eu nu înțeleg cum tocmai de la Comisia juridică, eu respectându-i pe colegii mei din această comisie - probabil că ține de conducerea acestei comisii, de actul managerial, primim rapoarte incorecte, adică rapoarte care nu respectă regulamentul. Eu mă așteptam ca tocmai de la Comisia juridică, de disciplină și imunități să primim un raport la care să nu am nimic de obiectat din punct de vedere al respectării regulamentului.

De fapt, noi ne aflăm într-o procedură mixt㠖 adică nu este nici albă, nici neagră; nu este nici normală, nici de urgență.

Atunci, eu consider normal și necesar, ca un parlamentar care vreau să fiu informat în legătură cu tot ce s-a produs și s-a înregistrat la Comisia juridică, să am oglinda clară, într-un raport bine și corect redactat.

Eu solicit ca această comisie, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pe care, am spus, o respect prin oamenii care fac parte din aceasta, să înceapă și, într-un termen scurt, rapid, să redacteze un raport corect. Eu cred că este foarte simplu; s-a parcurs fiecare articol în parte, există înregistrate, și să nu fim puși în ipostaza de a ne trimite, ca și la o bibliotecă, să vedem ce amendamente s-au depus la Comisia juridică. Este anormal acest lucru.

Eu vreau să știu fiecare coleg ce amendament a depus și cum votez la el.

Dumneavoastră, prin această manieră de redactare a raportului, mă împiedicați și mă blocați să-mi exercit corect mandatul.

Vă rog să aveți în vedere această propunere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În încheierea expunerii pe care a făcut-o la discuțiile generale privind acest proiect de lege, liderul grupului nostru parlamentar, domnul Adrian Năstase, a anunțat că în cazul în care înțelegerea de la Cotroceni survenită cu acordul președintelui României, domnul Emil Constantinescu, privind consultări politice între partide în vederea elaborării legislației în domeniul proprietății, nu va fi pusă în practică, grupul nostru parlamentar se va retrage de la lucrări.

Am ascultat cu atenție luările de cuvânt ale colegilor din coaliție și nu am înțeles încă și de aceea pe dumneavoastră, ca și președinte de ședință, dar și ca lider al coaliției, îmi fac datoria să vă întreb dacă ați decis să puneți în practic㠖 noi suntem disponibili - acea înțelegere de la Cotroceni și, înainte de a intra la discutarea pe articole la proiectul de lege, să aibă loc promisa și înțeleasa discuție politică pe tema proprietății.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În această privință, a fost o întâlnire care nu a dus la nici un fel de rezultat și, ca urmare a acestei întâlniri care nu a avut nici un fel de rezultat – o întâlnire, din câte știu eu, generată de cei de la Guvern ..... (Rumoare)

Mă scuzați, este o treabă care nu mi se poate imputa.

Deci, a existat o întâlnire, ca urmare a discuțiilor probabil de la Cotroceni sau de la Guvern, a fost o întâlnire între inițiatorul acestei legi, Guvernul, la care au participat o serie de lideri ai coaliției și lideri ai PDSR-ului, în care pozițiile exprimate au fost divergente și, ca urmare, Guvernul probabil că a hotărât să continue traseul acestui proiect de lege. Aș fi vrut să vă răspundă la această întrebare domnul ministru, care a fost chemat la telefon și a ieșit din sală și sper, când vine dânsul, să vă răspundă dânsul probabil mai bine documentat la această întrebare legată de o întâlnire eventuală. Eu nu știu să se fi organizat așa ceva după ședința de ieri.

Domnul Mitrea. Vă rog. Domnul deputat Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă scuzați că am revenit la microfon, domnule președinte, dar vreau să vă reîmprospătez memoria referitor la întâlnirile despre care vorbiți.

A existat o întâlnire pe care a propus-o Guvernul, într-un fel, care a avut loc într-o primă etapă la Senat dimineață, trebuia să continue lucrările după-masa, în comisiile respective, colegii noștri au așteptat și lucrurile au rămas în această fază. Însă, această întâlnire, propusă de primul-ministru, n-a avut nimic de-a face cu înțelegerea de la Cotroceni. A fost o inițiativă a domniei sale, pe care noi am salutat-o. Din păcate, chiar domnul Valeriu Stoica nu s-a mai prezentat după-masă. Nu mai vorbesc de eleganța faptului că senatorii noștri și deputații au așteptat degeaba.

Deci, înțeleg de la dumneavoastră că nu ați luat o decizie în sensul propunerii pe care noi am făcut-o ieri. În acest caz, sigur, înainte de a intra în dezbaterea pe articole, Grupul parlamentar PDSR se va retrage.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, eu aștept să vină și domnul ministru să vă dea un răspuns, poate că există o asemenea inițiativă, eu nu știu.

Pot să vă spun că nici n-am știut că acea întâlnire de acolo, de la Guvern, a fost generată de Guvern sau ca urmare a întâlnirii de la Cotroceni. Pentru că am fost invitat să particip la ea și atâta tot.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Țurlea. S-au mai înscris la cuvânt încă doi colegi după domnul Țurlea.

Vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În caz că domniile voastre, cei din majoritate, insistați pe formula aceea cu 15 iulie, se ridică următoarea problemă. S-a spus atunci, eu am fost în sală și știu perfect, se poate consulta și stenograma, s-a spus așa: până pe data de 15 iulie, toți deputații care doresc au voie să depună amendamente. Deci, mulți deputați au depus amendamente la comisiile care trebuiau să dea avize. Eu am depus pe data de 6, înregistrat, ca atare, la două comisii, acest amendament la data de 6 iulie.

Avizele celor două comisii au venit însă pe 29 iulie. Hotărârea Camerei a fost aceea ca termenul să fie valabil pentru fiecare deputat în parte. Deci, eu m-am încadrat precis în termenul până în 15 iulie; l-am depus pe 6 iulie înregistrat la ambele comisii acest lucru.

Ca urmare, indiferent de data când a venit avizul celor două comisii la Comisia juridică, de disciplină și imunități, conform hotărârii domniilor voastre din majoritate, eu am dreptul să-mi prezint acest amendament în fața Camerei.

Vă rog, domnule președinte, să vă conformați hotărârii pe care ați luat-o domnia voastră în momentul acela de sfârșit al legislaturii trecute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, pot să vă spun că, atâta vreme cât există amendamente înregistrate până în data de 15 iulie la comisiile la care lucrați sau la comisia sesizată în fond, aceste amendamente pot fi susținute de cei care le-au făcut și vor fi dezbătute aici, chiar dacă nu au fost cuprinse în raport.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Înainte de a vă da cuvântul a venit domnul ministru Stoica.

Domnule ministru, domnul deputat Mitrea a pus o întrebare în timp ce dumneavoastră răspundeați la telefon afară și o să vă rog să răspundeți. Este legată de o hotărâre eventuală de a continua discuțiile cu PDSR-ul pe tema acestui proiect de lege. Vă rog.

Domnul ministru Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această discuție durează de 10 ani. Este adevărat că la o întâlnire care a avut loc între primul-ministru și liderii principalului partid de Opoziție – Partidul Democrației Sociale – s-a promis, s-a promis că se va ține seama de amendamentele propuse de PDSR și va avea loc o discuție în legătură cu aceste amendamente. Acea discuție explică de ce primul-ministru nu a mai adoptat varianta ordonanței de urgență în legătură cu această reglementare. Tocmai pentru că a avut loc acea discuție între liderii PDSR și primul-ministru, reglementarea a fost trimisă în Parlament pentru a fi adoptată în cadrul Parlamentului, direct în cadrul Parlamentului. Și, între acel moment și momentul în care a ajuns această lege în discuția Camerei Deputaților, au avut loc numeroase discuții în comisiile de specialitate. Ceea ce a dorit PDSR-ul s-a îndeplinit. Pe de o parte acest proiect de reglementare n-a mai fost adoptat pe calea ordonanței de urgență. De altfel, cum bine se știe, a avut loc chiar înainte de discuția în Guvern o întâlnire între reprezentanții Guvernului și reprezentanții Partidului Democrației Sociale. Cu acea ocazie au fost formulate numeroase amendamente și, tocmai pentru ca aceste amendamente să poată fi discutate temeinic, în cadrul comisiilor de specialitate, Guvernul a acceptat ca reglementarea să nu fie dezbătută pe calea ordonanței de urgență, ci să fie dezbătută în Parlament.

Așa cum a precizat șeful Comisiei juridice, de disciplină și imunități ieri, președintele comisiei, discuțiile au avut loc în Comisia juridică, de disciplină și imunități. Multe amendamente formulate de reprezentanții Partidului Democrației Sociale au fost incluse în proiectul de lege. Nu toate amendamentele au fost incluse. Dar aici trebuie să înțelegem foarte bine un lucru: o dezbatere de acest gen ajunge în final la un compromis. Acest compromis a însemnat tocmai includerea parțială a amendamentelor propuse de reprezentanții PDSR în structura reglementării.

Faptul că n-au fost admise toate amendamentele, mi se pare de fapt normal, dacă ținem seama de raportul care există între majoritate și opoziție.

Atunci când Opoziția a fost la putere, la rândul ei, a decis în legătură cu structura Legii nr.112. Cu acea ocazie nu au fost avute în vedere principiile pe care actuala Putere, atunci în opoziție, le-a clamat și pe care și astăzi le susține. Nu văd de ce această discuție continuă astăzi pe această temă, întrucât, așa cum este normal în raportul dintre majoritate și Opoziție, se ține seama de vocea Opoziției, se ține seama de propunerile Opoziției, se ține seama de sugestiile Opoziției, dar, în final, când este vorba de chestiuni de principiu, se afirmă voința majorității. Este regula democrației pe care și noi am respectat-o când am fost în opoziție și pe care și astăzi Opoziția trebuie s-o respecte, chiar dacă mâine-poimâine va ajunge din nou la putere.

Este important să reținem acest lucru, pentru că altfel, riscăm să ne reîntoarcem la practici ale unor sisteme nedemocratice în care minoritatea vrea să decidă asupra majorității. Este normal ca astăzi structura reglementării pe care o dezbateți să fie reflectarea principiilor pe care majoritatea le susțineți.

Iată de ce, domnule președinte, cred că discuțiile care s-au făcut sunt suficiente. Cred, de asemenea, că în cadrul discuțiilor care vor avea loc în continuare se pot expune punctele de vedere ale Opoziției și democratic este ca Opoziția să participe la dezbateri.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Distinse doamne,

Distinși domni,

Vă rog să-mi îngăduiți să-mi amintesc că în legislatura trecută nu de puține ori eu și colegii mei, aflați atunci în poziția pe care o denumim putere, îl criticam destul de sever pe domnul profesor universitar Dan Marțian - și colegii care se află acum în postura de a fi la Putere își amintesc acest lucru -, pentru că pe noi, care eram atunci la Putere, într-un fel ne obstrucționa și era mult mai maleabil, mult mai flexibil, mult mai accesibil cu distinșii colegi care se aflau atunci în opoziție.

Atunci am înțeles, în acei 4 ani, că democrația este o școală, se învață încet, încet, și acest lucru l-am aflat nu numai de pe băncile Parlamentului, ci l-am aflat și dintr-o afecțiune și o prietenie care s-a înfiripat cu distinsul coleg Ion Rațiu.

Dați-mi voie să vă spun că în cei 7 ani pe care i-am petrecut în Parlament, un raport de fond primit de la o comisie care a fost sesizată de Biroul permanent să întocmească și să prezinte deputaților concluziile sale cu privire la proiectul supus analizei, dezbaterii și aprobării, mai imperfect decât cel pe care l-am primit acum, nu mi-a fost dat să văd. Și-mi pare deosebit de rău că fac această afirmație.

Îmi întăresc această afirmație, rugându-vă pe domniile voastre să vedeți capitolul "amendamente respinse". Invariabil, dar invariabil, orice amendament la acest capitol se motivează "respins prin vot". După părerea mea, este o descalificare pentru această distinsă comisie care are membri de seamă, pe care-i apreciez în parte și, evident, în totalitatea domniilor lor. Pe de altă parte, dacă domniile voastre vă uitați în raport, în partea care privește modificări la propunerea comisiei, sau amendamente admise, motivațiile sunt, de asemenea, foarte subțiri.

Discuțiile de aseară mai ales, domnule președinte și stimați colegi, au scos în evidență un fapt și noi solicităm să ni se răspundă foarte clar: veți fi de acord ca acest raport să fie luat, pentru un timp, nu știu cât – o jumătate de zi, o zi – la comisie, să fie completat, sau să se întocmească un raport suplimentar în care să se cuprindă toate amendamentele care au fost făcute la comisiile ce au fost avizate să-și dea avizul de competență? Și vreau să atrag atenția cu toată seriozitatea: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și-a dat un aviz de competență și a punctat ceea ce a considerat că, din punct de vedere al efortului financiar, trebuie punctat. Aspecte care nu se regăsesc aici, în raportul acesta.

Mai departe. Sunt amendamente pe care distinșii noștri colegi le-au făcut și nu se regăsesc în raport. Evident, nu vreau să calific întocmirea raportului și nici modul de lucru al colegilor din comisie sau comisia, stilul de lucru al acestei comisii permanente, ca un stil de lucru dictatorial. Și să mă ierte distinsul nostru ministru al justiției, în legătură cu aprecierile făcute la majoritate și la minoritate. Eu sunt foarte de acord: cantitativ, votăm orice și oricând. Și atunci, revenim la ceea ce era înainte Marea Adunare Națională și nu mai e nevoie să mai vorbim de Camera Deputaților și Senat, sau de Parlamentul României ca o instituție democrată.

Opoziția tocmai rolul acesta îl are – de a fi ceva mai critică și uneori chiar mai lucidă decât cei care se află la conducere, la cârmă. Or, logica ne arată că trebuie acceptate nu numai de formă, ci chiar în fond o seamă de amendamente pertinente care să conducă la îmbunătățirea unei legi. Legea nu este numai a unei majorități parlamentare. Legea este a unui întreg popor și pentru întregul popor.

Vreau să vă spun că, după părerea mea, întocmirea raportului a încălcat deliberat sau nedeliberat prevederile Regulamentului Camerei Deputaților – îl am în față. N-aș vrea să fac uz de timpul dumneavoastră să-l citesc. Inclusiv la lucrările comisiei puteau să participe raportori din cadrul comisiilor care au fost avizate. Din câte sunt informat, pur și simplu, un coleg a fost expulzat. Ceea ce este nepermis.

Întrebarea la care revin, domnule președinte și stimate doamne, stimați domni colegi: se va accepta un raport suplimentar care să cuprindă amendamentele la care ne-am referit, motivațiile coerente pe care să le putem analiza, sau nu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bot Octavian.

 
 

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

Doresc să ridic o chestiune de procedură, care necesită un răspuns din partea dumneavoastră, și mai ales din partea Comisiei juridice.

Deputații reprezentând Uniunea Forțelor de Dreapta, prin colegul nostru, domnul Adrian Iorgulescu, au încercat să prezinte Comisiei juridice un set de amendamente. În momentul acela, în prezența colegului nostru, Comisia juridică a hotărât ca aceste amendamente nu vor fi discutate în ședința aceea a comisiei, dar că vor putea fi prezentate în plenul dezbaterilor la acest proiect de lege.

Vă rog să-mi răspundeți dacă hotărârea comisiei rămâne valabilă sau nu?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără este înscris la cuvânt. Atât.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, pe mine m-a surprins faptul că se dau soluții fără ca și domnul ministru să fie aici în sală și domnul președinte al Comisiei juridice. Noi am solicitat niște răspunsuri exacte la problemele pe care le-am ridicat.

Pe de altă parte, eu țin să amintesc că au fost legi importante în sesiunea trecută, când domnul ministru nu era, sigur, deputat aici, dar a fost domnul Popescu, îmi amintesc chiar la una dintre legile extrem de importante – aceea a naționalizării pentru o cauză publică, dacă nu mă înțel eu, pe care a făcut-o dânsul. Mai mult: am găsit, de fiecare dată, acele aprecieri pentru juristul, pentru deputatul, pentru cel care înțelege sistemul democratic.

Legea respectivă este o lege cu un caracter universal pentru cetățenii României, nu este unul secvențial. Nu putem s-o rupem de ceea ce înseamnă dialogul între cei care reprezentăm această universalitate a cetățenilor țării în Parlamentul României. Or, direcționarea și secvențialitatea unor dialoguri care nu se finalizează, nu cred că vor duce la realizarea unei legi care să ne așeze într-un mers normal.

Domnule ministru, dacă Legea nr.112 a fost modificată printr-o hotărâre de Guvern și s-au făcut multe potlogării în ea, această lege care iese trebuie să dea stabilitate acestei probleme a proprietății în România, cum este și cealaltă de la Senat privind restituirea proprietăților funciare. Noi nu putem să discutăm de elemente care sunt secvențiale. Noi nu putem să omitem de aici puncte de vedere care nu sunt ale lui Tabără sau ale colegilor de la PUNR, sau ale unora dintre noi. Sunt puncte de vedere și amendamente venite din teritoriu, de la cazuri concrete, care trebuie rezolvate, pentru a da universalitate acestei legi. Or, așa cum se face ea, vom crea probleme, așa cum am spus la Legea fondului funciar că sunt aceste probleme și vor fi create în continuare, iar problema proprietății în România nu va fi rezolvată.

Mai mult: eu țin să vă spun că nici această sesiune extraordinară nu-și mai are caracterul corect, pe lege, pe Constituție și pe regulament. Noi ieșim din acest cadru, așa cum justiția română, de foarte multe ori, iese din cadrul normal al aplicării legilor în această țară. Cum să meargă bine, dacă noi facem legile strâmbe și la întâmplare?

Este vorba de a înțelege efectiv că sunt amendamente. Dacă dumneavoastră considerați că ele nu sunt bune, nu-și ating scopul în lege, le respingem, dar nu le putem respinge aprioric. Să nu lăsăm nici măcar să fie văzute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să motivez nimic.

La ședința Comisiei juridice la care am participat în calitate de autor de amendamente, s-a hotărât un lucru de comun acord.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu ai mandat, domnule, să vorbești dumneata în numele Comisiei juridice! Să vorbească președintele comisiei!

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

O să vorbească. Deocamdată, vreau să spun la ce am asistat și la ce am căzut de acord.

Eu nu dau răspunsul comisiei, spun ce s-a întâmplat. S-a întâmplat că s-a hotărât că ceea ce s-a depus, așa cum s-a votat aici, până la 15 iulie, ca amendamente, să fie discutat, fără a se da posibilitatea la comisiile de avizare, care au trimis avizele după 15 iulie, să fie admise amendamente după această dată de 15 iulie.

În materie de comisii de avizare, de asemenea s-a hotărât ca amendamentele acceptate de comisia de avizare să fie discutate și au fost discutate în Comisia juridică.

Dacă dintre aceste două categorii de amendamente, unele depuse la comisia sesizată în fond, până în 15 iulie, sunt uitate din raport, este îndreptățită discutarea lor. De asemenea, amendamente aprobate la comisiile de avizare, dacă au fost repinse la Comisia juridică, sesizată în fond, de asemenea se justifică discutarea lor.

Restul amendamentelor, cum a fost cel de la UFD, care a venit chiar în ziua discuției, pe 2 august, s-a hotărât ca să nu se ia în discuție și, în consecință, nu s-au discutat pentru tardivitate.

Aceste amendamente, dacă e să fim corecți cu ce am hotărât noi înșine, așa trebuie să rămână, să nu le discutăm pe motiv de tardivitate, urmând a fi discutate – suntem reprezentați cu toții și în Senat – la Senat. Și cu asta, basta. Pentru ca să nu mai întârziem legea și să încercăm să discutăm lucrurile utile pe lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Au apărut o serie de chestiuni procedurale. O să rog președintele Comisiei juridice să răspundă care este situația cu aceste amendamente depuse – domnul deputat Popescu -, care este situația acestor amendamente depuse până în data de 15 și care nu se regăsesc în acest raport, după câte se plâng anumiți colegi, și care este situația celor de la diverse alte comisii.

Vă dau cuvântul. Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă salut, domnule ministru! Vă salut respectuos! Să trăiți, domnule ministru!

Voci din sală:

Fără temenele! Fără temenele!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Lucrurile sunt foarte clare, atunci când vrem să le vedem clar. Există, de ani de zile, o regulă care aici n-a fost respectată. Aceea că toți deputații, toți deputații au dreptul să depună amendamente la comisia care este sesizată în fond. Acest drept nu l-ați exercitat, sau unii dintre colegii noștri nu l-au exercitat.

Nu se poate spune acum, când este vorba de cultura specială a unui deputat, că nu știe această regulă.

S-a ajuns în situația că comisia a fost confruntată cu un procedeu ciudat, din care reieșea că se urmărea încurcarea comisiei pe cât mai mult posibil și prin alte comisii, dacă se poate. Și anume, domnii deputați, în loc să depună la Comisia juridică în termen, au depus la alte comisii care erau în avizare, pentru ca acele alte comisii să le însușească și să le depună după aceea în avizul lor, în corpul avizului. Or, acest procedeu este nelegal. Pentru că ele, comisiile, sunt învestite .... (Rumoare, vociferări în partea stângă a sălii)

Vedeți că nu vă place? (Rumoare, vociferări în partea stângă a sălii)

Vedeți că nu puteți să răbdați? Vedeți că nu tolerați dialogul?

Pe de o parte doriți explicații, pe de altă parte nu ascultați logica. Chiar una strâmbă. Dacă nu doriți explicații, ne retragem. Dumneavoastră doriți mereu să faceți dialoguri, dar vă retrageți de la dialog. Când vorbiți dumneavoastră, vreți ca ceilalți să tacă, când noi vorbim, vreți să vorbiți în paralel. Dar se poate!? Credeți că cu asta ne intimidați?! Eu spun, desfășor o argumentare. Dumneavoastră o primiți sau nu. Nu trebuie să fiți de acord cu ea.

Deci lucrurile stau așa. Dacă o comisie este învestită în fond, de pildă, comisia de ape, toate amendamentele se depun la ape. Dacă sunt 6 comisii, asta este născocirea dumneavoastră. Rezultatul este că am avut 4 tranșe de avize cu încă 4 mormane de amendamente și, atunci, ce am constatat noi? Că acele 4 mormane în loc să fie aduse din timp la comisie la 15 iulie, au venit după 15 iulie, la 27 iulie, când au venit avizele sau când le-a plăcut dumnealor.

Dar ceea ce combatem noi în acest discurs este procedeul în sine. Știi că trebuie să te duci la Comisia juridică și te duci cu amendamentul la comisia unde îți place și cred că dacă vine o dată cu avizul comisiei, gata, el acum este un amendament în termen! Și noi asta am spus, și juriști aveți destui și foarte buni care o să vă explice după aceea, între dumneavoastră, dacă am sau nu am eu dreptate.

De data asta dumneavoastră v-ați încurcat în propria dumneavoastră procedură, pe care ați creat-o sui generis. Și comisia, nu eu, comisia a hotărât clar că tot ce este amendament depus în termen la Comisia juridică rămâne și se pune în discuție. Tot ce nu, este tardiv, pentru că procedeul acesta este clar șicanatoriu. Știți foarte bine, nu sunteți copii mici, că aici se depune și numai aici, dar voiți să încurcați comisia ca să nu poată să-și facă raportul la timp, s-a ajuns în această situațiune în care doriți ca o comisie de avizare să fie și poștașul anumitor amendamente. Asta vreți dumneavoastră, or acest lucru comisia nu l-a acceptat și e conform regulamentului. Dumneavoastră ați alcătuit acest regulament, foarte frumos, noi îl respectăm. N-am scris eu acele texte, dumneavoastră în vechiul Parlament le-ați scris, acum de ce vă mirați că le aplicăm? De ce vă supărați? Știați că acest lucru s-a dialogat și cu domnul Țurlea.

Domnule Țurlea, de ce ai repus dumneata acolo, nu am știut, acest lucru nu am știut, n-are ce căuta în gura unui deputat, este ABC-ul elementar în materie de procedură regulamentară. N-are voie să spună nu am știut, asta este ce ne-a spus, nu am știut. Asta e tot.

Domni deputați de la Opoziție:

Nu mai strigați, nu mai țipați!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog, vi se pare dumneavoastră că strig, dacă ați fi în locul meu și ați vedea figurile colegilor dumneavoastră .... ați uitat și uite așa și uite așa, altfel ați fi reacționat. Uite, uite, îi vedeți.... (Râsete și vociferări în sală.) Ia să vedem ce frumos vorbește domnul Albu și discutăm altfel. La urlete cu ce vreți să se răspundă? V-ați bătut joc și de ministrul de externe, când a venit, în 2 minute, prin două propoziții v-ați comportat, cum știți bine că v-ați comportat. Când vorbește domnul Gaspar tăceți și vă spune lucruri care vă plac. Când vorbește altcineva și nu vă place, dintr-o dată nu mai sunteți deputați. Se poate? Asta dovedește că nu ați înțeles ce înseamnă starea din Opoziție. Sunteți în Opoziție, dar nu v-ați învățat cu ea. Să vi se spună lucruri neplăcute. Vi se spun și lucruri neplăcute și trebuie să să acceptați că trebuie să-l ascultați măcar. Nu să fiți de acord cu ele. Noi am fost de acord cu multe din ce ați spus dumneavoastră din ce ați făcut din vechiul Parlament și noi aveam răbdarea să ascultăm și nu ne-am supărat când ne-ați respins zeci și sute de amendamente. Și, vreți să vă spun ceva? Situația actuală se datorează prietenului dumneavoastră, domnul Iliescu, că nu a acceptat nici doi centimetri să se modifice la Legea nr.112 ceva, că dacă se modifica atunci, nu mai era nevoie acum. Acolo este rădăcina acestui rău. Vă mulțumesc.

Dacă mai doriți, avem într-adevăr explicații cu privire la amendamentele depuse de domnii de aici. Domnii de la "uuu..." au venit la noi ....

Domni deputați din Opoziție:

Care? Care?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Au venit la noi "uuu..." și au spus așa: noi lucrăm, am venit și noi cu niște amendamente. Erau cinstiți, nu urmăreau procedeul pe care l-au urmărit sistematic, eu pot să cred că un deputat poate să greșească, dar atâția deputați să greșească la alte comisii, asta este sistem. Și eu spun: ce doriți cu ele? Păi, zice, să le discutați. Și, atunci i-am spus domnului, pe care îl stimez, că e colegul nostru, noi, comisia nu mai putem să le luăm în seamă, fiindcă sunt tardive, dar veniți cu ele în Aulă și dacă Aula vrea pe amendamentul Popescu, făcut în vechiul Parlament, poate să ia în seamă orice amendament dacă e important, dacă e o chestie gravă, asta am spus-o și o recunosc și aici. Deci dacă ea, Camera, crede că acele amendamente sunt utile, importante, le poate discuta. Ultimul vot îl are Camera, nu comisia.

Asta este situația la ora actuală. Și atunci, de ce vă supărați că ați ales cărarea aceasta ocolită prin alte comisii și amendamentele dumneavoastră au devenit tardive și acum aplicăm regula tardivității. De ce vă supărați?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, domnule deputat Albu.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnul președinte Popescu a făcut o apreciere hazardată când a spus că voi vorbi frumos, sau știu eu cum s-a exprimat dânsul aici, pentru că nu știu cât vor fi de plăcute lucrurile pe care le voi spune. (Vociferări, râsete în sală.)

Eu am exprimat nu o dată aprecieri pozitive la adresa colegului nostru, președinte de comisie azi, domnul Popescu. Dar constat că și eu am făcut niște aprecieri hazardate. Și anume, l-aș întreba pe domnul președinte Popescu în legătură cu o problemă pe care a ocolit-o cu atâta dibăcie în fața dumneavoastră. Care este cauza pentru care nu s-a motivat, nu s-a argumentat respingerea unor amendamente și s-a dat această formulă stereotipă "respins prin vot". Care-i cauza? Eu sunt nedumerit.

Cauza poate fi incompetența, imposibilitatea de a găsi argumente, contraargumente care să dărâme, știu eu, rațiunea și argumentația amendamntelor făcute. Asta ar putea fi una din cauze. Cum știm că dânsul este un jurist, mă rog, așa cum este cunoscut, probabil că îi mai puțin plauzibilă această cauză. O altă cauză poate fi indolența. Să nu facem un raport mare, să nu ne antrenăm serios la muncă, ceea ce, de asemena, n-ar fi justificat dacă avem în vedere importanța covârșitoare, importanța istorică pe care o are asemenea lege.

În sfârșit, rămâne o altă cauză pentru care s-a dat formula aceasta, "respins prin vot", aroganța. Probabil că pe aici putem să găsim niște explicații. L-aș întreba pe stimatul meu coleg Popescu, dacă la amendamente făcute de domnia sa i s-ar fi răspuns "respins prin vot", cum s-ar fi simțit? Și să ne înțeleagă, cum ne simțim noi când suntem tratați așa, ca niște nimeni? Îi face cinste o asemenea atitudine domnului președinte Popescu?

Și, în încheiere o singură frază. Spunea domnia sa că totul s-ar trage ce la domnul Iliescu. Oare a uitat dânsul că domnul președinte al PDSR a fost cel care a provocat o mutație profundă în concepția partidului cu privire la proprietate? Mutație care a fost apreciată, mutație... (Vociferări în sală din partea Puterii.) Hăuliți foarte gutural. la un moment dat îmi făcea impresia că aud ceva cum fac câinii sau lupii în anumite perioade.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, să nu faceți aprecieri de natură a genera replici, domnule deputat.

Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Da, îmi cer scuze. Mutație care a fost apreciată chiar de către unii din rândurile dumneavoastră, care a fost apreciată pe plan internațional, la diverse instituții și la diverse instanțe internaționale. Dânsul a fost cel care a afirmat că legile sunt perfectibile, inclusiv Legea privatizării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule președinte Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu agreez foarte mult dialogul cu domnul profesor Albu și-l stimez și să știți că nu mă deranjează deloc întrebările puse. Ba, chiar am să vă răspund foarte la obiect. Și pe un ton care să vă facă plăcere! Care este cauza pentru care nu s-a motivat. Am să vă explic.

Toate aceste amendamnte care au fost tardive, au fost o dată examinate, discutate și respinse în principiu, comisia dând vot și nu eu. Deci nu-mi atribuiți mie hotărârea comisiei, pentru că am eu această amărâtă de calitate de președinte de comisie. N-aș dori, nimeni să nu aibă această calitate. Dar, eu spun, nu-mi atribuiți mie ca persoană voința juridică exprimată de comisie prin vot, dar sunt dator să vă dau explicații cum a gândit comisia, ce a făcut comisia și de ce a votat așa. Au fost zeci de amendamente tardive. S-a ajuns la situațiunea că pentru fiecare amendament ar fi trebuit să discutăm, dacă îl luam din nou în discuție și era tardiv, și era numai votul pe tardivitate, însemna 2 minute și atunci am căzut de acord, s-a dat un vot...

 
 

Domnul Alexandru Albu (din bancă):

Și, ce-i cu asta?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu că "și ce-i..." Asta nu, domnule profesor, asta nu înseamnă ce-i și ce-i, păi dacă se fac 500 de amendaemnte, domnule profesor, și s-au făcut aici vreo 300 înmulțit cu 2 minute, gândiți-vă, cât trebuie să lucreze această comisie? Dar eu sunt de acord că legea are o importanță istorică covârșitoare și îl rog frumos pe domnul Albu să mai ia o dată o replică și să ne spună dacă era atât de mare și de covârșitoare această importanță, de ce legea nu ați făcut-o timp de 6 ani? De ce a trebuit să treacă 6 ani și acum vă ustură teribil această urgență? Asta este o întrebare care se adresează întregului, tuturor entităților care au fost la putere atunci, nu numai domnului profesor.

Domnul profesor nu are nici o vină de această întârziere gândită și deliberată la nivel de partide. Dacă spuneți că este atât de covârșitoare, și este, și de o importanță istorică, și este, de ce nu s-au gândit acele entități, care erau la putere atunci, să rezolve această chestiune atât de covârșitoare și atât de istorică. Și eu spun că urgența izvorăște tocmai din această tardivitate permanentă cu această lege. Toate celelalte țări foste comuniste, socialiste și captive, au făcut, iar noi n-am făcut. Ce părere aveți despre asta? Despre asta nu vorbiți, despre imaginea României nu vorbiți când e vorba de acele restituiri, nu vorbiți despre faptul că 6 ani de zile s-a prefăcut domnul Iliescu că face reformă, nu vorbiți despre faptul că țara datorită domnului Iliescu are 8 miliarde datorii în exterior, pe care noi le suportăm acum.

Să revenim la problemă. Ne-a mai pus întrebarea domnul profesor cum m-aș fi simțit eu dacă amendamentele mele ar fi fost respinse.

Domnule profesor, vă spun direct și cu toată curtoazia. Am avut două amendamente la care țin foarte mult, pe problema curților nevândute chiriașilor. Chiriașilor li s-au vândut casele și numai terenul de sub case și au rămas încurcați din erorile juridice ale domnului Aurel Știrbu, prietenul dumneavoastră și al domnului Iliescu, au rămas încurcați cu terenurile din curte. Dacă vreți să înțelegeți ce înseamnă asta, înseamnă așa: chiriașul este proprietar pe casă și pe terenul de sub casă, dar a rămas în continuare chiriaș la stat pentru terenul din curte, cel pe care calcă sau unde se joacă copilul. Sau unde el are 2-3 flori și din această indiviziune aiurită o să rezulte alte lucruri, o să vă spună domnul Gaspar că e specialist pe problemă și, prin urmare, am încercat să îndreptăm în folosul chiriașilor acest lucru.

Nu au fost primite amendamentele mele, fiindcă au fost tardive. Eu am crezut că dacă le-am depus la "Comisia Chiliman" sunt gata, sunt automat și introduse și nu-i adevărat și nu m-am simțit prost, domnule profesor, și mi-am rezervat dreptul să le mai ridic o dată în fața domniilor voastre și dacă o să le primiți bine, dacă nu, n-o să le primiți. Ei și, ce-o să se întâmple, o să rămână în continuare chiriașii încurcați cu terenurile astea. Să fie sănătoși pe Legea nr. 112. Eu am încercat această corelare cât de cât cu viitoarele dispoziții și ne-a mai întrebat din ce motive. Vă răspundem, domnule profesor, suntem în procedură de urgență și toate replicile date și întrebările puse sunt consemnate în procesul verbal de ședință mot-à-mot. Puteți să mergeți să le verificați și să le citiți. Dar ele depășeau cadrul procedurii de urgență.

De pildă, domnul Gavra a pus de cel puțin 50 de ori în aceste zile întrebări de soiul următor: vă rog să-mi explicați cutare text sau vă rog să-mi explicați cutare noțiune. Astea sunt explicații care se dau la un curs de studenți la facultate sau la o discuție pe care o facem în particular, nu în timpul alocat ca buget de timp unei comisii care lucrează pe termene fixe. Aceste lucruri sunt de cultura pe care trebuie, e presupus că le are, orice deputat care vine la Comisia juridică de disciplină și imunități.

Și, prin urmare, toate aceste întrebări și răspunsuri n-au ce căuta în raport, au ce căuta în procesul verbal. Ba, eu, uneori, pentru că erau niște perle juridice de întrebări, am și cerut să fie consemnate ca atare.

e de față și domnul Pop Leon care este din parte dânșilor și care poate să confirme dacă eu am spus un singur cuvânt neadevărat în tot ceea ce v-am spus până acum. Motivația cu aroganță, cu indolență cu... nu e adevărat, noi am tratat cu seriozitate și după ce dumnealor au părăsit sala și am discutat amendamentele dumnealor, care erau în termen, și unul sau două chiar le-am admis și în lipsă. De ce? Pentru că am înțeles să avem o atitudine obiectivă. Dar, să știți că chestia aceasta cu lupu nu prea merge în fața țării, fiindcă ați spus că vreți dialog, dar pe urmă spuneți, plecăm de la dialog. Așa ați făcut la comisie și ați plecat, din motive care vă interesează pe riscul dumneavoastră politic. Și acum la fel ne amenință domnul Năstase. zice: vreți restaurație, ce e aceea restaurație? Țările celelalte au restituit. Asta înseamnă restaurație? Dacă țările celelalte au restituit, noi de ce nu restituim? Faptul că restituim proprietățile furate, luate cu rapt, înseamnă că facem restaurație? Restaurație înseamnă... s-a vorbit de perioada restaurației în perioada lui Philip Egalite, când se spunea că se reîntronează din nou nu știu ce regim, cutare, monarhic. Asta s-a discutat, asta se înțelege prin restaurație, dar dumneavoastră nu vă place lucrul acesta și de aici riscul pe care îl aveți să fiți mereu corelați cu rădăcinile comuniste. nici nu se vorbește de pe pozițiile egalitariste. Zice: 5 la sută din familiile din perioada interbelică dețineau proprietățile. Ce înseamnă asta? Că vreți în continuare egalitarismul în sărăcie? Asta vreți dumneavoastră! Nu v-ați gândit când aceste noțiuni sunt folosite aici. V-am dat răspuns la întrebări.

Domnule profesor, dacă nu aveți satisfacție, vă mai dau în continuare răspuns. (Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Fără nici o supărare, am apreciat pledoaria domnului deputat Emil Popescu care vorbește pro domo și pro comisie. Dar, chestiunea de fond nu este aceasta, ci este vorba de un răspuns la întrebările pe care le-am pus, pentru că inclusiv acele termene fixate sunt o ieșire practic din cadrul legislativ al unei legi în procedură de urgență.

În al doilea rând, nu este permis nimănui și nici unei comisii să nu menționeze aceste amendamente și motivația respingerii lor sau neluării lor în discuție, aceasta este problema. Ele trebuiau să fie trecute în raport și trebuia să spună: nu s-au luat în discuție datorită hotărârii Camerei Deputaților pentru data de... O astfel de chestiune rămâne la latitudinea Camerei Deputaților de a fi discutate sau nediscutate, pentru că termenul respectiv a fost fixat în afara cadrului legal. A fost printr-o hotărâre a Camerei Deputaților și a unei proceduri de continuitate.

Cât privește problema perfecționării sau neperfecționării unei legi, sigur, este un anumit gen de politică pentru un anumit moment dat. Fiecare încearcă, și există o majoritate parlamentară care poate să-și pună amprenta prin votul democratic al majorității asupra conceptului și asupra conținutului unei legi care trebuie să fie esența politicii sau a ofertei electorale. Dar, asta nu înseamnă exclusivismul celorlalți și eliminarea lor. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva data trecută, din câte știu eu. Sunt legi întregi, de 3 ani de zile la bugetul de stat n-am reușit să aducem un amendament care era favorabil unei politici guvernamentale. Un amendament, vă rog să vă reamintiți la Legea fondului funciar că am venit cu amendamente constructive, am deblocat Legea privatizării societăților comerciale cu capital de stat, aici în Cameră, este o dorință de a fi constructivi și de a nu reface această lege după anul 2000. Nu este normal să ne găsim într-o astfel de situație și tot la 2-3 ani să repetăm legi.

Este normal la Legea fondului funciar să nu fi discutat suprafețele de pădure, restituirea lor completă pentru comunități, când își închid primăriile ușile? Dar am respins. a fost normal că n-am luat în calcul restituirile de proprietate pentru unitățile școlare? A fost normal să nu luăm în discuție suprafețele care sunt sub blocuri sau sub unitățile economice? Acestea sunt amendamentele cu care am venit. Sunt amendamente cu care am venit și acum pentru a clarifica aceste probleme, nu pentru a vă împiedica. Or, iată că abuziv fixăm anumite termene care ne scot dintr-un cadru normal, aduc în discuție nelegalitatea, poate, a legii sau poate contestarea ei dintr-un anumit punct de vedere și cu asta instabilitatea și problemele mari care se creează de la o astfel de lege.

Și atunci, este normal, domnule președinte, să nu se menționeze? foarte bine, s-a greșit, s-au pus mai târziu, dar ele trebuiau mențioante în raport, iar Camera este cea care hotărăște, cum a hotărât arbitrar și termenele respective, care n-au fost respectate, să fim cinstiți. Asta este problema de fond și la o astfel de chestiune vă rugăm să ne răspundeți.

De aceea cer și insist, domnule președinte de ședință, ca astfel de probleme și amendamentele respective să fie votate pentru a fi discutate în continure, dacă nu, sigur, că nu putem fi spectatori.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei Viorica. Procedură.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie mai întâi să dau un răspuns într-o oarecare măsură domnului președinte al Comisiei juridice, domnului Popescu.

Domnia-sa în intervenția anterioară întreba ce a făcut PDSR-ul în ceea ce privește dreptul de proprietate. Cu toată decența aș vrea să vă răspund, domnule președinte, că dacă oboseala nu ar fi pus stăpânire pe dumneavoastră ieri în timp ce domnul președinte Adrian Năstase a prezentat punctul de vedere al Grupului parlamentar al PDSR, de altfel, cred că acest lucru l-a observat întreaga sală, dumneavoastră ați fi putut găsi răspunsurile la întrebările pe care le-ați pus în intervenția anterioară.

În altă ordine de idei, domnilor colegi, am venit la acest microfon pentru a vă spune că noi, Grupul parlamentar al PDSR, domnule președinte de ședință și domnule ministru, am solicitat o nouă decizie a dumneavoastră ca urmare a unor consultări. am crezut, încă am mai crezut în aceste consultări ale dumneavoastră, că veți deschide ușa, ca să spun așa, către noi, către un dialog cu noi pe această problemă, pe această lege care, într-adevăr, va fi o lege istorică. Am înțeles din răspunsul domnului președinte de ședință ca și din răspunsul domnului ministru Stoica, de faptul că noi am bătut și de această dată la uși închise.

considerăm că este inutil să mai rămânem în sală la continuarea acestor dezbateri pe care le considerăm sterile și deși suntem în deplin acord cu colegii noștri din grupurile parlamentare care doresc să-și susțină amendamentele și doresc să ceară plenului a le da posibilitatea să-și prezinte amendamentele și, eventual, speranța că vor obține rezultate pozitive ca urmare a susținerii acestor amendamente, noi, Grupul parlamentar al PDSR, considerăm că deja răspunsurile au fost categorice din partea dumneavoastră. așadar, dorim să vă comunicăm și să rog colegii din Grupul parlamentar al PDSR să ne retragem la Sala P1 unde vom lucra, desigur, pe această lege și alte legi importante pe amendamentele pe care noi le-am depus și le vom prezenta massmediei dacă va dori să le cunoască, așa cum dumneavoastră veți lucra în sală, noi credem că vom lucra cu mai multă conștiinciozitate într-o sală alăturată pentru a nu considera dumneavoastră că noi lipsim de la lucrările Camerei Deputaților, așa cum altă dată ați procedat.

Vă mulțumesc și invit colegii la sala grupului, la P1.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Este bine că din nou ați dovedit că vă grăbiți sau veniți tardiv. Toate amendamentele de care vorbiți se făceau în discuție pa articole, atunci când începea discuția pe articole. Dar, dumneavoastră știați dinainte că vreți să vă retrageți și e bine că aparatul filmează, retragerea când s-au terminat discuțiile generale. Amendamentele concrete trebuiau discutate la articolul 2 sau 22 sau 32 sau 42. Și acele argumente și acele motivații le-ați fi adus atunci. Dar dumneavoastră ați plecat mai devreme, dumneavoastră sunteți cei care închideți ușile, dumneavoastră ați dorit dialog în Parlament și tocmai dumneavoastră sunteți cei care plecați. Așa s-a întâmplat și la comisie. De altfel, nu este de mirare.

Domnule profesor, eu vă rog chiar să fiți consecvenți și să urmați invitația pe care colega dumneavoastră v-a făcut-o. Asta dovedește că și plecarea aceasta era premeditată, nu ați avut măcar răbdarea să se discute un amendament concret de către Parlament și să fie respins. Nu ați avut răbdarea să se discute 2 sau 3. Noi am avut răbdarea și am admis 3-4-5-6 din 170 câte erau, fiindcă au fost întemeiate. Dumneavoastră nu aveți nici răbdarea să fie discutate. Știți dinainte că o să fie respinse. De unde știți? Nu aveți de unde să știți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Sunt foarte mulți colegi care s-au înscris la cuvânt și e o anumită ordine în care sunt... Mai e înscris domnul deputat Valeriu Tabără, domnul Ioan Gavra.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am venit la trbiună, numai un minut vă rețin pentru un drept la replică.

Distinsul reprezentant al comisiei, chiar președintele Comisiei juridice de disciplină și imunități, ne-a adus aici o jignire curioasă pentru noi. Spunea domnia-sa că nu cunosc regulamentul. Regulamentul acesta îmi dă voie ca să prezint amendamente și la comisiile care dau avize. Atunci n-ar mai avea sens să se ceară avize altor comisii, decât cele care sunt în fond. Dar, trecând peste acest lucru, să vă amintesc distinse domnule președinte al Comisiei juridice, următorul lucru. În momentul când am venit la comisia dumneavoastră și comisia a hotărât că nu se poate lua în discuție în acel moment amendamentul meu, domnia-voastră și întreaga comisie a spus următoarele lucruri: nu se ia în discuție acest amendament, dar el va putea fi prezentat în plen, întrucât va apare în raportul final. De față erau, am numărat, 16 deputați și 6 reprezentanți ai massmediei, inclusiv al televiziunii, o doamnă reprezentând Televiziunea Română. Deci, chiar domnia-voastră ați afirmat acest lucru. Acum infirmați această posibilitate.

Vreau să vă aduc aminte, domnule președinte al Comisiei juridice, că un om serios trebuie să se țină de cuvânt chiar dacă este deputat. Și întrebarea mea este dacă atunci în fața comisiei și în fața massmediei dumneavoastră ați mințit. Dacă noi corelăm ceea ce ați spus atunci cu ceea ce ați făcut astăzi, înseamnă că sunteți un mincinos.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun.

Domnul deputat Gavra.

Domnul deputat Gavra era înaintea dumneavoastră, domnule deputat Ana, vă dau cuvântul și dumneavoastră.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Sunteți selectiv, domnule președinte de ședință.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu sunt selectiv. Există o anumită ordine.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu era necesar să vin pentru replică, că orice replică dai domnului Popescu, domnia-sa o ține una și bună. Are un câmp vizual propriu, regulamentul nu mai contează, tot ce știe domnia-sa de dinainte de ‘99 probabil că este în vigoare.

Domnule Popescu, dacă dumneavoastră erați corect, nu vreau să vă fac mincinos... Păi, cu dumneavoastră discut că vă dau replica sau nu sunteți, sunteți sosia?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, nu purtați discuții.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă dau replică și discut cu dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Spuneți replica.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mi-ați amintit numele și, conform regulamentului, discut cu dumneavoastră, nu cu altcineva. Dacă dumneavoastră erați corect, puteați informa azi, aici, că procedura de urgență nu mai este în vigoare. Că actuala sesiune extraordinară, convocată pentru discutarea unui proiect de lege în regim de urgență nu-și mai are rostul și locul, pentru că noi am încălcat de la bun început procedura de urgență. Dumneavoastră ați amintit tot timpul de urgență, ca pe urmă s-o dați cu acceleratul, că-i accelerat și că s-a încălcat regulamentul. S-a încălcat regulamentul, nu mai este urgență, dacă s-a încălcat regulamentul, înseamnă că revenimn la normalitate și vă rog să reveniți dumneavoastră la normalitate, să coborâți în sfera normalității. Pentru că ieri au avut loc dezbateri generale, la urgență nici într-un caz n-au loc dezbateri generale, scrie în regulament, domnule Popescu, da? Dumneavoastră sunteți un om al legii, avocat, un avocat al apărării, și apărarea trebuie întotdeauna să confirme adevărul. Confirmați ce scrie în regulament. Ieri s-a încălcat Regulamentul Camerei Deputaților la art.... știți dumneavoastră bine la art.102-106 unde se spune foarte clar că nu au loc dezbateri generale la un proiect de lege care se discută în regim de urgență. S-a încălcat. Văd că n-ați zis nimic. Sunteți un om care măcar să acționați, dacă nu faceți altfel în spiritul legii.

Ceea ce spuneți dumneavoastră este total în afara lucrărilor comisiei pentru că vă permiteți să dezinformați, probabil vârsta vă permite. Deci, amendamentele au fost depuse normal. Comisiile pentru avizare sunt înscrise în regulament că au dreptul. Biroul permanent, cu acordul plenului Camerei Deputaților, a trimis acest proiect de lege pentru avizare. În raportul de avizare al unei comisii, bineînțeles că vor fi amendamente propuse de colegii noștri care nu sunt membri ai comisiei, și de aceea se trimite și la alte comisii să-și spună punctul de vedere, că au legătură cu acest text de lege, nu pentru altceva, își spun cuvântul, sunt amendamente respinse, sunt amendamente acceptate.

Dumneavoastră, Comisia juridică, din care fac parte și eu, n-aveți voie să vă pronunțați în legătură cu avizul comisiei decât într-un singur fel: acceptați sau nu acceptați, dar treceți inclusiv amendamentele respinse prin aviz de comisie în raport, că scrie în regulament, inclusiv cele nediscutate sunt trecute în raport, și deputatul are dreptul să vină aici, să le ridice și să le discutăm în plenul Camerei Deputaților.

Ați luat o hotărâre arbitrară, ca de obicei, după capul dumneavoastră, fără vot în comisie și așa mai departe, că nu sunteți de acord. Colegii de la UFD, dacă dumneavoastră erați coleg deputat atunci, în acel moment, când au venit, chiar dacă au venit după ce au început lucrările, au și domniile lor niște amendamente. Îi pofteați frumos să ocupe loc, și la momentul respectiv puteați să le dați cuvântul să-și rostească amendamentul, așa era colegial, că noi la comisie nu eram în procedură de urgență, nu în trei zile am finalizat raportul, ci în șapte zile. Nu după trei zile de la înaintarea proiectului de lege am finalizat, ci după 25 de zile. Deci, dumneavoastră o dați în continuare cu acceleratul, și când nu vă convine, veniți că suntem în urgență. Nu suntem în nici o urgență după câte vă dați seama. De loc! Pentru că ieri au avut loc dezbateri generale, pentru că nu finalizăm după trei zile, și pentru că s-au acceptat amendamente după două săptămâni de zile și și în plen s-au făcut amendamente la dezbaterea în comisie. Chiar dumneavoastră ați făcut două, și nu este corect ce ați scris acolo, că este amendamentul comisiei. Nu este al comisiei în cinci locuri. Este al meu unul, este al dumneavoastră unul și încă a trei colegi, nu e al comisiei. Comisia l-a acceptat. Nu ați scris nici acest lucru.

Nici o motivație nu există la nici un articol, la nici un amendament pentru ce s-a acceptat și pentru ce s-a respins. Scrie în art.52 că trebuie fiecare respingere să fie motivată? Scrie. La dumneavoastră nu există acest lucru că regulamentul nu funcționează decât când vreți dumneavoastră.

În legătură cu dezbaterile din comisie. Nu că ați fost dictator, că asta se vede și aici astăzi, nu că vorbiți ce nu vorbiți, nu că bateți cu pumnul în masă și alte asemenea manifestări, nu că veniți îmbrăcat sau dezbrăcat la Camera Deputaților cu sau fără cravată, că și asta este o ținută de respect pentru noi aici. E treaba dumneavoastră... Vârsta probabil. Dar dumneavoastră n-ați acceptat intervenția colegilor noștri care au avut propuneri în cadrul comisiei, ceea ce este incalificabil. Un coleg, membru al comisiei nu poate să-și rostească punctul de vedere. I-ați interzis. Suntem în urgență! Și acum aici spuneți că suntem în accelerat, nu în urgență! Și, atunci, o asemenea bătaie de joc la acest text de lege care se spune că este de interes național și de importanță deosebită, frazeologia sau demagogia asta, ce rost are să mai stăm să dezbatem? Ce rost mai are să stăm să dezbatem, domnule președinte de ședință, astăzi, în prezența a 60 de colegi de la putere, mai suntem de la opoziție 30, nici cvorum legal nu este, că interesul este deosebit, domnule, din partea noastră pentru acest text de lege. De ce, este urgență? Ca să plecăm probabil acasă. Nu pentru a sta și a dezbate un text care să fie aplicabil și valabil nu pentru un an de zile, ci de acum înainte să reglementăm juridic acest registru al proprietății imobiliare, cum la Senat îl vor reglementa colegii noștri pe cel al domeniului funciar.

Și, atunci, dumneavoastră mi-ați spus că am pus niște întrebări studențești. Din păcate, n-am avut profesori care să-mi dea răspunsul, că dumneavoastră nu sunteți profesor, sunteți avocat. Iată cele două întrebări pe care le-am pus eu și pe care mi le-ați acceptat ca amendament, dar nu sunt scrise acolo, că este scris altceva în raport. Am întrebat-o pe doamna directoare de la Ministerul Justiției, care a spus că a venit să asiste tehnic pentru a nu se produce erori sub aspect juridic, ce înseamnă "restituiri în echivalent"? Că este un termen nejuridic. A recunoscut că este și au acceptat despăgubirile propuse de mine. Bineînțeles că nu sunt trecute în procesul-verbal și nici aici în lege. Asta era o întrebare studențească, dar era un concept total nejuridic.

A doua chestiune. Am întrebat, tot pe distinsa doamnă, și pe domnul secretar de stat Baias, care a fost, să ne explice de ce aici se aplică indicii de inflație, dar la salarii și la pensii pentru restul populației României nu se aplică. E discriminare? Scrie în Constituție undeva că există asemenea facilități pentru unii sau pentru alții sau suntem egali în fața legii?

De ce nu se impozitează? Pentru că domnul Remeș impozitează orice în țara asta, numai pe domnia sa nu, adică scaunul pe care stă. De ce aici nu impozităm? Răspunsurile au venit clare de la ministrul de justiție, care era reprezentat prin secretarul de stat. De asemenea, l-am întrebat despre despăgubiri de unde vin, și domnia sa mi-a spus, inclusiv doamna directoare, că nu este registru de competență, că dânșii sunt de la justiție. Să vină cineva de la finanțe. Și când am cerut să vină cineva de la finanțe, domnul Popescu n-a fost de acord.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, v-ați îndepărtat de la chestiunile de procedură, la chestiuni de fond.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

E-n regulă. Domnule Popescu, dumneavoastră dezinformați și astăzi Camera Deputaților... este un comportament specific, pe care-l cunoaștem, dacă vreți să discutăm, să dialogăm, putem face zece ore, eu sunt disponibil pentru dumneavoastră cât doriți, chiar și ziua, când dormiți în sală, sunt disponibil și atunci să vin să vă scol, dar vă rog frumos nu mai faceți din Camera Deputaților o comedie a dumneavoastră juridică. Pentru că tot ce ați spus aici este fals. Un deputat, membru al comisiei, scrie în regulament că poate să facă amendamente în comisie. Păi, atunci de ce e membru al comisiei, domnule? Ca să se uite la dumneavoastră și să vă asculte tirada? Și acuma o să spuneți că regulamentul l-am făcut noi! L-am făcut noi toți, și dumneavoastră, și e bun. De ce nu-l respectați? Noi acum, domnule președinte, ne aflăm într-o situație excepțională. Nu mai suntem în sesiune extraordinară și nu suntem în procedură de urgență. Păi, dumneavoastră, în comisie, domnule președinte de comisie, în comisie ați recunoscut, și am spus să se notifice că "sunteți nebun", am spus, dumneavoastră ați spus-o, că: "sunt nebun!" E-n regulă, așa este. Felicitări!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian era înscris înaintea dumneavoastră. (Adresându-se domnului deputat Ana Gheorghe).

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu îmi face de loc plăcere această intervenție la care sunt constrâns să recurg. Mă așteptam ca în ceea ce privește problemele care s-au discutat aici să primim un răspuns competent din partea domnului Emil Popescu, nu de natură agitatorică de la tribună, ci cu trimiteri foarte concrete la regulament și să ne explice dânsul de ce a încălcat anumite dispoziții exprese ale regulamentului atunci când în numele comisiei pe care o prezidează a elaborat raportul la acest proiect de lege. Iată, bunăoară, art.63 alin.1 din regulament are următorul text: "În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite și la avizul Consiliului Legislativ". Dacă domnul Popescu, care are o putere de decizie discreționară, pe deasupra regulamentului și a normelor pe care el le codifică, a clasificat așa de repede că sunt de neluat în seamă amendamentele care sunt conținute în avizele comisiei, de ce n-a avut tăria de caracter să le treacă în raportul comisiei și să spună că, mă rog, respinge în conformitate cu dispozițiile art.cutare, alin.cutare și alte chestiuni.

În afară de asta, în afară de o conduită absolutistă, de o anumită magnificență, de o anumită superioritate plină de pericole de care a dat dovadă, cred că este de atras atenția asupra faptului că dânsul aduce o gravă atingere cutumelor și practicilor parlamentare atunci când spune că unii deputați se folosesc de o cale nefirească, și anume de a prezenta amendamente prin intermediul unor comisii care sunt sesizate în vederea avizării. Este trist ca după atâția ani de viață parlamentară în România și după atâtea eforturi care se fac pentru ca acest parlamentarism românesc să fie matur și funcțional, să auzim din partea unui președinte de Comisie juridică, de disciplină și imunități asemenea puncte de vedere și asemenea susțineri aberante.

A doua problemă care pentru mine este și mai tristă. Am apreciat întotdeauna la domnul Emil Popescu o agerime a gândirii, o capacitate de a pătrunde în fenomenul discutat, în probleme. Am apreciat întotdeauna cultura, informația, lecturile pe care le are și capacitatea de a le utiliza în mod fecund. Din păcate, mai ales în prima intervenție a dânsului de astăzi, nu ne-am găsit în prezența unei asemenea manifestări, ci, dimpotrivă, ne-am găsit într-un discurs care confundă Parlamentul cu bara avocatului din diferitele procese.

Domnule Popescu, cred că ar trebui măcar, dacă nu ne respectați, să ne tratați în ipostaza de colegi care avem aceeași legitimitate ca și dumneavoastră. Am fost aleși de alegătorii care ne-au dat voturile lor. Dumneavoastră nu vă puteți erija într-o persoană care să țipe la noi, care să ridice tonul, care să încerce să convingă nu prin argumente, nu prin tăria lor, nu prin soliditatea lor, ci prin violența cuvintelor. Mi se pare că este trist acest lucru și pentru dumneavoastră și pentru noi și, în general, pentru această Cameră.

În al treilea rând, vorbiți foarte mult despre democrație. Este foarte bine. Dar oare este de ajuns discursul despre democrație? Oare nu este tot atât de important nu doar să îți declami atașamentul la democrație, la principiile, la valorile ei, inclusiv la valorile și semnificația pe care o are toleranța, ci și s-o profesezi, s-o exerciți... (Vociferări.)

Din sală:

Ieșiți din sală dacă vorbiți de toleranță.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Nu purtați discuții cu vorbitorii de la microfon.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu facem asta datorită modului în care vă manifestați inclusiv acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog păstrați liniștea în sală.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu este de ajuns să vorbiți despre democrație, trebuie să aveți capacitatea să o exercitați. S-o aplicați in facto. Este știut un lucru, că Parlamentul se află într-o gravă criză în ceea ce privește percepția lui în opinia publică. Pentru această degradare a instituției purtați o răspundere.(Vociferări în sală)

În al patrulea rând... O să plecăm pentru că cu dumneavoastră numai așa se poate proceda, pentru că ne aduceți în această situație. Noi nu plecăm cu bucurie. Noi plecăm cu regret și cu tristețe. Domnul Popescu...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să păstrați liniștea în sală.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Popescu s-a dedat aici la un atac grosolan la adresa domnului Iliescu. Sigur, face parte dintr-un partid politic, face parte dintr-o instituție - a Parlamentului - care este prin excelență o instituție politică, și lupta politică câteodată cunoaște și asemenea lucruri. Eu cred însă că există și logica istoriei, în afară de logica subiectivă a indivizilor, și după guvernarea dumneavoastră de trei ani și, mai ales, după ce ați produs în țară în acești trei ani, cred că ar trebui să fiți mai măsurați în această privință. Dar este o chestiune care depinde, mă rog, de fiecare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog reveniți la subiect.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, domnule președinte,

Mă așteptam ca să dați o replică de acest gen și domnului Emil Popescu, când a tratat și acel pasaj. Nu ați făcut-o! Acum însă sunteți foarte hotărât și foarte vigilent. Vă mulțumesc. Este încă odată o mostră a democratismului pe care îl practicați.

Aș vrea să închei, pentru că, încă odată, nu-mi face nici o plăcere această intervenție, spuneam la intervenția mea anterioară că dumneavoastră puteți cârpi o procedură și modalități pentru că aveți o majoritate. Nu uitați însă că s-ar putea ca produsul final să fie și el unul de același gen. O cârpeală!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Ana Gheorghe (HD):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne,

Stimați domni,

Prezența mea la microfon încă o dată, cu scuzele de rigoare, se datorează faptului că nu am primit un răspuns foarte clar și de altfel nici dumneavoastră. În intervenția mea anterioară am solicitat, stimate domnule președinte de ședință, stimate domnule președinte al comisiei juridice, să ni se spună dacă s-a acceptat sau nu întocmirea unui raport suplimentar sau eventual retragerea acestuia și completarea lui, care să adune toate amendamentele făcute prin intermediul comisiilor avizate pentru a-și da avizul, precum și amendamentele care au fost depuse legal.

De asemenea, raportul să conțină motivările, și pentru corecturile textului inițial, și pentru respingerile amendamentelor, în termeni expliciți pentru ca autorii și noi, cei care luăm cunoștință de ele, să le putem înțelege. De altfel, vă reamintesc că distinsul nostru lider în alocuțiunea sa de aseară s-a referit la acest lucru sau și la acest lucru.

Și, în sfârșit, vreau să vă învederez că ceea ce se discută de la acest microfon nu este numai hilar, ci încalcă de fiecare dată procedurile stabilite în regulamentul nostru. Ni s-a spus, mai acum câtva timp, că amendamentele care nu apar în raport pot fi susținute, dezbătute în plenul Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

Luați regulamentul și vedeți că, mai ales la procedura de urgență, acest lucru nu este posibil. Și se va putea face uz de această prevedere regulamentară oricând. Oricând un coleg, fie din partea dreaptă, fie din partea stângă va putea fi obstrucționat și nu i se va permite să vină la microfon să susțină ideile sale tocmai pe text de regulament. Or, aceste invenții, vedeți dumneavoastră că nu sunt nici benefice și nici productive. Eu vă rog, și de aceea mi-am permis să revin la microfon, să dați un răspuns precis. Aveți această disponibilitate de a completa raportul comisiei cu ceea ce am reiterat mai înainte sau nu?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Sunt obligat să vă dau două răspunsuri. Primul, ieri s-a dat un vot privind retrimiterea raportului la comisie. A fost respinsă această propunere. În ceea ce privește partea a doua, la dispozițiile Secțiunii a 4-a, legată de procedura de urgență, din regulamentul nostru, la art.103 se spune așa: "Deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate, în termen de cel mult 48 de ore de la..." și așa mai departe. Noi am hotărât ca acest termen de 48 de ore, din cauză că era vacanță parlamentară, să fie 15 iulie. Deci, aceste amendamente înregistrate în termenul de 15 iulie la comisia sesizată în fond și care din diverse motive nu au ajuns să fie cuprinse în raport, pot fi susținute, și eu voi accepta să fie susținute, pentru că...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Iertați-mă. Îl rog pe domnul profesor Marțian să nu părăsească sala, că vreau să dau o replică.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu v-am dat încă cuvântul. Vă rog să așteptați să vă dau cuvântul.

Deci, se completează această prevedere a procedurii de urgență cu art.98, care spune că "...deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia". Deci, atenție! Art.98 completează capitolul referitor la procedura de urgență și în nici un caz nu este corect ca acele amendamente care din diverse motive nu au fost cuprinse, dar au fost depuse în mod regulamentar, în modul stabilit, deci, acele amendamente să nu poată să fie susținute. Eu chiar v-am spus acest lucru. Amendamentele care au fost depuse regulamentar la comisia sesizată în fond, conform regulamentului, vor putea să fie susținute, chiar dacă din diverse motive nu apar în raportul acesteia.

Deci, nu se completează raportul. Se susțin, chiar dacă nu sunt în raport. Este procedural corect. Scrie în regulament.

Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez direct domnului profesor Ana fiindcă a pus întrebarea în legătură cu amendamentele. Tot ceea ce a fost tardiv, domnule profesor, nu s-a mai pus în discuția comisiei. Asta a fost un vot de principiu care a fost respectat la fiecare amendament tardiv. Pentru amendamentele care au fost depuse în termen, dar au fost respinse, sigur că există dreptul de a fi reiterate în aulă. Cum însă partidul pe care-l reprezentați a plecat, nu le mai poate susține când le venea timpul. Adică, la discuția pe articole. Prin urmare, din acest motiv, pentru că au plecat, nu se mai pot susține fiindcă n-are cine să le susțină. Dacă rămâneți să le susțineți pe fiecare articol în parte, da, se poate face asta, dar trebuie să aduceți un acord al acestui partid care a părăsit sala. Că nu puteți să susțineți amendamentele proprio nomine.

În legătură cu domnul profesor Dan Marțian, pe care și acum, după atâtea invective pe care mi le-a adresat, îl stimez în continuare, vreau să vă spun, domnule profesor și domnilor colegi, următorul lucru: eu am acasă un material care este tipărit într-o tipăritură comunistă, în care cineva, pe care nu vreau să-l numesc nici acum, vorbea despre democrație pe timpul lui Ceaușescu. Noi vorbim acum de democrație după Ceaușescu. Și vă reamintesc numai vorbele, un singur vers dintr-un mare poet: "Non idem e si duo dicum idem". Dumneavoastră când vorbiți de democrație înțelegeți vechea democrație, aceea a partidului unic și sunteți profund nemulțumiți când nu se face cum vreți dumneavoastră. Noi prin democrație înțelegem democrația majorității. Domnul profesor este foarte calm și liniștit când colegii dânsului tropăie și urlă, dar când și eu ridic puțin tonul ca să mă fac auzit și înțeles se supără. Vă mulțumesc, domnule profesor.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul inițiatorului. Din partea inițiatorului, domnul ministru Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Regret faptul că principalul partid de opoziție nu dorește să participe la dezbaterea acestui proiect de lege. Este regretabil și pentru democrație că s-a întâmplat acest lucru. Neparticiparea la dezbaterea acestui proiect de lege arată din păcate două lucruri. Primul, că există o mare distanță între declarațiile pe care le face principalul partid de opoziție, în sensul susținerii principiului proprietății private, și practica politică a acestui partid. La nivel de declarații se afirmă că principiul proprietății private este recunoscut. În practica politică a PDSR-ului însă din păcate se arată foarte ferm că există o opoziție constantă la reconstituirea structurii proprietății private în România.

În al doilea rând, deși se afirmă că se acceptă alternanța la putere, și într-adevăr acest principiu este fundamental pentru democrație, nu se acceptă ideea că în Parlament trebuie dezbătute legile în prezența opoziției. Este o limitată acceptare a alternanței la putere. E nevoie de o acceptare democratică a alternanței la putere, care înseamnă și consecința alternanței: a accepta în Parlament jocul democratic al raportului dintre majoritate și opoziție, a accepta dezbaterea tuturor proiectelor de lege în aula Parlamentului. Retragerea din Parlament este un gest nedemocratic. Iată de ce, nu în calitate de ministru și în calitate de reprezentant al Guvernului, ci în calitatede deputat și reprezentant al Partidului Național Liberal susțin că absența de la dezbaterea acestui proiect de lege astăzi în Camera Deputaților a principalului partid de opoziție înseamnă neasumarea totală a principiului proprietății private, neasumarea totală a principiului democratic al alternanței la putere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Lupu. (Adresându-se domnului Aurelian Paul Alecu, din sală.) Sunt înscriși înaintea dumneavoastră. Vă dau cuvântul. Nu sunt dezbateri libere. Majoritatea sunt pe principii, procedură și replici. Nu e adevărat. Imediat după domnul Lupu sunteți dumneavoastră și pe urmă domnul Stancov.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am venit mai întâi la microfon pentru a corecta o afirmație a domnului președinte Valeriu Tabără. I-am transmis-o și direct. Am mai auzit-o și la Radio Iași într-o discuție și nu am mai avut timp să-i răspund, dar eu spun de la microfon, ca să încerc să-l conving de utilitatea participării la dezbateri. Domnia sa susținea mai adineauri că refuzând amendamentele PUNR-ului la Legea funciară, comunitățile locale au rămas fără dreptul de a solicita, mai ales în zona împădurită, terenuri forestiere și așa mai departe. Iată, citesc din art.30 din Legea privind retrocedările funciare, alin.4: "Comunele, orașele, municipiile care au deținut în proprietate terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, fânețe și pășuni împădurite redobândesc, la cerere, proprietatea asupra acestora, în limitele probate cu actele pe care le atestă suprafețele solicitate, în condițiile art.9 alin.3 din Legea nr.18/1991, modificată".

Deci, iată, și aceasta probează o linie prestabilită dezbaterilor din Parlament, care nu înseamnă altceva decât tragere de timp și, până la urmă, obstrucționarea adoptării legilor proprietății.

Dincolo, la Senat, dacă ieri nu s-au încumetat senatorii opoziției să treacă la dezbaeri, astăzi au cerut timp de studiu. A mai fost convoctă în timpul verii o dată Comisia pentru agricultură a Senatului, senatorii opoziției au stat după ușă, după ușa sălii de dezbateri, cu textele în mână, textele le-au fost comunicate prin poștă, acasă, și acum au cerut timp de studiu.

Cât privește argumentele, am auzit de la acest microfon că argumentelor noi îi opunem votul. Care au fost argumentele ocupării abuzive a bunurilor imobiliare în discuție astăzi? Dictatura proletariatului? Dictatura teoretizată la cel mai înalt rang de domnul profesor, invitat de mai multe ori, aici, la tribună? Gloanțele asupra țăranilor și asupra proprietarilor? Pușcăriile comuniste? Acestea au fost argumente mai tari decât votul?

Dar, cum ați fi vrut dumneavoastră să participe aici, la dezbateri, la retrocedarea bunurilor imobiliare, când acasă ocupă exact aceste bunuri? Când locuiesc chiar în case naționalizate.

Oare nu este clară experiența noastră, cel puțin de 10 ani, că, ceea ce a avut de spus opoziția de astăzi, puterea de ieri, în problema retrocedărilor imobiliare, ceea ce a avut de votat și reglementat s-a încheiat în noiembrie 1996?

Dumneavoastră, stimați colegi, care ați participat și în legislatura trecută în Parlamentul României, nu vă amintiți că n-am putut clinti un milimetru din simțul dreptății, simțul juridic, simțul regulamentar al actualei opoziții, în privința retrocedării imobiliare?

De aceea, domnule președinte, la cât timp s-a consumat în Parlamentul României și în Camera Deputaților, timp irosit în problema retrocedărilor imobiliare, opriți, vă rog, această dezbatere la pauza care urmează și, după pauză, să trecem la votul pe articole. Iar cei ce speră în vreun sprijin și într-o minimă bună-credință a ocupanților imobilelor naționalizate, a celor care au profitat din plin de dictatura comunistă, speră în zadar.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stancov și domnul deputat Alecu, mai sunt înscriși pe listă.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Chestiunea este că noi am uitat de ce ne aflăm aici. După părerea mea. Chiar dacă colegul antevorbitor a vrut să spună cam același lucru, mie mi se pare că intrăm, de fapt, într-un joc pe care noi nu ni l-am imaginat, nu ni l-am propus, și nu în ideea de a fi mai tari decât cei din opoziție, ci în ideea de a respecta tăria coaliției și tăria majorității.

Dezbaterile din legislatura trecută pe proiectul legii au fost adânci, metodice, dar cu o singură linie de gândire: peste linia majorității de atunci nu se trece. Și proiectul a trecut într-o profundă și adânc demonstrată democrație parlamentară. Nici un amendament de fond, care să fi dat o minimă satisfacție ideii de reparație, n-a fost admis. Sigur, "nu trebuie să repetăm practicile totalitare ale vechii legislaturi, ale vechii majorități" - ni se spune astăzi.

Am ajuns la procedura de urgență, originală - nu dau nimănui replică și, ca atare, nu înțeleg de ce s-ar mai da vreo replică - pentru că am fost incorecți, pentru că, noi, în loc să respectăm litera regulamentului, așa cum este el, după o discuție pe care premierul, la inițiativa lui, de bună-credință, pentru a avea un dialog cu ceilalți, cu opoziția, a convenit, cu P.D.S.R.-ul și cu celelalte partide care au dorit discuția, să dăm o șansă dezbaterii parlamentare, în așa fel încât ea să nu fie un simulacru, pentru că este adevărat că la o asemenea problemă istorică cum este istoria proprietății în comunism, trebuia o bază mai largă de dezbatere, și atunci, ni se impută astăzi, și iarăși sună a Caragiale ce spun, ni se impută faptul că am înțeles dorința opoziției de a fi termene mai largi, mai generoase pentru dezbatere și se speculează tocmai buna-credință de care, vrând, nevrând am dat dovadă și trebuie să dăm dovadă în continuare, pentru ca să se vină cu excepția că n-am respecta regulamentul și, ca atare, ne-am plasa haotic și fără coerență într-o procedură comună, în care fiecare vine și propune amendamente, ține discursuri despre calul furat la C.A.P. și așa mai departe.

Or, lucrurile stau foarte simplu: așa ne trebuie, dacă am înțeles că democrația n-are reguli. Și dacă ultima regulă este hotărârea Camerei Deputaților de la sfârșitul sesiunii trecute și ne-am asumat-o, în ideea de a da o șansă și opoziției să se manifeste democratic, vă propun să respectăm numai și numai regulamentul, după cum vreau să aduc aminte celorlalți colegi că aceste vicii de raport au tot fost și s-au discutat.

Astăzi, însă, devine opoziția perfecționistă, devine, ca să zic așa, apologetul raportului și regulamentului, făcute să fie icoană de închinat, Biblie pentru viitorime.

O asemenea dorință, foarte generoasă în cuvinte, de a face perfecțiune pe acest proiect de lege, de a face demonstrații de cunoaștere și de înalt academism regulamentar, mi se pare mie încă o dată dovada că suntem naivi, nu democrați.

Democrația produce legi, nu produce palavre.

Să trecem la treabă, așa cum am stabilit prin votul majorității, aseară - procedură de urgență, pe articole.

Cei care doresc, cum au fost și în ultima zi a sesiunii trecute, să-și susțină amendamentele, au stat aici și le-au susținut, iar votul a fost cel care s-a dat, așa cum a fost opțiunea majorității. Nu se face târg în democrație. Se manifestă, la un moment dat, voința majorității. N-am fost votați ca să facem troc cu drepturi și libertăți. Orice negociere pe drepturi și libertăți încălcate este o crimă.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu.

Este ultimul nostru vorbitor, înainte de pauză.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Cred că domnul vicepreședinte Chiliman n-a vrut să spună că sunt ultimul om...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am spus că sunteți ultimul vorbitor.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

... cu toate că am ajuns ultimul la cuvânt..., pentru că, regretabil după mine este faptul că prin ceea ce spunem acum, am ajuns să ne dăm lecții unii altora cei care suntem de fapt în aceeași echipă.

Vorbim despre democrație într-un Parlament în care suntem în sală cei care privim într-un fel, și ceilalți, care ar fi trebuit să fie aici, să asculte, cel puțin, dacă nu să înțeleagă, au binevoit să plece. Este treaba domniilor lor, și eu aveam de gând să fiu cât se poate de acid, dacă ar fi fost aici. Profit însă de faptul că este un reprezentant de seamă, în persoana domnului Miron Mitrea, și vorbesc pentru domnia sa, ca să transmită mesajul.

Bine a spus cine-a spus cândva, odată, demult, că "Nimic nu este mai aproape de teatru decât politicul".

Și, într-adevăr, știu și eu, cum știți și dumneavoastră, că atunci când un actor mai tânăr, mai frumos sau mai deștept se urcă pe scenă și joacă un rol de bătrân, de om mai redus mintal, de om mai urât și reușește să ne convingă că este personajul pe care vrea să-l reprezinte, toată lumea zice: "Ce mare talent este actorul respectiv!".

În politică însă, când un politician sau un partid care se vrea, pentru că obligatoriu trebuie să-și prezinte electoratului o față frumoasă, o imagine de tinerețe, măcar în ceea ce înseamnă modul de gândire și funcționare a neuronilor în cazul acelui complex care se numește creier, și când are tot interesul să se prezinte frumos, și nu urât, vine aici, în Parlament și se face efectiv politicianul respectiv, sau partidul respectiv, că nu înțelege, când este simplu și pentru cel care șterge la intersecții parbrizul mașinilor, că de fapt știu, dar se fac că nu știu, eu stau și mă întreb, cum și în ce fel li s-ar putea spune acestor politicieni că sunt ridicoli, în primul rând în fața domniilor lor și, după aceea, în fața electoratului.

Când politicieni ca domnul Gavra și alții, care vin aici, se duc la ziare, se duc la televiziuni și condamnă foarte dur atunci când Președintele țării intervine mai mult sau mai puțin într-o anumită problemă, și clamează faptul că Președintele nu are dreptul, că este neutru și așa mai departe, astăzi vine un asemenea politician și condiționează prezența la lucrările Parlamentului de faptul că nu i-a primit sau nu-i primește Președintele, să le asculte doleanțele vis-a-vis de o lege despre care, să fie clar, nu argumentele noastre, în pofida sau în sprijinul argumentelor lor, devin determinante la vot, pentru că este clar, aici argumentele sunt aproape ireconciliabile.

Când acești politicieni vin aici și aduc argumente, ca și când ar vrea să lămurească nu știu cât din populația țării că ei de fapt sunt apărătorii proprietății, eu aș vrea să-i întreb cum ar putea să explice acestor alegători ai lor, sau să dea răspuns la o întrebare venită din partea unui alegător de-al lor. Dacă un alegător de ăsta ar întreba: "Domnule Mitrea, sau Marțian, dacă cineva ne-ar confisca astăzi averile, casele, moșiile, pământul, peste doi ani, dacă veniți la putere, tot așa greu o să vreți să le dați înapoi?". Și atunci să înțeleagă și oamenii ăia simpli care acum stau la coadă la C.E.C.-uri, ca să-și încaseze dobânzile la bănci, oamenii aceia simpli care încearcă să trăiască din ceea ce societatea nu poate da atât cât trebuie, cum le oferă dumnealor siguranța unei societăți în care ceea ce este drept să fie și să rămână drept.

A face un asemenea circ, vreme de o zi și jumătate, discutând pe probleme legate de o procedură în care, cu bun-simț, cu multă răbdare și cu multă eleganță, s-a explicat din iulie și până acum că s-a votat procedură de urgență, dar și primul-ministru, și Președinția, și forțele politice de la guvernare acceptă să primească amendamente, acceptă să facă dialog, li s-a oferit timp mai mult decât prevedea regulamentul, încălcându-se în mod tacit regulamentul, nu pentru prima dată, și nu numai de noi, pentru a li se satisface aceste doleanțe, și acum vin și spun: "Nu e bine! Noi vrem să recunoaștem că nu este procedură", de parcă de procedură stăm noi în loc acum. (Hohote de râs în partea dreaptă a sălii de ședință).

Voce din stânga sălii :

Bravo, măi!

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Noi stăm în loc aici de un singur lucru: din lipsă de înțelepciune politică! Și, forțele de opoziție...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Îl am pe Alecu la inimă!

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

... care acum vociferează prin vocea unui om care, este clar că atunci când vine aici, te întrebi dacă are ceva undeva, deci, prin aceste vociferări nu fac decât să demonstreze încă o dată esența problemei.

Dacă doamna Viorica Afrăsinei ieri a mers cu gândirea dumneaei politică, de democrație, după 6 sau 7 ani de vizite în străinătate, în aproape în toate Parlamentele lumii, a mers cu judecata până acolo încât să zică că un deputat, dacă pe undeva, în subsidiar, există un interes al lui, n-ar avea dreptul să voteze, să participe sau să conducă o ședință, este clar că domniile lor, din punctul acesta de vedere sunt mult rămași în urmă și nu gândesc, și nu vor, și nu acceptă să treacă la adevărata democrație care înseamnă, în esență, ce? Ceea ce domniile lor au clamat cu atâta vehemență aici: de ce în raport se spune "respins prin vot"?

Or, cunosc dumnealor o altă modalitate prin care un lucru să fie hotărât într-un for democatic decât votul? Și admiterea, și respingerea sunt tot efectul unui vot, mai ales atunci când te convingi că așa-zisul partener de dialog este un fals partener de dialog, este un partener de dialog rău intenționat, care nu vrea dialog, nu vrea progres, vrea stagnare, vrea încremenire și nu vrea democrație.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

Voci din stânga sălii:

Ura!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără, scurtă replică, după care, sper că această întârziere...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Am și eu ceva de spus pentru domnul Alecu!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... care a fost determinată de colegii din opoziție, să poată să fie depășită și să trecem la dezbaterea proiectului de lege după pauză.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Este vorba de o neînțelegere a domnului Vasile Lupu și eu nu o iau ca o chestiune specifică pentru o anumită zonă a acestor restituiri, ci mă refeream la absolut toate suprafețele de pădure, atunci când am discutat și am prezentat în fața mass-mediei, inclusiv la Radio Iași, următoarea chestiune: "Suprafața restituită formelor asociative nu poate depăși 10 hectare pentru fiecare membru, persoană fizică, fost composesor, fost răzeș.

Iată că este ceea ce am spus. Nu este vorba de a acoperi în totalitate aceste păduri care au aparținut comunităților. Iar plecarea noastră din sală, dacă vă amintiți, a fost legată direct de ceea ce înseamnă restituirea proprietăților școlare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Are o replică și domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sigur, nu pentru domnul Alecu, că nu merită să ne ostenim să-i dăm replici. Domnia sa se ocupă de alte culturi, nu de cultura politică. Cultura politică, domnule Alecu, este ceva deosebit.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: fără considerațiuni personale, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

După fizic, și cultură...

Domnule vicepreședinte,

Eu v-am rugt, și de 4 ore încă n-am reușit să primesc un răspuns, în numele Grupului parlamentar, la două probleme: dacă, și, sigur, comisia de specialitate este de acord cu două solicitări ale noastre, noi rămânem la dezbateri și după pauza de la ora 13,00. Dacă nu, n-are rost să ne mai reîntoarcem, să ne pierdem vremea cu 30 de deputați ai puterii în sală.

După câte observați, cele două grupuri parlamentare ale opoziției - P.D.S.R.-ul și P.R.M.-ul - au plecat, cum au promis, ieri, fără alte condiționări, nefiind mulțumiți de modul în care a fost întocmit raportul, elaborat și adoptat, cu dreptul lor, pentru că este neregulamentar și neconstituțional.

Noi am avut încă o solicitare, pe lângă acestea două, și anume să ne dați un răspuns clar: dacă amendamentele care au fost respinse neregulamentar, dar total neregulamentar, abuziv, condamnabil, țărănist, fascist - cum se spune de către domnul deputat, președinte de comisie, vor fi acceptate să fie aduse în discuție, ca să participăm și noi la dezbatere, nu pentru a vă vedea pe dumneavoastră, că ne e dor când n-o să mai fiți, acum ne este altfel, atunci rămânem, că avem obiectul muncii, să discutăm, nu să ascultăm tiradele unora și alte altora aici, care vorbesc pe lângă. Totdeauna pe lângă. Și dumneavoastră îi lăsați să vorbească pe lângă, că, vă convine, probabil.

Dacă nu se acceptă, rostiți propoziția: "Nu suntem de acord". - și plecăm. Dacă rostiți propoziția: "Suntem de acord". - rămânem. Și ar fi spre beneficiul dumneavoastră. Ați fi mai credibili cu 5%. Legea ar putea fi aplicată că a rămas, totuși, o parte a opoziției la dezbateri, și că ați reușit, în sfârșit, la o lege atât de importantă, să păstrați totuși un minim dialog între putere și opoziție.

Ne dați răspunsul sau nu ni-l dați?

Că de la domnul Alecu n-avem ce aștepta, că și domnul Diaconescu l-a trimis în altă parte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, există un singur răspuns aici, și răspunsul trebuie să nu mai fie deformat în nici un fel.

Procedura care s-a votat pentru acest proiect de lege este procedura de urgență.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu este regulamentar!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedura de urgență a fost..., din motive de vacanță parlamentară și din motive de importanță a proiectului, s-au dat niște termene care au fost cunoscute de toată lumea, poate 2-3 care au lipsit în ultimele două zile, atunci, și care nu au știut de ele, deci, au fost niște termene care s-au dat, și toate amendamentele înregistrate conform regulamentului până în data de 15 iulie, în scris, la comisia sesizată în fond, vor fi acceptate pentru a fi susținute de cei care le-au depus.

Scrie în regulament că este așa, așa este și așa rămâne. Noi nu putem să interpretăm regulamentul acesta în mai multe feluri, iar dacă au fost făcute amendamente verbale, după acea dată, la comisie, ele, practic, au fost făcute după data respectivă.

Domnul deputat Emil Popescu a avut și dânsul două amendamente care s-au aflat în această situație și au fost respinse de comisie.

Ca atare, nu s-a făcut la comisie nici un fel de distincție între amendamentele depuse de putere și opoziție, nu voi face nici în modul în care voi conduce acestă ședință nici un fel de distincție între amendamentele corect depuse, până în data de 15 iulie, la comisie și care, eventual, din diverse motive nu au fost înregistrate în raport, dar amendamente care au fost depuse, așa cum s-a stabilit, conform procedurii acceptate.

Este un lucru pe care l-am spus. Îl repet, ca să fie cât se poate de precis: procedura de urgență va decurge din momentul în care vom relua lucrările, la ora 14,00.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Doresc să fac o declarație!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, faceți o declarație, domnule deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, în sfârșit, domnule vicepreședinte, am înțeles care este răspunsul dumneavoastră, ca președinte de ședință astăzi, a Camerei Deputaților. Din păcate, n-am primit răspunsul din partea președintelui Comisiei juridice, care n-a mai așteptat până la finalizarea dezbaterilor înainte de masă.

Voce din stânga sălii:

Mai are un proces!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Sigur că ceea ce ați spus dumneavoastră este un punct de vedere pe care-l exprimați în numele puterii și vreau să vă spun că ce spuneați dumneavoastră nu este legat de regulament și de realitate.

Domnule Popescu,

Din nou ați dezinformat sala, pentru că două amendamente ale domniei sale, despre care vorbea, sunt acceptate de către noi, în comisie, deci a făcut două amendamente, cu care am fost de acord, noi cei prezenți acolo. Am corectat două articole. Am făcut eu două amendamente, au fost de acord cu ele, s-au corectat două articole, sunt trecute în raport.

Părerea Comisiei juridice, da?

Este o minciună ce se face aici, cu dezinformarea domnului Popescu. Deci, domnul Popescu a avut două amendamente, pe care le-am acceptat. Întrucât dumneavoastră faceți discriminări la acest capitol, ca președinte de ședință, și-mi pare foarte rău că mă adresez dumneavoastră, pentru că noi amândoi ne respectăm reciproc, ca deputați și ca oameni.

Cele care sunt trecute în raport, de Comisia juridică, de disciplină și imunități, sunt 5 în total. îmi pare foarte rău pentru dumneavoastră, că sunteți implicat, personal, în derularea acestui proces legislativ, pentru adoptarea acestui act normativ. Eu nu vă acuz cu nimic, este dreptul dumneavoastră. Bine ar fi fost însă să fiți neutru și la condusul ședinței, și să fi fost neutru de la bun început, să nu conduceți ședința. Era mai firesc și normal, ca să nu fiți atacat nici înainte, nici după.

Dar, vreau să vă spun că tot ce s-a derulat ieri și azi la nivelul Camerei Deputaților demonstrează o dictatură și un abuz în interes personal al lunei părți a Parlamentului României, care poate să fie acum majoritară, deși nu prea este, în momentul de față, dar poate să devină minoritară peste un an de zile, când alții, dacă vor proceda ca dumneavoastră, o să aibă aceleași consecințe.

Din păcate, această practică dictatorială a majorității nu folosește țării, iar această lege în nici un caz nu folosește interesului național, nu servește populația României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Țin să vă spun că din punct de vedere...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mă scuzați...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... Țin să vă spun că din punct de vedere..., nu v-am dat cuvântul. Vă dau cuvântul. Așteptați.

Din punct de vedere al funcționării unei democrații neoriginale, cei care sunt înfrânți la vot, trebuie să accepte...

Voce din stânga sălii:

Pe regulament!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... faptul că au fost înfrânți la vot. În momentul în care nu acceptă și nu participă la vot, în momentul respectiv nu acceptă principiile de bază ale democrației. Am spus lucrul acesta de mai multe ori, de aici, de la microfon, și, ca atare, există niște reguli în regulamentul respectiv, pe care eu le voi respecta, iar dacă au existat anumite nereguli la nivelul comisiei, lucrurile acestea se pot rezolva prin votul majorității aici, în sală.

Eu personal nu cunosc aceste nereguli de acolo, pentru că nu sunt membru al acelei comisii, nu am participat la lucrările comisiei respective.

Eu știu doar atât, că plenul ieri a hotărât că raportul poate fi dezbătut și va fi dezbătut.

Acum vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sigur că dumneavoastră nu sunteți membru al Comisiei juridice și ați aflat doar de la noi și de la membrii Comisiei juridice cum s-au derulat lucrările acolo.

Totuși, ieri, ca membru al Biroului permanent, ați asistat la o discuție în care s-a relevat adevărul: s-a spus că raportul comisiei n-a fost adoptat cu votul majorității. Deci este neregulamentar.

Camera Deputaților nu poate să voteze împotriva regulamentului. Orice modificare a regulamentului se face prin inițiativă legislativă, și nu printr-o hotărâre... decât în final, a Camerei Deputaților.

Deci, regulamentul a fost încălcat și s-a recunoscut și, totuși, s-a supus la vot neregulamentar și ilegal, trecerea la dezbateri.

Dar este o altă problemă și să știți că erorile unei comisii nu le îndreaptă plenul Camerei Deputaților, că n-are voie să le îndrepte. Erorile sunt ale comisiei respective și trebuie retrimis raportul, pentru ca erorile să fie acolo îndreptate de la bun început.

Dar, întrucât dumneavoastră ați confirmat ceea ce de dimineață am înțeles că se discută aici, că nu sunteți de acord să se repună în discuție amendamentele noastre, deși eu le-am susținut în comisie și au fost respinse prin vot, iar câteva acceptate, deci și în procesul-verbal sunt trecute intervențiile și întrebările pe care le-am pus eu, ne vedem obligați, din păcate, deși am fi dorit să participăm la dezbaterea acestei legi, ca și noi, Grupul parlamentar al P.U.N.R., să nu mai participăm, în continuare, la dezbaterea pe articole, întrucât ar fi o prezență a noastră pur decorativă și pur formală.

Cei care participă din partea opoziției la asemenea chestiuni nici măcar nu au amendamente.

Este pur și simplu penibil să faci un asemenea joc politic de dragul de a câștiga ceva electoral.

Cu părere de rău, domnilor colegi de la putere, ne retragem și noi de la lucrările în plen. (În acest moment, Grupul parlamentar P.U.N.R. părăsește sala de ședință.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Petreu.

Am depășit timpul. O să vă rog să încercați...

 
 

Domnul Liviu Petreu:

O să încerc să fiu foarte scurt.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
 

Domnul Liviu Petreu:

Nu este cazul să facem confuzie absolut elementară. Confuzia între un amendament și ceea ce se numește o corectură de text. A teoretiza este foarte simplu, amendamentul schimbă substanța, corectura este altceva - îndreaptă o greșeală de exprimare.

Asemenea corecturi de text, pentru care mulțumim, aparțin și unor membri ai opoziției, și unor membri ai puterii, la comisie. Evidențiez pe domnul Gaspar, cu două, pe domnul coleg Emil Popescu, cu două. Este cu totul altceva, și aici este confuzia și trebuie să ne lămurim, amendamentul lui Emil Popescu, depus ulterior, cade.

Ei, acum vreau să vă spun încă ceva.

Sper că, cu ocazia orei de studiu pe care și-a luat-o, P.D.S.R.-ul va observa că în primele 67 de pagini ale acestui raport, sunt o mulțime din amendamentele dânșilor, și nu vă reiau paginația, pentru că dumneavoastră o aveți în față, de amendamente admise, față de celelalte până la 100 de pagini de amendamente respinse. În condiția aceasta, credem că nu se putea face mai mult.

Dacă dumneavoastră veți compara, o lege mai scurtă, ca raport, este Legea cu sportul. Are un raport asemănător, dar, pe partea teoretică, este identică.

Nu înțeleg de ce această lege trebuie să aibă niște condiții diferite de toate rapoartele ultimilor ani, de toate rapoartele acestui Parlament.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare care nu au decis să părăsească lucrările, așa cum au făcut-o câțiva lideri de grupuri cu grupurile respective, să-i convoace și să-i aducă pe toți colegii aici, pentru că va trebui să lucrăm în mod absolut regulamentar. La orele 14,15 reluăm lucrările.

Vă mulțumesc.

    • Pauză -
 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare, pentru a asigura cvorumul de lucru. Vă anunț că este de 163 astăzi și nu cred, nu știu dacă un apel nominal rezolvă problema aceasta. E o chestiune de responsabilitate individuală a fiecăruia.

Bun, ca să nu pierdem timpul, facem un apel nominal, pentru că, altminteri, pierdem timpul și nu câștigăm absolut nimic.

Rog pe al doilea secretar de ședință să vină încoace, ca să nu ni se reproșeze, cumva, încălcarea regulamentului.

Deci facem un apel nominal, până la capăt.

Vă rog.

Din partea dreaptă a sălii:

O singură dată!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O singură dată.

Hai să vedem!

 
 

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:
Achimescu Victor Ștefanprezent
Aferăriței Constantinabsent
Afrăsinei Vioricaabsentă
Albu Alexandruabsent
Albu Gheorgheprezent
Alecu Aurelian Paulprezent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)absent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antal Istvánprezent
Antonescu Crinabsent
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaabsentă
Ariton Gheorgheabsent
Asztalos Ferencprezent
Avramescu Constantin Gheorgheabsent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterprezent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuabsent
Bárányi Franciscprezent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorprezent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaabsentă
Băbălău Constantinabsent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Miticăabsent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruabsent
Berceanu Raduabsent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionprezent
Biriș Anamaria Mihaelaprezentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanabsent
Boda Iosifprezent
Böndi Gyöngyikeprezentă
Boștinaru Victorprezent
Bot Octavianprezent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileprezent
Brezniceanu Alexandruprezent
Bud Nicolaeabsent
Buga Floreaabsent
Bujor Liviuprezent
Burlacu Viorelabsent
Buruiană Aprodu Danielaabsentă
Buzatu Dumitruabsent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaprezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardabsent
Cândea Vasileabsent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeprezent
Chichișan Mironabsent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuabsent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionabsent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danprezent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaabsent
Cristea Gheorgheprezent
Cristea Marinabsent
Cunescu Sergiuprezent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionabsent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileprezent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreprezent
Dîrstaru Dorinprezent
Dobre Traianabsent
Dobrescu Smarandaprezentă
Dorian Dorelprezent
Dorin Mihaiprezent
Dragoș Iuliu Liviuprezent
Dragu Georgeabsent
Drăgănescu Ovidiu Virgilprezent
Drecin Mihai Dorinabsent
Drumen Constantinabsent
Dugulescu Petruprezent
Dumitrașcu Laurențiuprezent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Duțu Ionabsent
Elek Barna absent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianabsent
Filipescu Ileanaprezentă
Furo Iuliu Ioan absent
Galic Lia Andreiaprezentă
Gaspar Acsinteabsent
Gavra Ioanabsent
Gavrilaș Teodorprezent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinabsent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriuprezent
Gheorghiof Titu Nicolaeprezent
Gheorghiu Adrianabsent
Gheorghiu Mihaiabsent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghibernea Danabsent
Ghidău Raduprezent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanprezent
Godja Petruabsent
Grădinaru Nicolaeabsent
Grigoraș Neculaiabsent
Grigoriu Mihaiprezent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirprezent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Hlinschi Mihaiabsent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianabsent
Ifrim Dumitruprezent
Igna Ioanprezent
Ignat Ștefanprezent
Iliescu Valentin Adrianprezent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonprezent
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinprezent
Ionescu Gheorgheabsent
Ionescu Marinaabsentă
Ionescu Nicolaeabsent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Ioniță Nicuabsent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurca Teodor absent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauabsent
Kerekes Károlyprezent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilprezent
Kovács Csaba Tiberiuprezent
Lazia Ionprezent
Lădariu Lazărabsent
Lăpușan Alexandruabsent
Leonăchescu Nicolaeabsent
Lepșa Sorin Victorprezent
Lixăndroiu Viorelprezent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odisei prezent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheabsent
Marineci Ionelabsent
Marinescu Ioan Sorinabsent
Márton Árpád Franciscprezent
Matei Lucian Ionabsent
Matei Vasileabsent
Mátis Eugenprezent
Mazăre Radu Ștefanabsent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severabsent
Miclăuș Vasileabsent
Micle Ulpiu Radu Sabinprezent
Mihăilescu Petru Șerbanabsent
Mihu Victor Traianabsent
Miloș Aurelprezent
Mitrea Miron Tudorprezent
Mogoș Ionprezent
Moiceanu Constantinprezent
Moldovan Petreprezent
Moldoveanu Eugeniaabsentă
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Moroianu Geaman Adrian Tudorprezent
Moucha Romulus Ionabsent
Munteanu Ionabsent
Mureșan Ioanabsent
Musca Monica Octaviaprezentă
Nagy Ștefanprezent
Naidin Petreabsent
Nanu Romeoprezent
Năstase Adrianabsent
Neacșu Ilieabsent
Neagu Romulusabsent
Neagu Victorabsent
Negoiță Gheorghe Liviuprezent
Negrău Mirceaabsent
Nica Danabsent
Nică Mihailprezent
Nichita Dan Gabrielprezent
Nicolae Jianuprezent
Nicolaiciuc Vichentieprezent
Nicolescu Mihaiabsent
Nicolicea Eugenabsent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolaeabsent
Nistor Vasileprzent
Noica Nicolaeabsent
Oană Gheorgheabsent
Oltean Ioanprezent
Onaca Dorel Constantinabsent
Opriș Constantin Remusprezent
Osman Fedbiabsent
Palade Danprezent
Pambuccian Varujanprezent
Paneș Iosifprezent
Panteliuc Vasileabsent
Pantiș Sorinabsent
Papuc Aurel Constantinabsent
Partal Petreprezent
Pașcu Ioan Mirceaabsent
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelprezent
Păcurariu Iuliuprezent
Păunescu Costelprezent
Pârgaru Ionabsent
Pâslaru Dumitruabsent
Pecsi Franciscabsent
Pereș Alexandruprezent
Petrescu Ovidiu Cameliuabsent
Petrescu Silviuprezent
Petrescu Virgilprezent
Petreu Liviuprezent
Petrovici Silviaprezentă
Pintea Ioanabsent
Pițigoi Barbuprezent
Pop Ifteneprezent
Pop Leon Petruabsent
Pop Viorelprezent
Popa Aron Ioan prezent
Popa Danielaabsentă
Popa Ioan Mihai absent
Popa Nicolaeprezent
Popa Virgilabsent
Popescu Bejat Ștefan Marianprezent
Popescu Dumitruabsent
Popescu Emil Teodorprezent
Popescu Ioan Dan absent
Popescu Irineuprezent
Popescu Tăriceanu Călin prezent
Priceputu Laurențiuprezent
Protopopescu Cornelprezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard-Carolaabsentă
Radu Alexandru-Dumitruprezent
Radu Elena Cornelia Gabrielaprezentă
Ráduly Róbert-Kálmánprezent
Raica Florica Rădițaprezentă
Raicu Romulusabsent
Rákoczi Ludovicprezent
Rațiu Ionprezent
Rădulescu Cristianprezent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerbanprezent
Rânja Traian Neculaieprezent
Remeș Decebal Traianabsent
Rizescu Sergiu Georgeprezent
Roman Ioanprezent
Roșca Ioanprezent
Ruse Corneliu Constantinprezent
Sabău Traianabsent
Sandu Alecuprezent
Sandu Dumitru absent
Sandu Ion Florentin absent
Sassu Alexandruprezent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Sârbu Marianabsent
Secară Gheorgheabsent
Serac Florianabsent
Severin Adrianabsent
Simedru Dan Coriolanprezent
Simion Floreaprezent
Sirețeanu Mihailabsent
Sonea Ioanabsent
Spătaru Liviuprezent
Spiridon Didiprezent
Stan Vasileabsent
Stanca Teodorprezent
Stanciu Anghelabsent
Stancov George-Iulianprezent
Stănescu Alexandru-Octaviabsent
Stănescu Mihai-Sorinprezent
Stoica Valeria Marianaabsentă
Stoica Valeriuprezent
Sturza Popovici Cornelprezent
Székely Ervin-Zoltánprezent
Szilágyi Zsoltprezent
Șaganai Nusfetprezent
Șerban Georgeprezent
Ștefănoiu Lucaabsent
Șteolea Petruabsent
Tabără Valeriuabsent
Tamás Sándorprezent
Tarna Gheorgheprezent
Tăvală Tănase-Pavelprezent
Teculescu Constantinabsent
Tokay Gheorgheprezent
Trifu Romeo Mariusabsent
Tudor Marcuabsent
Tudose Nicolae-Florinprezent
Țepelea Gabrielprezent
Țocu Iulian-Costelabsent
Țurlea Petreprezent
Udrea Florianprezent
Vaida Francisc-Atilaprezent
Varga Attilaprezent
Vasilescu Nicolaeabsent
Vasilescu Valentinprezent
Vataman Dorinprezent
Văsioiu Horiaprezent
Vâlceanu Gheorgheabsent
Vâlcu Mirceaabsent
Vetișanu Vasileprezent
Vida Iuliuprezent
Vida Simiti Ioanprezent
Videanu Adrieanprezent
Vilău Ioan-Adrianabsent
Vintilă Dumitru Mugurelabsent
Vitcu Mihaiabsent
Vițelar Bogdanprezent
Voicu Mădălinabsent
Weber Ernest-Ottoprezent
Wittstock Eberhard-Wolfgangprezent

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog, acum, că v-ați motivat absențele, să-mi spuneți care este cvorumul, să putem începe lucrările.

O să-i rog pe colegii care au ieșit afară să fumeze să vină în sală, unde fumatul, evident, este interzis, pentru că trebuie să respectăm cvorumul de lucru pe care îl avem.

Rog liderii de grupuri să ia măsuri, ca să nu părăsească sala colegii care au spus că sunt prezenți, pentru că, de fapt, nu mai sunt prezenți, în cazul în care se face un vot și se cere numărarea voturilor.

La apelul nominal au răspuns 188 de deputați și îi rog pe cei care au răspuns și au ieșit afară, să vină în sală, pentru că avem nevoie de fiecare pentru voturile acestea și dacă stăm, facem un efort și încercăm să trecem această lege.

Deci, s-au aprobat cei doi timpi propuși de președintele comisiei sesizate în fond și anume: 2 minute pentru intervenții pe articol și respectiv 15 ore pentru tot proiectul.

Domnul deputat Valentin Iliescu dorește să facă o declarație personală înainte de a intra în titlul legii, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de orice, doresc să fac afirmația că am participat practic tot timpul, de ieri de la prânz și până astăzi și am ascultat cu atenție, nevociferând în nici un fel la toate afirmațiile care s-au făcut aici, chiar dacă trebuie să recunoaștem cu toții că au fost și lucruri deplasate și o să vă rog, tocmai acum când trecem la faza discuțiilor pe articole, să dați dovadă de înțelepciune și să încercăm să facem lucruri bune.

Mă aflu aici, prezent în sală și mă simt obligat să fac o anumită declarație, tocmai pentru că la finalul primei părți a ședinței, șeful meu de grup parlamentar, domnul deputat Ioan Gavra, a afirmat din partea Grupului parlamentar PUNR că nu vom participa și, într-un fel, prezența mea aici ar putea însemna și ați putea-o considera un fel de desolidarizare de colegii mei din grupul parlamentar, în nici un caz față de punctul lor de vedere, față de ideile pe care ei le susțin și o fac, vă asigur, corect.

Sunt prezent aici în sală și o spun foarte deschis și este un punct de vedere pe care mi l-am însușit în multele întâlniri cu oamenii, că nici o bătălie și mai ales o bătălie politică nu se poate câștiga prin neprezentare și de aici am venit și vreau să vă spun că voi fi prezent la ședință, chiar dacă nu sunt autorul unor amendamente, dar că le voi susține, pentru că multe din ele, stimați colegi, sunt foarte corecte, chiar dacă ele au fost respinse de reprezentanții comisiei.

În al doilea rând, aș vrea să fac o afirmație foarte importantă, tocmai pentru că, practic, de o zi întreagă ne punem etichete: comuniști și moșieri. Nu sunt de acord și vreau să vă spun că nu sunt, conform acestei legi, nici unul din cei care-și va obține cine știe ce moșii, cine știe ce terenuri, vile, case sau știu eu mai ce și nici nu sunt fost chiriaș sau proprietar într-o casă naționalizată.

Am făcut această afirmație, stimați colegi, pentru că, de fapt, în prisma discuțiilor purtate, nu numai ieri și astăzi, ci practic încă de la adoptarea Legii nr.112, dar cu atât mai mult în ultimul timp, noi am creat o problemă falsă, pe care astăzi, prin prisma consecințelor acestei legi, nu o realizăm așa cum ar trebui. Și când spun acest lucru, mă refer, în primul rând, la acea categorie pe care o reprezint și eu și copilul meu și probabil mulți cetățeni din această țară, care nu aparțin nici uneia dintre categorii, dar care, dacă legea va fi aplicată așa cum comisia a hotărât și cum Guvernul susține, va avea de suferit și va plăti într-o anumită perspectivă, nu numai pe termen scurt, ci și mediu și lung, consecințele unor decizii pe care eu spun că nu le-am luat și dumneavoastră riscați să le luați fără suficient discernământ. De ce spun, stimați colegi, acest lucru? vreau să vă spun că, în continuare, voi fi unul dintre cei care vor asculta cu multă atenție toate argumentele dumneavoastră.

Ca deputat și ca președinte al Comisiei de muncă și protecție socială, stimați colegi, am fost, în cel puțin 30 de cazuri, pus să discut la comisie o lege bună, corectă, foarte necesară pentru categorii profund dezavantajate din societatea românească, pentru șomeri, pentru tineri, pentru pensionari și de fiecare dată ne-am blocat și am amânat sau chiar am respins un proiect de lege, de fiecare dată argumentând un lucru esențial și care era regulamentar, acela că nu existau surse și că nu era menționată sursa de finanțare. Astăzi, trebuie să vă spun că trebuie să constat cu profundă amărăciune că se petrece o premieră în Parlamentul post-revoluționar al României, acela de a intra în faza discuțiilor pe articole, lăsând la o parte discuțiile legate de procedură, de regulament, de Constituție, când suntem nevoiți și discutăm o lege în care nu se face evaluarea financiară a consecințelor acestei legi și mai ales în condițiile în care practic, deși judecăm, discutăm, comentăm acest aspect, nu realizăm cât de serioase vor fi consecințele ei.

Din acest punct de vedere, și o să închei, stimați colegi, eu repet, au fost oameni care au luat cuvântul de 20 de ori de ieri până astăzi, n-am intervenit niciodată și vă rog să mă credeți că nu voi interveni, pentru că eu cred că o problemă atât de serioasă trebuie să facă ca oricare dintre dumneavoastră, mai mult sau mai puțin argumentat, să vină să-și expună punctul de vedere, de aceea suntem în Parlamentul țării.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu am o rugăminte.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Să vin și să vă spun, stimați colegi, că din acest punct de vedere...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Numai puțin și închei, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, să vă rezumați la intervenția dumneavoastră și să nu facem din nou dezbateri generale sau intervenții generale pe lege, rezumați-vă la timp câteva cuvinte, ca să putem începe legea.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte, închei. Ultimele două fraze și cu aceasta vă rog să treceți mai departe la dezbaterea pe articole.

Vedeți dumneavoastr㠖 și aici este iarăși un prilej de a vă determina să meditați la un subiect foarte serios: vorbiți de proprietate, dar, din păcate, o faceți discriminatoriu. Spun discriminatoriu, pentru că nu tratați în egală măsură modul în care este astăzi administrat patrimoniul de stat și când spun acest lucru, chiar în condițiile în care raportul S.R.I. confirmă faptul că procesul de privatizare este un proces sistematic de jefuire și de înstrăinare a avuției naționale, nu vă preocupați cu aceeași seriozitate și forță în a stopa acest proces degradant.

Mai mult, și aici este ultima idee cu care aș vrea să închei, tocmai pentru că consecințele financiare ale unui asemenea proiect pe care astăzi îl discutăm, sunt unele foarte mari și tocmai pentru că, discutând cândva de privatizare și de proprietate, celor care au muncit 30-40 de ani în societatea de dinainte, societatea comunistă, le-ați oferit, dumneavoastră sau Parlamentul trecut, dreptul numai la un certificat și la un cupon care însemna un milion de lei, să vă gândiți și să estimați dacă bugetul țării poate să ofere foștilor proprietari ceea ce scrie astăzi în raport. Eu cred că nu este posibil așa ceva și că dincolo de, știu eu, dorințele noastre, trebuie să găsim soluția cea mai adecvată pentru posibilitățile României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, ați făcut considerații generale, ar fi fost bine să vă opriți doar la cele personale privind participarea dumneavoastră.

Titlul legii.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

O chestiune de procedură.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt amendamente respinse. Procedură? la titlul legii? Nu puteți să aveți decât amendament la titlul legii.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Este o chestiune de procedură la titlul legii. (Vociferări din dreapta sălii.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La titlul legii este o chestiune de procedură? Nu există chestiune de procedură la titlul legii, dar vă rog, în fine, să vedem dacă...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Este o chestiune strict de procedură, numai o jumătate de minut vă rețin.

În orice lege este absolut obligatoriu ca tilul să concorde cu conținutul, or, domnia voastră vedeți că titlul nu concordă cu art.1, de aceea, vă propun ca procedură, așa cum am făcut și în alte dăți, să lăsați titlul la urmă, pentru ca să dispară 6 martie 1945, dacă acceptați art.1 așa cum este aici, și să puneți 6 septembrie 1940.

Deci, lăsați la urmă titlul, cum s-a mai lăsat și în alte părți, în alte dăți.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, rămâne... O să-i dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu, dar pentru că este o chestiune de procedură pe care ați ridicat-o, dar eu cred că...

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Bineînțeles că nu este o problemă de procedură, este o problemă de fond, s-a discutat. Propunerile de tot soiul făcute în legătură cu titlul și cu 1940 sunt greșite, ele trebuie respinse, pentru că nu vorbim de Legea din 1940 în efectele produse în 1940-41-42-43-44-45, ci de faptul că puterea dictatorială totalitară, începând cu 1945, a înglobat și efectele acestei legi și le-a trecut în nocivități. Aceasta discutăm noi. De aceea, perioada este bine fixată: 1945 până în 1989.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Cu aceasta trecem la votarea titlului legii. Aveți amendament la titlul legii? Nu. Există un procedu de lucru aici, care este următorul. În momentul în care cineva are un amendament, și-l poate susține.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

O întrebare pentru domnul președinte de ședință.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnule Iliescu, dați-mi voie să vă răspund eu imediat. Dacă am fi într-o procedură obișnuită, v-aș răspunde la 10 întrebări. Mie nu îmi este frică de răspunsuri, și de întrebări și de răspunsuri, ca la carte dacă vreți, ca la școală. Toată discuția este că suntem într-o procedură de urgență și tot partea adversă, nu dumneavoastră, ne tot reproșează că nu respectăm procedura de urgență. În procedura de urgență, nu se mai pun întrebări.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în procedura de urgență...

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Eu nu refuz o mie de întrebări și de discuții cu dumneavoastră afară, dar aici, dacă derogăm, o să vină peste o zi să spună: Vedeți că derogați de la procedura de urgență? Trebuia să aplicăm 48 de ore procedură și am aplicat 15 zile și tot dumnealor ne-au reproșat.

Deci, vă rog să puneți totuși întrebarea. Veniți totuși, ca să nu ziceți că nu vrem, dar numai o dată și cu asta, basta.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă îmi permiteți. Îi dau cuvântul domnului deputat Iliescu. Vă rog puneți întrebarea concis, scurt.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc pentru generozitate, domnule președinte Popescu și domnule președinte de ședință. Ca student, este adevărat, n-am făcut dreptul, dar totuși îmi permit, susținând punctul de vedere al colegului meu, domnul deputat Țurlea, și spunându-vă că și eu, preluând un punct de vedere din avizul Consiliului Legislativ, care spune că legea este în neconcordanță cu textul art.2 alin.1 lit.b), când se vorbește nu de imobile, ci de bunuri preluate prin confiscarea averii, să vă rog, după ce parcurgem textul întregii legi, domnule președinte, și luați-o ca pe o propunere – eu aș spune – coerentă, nu este neapărat a mea, este chiar punctul de vedere al Consiliului Legislativ, după ce parcurgem întregul text al legii și votăm punct cu punct întreaga lege, atunci să încercăm să găsim o titulatură cât se poate de acoperitoare pentru această lege și eu cred că problema poate merge mai departe.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu (din bancă):

S-a discutat la comisie.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am îndrăznit, stimate coleg Grigoriu, să ridic această problemă, pentru că nefăcând parte din această comisie, vreau și eu o lămurire. Îmi cereți să votez în necunoștință de cauză? Argumentul cu care s-a respins este "respins prin vot". Am și eu nevoie de o justificare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Iliescu, domnule deputat Iliescu îmi permiteți să vă spun următorul lucru: s-au discutat aceste lucruri ca amendamente la comisie, au fost nenumărate discuții probabil acolo. Ca atare, avizul Consiliului Legislativ este, așa cum știm, consultativ. Îi dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu pentru a vă răspunde la întrebarea pe care ați spus-o, după care intrăm să votăm legea. Vă rog.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vom răspunde deci cu argumentele pe care le-am folosit cu toții în comisie, în sinteză, că este adevărat că titlul unei legi trebuie să reflecte raporturile pe care ea le reglementează domeniului de aplicațiune, dar aceasta nu trebuie înțeles mecanicist, mot-a-mot. Este posibil, evident, într-o lege să vorbim și de tramvaie, dar nu introducem tramvaiele în titlul legii.

Eu v-am luat un exemplu de școală, pentru ca să vedeți că la fel procedați și dumneavoastră. Dacă lăsăm titlul la o parte și îl vom vota la urmă, abia bine atunci ne vom abate de la o metodă de reglementare, de o tehnică de reglementare clasică, normală, obișnuită; întâi capul și după aceea picioarele.

Prin urmare, titlul legii reflectă esențialele raporturi rezolvate prin lege, nu-i nevoie neapărat să fie așa o legătură de la sunet la sunet între una și cealaltă. Prin urmare, dar v-am răspuns pe fond.

Legea din 1940, în sine, nu era greșită, domnule Iliescu, era vorba de o lege de rechiziții, care, dacă n-ar fi venit regimul comunist la putere, și-ar fi produs efectele normal și bunurile se restituiau, dar dumnealor au reținut în continuare bunurile rechiziționate și din acel moment începe raptul, din momentul în care nu restituie. Războiul s-a terminat, legea de rechiziție prevedea că trebuiau restituite și prietenii noștri nu le-au mai restituit. Pierdem timpul. Vă rog să votați titlul legii așa cum este!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta trecem la titlul legii. Amendamente susținute din cele respise nu susține nimeni.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri?

Deci, titlul cap.I. Amendamente respinse susținute sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 alin.1, textul inițiatorului. Amendamente respinse susținute nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Alin.2. Da, spuneți.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Am un amendament. (Vociferări, proteste din dreapta sălii.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos faceți liniște! Încercăm să nu tensionăm lucrurile. Spuneți! Aveți un amendament respins la art.1 alin.1. Deci, după art.1, nu am ajuns încă după art.1.

Art.1 alin.2 este un amendament propus de Grupul PDSR, acceptat de comisie. Dacă sunt alte amendamente respinse susținute? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 1 vot împotrivă, nici o abținere, adoptat.

Alin.3, textul inițiatorului. Amendamente nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, nici un vot împotrivă, adoptat.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, adoptat.

Înaintea art.2, domnul deputat Țurlea. (Dorește să vină la microfon domnul deputat Grigoriu Mihai.)

Vă rog. Procedură? Da, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă rog să remarcați că, din păcate, în raport este o greșeală. Ceea ce ați spus că este alin.3, este notat cu 2. Eu nu o să mai intervin la probleme din acestea de redactare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, am spus alin.3.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Ați spus alin.3, dar în raport este trecut cu 2.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o greșeală de redactare, apare de două ori alin.2. Sigur că este o greșeală de redactare și trebuie tratată ca atare.

După art.1, domnul deputat Țurlea a avut un amendament la comsie.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

De fapt este un articol, l-am intitulat 1.1, să vedem cum intră la sfârșit.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu se aude, vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Bănuiesc că nu este majoritatea parlamentară pe fir.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am rămas în sală, în primul rând, pentru faptul că fiind istoric, am datoria, în această calitate, să încerc să vă conving să îndreptăm o nedreptate flagrantă istorică făcută împotriva cetățenilor de origine română și evreiască din Transilvania de Nord.

Iată amendamentul pe care vi-l propun atenției domniei voastre: "Intră sub incidența prezentei legi și imobilele preluate abuziv de către autoritățile administrative maghiare sau însușite de către cetățeni maghiari în urma unor sentințe judecătorești ce au avut la bază legi rasiste în zona din Transilvania ocupată de Ungaria în perioada 1940-1944." Iată, pe scurt, motivația acestei propuneri.

Fără acest articol, legea ar duce la consfințirea definitivă a furtului proprietății românești și evreiești, furt patronat de către statul maghiar în zona ocupată din Transilvania de Nord. Sunt câteva mii de documente care demonstrează ceea ce v-am spus mai înainte, eu le-am parcurs pe toate, ele se află la dispoziția oricui în arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Serviciului Român de Informații, a Ministerului Apărării Naționale și Arhivele Istorice Centrale. Câteva sute din aceste documente le-am publicat acum 3 ani într-un volum masiv.

Furtul acestei proprietăți românești a fost sintetizat – numai la un asemenea document fac aluzie – a fost sintetizat într-un memorandum înaintat de Guvernul României către Guvernul german, sub semnătura primului-ministru de atunci, Mihai Antonescu, la 22 septembrie 1942. 22 de pagini din acest memorandum cuprind exact prezentarea furtului proprietății românești în Transilvania de Nord. Ce s-a întâmplat cu această proprietate?

Sunt două categorii de lucruri. Cu această proprietate au fost împroprietăriți: 1. cetățeni de origine maghiară; 2. bisericile maghiare. Ca o culme, vă dau cel mai impresionant lucru, un proces-verbal din 18 septembrie 1940, încheiat în comuna Ip, după acel asasinat în masă al românilor de acolo, încheiat de colonelul Kaza Laszlo, în care se spun următoarele: averea celor decedați, casele inclusiv, în conformitate cu dispozițiunile în vigoare ale statului maghiar, a trecut în proprietatea statului maghiar. Ulterior, toate au fost date ca proprietate unor cetățeni de origine etnică maghiară.

Acum, dacă nu acceptați acest amendament, înseamnă că batem în cuie definitiv ceea ce exista în 1945. Este vorba, deci, nu numai de case, de proprietate imobiliară în general, de mine, comerț, ș.a.m.d.

Am prezentat în comisia noastră acest amendament și cu o indignare care m-a surprins, domnul Tokay mi-a spus furios că ceea ce propun este un exemplu de fascism. Cum să fie fascism când vrem să îndreptăm niște samavolnicii la adresa populației românești și evreiești din Transilvania de Nord.

Am, prin filiere diferite, pentru că oamenii PUNR-ului sunt peste tot în această țară, listele tuturor proprietăților revendicate de către UDMR. Între aceste liste, un lucru extrem de curios, este și casa de rugăciuni din Trăznea, care a fost proprietate evreiască, a fost o casă de rugăciuni a evreilor de acolo, exterminați alături de români în 1940.

Vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să votați această lege, pentru a îndrepta, pentru a anula o nedreptate istorică la adresa poporului român.

Distinsul nostru coleg, domnul Ciumara, mi-a spus în pauză următoarele lucruri care m-au frapat - mi le-a mai repetat și la Izvorul Mureșului: Domnule, chiar dacă ai dreptate, niciodată nu se va vota o propunere a dumitale, pentru că vine de la un om care este etichetat drept naționalist.

Vă rog, de aceea, doamnelor și domnilor, să nu o considerați o propunere a mea, ci o propunere care vine să facă dreptate poporului român din Nordul Transilvaniei, nu numai cetățeni români, dar și cetățeni evrei, acei evrei care au fost duși și exterminați în lagărele germane și proprietățile lor au fost luate de către maghiari. Dacă nu aveți grijă de români, măcar de evrei să aveți grijă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Ați depășit cele două minute pentru susținere. Domnul președinte Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, bineînțeles că s-a depășit timpul, dar s-a și pierdut timpul. Suntem într-un caz clasic de pierdere a timpului într-o procedură de urgență în care dumnealui discută. Un amendament ar fi. L-am lăsat totuși pe domnul Țurlea să-și facă numărul, pentru că trebuie să-și facă totuși cineva numărul, pentru ca să dăm un exemplu clasic de cum poate cineva să vrea pe dos o treabă. Dumnealui, mare român, se preocupă foarte mult de evrei. Dumnealui, mare român, încearcă să facă așa fel încât să introducă aici o sursă de zâzanie între noi și alți colegi ai noștri. Arăt eu așa cu mâna dreaptă. (Arată amenințător cu dreapta.)

În sfârșit, este preocupat foarte mult de chestiunea bisericilor, deși ar fi trebuit să știe că mai marii bisericilor, când s-au întâlnit acuma de curând, au confirmat hotărârea din Liban din care rezultă că toate chestiunile problemelor bisericești, inclusiv restituiri de lăcașe de cult, vor fi soluționate pe cale amiabilă, în interiorul organelor bisericești, prin reprezentanții lor, tocmai pentru ca statul să nu se amestece prea mult în chestiunile bisericii. Și cu aceasta am terminat. Vă rog să respingeți amendamentul pe fond.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu (din bancă):

Să spuneți că este tardiv.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Am spus că este tardiv, dar am arătat că am acceptat discutarea lui pe fond, o dată pentru totdeauna, ca să demonstrăm că am avut bunăvoință, dar amendamentul pe substanța lui este neîntemeiat. Dacă tot am pierdut timpul, vă rog să dați un vot pe fond și să respingeți amendamentul ca nefondat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia și-a spus cuvântul. Domnule deputat Stancov, vă rog, faceți o precizare.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Vă rog, am spus înainte de pauză. Dacă o dată am fost neînțeleși sau am înțeles noi greșit eleganța democratică, astăzi am stabilit ceea ce trebuia să stabilim încă de aseară că trecem la dezbaterea pe articole în procedură de urgență. Amendamentele tardive nu se supun la vot. Ele s-au constatat ca atare și nu mai are rost să votăm ceea ce nu intră în discuție pe fond.

Deci, nici nu se dezbat pe fond, deci, nici nu se discută, deci, vă rog să continuăm pe procedura regulamentară: amendamentele făcute în termen de către cei care le-au făcut se susțin, dacă vin să le susțină, noi, văzând că nu sunt susținute, vom lua votul pe măsură. Nu o să le dezbatem între noi.

Amendamentele făcute de către alții după termen, nu sunt în termen și ca atare nu discutăm. Ca atare, ce discutăm în afara regulamentulului? Avem 10 ore din care am pierdut deja de la ora două fără un sfert sau când am stabilit, câteva ore, s-ar putea să vorbim două articole și titlul și tragem votul.

Eu vă rog să fim decenți să facem o dezbatere corectă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. În ce dată ați depus amendamentul și la ce comisie domnule deputat? (Vociferări.) (Domnul deputat Petre Țurlea vine la prezidiu.)

Vă rog frumos, vă rog foarte frumos!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Nu se poate! Vă bateți joc de noi! Domnul Gavra ne-a luat vreo 7 ore din intervenții. Vă rog să răspundeți la următoarea întrebare: Ne-a dus cu zăhărelul 7 ore domnul Gavra sau nu?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, domnule Popescu, să vă stăpâniți!

Onorați colegi, onorați colegi,

Avem un regulament care spune așa: deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în termen de cel mult 48 de ore. Comisia sesizată pentru această lege a fost o singură comisie, Comisia juridică, celelalte comisii au fost sesizate pentru avize. Deci, nu se poate spune că nu au fost sesizate și mai spune aici că, depuse la comisie, chiar dacă nu apar în raport, ele trebuie să fie dezbătute.

Ca atare, eu vă supun spre aprobare acest amendament susținut, care nu apare în raport.

Voturi pentru? 3 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? 15 abțineri.

Este respins cu majoritatea voturilor.

Trecem la art.2, lit.a).

Este depus în termen? Nu există nici un fel de înțelegere privind amendamentele decât data de 15 iulie. Acest amendament a fost depus pe 6.

Comisia juridică?

Referitor la amendamentele propuse de către deputații independenți există data de 15 depusă sau nu? Dacă nu există data de 15, eu nu le pot lua în seamă.

Aveți cuvântul, domnule deputat Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog frumos, este bine să ne ținem totuși de texte, chiar dacă suntem, cum s-ar spune, unde suntem.

Eu v-am citit de nu știu câte ori acest text, art. 103 din regulament: "Deputații, grupurile sau Guvernul pot prezenta amendamente motivate care se trimit…" și urmează formularea la singular "…comisiei sesizate, în termen de 48 de ore…", și nu comisiilor sesizate, "În același interval de timp, avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond.". Deci, din nou se precizează clar că este vorba de o singură comisie, cea sesizată, și că aceasta sesizată este cea sesizată în fond, pentru că altfel ar fi trebuit să spună că se fac rapoarte sau se dau comisiilor "sesizate", la plural, și s-ar fi înțeles că era una sau două în fond și altele în avizare.

Noi suntem pe un text care este defectuos întocmit, dar care este clar – se referă la comisia sesizată în fond. Comisia sesizată în fond a fost Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnii au venit cu amendamente din afară. Aici este toată discuția, iar eu am susținut în Parlamentul vechi, și acesta este adevărul, că dacă cineva vine în ultimul minut în procesul de adoptare a unei legi și semnalizează o greșeală gravă nu trebuie să ne împiedicăm de formă, înțeleasă greșit, absolutizată, ci trebuie să reparăm greșeala dacă este gravă, seriosă, importantă, și amendamentul meu a fost primit și face parte din Regulament.

De aceea, dumneavoastră veți examina un lucru simplu: ceea ce cer dumnealor reprezintă altceva sau reprezintă o greșeală gravă a legii? Că dacă este o propunere oarecare, este tardivă; intră în câmpul rezolvării deja pe tardivitate. Dar orice amendament care vizează o greșeală gravă și care nu poate fi altfel remediată poate fi primit și în ultimul minut al "meciului". Aceasta este distincția pe care am făcut-o și pe care am acceptat-o din vechiul regulament.

Urmează să vedeți acum ce doresc dumnealor, și eu cred că face parte din acelea care sunt amendamente obișnuite, nu afectează legea cu ceva grav și trebuie respins.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În momentul de față este o singură chestiune care pentru mine este clară: nu poate să fie acceptat un amendament decât dacă a fost depus în scris în termenul de 15 iulie.

A fost depus sau nu? Aceasta este problema. Dumneavoastră, vă rog să-mi răspundeți prin da sau nu.

 
 

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

În prima parte a discuției am cerut un răspuns atât din partea dumneavoastră, cât și din partea Comisiei juridice - dacă hotărârea Comisiei juridice luată în momentul în care s-au dus aceste amendamente se menține sau nu. Mi s-a răspuns că se menține. Și, în această idee, eu vreau să vă prezint un amendament care semnalează o greșeală gravă a aceste legi. Dacă vreți să acceptați, bine, dacă nu, desigur, nu are sens să întreținem o polemică pe această temă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci este o chestiune de procedură. Procedura rămâne valabil㠖 este procedura de urgență. A existat un termen; așa cum în termenul respectiv puteați să depuneți aceste amendamente, puteți să le depuneți la Senat. Eu nu văd de ce să nu facem anumite corecturi în cazul în care acest lucru este posibil.

Pentru mine, dacă nu apare undeva înregistrat, așa cum a apărut acesta în 6 iulie, restul este vorbă. Nu pot să accept un amendament venit de indiferent unde.

Art.2, lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Lit.b).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Lit.c), textul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Lit.d).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate, adoptat.

Lit.e).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Lit.f).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Lit.g).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Alin.1 de la art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art.3, lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

Vreau să susțin un amendament!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți amendament depus?

Nu se pot susține decât amendamentele care au fost depuse până în data de 15 în scris la comisii. Și, dacă aveți amendament depus până în data de 15, da.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

Pot susține alt amendament?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu. Nu se poate susține nici un alt amendament. Așa este regulamentul nostru; nu l-am făcut noi; îl aplicăm.

Deci, lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Unul.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Lit.b).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Lit.c).

Este un amendament respins, al domnului deputat Marton.

Vă rog. Aveți cuvântul. Puteți să vă susțineți amendamentul respins.

 
 

Domnul Arpad Francisc Marton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Membrii grupului nostru parlamentar n-au depus prea multe amendamente la această lege. Veți vedea că la amendamente respinse depuse în timp veți găsi doar trei astfel de amendamente care vizează două probleme de fond fundamentale.

Deși, aici, în cuvintele introductive s-a vorbit despre ideea că proprietatea este sacră, că nu este voie să facem discriminare între diferitele forme de proprietate, această lege are niște carențe făcând această discriminare. Sunt două lucruri diferite, de aceea accentuez. La amendamentul pe care îl susțin nu este vorba de persoanele juridice care reprezintă bisericile, pentru că acea problemă o voi trata în celălalt amendament, la art.8. Deci, să nu fie o confuzie.

La lit.c) se vorbește de persoanele juridice care au activat neîntrerupt până în 1989, adică până la apariția acestei legi, or știm cu toții că persoanele juridice de drept privat ori au fost transformate în ceva socialist ori au fost desființate. Deci, în afară de partide care sunt amintite expresis verbis în această lege, toate celelalte – persoanele juridice, academie și biserici – cam acestea sunt, după cunoștințele mele, și-au întrerupt activitatea. Deci toate asociațiunile culturale, sportive sau de altă natură, toate formele de cooperativă privată și-au întrerupt activitatea; fundațiile și-au întrerupt activitatea.

Dumneavoastră, poate foarte mulți dintre dumneavoastră, ați primit de la CENTRAS o hârtie în acest sens, prin care, printre problemele pe care le ridică, și soluția pe care o dă, se află această formulare – "și-au reluat activitatea", fiind vorba de asociații și fundații.

Amendamentul meu vizează această problemă, și sună astfel: "…precum și a celor a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în timpul dictaturii totalitar-comuniste și au fost reînregistrate până la data de 31 decembrie 1992.".Am dat o dată, ca să nu se trezească cineva după această lege și să înființeze știu eu ce asociațiune care încă n-a fost reînființată. Deci trebuie să dăm o dată fixă. Nu țin la această dată de 31 decembrie 1992; poate să dispară. Putem să găsim o altă dată.

Eu am crezut că în decurs de doi ani aceste asociațiuni, fundații, cooperative au putut fi reînființate, existând această dorință. Vă dau exemple: ASTRA, Fundația Gojdu. Gândiți-vă la situația, cel puțin interesantă, în care România face demersuri ca această fundație să-și recapete drepturile patrimoniale în Ungaria, iar noi, în România, nu dăm această posibilitate acestei fundații - prin lege nu acordăm această posibilitate, pentru că, fiind desființată, neactivând până la apariția acestei legi, Fundația Gojdu în România n-ar putea beneficia de o retrocedare a bunurilor sale imobiliare. Drept pentru care, eu vă rog să gândiți profund asupra acestei probleme, mai ales că ați fost sesizați și de societatea civilă că este o problemă care trebuie să fie rezolvată cumva, dacă ați fi de acord să votați amendamentul meu.

Mai există un amendament respins. Domnul Pecsi vorbește de asociațiile profesionale care, dacă ați accepta amendamentul meu, ar cădea sub incidența acestei prevederi sau, dacă găsiți că ar trebui să fie modificat, să fie lăsată această dat㠖 31 decembrie 1992 sau să fie o altă dată sau formularea dată de CENTRAS, adică "…și-au reluat activitatea…", eu sunt deschis pentru orice reformulare. Deci ar fi doar o reformulare nu de fond, dar cred că ar trebui să ne gândim cu toții foarte atent și, dacă nu se poate altfel rezolva, să încercați să-l retrimiteți la comisie, să se rediscute această problemă, pentru că este o problemă destul de importantă.

Vă spun încă o dată: în afară de Academia Română, acest punct c) nu se referă la nimeni altcineva.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului.

Această parte privind continuarea activității ca persoană juridică reprezintă textul preluat din textul inițial al proiectului care a venit de la Guvern.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorul solicită respingerea acestui amendament, pentru că un argument juridic și un argument de bun simț se opun admiterii acestui amendament.

Argumentul juridic este următorul: nu trebuie să confundăm persoana juridică, o entitate juridică colectivă, cu persoana fizică. În cazul persoanei fizice, continuitatea se manifestă prin moștenitori. În cazul persoanei juridice, există, de asemenea, o continuitate în măsura în care se produce o reorganizare prin comasare, fuziune, absorbție. Dacă însă încetează activitatea persoanei juridice, aceasta echivalează cu o moarte fără moștenitori. Nu se mai poate vorbi de o continuitate a persoanei juridice, chiar dacă ea a fost desființată abuziv. Există și crime. Este adevărat că desființarea unor asemenea persoane juridice de către regimul comunist a echivalat cu o crimă, numai că nu au existat moștenitori, persoane juridice care să moștenească ceea ce au avut în patrimoniu persoanele juridice desființate. Nemaiexistând o asemenea continuitate juridică, nu se mai poate pune astăzi problema ca patrimoniul să fie preluat de o asociație care a fost reînființată dup㠒90 care, deși poartă aceeași denumire, este în realitate altă persoană juridică; nu este persoana juridică desființată în ’40, în ’47 sau în ’50.

Argumentul de bun simț care se opune admiterii acestui amendament este următorul: se pot naște situații care să permită abuzuri nelimitate.

Cine ne garantează nouă că astăzi nu se reunesc 20 de persoane care își dau denumirea de Institutul de domnișoare al societății ortodoxe a femeilor române și spun că "Noi vrem patrimoniul acestei societăți desființate în ‘47"? Eu mă pot reuni cu inițiatorul acestui amendament și spunem că suntem succesorii Institutului de domnișoare.

Asemenea abuzuri se pot petrece în mod nelimitat. Iată de ce acest argument de bun simț ne îndeamnă să nu facem confuzia între diferitele societăți înființate dup㠒90 care foarte bine au o anumită activitate, pot avea aceleași obiective pe care le-au avut și societățile desființate, dar care nu sunt aceleași societăți și care nu au un raport de succesiune cu vechile societăți.

Așa stând lucrurile, vă rugăm să respingeți amendamentul sau să păstrați soluția comisiei care a respins amendamentul.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

De procedură! Dați-mi voie!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem în procedura de votare la acest articol, pe un anumit amendament, pe o anumită intervenție. După ce facem acest vot vom discuta. Înainte de vot nu se poate.

Deci s-a făcut un amendament de către domnul deputat Marton, a fost susținut de dânsul acest amendament, inițiatorul l-a respins, au existat argumente și de o parte și de cealaltă.

Comisia dorește să intervină?

Domnul deputat Stancov.

Aveți 2 minute.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Amendamentul a fost discutat cu colegii noștri de la UDMR. Îmi permiteți să spun că amendamentul nu este fundamentat; argumentația nu este numai cea spusă de domnul ministru anterior, ci cea rezultând din afirmațiile făcute de colegul care a susținut amendamentul.

Revendicările statului român în relația cu statul maghiar sunt la nivelul relațiilor interstatale.

Discuția că unele bunuri ale unor persoane juridice – fundații – ar fi fost preluate de statul român și sunt în suveranitatea statului român ne face să înțelegem că toți cei aici de față suntem practic cetățeni ai statului român și nu văd nici o problemă care să ne diferențieze sub aspectul reglementării.

Pe de altă parte, o reparație integrală nu ne putem permite din simplul fapt nu numai pentru că argumentele anterioare conving pe toată lumea, ci, chiar dacă am vrea, nu avem cu ce să reparăm în maniera în care se propune. S-au schimbat multe în România și, vrând-nevrând, trebuie să ne asumăm acest lucru, dar mai ales pentru că discuția pe care a lansat-o colegul nostru privește relațiile cu un stat vecin și prieten și cu care ne vom integra în democrația deplină. În nici un caz, același lucru nu se poate petrece înlăuntrul fruntariilor României; nu este o chestiune de revendicat, nu suntem separați, avem același statut juridic – onorabili cetățeni ai României, deci nu văd problema.

Problema este poate în alte articole – vom discuta de alte bunuri, inclusiv cele ale comunității religioase. Dar să nu facem din aceasta ceea ce de fapt era, folosind termenii anilor ’50, "dușmanul veghează". Să nu ne rupem între noi acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul domnului deputat Arpad Marton.

Voturi pentru? 27 de voturi pentru. Este, evident, insuficient pentru a trece.

Ne reîntoarcem la textul proiectului.

Lit.c).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 26 în total.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritatea, a fost respins.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

De procedură!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă este procedură, atunci vă ascultăm.

Domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Trebuie să protestez, deși trebuie să recunosc că vă respect ca deputat și ca președinte de ședință, pentru că mi-ați interzis să intervin la art.3 pe care aș fi dorit să purtăm o discuție mai profundă și să vă reamintesc conținutul art.105 pe care dumneavoastră în mod flagrant l-ați încălcat și, în consecință, să vă rog să repuneți în discuție art.3. Citez: "La discutarea fiecărui articol pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere, în limita perioadei de timp stabilită de Cameră, reprezentantul Guvernului, inițiatorul, autorii amendamentelor depuse la comisia sesizată în fond și câte un deputat desemnat de grupul parlamentar.".

Eu vroiam să intervin din partea Grupului parlamentar PUNR pe textul art.3, domnule președinte, dumneavoastră neregulamentar oprindu-mă să intervin, motiv pentru care, repet, vă rog să reluați discuția asupra art.3. Pentru că, așa cum a fost constituit art.3, el vine în contradicție cu Constituția României.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aș vrea să nu intrați în fondul art.3.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Aceasta este problema pe care o ridic: că avem dreptul, din partea Grupului parlamentar PUNR, să intervin și nu mi-ați dat voie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult să luăm textul art.105. Așa cum ați spus dumneavoastră, scrie că pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere în limita perioadei stabilite, de 2 minute, inițiatorul, autorii amendamentelor depuse la comisia sesizată în fond și câte un deputat desemnat de fiecare grup parlamentar.

Păi dumneavoastră vă contraziceți singur. Când ați venit aici ați spus că ați venit înfrângând hotărârea grupului; grupul a plecat. Trebuie să ni se spună de către liderul grupului care a vorbit aici la microfon: "Noi am luat decizia să plecăm, dar desemnăm pe domnul Valentin Iliescu să ne reprezinte.". Or, atâta vreme cât grupul a hotărât să se retragă, și dumneavoastră ați spus că veniți aici în nume propriu și că înfrângeți într-un fel această hotărâre a grupului, eu nu mai știu exact unde este de fapt partea de adevăr, și eu am aplicat corect Regulamentul.

Ca atare, ca să depășim acest moment, eu vă spun că din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare și, cum liderul de grup nu este aici ca să vină la microfon să susțină că vă mandatează să reprezentați grupul, dimpotrivă, grupul, eu voi supune spre aprobare art.3 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 23 de abțineri.

Domnul secretar Mitrea a vorbit la telefon cu liderul Grupului PUNR, cu domnul deputat Gavra, care a spus că nu au desemnat pe nimeni să ia cuvântul din partea grupului parlamentar.

Onorați colegi,

Suntem la art.4, textul inițiatorului. Nu sunt amendamente făcute de comisie.

Deci, art.4 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.6, tot așa, în ansamblu, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Unu.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Alin.2, textul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri? Una.

Adoptat.

Art.8.

Vă rog. Aveți cuvântul. Domnul deputat Márton Árpád.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum v-am mai spus, am revenit cu o problemă foarte importantă, referitoare la regimul juridic al imobilelor aparținând cultelor religioase recunoscute de stat.

Acest art.8 reglementează două situații. Situația terenurilor care sunt reglementate într-o altă lege – Legea nr.18 -, deci exceptează de la această lege acea parte a imobilelor care a fost reglementată printr-o altă lege, și, pe de altă parte, se referă la aceste imobile aparținând cultelor religioase care însă nu sunt reglementate printr-o altă lege.

Eu am propus să se elimine această parte: "a imobilelor aparținând cultelor religioase recunoscute de stat". Nu vreau să înșirui toate documentele care cer României ca aceste imobile să fie retrocedate. Nu vreau să înșirui toate documentele în care România s-a angajat, actuala guvernare s-a angajat să retrocedeze aceste domenii, o să vă aduc aminte doar de ultimele dou㠖 în care premierul s-a angajat, când a fost în vizită la noi Papa Ioan Paul al II-lea, respectiv nici două luni n-au trecut de când s-a angajat față de șefii cultelor religioase că vor primi înapoi aceste imobile. Știu că imobilele sunt de două categorii. Această lege se referă la și la acele imobile care au fost luate de stat și sunt ale statului și la acele imobile care sunt în patrimoniul persoanelor juridice.

Deci, este vorba, în cazul acesta, și de imobile care se află la alte culte religioase. O problemă destul de spinoasă.

Eu cred că dacă... s-a și argumentat că fiind o problemă spinoasă, a spus domnul Popescu aici mai înainte, ar trebui să fie rezolvată de către biserici în discuțiile lor, să nu atentăm la autonomia lor.

Eu aș fi de acord cu această soluție, dar, atunci, măcar acele imobile care sunt la stat sau la alte persoane juridice, altele decât cultele religioase, să se refere la această lege.

Deci, ori acceptați propunerea mea de eliminare, ori să încercăm, - eventual, comisia dacă ar fi atentă măcar la această problemă destul de importantă - să exceptăm imobilele cultelor religioase recunoscute de stat care sunt în proprietatea altor culte religioase, sau în folosința altor culte religioase, sau să găsim o altă formulare prin care să spunem expresis verbis că nu se referă la cele care sunt la stat. Deci, să le dăm doar la cele care sunt la stat.

Oricum, eu cred că este o problemă destul de importantă, doamnelor și domnilor. Și dacă nu găsim o înțelegere din partea comisiei, din partea inițiatorilor, grupul nostru parlamentar va solicita un timp de gândire și de consultare între grupuri, pentru că nu putem, o astfel de coaliție, cu astfel de angajamente, cu un astfel de program de guvernare, să trecem ușor peste această problemă atât de spinoasă.

Și închei, rugându-vă pe dumneavoastră, membrii Partidului Creștin-Democrat, gândiți-vă la titulatura partidului pe care-l reprezentați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am spus și la început, la dezbaterile generale, că o datorie morală ne face să ne gândim înainte de toate nu la bunuri individuale, ci la Biserică, pentru că ea este deasupra noastră, deasupra tuturor.

Considerăm că în condițiile în care statul, datorită situației eonomice precare în care ne găsim, nu poate ajuta foarte mult Biserica, este înțelept să o ajutăm să se ajute singură. Și lucrul acesta nu-l poate face decât primind înapoi ceea ce odată a fost de drept al ei.

De aceea, grupul nostru parlamentar va susține acest amendament.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici, la discutarea fiecărui articol, pot lua cuvântul, să-și exprime punctul de vedere, în limita celor două minute stabilite de noi, inițiatorul, autorii amendamentelor depuse la comisia sesizată în fond și câte un deputat desemnat de fiecare grup. Deci, aici suntem în cazul acesta.

inițiatorul amendamentului a vorbit, a vorbit din partea grupului minorităților domnul deputat Pambuccian.

Doresc să știu care este punctul de vedere al inițiatorului.

Din partea inițiatorului, domnul ministru Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, aceasta este o chestiune spinoasă.

Guvernul, așa cum bine știți, a încercat până acum să reglementeze punctual problema imobilelor care au aparținut diferitelor culte religioase, deja s-au dat câteva acte normative importante, câteva ordonanțe prin care au fost restituite bunuri care au aparținut cultelor. În Legea cultelor, de asemenea, sunt texte de principiu care se referă la această chestiune. Ceea ce putem face, pentru ca să nu există nici un inconfort în legătură cu situația viitoare a acestor bunuri, este să precizăm în text că situația acestor imobile va fi reglementată prin acte normative speciale, așa cum s-a și făcut până acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să știu punctul de vedere al comisiei. Vă rog, de la microfon, domnule deputat Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Noi însușim punctul de vedere al inițiatorului, în sensul de a se include un text care nu va face decât să reflecte ceea ce se și întâmplă deja, și anume că deja Guvernul a retrocedat prin anumite acte normative la nivelul său.

Prin urmare, să se includă următoarea propoziție: "Situația acestor imobile va fi reglementată prin acte normative speciale". Și cu aceasta dăm satisfacție dorinței colegilor noștri.

Voci din sală (din partea Grupului parlamentar al UDMR):

Cum?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Cum anume vom face, n-are importanță. Propoziția va fi introdusă în finalul textului. Gata.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Márton, mai aveți încă jumătate de minut din cele două minute. Vă rog.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca să nu blocăm legea, am o propunere de procedură.

Într-adevăr, a intervenit aici un element nou. Ar trebui să discutăm acest element. Eu zic să trecem peste art.8, să mergem la 9, 10 etc. și, când va fi gata textul pe care să-l votăm, mâine-dimineață, la prima oră, să tranșăm această problemă. Bine? Până atunci, se naște și acel text cu care s-ar putea să fim de acord. Bine? Și să discutăm și noi această problemă în grupul nostru parlamentar.

Deci, să nu solicităm acum un timp de gândire, să mergem mai departe. O problemă de procedură.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, lucrurile trebuie înțelese așa.

Noi am făcut o propunere și vă rog să ne spuneți dacă sunteți de acord cu ea, în principiu. Pentru că și noi acceptăm teza dumneavoastră, anume că redijăm textul, adică îl țesălăm gramalicalicește până mâine, dar faceți acum declarații de principiu că sunteți de acord cu soluția de principiu. (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule deputat Márton.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Eu cred că este o problemă atât de importantă, încât noi nu putem da un răspuns acum. Înțelegeți-ne. Ar trebui să uzeze de ... și trenează discuția legii. Înțelegeți-mă. Ar trebui să uzez de însărcinarea dată de grupul parlamentar de a solicita un timp de gândire în acest moment.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

Domnule președinte, acestea sunt negocieri politice, nu sunt discuții pe articol de lege!

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Este o problemă de procedură pe care am cerut-o. poate că domnii n-au observat. Este o problemă de procedură. Am propus procedura ca, în loc să solicit acum un timp de gândire, având în vedere că ne apropiem de finalul acestei zile, să mergem mai departe, noi având timp ca după-masă să discutăm această problemă, să găsim formula care s-a propus aici, să vedem această formulă și mâine s-o tranșăm.

Eu cred că este o propunere procedurală pe care, dacă o acceptați, putem merge mai departe. Dacă nu, sunt obligat să solicit un timp de gândire. Vă rog să mă înțelegeți.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu cer punctul de vedere al inițiatorului cu privire la această procedură care cuprinde o dublă procedură: o declarație de principiu, combinată cu redijarea unui text. În mod normal, este vorba – și cu asta răspund celorlalți colegi – de un amendament care este făcut în termen. Prin urmare, trebuie să-l discutăm pe fondul lui, așa că nu vă mirați.

Iar în jurul amendamentului pot să existe fel de fel de argumente și, dacă vreți, și negociere și târguială.

E bine? Așa. Și, prin urmare, nu asta discutăm noi acum.

Domnule Iliescu, știți că eu țin foarte mult la dumneavoastră, sincer că spun. Dar, auziți, vedeți că ați pendulat-o, că sunteți desemnat sau nu, aduceți o dovadă că sunteți desemnat și vă dăm cuvântul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, nu discutați cu sala.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Ați văzut că șeful dumneavoastră v-a dezis. Dar noi vrem să veniți cu o dovadă că vă desemnează și vă dăm cuvântul de o mie de ori.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu discutați cu sala, vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci, eu cred că astăzi trebuie votat acest articol cu acest principiu. Adică, astăzi trebuie să cădem de acord pe soluțiile de fond ale textului. Vă rog să înțelegeți această exigență. Nu să luăm alte articole și pe urmă ... Partea care solicită trebuie să spună dacă este de acord cu această soluție de principiu și suntem de acord ca până mâine să venim cu textul redactat cum trebuie. Cu asta suntem de acord. Dar trebuie să faceți o declarație de principiu, în sensul în care și noi am făcut propunerea tot de principiu, pentru a se vedea reciprocitatea pe problemă.

Vă rog să dați cuvântul domnului ministru.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul inițiatorului, domnului ministru Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Cred că formula de compromis care a fost propusă în legătură cu acest amendament este rațională. Este rațională pentru că dă satisfacție și inițiatorului, în sensul că se creează prin lege obligația ca Guvernul să propună reglementarea prin acte normative speciale pentru aceste imobile. De altfel, până acum, Guvernul, fără să aibă o asemenea obligație, a și emis asemenea reglementări. Ca urmare, dacă și inițiatorul este de acord cu propunerea făcută și se acceptă de principiu această formulare, rămâne procedural să se amâne până mâine redactarea textului, și mâine să revină pe această idee cu redactarea textului.

Important este însă să se adopte principiul care a fost enunțat aici.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varga Attila:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu vă rog să ne înțelegeți și pe noi și, întrucât dumneavoastră solicitați să dăm o declarație acum și având în vedere că a apărut un element nou, atunci și noi introducem un element nou și solicităm Guvernului să precizeze până la ce dată dorește să reglementeze această situație? Probabil că domnul ministru nu va putea să dea un răspuns astăzi. Va trebui să se reflecte asupra acestei chestiuni. Noi cerem acest lucru: până mâine. Oricum, sunt încă 5 minute până la finele programului de astăzi. Deci, solicităm ca să ne consultăm și noi. Este o problemă foarte importantă pentru noi și pentru toți și noi considerăm necesar să avem o consultație în cadrul grupului parlamentar.

Deci, cu rugămintea aceasta ca până mâine-dimineață să dăm răspunsul, solicităm în aceeași măsură să dea și Guvernul răspunsul, în sensul că până la ce dată consideră că se poate face această reglementare.

Deci, noi solicităm, cu tot respectul, să ne acordați acest timp până mâine-dimineață.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dar sunteți de acord cu soluția de principiu? Asta este întrebarea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, ne pare foarte rău, noi avem foarte multă bună-voință, dar nu trebuie să existe nici un fel de rezervatio mentalis.

Dumneavoastră știți bine despre ce este vorba.

Astăzi se hotărăște clar cum se discută și se tranșează soluția de fond. Textul, de acord că trebuie un timp de gândire.

Dacă dumnealor nu sunt de acord cu aceasta, atunci noi mergem să discutăm votul pe acest articol înainte. Noi am propus o soluție de principiu, am venit în întâmpinarea dumnealor. Și noi cerem clar să-și spună azi punctul de vedere în principiu.

(Rumoare, vociferări din partea Grupului parlamentar al UDMR)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Márton.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ca să vă putem da un răspuns de principiu, trebuie să avem o consultare în cadrul grupului nostru parlamentar.

N-am dorit să cerem un timp de gândire. Vă cerem acum acest timp de gândire. Mai sunt 3 minute. Mâine-dimineață ne întâlnim și continuăm dezbaterea de la acest punct. (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Oricum, în momentul de față, m-au informat secretarii de ședință că nu mai avem cvorumul de lucru. S-a făcut un apel nominal care constituie prezența pentru ziua de astăzi, conform hotărârilor Biroului permanent. O să am rugămintea pentru liderii grupurilor să asigure mâine prezența, pentru a nu mai pierde timpul cu apeluri nominale la ora 9,00.

Mâine reluăm lucrările la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 16,30.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 6 décembre 2022, 18:27
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro