Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 martie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-02-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 26-03-1996 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 martie 1996

2. Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului pe 1996 (art. 9).  

Domnul Oliviu Gherman:

................................................

în conformitate cu cele ce s-au desfășurat în ședința precedentă, menționez că au fost votate art. 1, 2, 3, 4, 5 și 6, cu o derogare: la art. 5, alin. 1 nu a fost votat.

Deci în continuare vom trece la discutarea art. 7.

Sunt înscriși la cuvânt un număr de 7 colegi parlamentari.

Dau cuvântul domnului deputat Toader Constantinescu.

Aveți cuvântul.

Domnul Toader Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Referitor la art. 7 din proiectul de buget, eu aș zice — după o analiză mai amănunțită a acestui articol — că este puțin mai neconstituțional, întrucât în suma lui sunt incluse organisme care nu se revăd prin situația anexelor și care nu au acoperire legală.

Aș vrea doar să-i adresez domnului ministru de stat Florin Georgescu 3 întrebări și să-mi răspundă punctual, dacă o să binevoiască Domnia sa, anume:

1. Care este legea organică de funcționare a S.P.P.?

2. Ce normativ are Serviciul de telecomunicații speciale — S.I.S.?

3. Cumva din motive de siguranță națională este ascuns S.I.E., pe undeva, de nu se vede pe nicăieri în buget?

Ca să pot continua, domnule ministru, aș vrea răspunsul dumneavoastră punctual.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, vă rugăm foarte mult să faceți comentariile pe marginea proiectului de buget. Nu facem sesiune de întrebări și răspunsuri. Deci dumneavoastră vă faceți comentariile pe marginea punctului dumneavoastră de vedere.

Domnul Toader Constantinescu:

Bine, domnule președinte. Merg în continuare.

Vreau să propun un amendament, dar după ce voi face referire la Constituție și la câteva legi ale țării, care figurează la ora actuală.

Constituția spune că nici o lege nepublicată nu este valabil㠗 art. 99. Art. 91 din Legea nr. 10, a finanțelor publice, spune că nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul administrației centrale de stat și nici efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru asemenea cheltuieli.

Legea siguranței naționale — fac apel la dânsa la art.6, care face aprecierea numai informativă și punctuală care spune că organele de stat cu atribuții în siguranța națională în culegere de informații sunt: S.R.I., S.I.E. ȘI S.P.P., precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Justiția, care au departamente de specialitate, deci prin structuri interne specializate.

La art. 8 la alin. 2, după ce face enumerarea acestor instituții ale statului, legea prevede că organele prevăzute la alin. 1 se organizează și funcționează potrivit legii și se finanțează de la bugetul de stat.

Care este logica acestui alineat? Că nici una din instituțiile de mai sus enumerate nu poate să funcționeze fără o lege specifică.

Din 1991 până astăzi organele de stat care coordonează sau îndrumă sau sunt coordonatoare de activitate în domeniile de mai sus arătate, puteau să avanseze Parlamentului legi care să pună în legalitate organizarea și funcționarea celor două instituții amintite de mine mai înainte: S.P.P. și S.T.S. Și S.I.E., dar nu se regăsește în buget. La alin. 3 spune că activitatea celor de la alin. 1 este controlată de către Parlament. Eu mă întreb: ce fel de control este efectuat de către Parlament asupra S.P.P., S.T.S., dacă nu au legi funcționale, dacă nu au ce raporta? Dar mai întreb încă o dată: ce atribuții au în acest stat? Cui sunt subordonați? Care este aria de probleme în activitatea lor?

Nu mai departe, am să dau exemplu de săptămâna trecută, când un serviciu de spionaj intern, să-i spun așa, sau de control al activității parlamentarilor și demnitarilor statului, sau un organism care ilegal funcționează pe teritoriul României, ascultă convorbirile demnitarilor statului și încalcă în mod grosolan Constituția României; intră cu îcismele murdare" în Constituția României: domnul ministru a fost ascultat în timp ce avea o convorbire cu un senator. Aceste ascultări se practică. Cine este cel care ascultă? S.R.I.-ul care are lege de funcționare?

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, vă rugăm! Nu analizăm acum acea problemă. Vă rugăm, reveniți la buget.

Domnul Toader Constantinescu:

Vin cu amendament. în acest caz, consider că trebuie scoasă din art. 7 alin. 2 suma de 62.815.674.000 lei, care reprezintă fondurile alocate a două instituții care nu au acoperire legală: S.P.P.-ul și S.T.S.-ul.

S-au mai făcut încălcări grave ale Constituției, atunci când s-au acordat credite de miliarde S.P.P.-ului pentru cumpărarea unei tipografii. Pentru ce-i trebuie?

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Tănase Tăvală.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Rădulescu-Zoner.

Domnul Pavel-Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

La capitolul 7 sunt prevăzute veniturile și modul de constituire a acestor venituri ale Ministerului Apărării și Ministerului de Interne, precum și a celorlalte instituții componente ale Ministerului Apărării Naționale.

în legătură cu alineatele care compun acest articol, Comisiile pentru drepturile omului din ambele Camere s-au întrunit și au formulat amendamente la fiecare din aceste alineate. Dintre ele nu a fost acceptat nici unul. înțelegem oarecum, într-un mod absolut nejustificat — chiar și atunci când se fac amendamente cu angajare de fonduri materiale — că nu se indică sursa de venituri. Dar și atunci se pot accepta în cazul în care, în urma analizei, se apreciază de către Parlament și de cei care participă la aceste analize, în mod constructiv, pot să fie acceptate și aprobate amendamentele respective. Cu atât mai mult ne mirăm că în acest capitol, amendamentele respective, care nu se referă la cheltuieli, nu se referă decât la sursele de venituri, nu au fost acceptate. Se referă doar la eliminarea unor sintagme care angajează aproape în întregime modul de valorificare de către Ministerul Apărării și de către Ministerul de Interne a surselor și a bunurilor confiscate cu ocazia diverselor controale. Este cunoscut — din ceea ce a făcut afirmație domnul prim-ministru — că în țară la noi există o evaziune fiscală estimată la 30–40%. Dacă este așa, raportată această evaziune numai la veniturile din impozitele de profit, înseamnă că, dacă acestea ar putea să fie recuperate, se atinge suma de 1.400de miliarde de lei. Fac această socoteală, deoarece la propunerile făcute de către Comisia pentru drepturile omului nu s-a indicat la toate sursa de venit pentru cheltuielile majorate la unele capitole.

în legătură cu art. 7 la alin. 3, comisia a considerat că este normal ca în locul sintagmei îvor fi reținute integral", să fie înlocuite cu îvor fi reținute în proporție de 40%", adică se referă la valorificarea în țară sau la export a unor bunuri aflate în dotare, precum și din diferite prestări de servicii ale Ministerului Apărării și Ministerului de Interne. Dintre acestea, 60% vor fi valorificate sub formă de surse de venit la bugetul de stat.

La alin. 4, propunerea de amendament este următoarea: îDin sumele în lei și valută încasate potrivit legii din amenzi și confiscări de sume și bunuri de către personalul unităților de poliție, grăniceri, pompieri și jandarmi se vor acoperi toate cheltuielile efectuate cu valorificarea, conservarea, expertizarea și transportul bunurilor confiscate. Restul se constituie venit la bugetul de stat".

La subalin. 2, în amendamentul acceptat și propus de către Comisia de finanțe, a fost înlăturat subalin. 2 de la alin. 4. Noi insistăm să se facă precizarea și aici ca îvalorificarea să se facă prin licitație publică, în conformitate cu dispozițiile legale și veniturile să constituie surse la bugetul de stat".

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aceste propuneri ale comisiei sunt depuse și sunt introduse în raportul comisiei de specialitate la lista 2, la îPropuneri care nu au fost acceptate de comisie", dar le voi supune votului pentru că au fost propuse, cu argumentele aduse de comisie.

Domnul deputat Ștefan Rădulescu-Zoner.

Se pregătește domnul deputat Negoiță.

Aveți cuvântul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, domnul senator și președinte al comisiei de la Senat mi-a luat-o înainte, pentru că în mare același lucru vroiam să spun și eu. Noi am dezbătut îndelung acest articol din Legea bugetului. Ca atare, nu mai insist, dar pe mine cel puțin, mă pune pe gânduri faptul că venind la comisie amendamentul nostru, prin valorificarea bunurilor, prin licitație și nu prin mijloace specifice, comisia a scos acest ultim alineat de la punctul 4. Păi, atunci, care sunt mijloacele de valorificare? Vreau totuși să insist asupra chestiunii acesteia, că nouă ni se pare foarte curios: Ministerul de Interne are un buget, probabil necorespunzător nevoilor, dar are o sumă pe care nimeni nu o contestă.

Noi am cerut, pentru că la Ministerul de Interne nu este trecut nici numărul de personal, nici salariul mediu, am cerut, ni s-a dat, cu specificarea că sunt date secrete, ca atare nu le spunem, nu le spun, dar le cunoaștem.

Deci cred că această prevedere este exagerată și, ca atare, în afara faptului că susțin cele spuse de domnul senator Tăval㠗 a fost un vot în Comisia pentru drepturile omului — și încă o dată vă întreb: cum se valorifică? Se confiscă mașini. Și acum, Ministerul de Interne fixează un preț și o cumpără domnul căpitan Popescu sau Vasilescu la o sumă arbitrară?

Asta este întrebarea și aș dori un răspuns și susținem ca aceste bunuri confiscate să fie valorificate prin licitație publică, așa cum noi am stabilit, cum am propus și cum am stabilit prin vot la comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deoarece domnul deputat Florin Negoiță nu dorește să ia cuvântul, are cuvântul în continuare domnul deputat Alexandru Nicolae și se pregătește domnul deputat Nestor Călin.

Domnule deputat Alexandru Nicolae, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor invitați,

încerc să prezint câteva argumente care contrazic total afirmațiile domnului ministru Georgescu, precum că armatei i s-au alocat fonduri prin bugetul de stat din ce în ce mai mari. Două date pentru comparație sunt edificatoare și am să dau niște limite extreme.

Anul 1989, când armatei îi erau fixate 1,9 miliarde dolari și anul 1996, când armatei îi sunt repartizate 636 milioane dolari. Deci o scădere de mai mult de 60%. Și, cu toate acestea, domnul ministru Georgescu spune că a dat armatei mai mult. Mai poți crede ceva din afirmațiile fluturate cu nonșalanță de Guvernul actual, că ne asigură de stoparea declinului economic? De creșterea producției și de ridicarea nivelului de trai al întregului popor?

Voi prezenta, pentru dumneavoastră, stimați colegi, câteva date pentru susținerea celor două amendamente respinse, bineînțeles, ale Comisiei de apărare, privind suplimentarea bugetului apărării naționale cu 600 miliarde lei și a Ministerului Industriilor cu 50 miliarde lei, pentru programul de investiții în întreprinderi producătoare de tehnică militară.

Situația, puțin spus dramatică, mai curând, disperată, în care se află armata română, poate fi reflectată și numai în următoarele câteva aspecte:

– cheltuielile pentru apărare nu au asigurat în ultimii 3ani nici măcar 25% din necesarul rațional pentru înzestrare și instruire corespunzătoare;

– ponderea cheltuielilor pentru înzestrare în bugetul armatei s-a redus continuu de la 55–65% în 1989–1990, la 18–27% în 1993–1995 și la 12% în 1996. Mai concret, aceasta înseamnă: banii gospodăriți cu mare grijă ajung 10 luni din an pentru soldă, hrană și parțial pentru echipament. Peste 60% — vă rog să rețineți: peste 60% — din tehnica de luptă este neoperativă. Deci putem ieși într-un eventual conflict doar cu 30–35% din tehnica de luptă.

Unitățile de rachete pot deveni neoperative — unele chiar sunt — prin lipsa combustibilului ce nu poate fi realizat la Rompiro Fărăgraș.

Totalul prevederilor bugetare pentru investiții la Ministerul Industriilor: 100 milioane lei. Da, auziți bine: una sută milioane lei pentru investiții în întreprinderi producătoare de tehnică militară, în întreg Ministerul Industriilor.

Cu actualul buget se pot asigura, pentru instruirea piloților, 6,1 ore de zbor. Deci vom importa avioane de luptă, dar și piloți. Din luna mai anul acesta, aviația militară nu va mai avea disponibil tehnic pentru zborurile de instrucție nici un avion MIG 29 și MIG 23, iar din septembrie cvasitotalitatea aeronavelor de luptă vor trebui să fie oprite de la zbor datorită expirării resursei pentru reparații.

în 1996, nu va putea fi realizat nici un obiectiv prevăzut în programele de înzestrare a armatei și în programele de cercetare pentru modernizarea armamentului și a tehnicii de luptă. O mare parte a stocurilor de muniție cu durată de întrebuințare expirată, iar tipurile de armament și muniție sunt, în mare majoritate, depășite. Realizarea interoperabilității cu armatele din țările NATO devine o îfata morgana". Acest lucru nu îngrijorează, însă, pe nimeni!

Să mă scuze domnul ministru Tinca. Domnia sa nu vede nici o nenorocire dacă nu ne vom integra în structurile NATO și ale Uniunii Europene!... Vom rămâne, probabil, în același spațiu de influență...

Continuarea reformei armatei și, îndeosebi, realizarea unei operativități și capacități de luptă suficiente, în condițiile trecerii la noile structuri organizatorice, este grav afectată. Comenzile pentru sectorul industriei de apărare nu acoperă decât 5% din capacitățile acestuia, deși nevoile armatei sunt mari, nemaidiscutând de restructurare, retehnologizare, conversie.

Armata română nu are atașați militari în țări de interes, pentru că nu poate suporta costurile pentru aceștia.

Tot ce am prezentat — și aș spune succint — a rezultat din datele prezentate de către reprezentanții M.Ap.N. prezenți la discutarea proiectului de buget pe 1996.

Comisia pentru apărare a propus două amendamente importante la proiectul bugetului de stat pe 1996: suplimentarea cheltuielilor pentru apărarea națională cu 600 miliarde lei, din care 400 miliarde pentru înzestrare și 200miliarde lei pentru creșterea stării de operativitate. Acel procent de peste 60%. Și doi: suplimentarea cheltuielilor de capital la Ministerul Industriilor cu 50 miliarde lei pentru realizarea de obiective vitale — unul dintre ele fiind Rompiro Făgăraș, unicul producător de explozivi din țară.

Stimați colegi,

închei afirmând: nici un demers, oricât de motivat, insistent și repetat ar fi, nu are nici o șansă în fața actualului Guvern! Incapabil să prezinte o realizare reală, în afara corupției și proliferării crimei organizate, care să justifice pentru ce și-au dorit și, mai ales, pentru ce mai doresc a fi la guvernare! Doriți să perpetuați neajunsurile pe care le-ați adus țării?

Cât privește capacitatea de luptă a armatei — Doamne ferește, de un conflict! — situația în care ați adus-o o face incapabilă de a da o ripostă!

Mă așteptam să fiu întrerupt de domnul Georgescu: îDar, de unde bani? Dar, sursa?" — și, probabil, o veți face...

Domnul Oliviu Gherman:

Ca președinte de ședință, o fac eu, deoarece în conformitate cu legile țării, votându-se art. 1, vă rugăm să ne explicați sursa.

Domnul Nicolae Alexandru:

Da, din redistribuire — vă rog, vreau să propun, domnule președinte —, credite interne sau externe, revigorarea economiei naționale, care ar fi trebuit să producă și schimbarea modului de constituire a bugetului — sigur că asta nu se va putea face imediat —, susținerea de activități neprofitabile. Și aș mai da o... (Discuții, rumoare.) Probabil, cele rezultate — vă rog, veniți aici! Domnule președinte, mă bruiază! Domnule deputat! E starea armatei! Nu-i balivernă, domnuuu... E aici domnul ministru, vă poate confirma sau infirma dacă e altfel decât v-am spuseu.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog, păstrați liniște în sală.

Domnul Nicolae Alexandru:

Și mai am o propunere: cele rezultate din schimbările electorale ale celor de la putere, costurile trenurilor prezidențiale, elicopterelor, cohortelor de mașini și polițiști — toate plătite din banii contribuabililor. Și astea ar fi o sursă, domnule președinte.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc. Numai că nu ne-ați spus capitolul de unde să fie retrase...

Are cuvântul domnul deputat Nestor Călin.

Se pregătește domnul senator Sava Constantin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

îngăduiți-ne să facem și noi o evaluare critic㠗 tot pe marginea art. 7 și care se referă la un anumit procent din confiscări de bunuri și care trebuie să revină Ministerului de Interne.

Domnilor colegi,

îngăduiți-mi să vă reamintesc că, potrivit art. 13 din Legea bugetului precedent, cota de confiscare — și care urma să revină Ministerului de Interne — nu era de 25%, era numai de 15%. Dacă mergem în ritmul ăsta cu mărirea procentului, unde ajungem? Dar cred că, până a ajunge la vreo altă majorare, în anii viitori, cred că trebuie să ni se justifice de ce s-a ajuns la un procent și la o pretenție atât de exagerate! De ce se trece de la 15% din valoarea bunurilor confiscate, tocmai la 25%! Și să nu ne oprim undeva, pe la un procent care să satisfacă și cerințele Ministerului de Interne, dar și ale legii și ale cetățeanului?

Domnilor colegi,

Eu critic această prevedere din proiectul Legii bugetului de stat chiar cu argumentele pe care le-a adus domnul președinte al comisiei Senatului, domnul senator Marin — și care ne spunea, cu ocazia dezbaterii la Ordonanța nr. 32/1995, referitoare la timbrul judiciar, că nu e bine ca instanțele de judecată să preia o parte din cota de servicii imense pe care le aduc populației, statului și justiției. Ni s-a dat o explicație de ordin strict de drept financiar, deci doctrina dreptului financiar — și anume că se ajunge la o depersonalizare a contului respectiv. Deci Ordonanța nr. 32/1995 a înlăturat acest grav neajuns: depersonalizarea unui cont, a unor sume... Și, atunci, de ce să nu procedăm să fim consecvenți și să nu ne gândim la aceeași depersonalizare a contului și a sumelor respective și când ne referim la confiscări de bunuri? Pentru că acolo s-a respectat legea! S-a respectat ceea ce ne-a spus domnul senator Marin Stelian.

Și eu cred că, dacă s-a eliminat alineatul ultim de la art. 7 — cu privire la modalitatea de executare, nu este suficient. De altfel, și motivarea de acolo este puțin greșită. Se spune: îconfiscările se aduc la îndeplinire prin organele care au dispus confiscarea" — păi, numai alea? Noi avem mai multe organe — avem și executorul judecătoresc.

Domnilor colegi,

Eu cred că este nedreaptă această măsură pe care o instituie Legea bugetului de stat cu privire la această modalitate de confiscare și de a se da destinația respectivă procentului din confiscări. Oare instanțele de judecată, Garda Financiară, ceea ce am mai discutat și ceea ce am mai arătat — și colegii noștri — n-au și ele un anumit merit în confiscarea acestor bunuri, în descoperirea acelor fapte care se materializează și în confiscări. Eu cred că organele Ministerului de Interne, pompierii și jandarmii nu prea fac nimic fără aportul celorlalți specialiști din organele pe care le-am amintit. Și eu cred că primii care-și pun întrebarea nu suntem noi, deputații, cu sunt cei care lucrează în aceste instituții ale statului, în aceste sectoare ale autorității publice și care nu găsesc răspuns la întrebarea asta! Nouă de ce nu ni se dă pentru dotări, pentru cheltuieli de capital, din ceea ce noi, prin munca și inteligența noastră, prin agerimea și profesia noastră, am adus la bugetul de stat? Trebuie să fie dreptate pentru toți!

Eu cred că procentul... prima propunere pe care o fac este: înlăturarea acestui — la punctul 4 — a textului referitor la confiscări și la destinația procentului de 25%. Și, în subsidiar, eu rog Ministerul de Finanțe și comisia de specialitate să aibă în vedere reducerea acestui procent.

Domnilor,

Avem legea precedentă în față. Nu vom putea răspunde în fața electoratului de ce mișcăm noi de la 15 la 25% valoarea unor confiscări, când alte sectoare regresează, vin în jos!

Domnilor,

îngăduiți-mi să-mi respect promisiunea, pe care am luat-o în fața dumneavoastr㠗 de a indica surse la bugetul de stat — că asta este vocația noastră.

Domnilor.

Avem foarte multe categorii de cetățeni care au salarii de 700–800 mii de lei, chair de la 350 de mii de lei în sus plătesc chiria de 200 de lei lunar! La bloc, sau la vila în care stau. Este nedrept! Iată o sursă bugetară, iată de unde trebuie să se alimenteze bugetul de stat! Nu de la săraci, ci de la cei care au! Și, dacă avem un milion de persoane care beneficiază de o chirie derizorie — de câte 200 de lei pe lun㠗 și dacă le vom institui chiria aceea firească, de 10–20 de mii de lei și chiar mai mult — de 100 de mii celor care au salarii mari, să știți că apar și sursele la bugetul de stat.

Dar nu numai asta este o sursă serioasă la bugetul de stat. îngăduiți-mi cu asta să închei. Și am spus că sunt în măsură să indic surse la bugetul de stat, cel puțin una pe zi, de peste 10 miliarde de lei. N-am de gând să mă învoiesc pentru 3 zile, dar să știți că 30 de miliarde deja s-au evidențiat!

Și mai sunt și alte sectoare — prestările de servicii de la Ministerul de Finanțe, Ministerul de Interne, alte sectoare sunt plătite; or, ele trebuie să fie gratuite! Mai avem formularele tipizate — dacă mă refer la Ministerul de Finanțe, un formular tipizat pentru impozite, pentru dări de seamă etc. — niște sume imense! Oare sunt sume legal datorate acestea de către cetățean?

Iată surse pe care, dacă ne gândim și vrem să le analizăm în spiritul Constituției, care ne învață că toate contribuțiile cetățenilor trebuie să fie juste, eu cred că vom găsi resurse pentru acele sectoare care ne așteaptă și afară, în fața Parlamentului, așa cum este învățământul.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc. Ați depus amendamentul? Vă rog să-l redactați, deoarece va trebui să îl supun la vot. Susținerea a avut loc, dar vă rog redactarea amendamentului în formă concretă.

Are cuvântul domnul senator Sava Constantin.

Se pregătește domnul deputat Lițiu Petru.

Domnul Constantin Sava:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

în cheltuielile pentru apărarea țării și a celor pentru ordine publică sunt cuprinse și cheltuieli aferente instituțiilor militare de învățământ superior, precum și școlilor de maiștri-militari și subofițeri din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, cum sunt: Academia de înalte Studii Militare, Academia Tehnică Militară, academiile categoriilor de forțe armate, Academia de Poliție Al. Ioan Cuza, Facultatea de Grăniceri — Iași ș.a. Aceste instituții de învățământ militar au un specific aparte față de celelalte unități de învățământ, în sensul că au și sarcini operative. Ca urmare, se impune ca o parte de cheltuieli să fie finanțate de la acțiunea de învățământ, iar cele având conținut de pregătire de luptă să fie finanțate, în continuare, de la capitolul de apărare națională, respectiv ordine publică.

în acest sens, propun completarea art. 7 cu un nou alineat — alin. 3 —, cu următorul conținut:...

Domnul Oliviu Gherman:

Stați puțin, domnule senator, el are 5 alineate. Vreți să intercalați?

Domnul Constantin Sava:

Un ultim alineat...

Domnul Oliviu Gherman:

6 — atunci...

Domnul Constantin Sava:

Al 6-lea. Conținutul alineatului nou: îîn cheltuielile prevăzute la alin. 1 și alin. 2 nu sunt cuprinse cheltuielile de personal aferente instituțiilor militare de învățământ superior și ale școlilor de maiștri-militari și subofițeri din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, care, în anul 1996, se finanțează de la acțiunea învățământ".

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

V-aș ruga să prezentați același amendament și la Comisia de buget-finanțe, pentru a se putea pronunța în fond.

Are cuvântul domnul deputat Petru Lițiu. Se pregătește domnul deputat Cristea Gheorghe.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Petru Lițiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Nu este în practica lucrurilor, dar aș dori să subliniez aici faptul că sunt întru totul de acord cu ceea ce a susținut, mai devreme, în fața dumneavoastră domnul deputat Alexandru. Este printre puținii, alături de puținii parlamentari care suntem în acest Parlament, care înțelege cu adevărat nevoile armatei — poate mai bine decât acest Guvern. Acest moment al votării bugetului este momentul adevărului, stimați colegi, este momentul în care se dă măsura valorii guvernanților și a celor care i-au susținut parlamentar. Este momentul în care demagogia și neputința nu mai pot fi mascate. Nici măcar nu se mai poate spune că vinovați sunt capitaliștii — care nu ne lasă să trăim și noi decent! — sau ungurii care, în viziuni paranoice, ar cheltui banii țării pentru pregătirea detașamentelor paramilitare și a unor servicii proprii de informații.

S-a făcut afirmația aici că domnul deputat Alexandru a dezvăluit secrete ale Ministerului Apărării Naționale. Cel mai mare secret — și vă rog să-l păstrați — este acela că armata e într-o situație dezastruoasă și este suficient ca cineva să vadă prevederile bugetului pe anul în curs și, fără să fie membru al acestui Parlament, fără să fie ofițer al Armatei Române, dar un analist al situației, își va da seama ce posibilități are Ministerul Apărării Naționale în fața acestei pungi aproape goale pe care i-o oferă Ministerul de Finanțe.

Nu vreau să repet ceea ce a spus aici domnul deputat Alexandru. Vreau să spun, însă, care sunt concluziile cele mai importante: România se îndepărtează de structurile de securitate europene și euroatlantice, înainte de aavea o doctrină de apărare, înainte de a avea un concept integrat de securitate — ele sunt doar pe hârtie, dar nu au fost aprobate de Parlament, pentru că nu sunt corespunzătoare situației actuale. România se îndepărtează de posibilitățile de apărare națională și pur și simplu își torpilează posibilitățile, prin buget, de asigurare a securității naționale. în acest fel, vă rog să mă credeți că nu pot să fiu de acord nici eu și nici grupul meu parlamentar cu actualul buget care este, în realitate, mai mic decât bugetul de anul trecut — care, prin strădanii foarte mari, a fost redus, la sfârșitul anului, cu 280 de miliarde, prin rectificări și blocări ale bugetului.

în aceste condiții, să nu vă așteptați ca, la nevoie, armata noastră să-și poată îndeplini misiunea pe care o are. Cu ceea ce i se asigură nu poate nici măcar în proporție de 40% să-și îndeplinească misiunea. Este regretabil. Vă rog să luați seama de aceasta, să țineți... să aveți în vedere faptul că există, totuși, surse care au fost pronunțate aici, că există posibilitatea ca anumite subvenții către sectoare nerentabile să fie dirijate către acele ministere care sunt responsabile de securitatea națională și de siguranța internă, că există domenii la care se... de la care se poate reduce cuantumul alocat pentru a se dirija către aceste ministere.

în mod realist, aici au fost arătate surse — și nu vreau să le repet. Vreau să susțin, însă, creșterea bugetului pentru apărare cu cele prevăzute de însuși Ministerul Apărării Naționale. în viziunea acestui minister, o viziune realistă, bugetul apărării înseamnă, în actualul buget, plus 400 milioane de dolari. Tradus în termenii comisiei de apărare, dar nu la aceeași valoare, acest buget înseamnă, în plus, pe anul în curs, 600 de miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc. Deci neprezentând un amendament concret, susțineți amendamentele comisiei. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cristea Gheorghe.

Se pregătește domnul deputat Babiaș Iohan.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să încerc să spun câteva lucruri referitoare la bugetul armatei și la faptul că, contrar a ceea ce există în materie de date oficiale, noi discutăm altceva. Eu am spus, la dezbateri generale, că discutăm un alt buget decât cel care o să fie pus în practică. O să avem posibilitatea să constatăm acest lucru la toate articolele care urmează de aici încolo. Și am să vă spun că, în termeni reali — așa cum spune domnul ministru al finanțelor — în termeni reali, bugetul armatei din acest an este mai mic cu 10%, cu zece procente, decât ceea ce susținea tot domnul ministru Georgescu în Legea bugetului pe 1995. Și, pentru că nu vreau să rămân la afirmații generale, am să vă reamintesc că, de aici, se propunea, în 1995 — 1.772 de miliarde de lei pentru armată, și că se propun astăzi 1.950 de miliarde, și că se afirmă: îO să vedem ce-o să iasă". Repet: se afirmă o rată a inflației de 20%. Și, în această situație, făcând un calcul aritmetic elementar, pentru a păstra valoarea reală a alocației ar fi trebuit să avem 2.128 de miliarde de lei alocați pentru armată. Avem 1.950 — avem cu 10% mai puțin, în termeni reali.

Situația este extrem de delicată. Un coleg care se pricepe mai bine la ale armatei — și sunt convins că se pricepe — spunea că e alarmantă; un alt coleg care vine tot din armată spunea că este dezastruoasă. Evident că un cuvânt de spus trebuie să aibă aici și ministrul armatei care, din păcate, n-a spus nimic față de acest lucru în 1995, când armatei, printr-o rectificare de buget, i s-au luat 141 de miliarde, din care 100 de miliarde numai la chetuieli de capital, 60 de miliarde la cheltuieli materiale care — atât cât mă pricep eu — înseamnă și tehnică de luptă, și instrucție; dar n-a spus nimic nici când armatei, după această rectificare, i s-au mai luat 100 de miliarde, de fapt, cu problemele foarte grave care pot să decurgă din aceste nerealizări de alocații bugetare, pentru ceea ce înseamnă armata și rolul ei în societatea românească.

Evident că acum ar fi trebuit să auzim — zic eu — care este poziția ministrului armatei față de aceste alocații bugetare, pe care eu le consider absolut insuficiente. Dar aici intrăm, intrăm într-un cerc vicios care este tragic până la urmă, pentru că tot ce se întâmplă în economia românească de 4 ani ne-a condus, de fapt — și aici e partea cea mai proastă a lucrurilor — la imposibilitatea practică de a aloca sumele minimale pentru armată. Eu aici pot să-i dau dreptate domnului ministru Georgescu: nu sunt bani — și asta-i realitatea! De ce nu sunt acești bani, de ce toată economia românească crește statistic, dar nu crește ca sume alocate unor sectoare esențiale — sunt întrebări la care cei care decid și cei care conduc trebuie să răspundă!

Eu am spus că, după datele oficiale, nu am avut venituri de 2.000 de miliarde anul trecut Domnul ministru a spus că este costul tranziției, că este costul reformei. Da, este un cost al reformei, dar mi se pare straniu că acest cost al reformei să conducă la blocarea unor sectoare, repet, esențiale. Pentru c㠗 fac o mică paranteză: îi spuneam, puțin mai devreme, domnului ministru: l-am ascultat într-o intervenție televizată pe marginea bugetului — constatarea a fost că ceilalți n-au mai avut timp să vorbească din cauza Domniei sale. Dar — am spus rândul trecut și o repet — s-au dat aici ordonanțe prin care s-au afectat grav veniturile statului, sub pretextul tranziției. O să mergem în continuare pe această linie și probabil că vom ajunge să nu putem să dăm armatei nici măcar 50% din cât are nevoie. Calculele pot să continue. Dar, repet, în termeni reali, armata primește cu 10% mai puțin decât se spunea că o să primească în 1995. Și, tot în termeni reali, în 1995 armata a primit cu 20% decât i s-a promis prin Legea bugetului de stat.

Sunt lucruri foarte importante, evident. Dar cred că, dacă am face o ierarhie a importanței acestor lucruri, nu putem să trecem armata pe locul trei sau pe locul patru. Ca să tăiem cu dezinvoltură 150–200–250 de miliarde de lei din ceea ce se cuvine armatei României. Cred că nu sunt priorități multe, dar nu știu dacă este una mai importantă, sau, probabil, să spunem una în fața armatei; dar, oricum, armata ar însemna a 2-a prioritate, dacă vreți. Or, priorități am înțeles că sunt: scutiri de impozite, scutiri de taxe, sunt priorități scutiri de obligații pe motivații de reformă, care reformă nu există, sunt scutiri ale unor societăți care înseamnă sute de miliarde...

Eu m-am speriat puțin — domnul ministru mi-a spus așa: îN-am putut să încasăm — a spus-o la televiziune, n-a spus-o aicea, ar fi fost interesant s-o apună și aici! — aproape 3.000 de miliarde, care înseamnă restanțe către bugetul statului, plus 1.000 și ceva de miliarde, care înseamnă dobânzi la aceste restanțe, asta înseamnă 4.000 și ceva de miliarde, le-am amânat la plată, iar ceea ce a urmat nu mai ține de bugetul statului și de responsabilitate. Dacă anul acesta vor putea să-și plătească aceste obligații, o să le ștergem pe celelalte!". Deci o să ștergem 3.000 miliarde care trebuia să ajungă în bugetul statului, o să ștergem 1.000 și ceva de miliarde — dobânzi, pentru că, teoretic, vrem să facem reformă. Cred că reforma se face pe criterii care să demonstreze că aceste societăți care cheltuie sau care consumă resurse enorme — și aici Ministerul Economiei sau Ministerul Industriilor ar putea să ne spună cât au consumat aceste societăți care n-au putut să trimită în bugetul statului 3.500 de miliarde, având în vedere că asta reprezintă cota de impozit de 37%. Ce consumuri au fost și de unde s-a consumat și unde se află această faimoasă creștere economică de 18% în 3ani de zile, pentru că, atunci când trebuie să dăm bani prin bugetul statului — bani care trebuie să fie rezultatul reformeie și creșterii economice — acești bani nu există, iar sumele se micșorează de la an la an.

în 1994, am mai spus-o, o mai repet: 1.000 de miliarde; în 1995 — 2.000 de miliarde; în 1996 — 3.000 de miliarde, 3.500 de miliarde și o să spunem: dacă n-avem, nu dăm! Este cel mai simplu răspuns, dar, în același timp, și cel mai lipsit de responsabilitate.

Este evident că armata trebuie să primească mai mult și este evident că, într-o tradiție ostășească, capul armatei trebuie să se bată pentru ceea ce armata are nevoie. Trebuie s-o facă, chair dacă, pentru asta, ar trebui să sufere Ministerul de Finanțe.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci nu aveți un amendament suplimentar, față de cele care sunt puse în discuție.

Are cuvântul domnul deputat Iohan Babiaș.

Se pregătește domnul senator Cârciumaru Ion.

Domnul Iohan-Peter Babiaș:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni,

Nu am nici un amendament de făcut la acest articol — nu sunt de specialitate, deci am să mă refer doar la un singur aspect. Bănuiesc că se vor da răspunsuri. Și am să mă leg de o problemă ridicată de domnul Nestor privind acel procent de încasări, amenzi și confiscări care vor trebui să fie returnate.

La examinarea bugetului pe 1995, deci în anul trecut, am venit în fața dumneavoastră și am propus, deci când s-a discutat proiectul Legii bugetului pentru agricultură, ca 20% din depășirea încasărilor care se realizează de către personalul Agenției Sanitar-Veterinare să revină Agenției pentru Reutilări. Atunci mi s-a dat un răspuns, de către membrii comisiei și membrii Ministerului de Finanțe, precum că bugetul trebuie să fie unitar, să fie coordonat, nu se pot acorda aceste procente.

Revin cu această întrebare — nu știu, pentru mine este o neclaritate: pentru un minister mumă, pentru altul ciumă?; pentru unul se poate da 20% sau 25%, deci nu știm încă procentul, din încasări, amenzi și confiscări să revină ministerului, iar la altul, să zicem la alte categorii de personal — 20% din depășirile planificate, deci din încasări, să nu poată reveni!

Eu aș fi curios și doresc acest răspuns.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Deci este o problemă de principiu aici și nu o problemă de amendament.

Are cuvântul domnul senator Cârciumaru Ion.

Se pregătește domnul deputat Șomîcu Silviu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ion Cârciumaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Fondurile propuse în proiectul Legii bugetului de stat pentru Ministerul Apărării Naționale, la capitolul îApărare", acoperă numai în proporție de 43,6% nevoile de cheltuieli materiale și servicii, și 22,8% cheltuielile de capital, din totalul de 1 959,9 miliarde lei. Acest fapt are implicații deosebit de grave pentru menținerea capacității de apărare a țării, fiind afectate, în mod deosebit, pregătirea pentru lupta trupelor, hrănirea efectivelor, întreținerea și repararea tehnicii militare din înzestrare, asistența medicală a personalului și menținerea funcționalităților cazărmilor. De asemenea, nu se poate derula, la nivelul aprobat de C.S.A.T., nici unul din programele de înzestrare, realizându-se un procentaj mediu de acoperire a capacităților de producție din sectorul industriei de apărare de numai 4,3%. Pentru evitarea consecințelor grave ce pot apărea, ca urmare a fondurilor insuficiente prevăzute a se aloca Ministerului Apărării Naționale, cât și faptului că, din fondurile prevăzute a se aloca pentru anul 1996, se va plăti suma de 1,6 sau 1,7 miliarde lei, reprezentând restanțele din anul 1995, se impune suplimentarea bugetului acestuia cu minimum 400 de miliarde — 200 de miliarde lei la cheltuieli materiale și servicii, și 200 miliarde lei la cheltuieli de capital. Ca surse, unele angajamente deja aprobate, veniturile extraordinare, venituri noi sau eventuale împrumuturi.

Ca urmare a realizărilor activităților din anul 1996 și a reducerii unora dintre acestea, adică numărul de controale, inspecții, aplicații, deplasări, detașări, mutări, propunem trecerea de la cheltuieli de personal la cheltuieli materiale și servicii, la capitolul îApărare", a sumei de 20 miliarde lei. De asemenea, prin reducerea unor activități de verificare și controlul armamentelor, propunem trecerea sumei de 2,2 miliarde lei, de la capitolul îAlte acțiuni, cheltuieli materiale", la capitolul îApărare, cheltuieli materiale". Suma de 22,2 miliarde lei se va aloca statului major al aviației și apărării antiaeriene.

La art. 7 alin. 1 să se prevadă și pentru participarea Armatei Române în cadrul programului parteneriat pentru pace și la operațiunile de menținere a păcii, să se stabilească cheltuieli în sumă de 14,6 miliarde lei. La capitolul îApărare" sunt prevăzute inclusiv cheltuielile privind asigurările interoperativității în cadrul acțiunilor de integrare euroatlantică.

Ca amendament la art. 7 alin. 3 din Legea de adoptare a bugetului de stat pe 1996, să se prevadă și în situații justificate, Ministerul Apărăii Naționale, cu aprobarea Guvernului și cu avizul Ministerului Finanțelor, poate utiliza 15% din totalul veniturilor pentru medicamente, hrănire, echipare și întreținerea efectivelor.

De asemenea, la art. 7 alin. 3, să se adauge un nou alineat, cu următorul text: îDonațiile bănești în lei și valute primite pe anul 1996 de Ministerul Apărării Naționale constituie venituri extrabugetare, care se vor utiliza pentru finanțarea cheltuielilor materiale și servicii și de capital.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Vă rog să ne prezentați amendamentele.

Am înțeles că unul din amendamente este prevăzut în propunerea Comisiei pentru apărare. Celelalte amendamente vă rugăm să le prezentați Comisiei pentru buget-finanțe.

Are cuvântul Șomîcu Silviu.

Domnul Simion Silviu Șomîcu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Urmărind bugetul, apreciem strădaniile pentru a se face față tuturor cerințelor. într-o sărăcie așa de mare, cum este la noi, este greu însă să se facă față. în același timp, cu toții am constatat că este nevoie de ceva mai multă grijă pentru armată sau că este nevoie de grijă pentru armată.

Mi-aș îngădui să susțin și eu aici, alături de alți colegi, nevoia ca industria de apărare, ca înzestrarea armatei să aibă atenția care i se cuvine, ca și condițiile în care trăiesc militarii, în care trăiește oștirea, să fie ceva mai bune, pentru că noi socotim important efortul pentru apărare națională. Preocupările pentru o restructurare, care înseamnă reducerea efectivelor noastre și reducerea armamentului nostru, ca și cumpărarea armamentului din alte părți socotim că poate nu este cea mai bună soluție. Dar, dincolo de toate aceste nevoi, trebuie să gândim și să găsim soluții.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor invitați,

îngăduiți-mi să vă aduc spre atenție o propunere care are în vedere găsirea unor resurse. Poate că sunt sărace aceste resurse, dar aș vrea să vă evidențiez că ele există. Este vorba de o sumă de aproximativ 100 de miliarde, care ar putea fi folosite pentru întărirea capacității de apărare a țării, pentru cheltuielile necesare armatei naționale.

De unde vor veni aceste surse? Ele vor veni tot din niște cheltuieli pe care le-am prevăzut și asupra cărora noi trebuie, cred, să regândim. Este vorba despre faptul că factura noastră de participare cu trupe în Angola ne-a costat, anul trecut, peste 20 de miliarde; este vorba despre faptul că s-a estimat că factura noastră de participare în Bosnia ne va costa peste 30 de miliarde, deși acum abia 20 și ceva de miliarde au început să se deruleze; este vorba despre faptul că, probabil, factura pentru trupele noastre aflate în Angola nu va costa mai puțin de 20 și ceva de miliarde. Am făcut referință la anul trecut, cât a costat.

S-au mai prevăzut și alte cheltuieli pentru parteneriatul pentru pace, alte acțiuni de felul acesta. într-o simplă aritmetică, pomenind cifrele acestea, peste 20, 30, 40 de miliarde, iată aproximativ 100 de miliarde de lei. Din păcate, nu am avut evidențiate toate aceste cheltuieli.

Iată deci resursele de unde am putea să alocăm noi mai mult armatei naționale, care evident se află în granițele naționale.

în această situație, ar trebui să abandonăm cheltuielile pe care le acordăm acestor condotieri trimiși cu voie de la noi, de la Guvern, și să păstrăm resursele acestea, pentru că, în sărăcia în care ne aflăm, știm că bugetul este sărac, avem nevoie de întărirea capacității de apărare a țării și — repet — cred că este prea mare pentru noi luxul să aruncăm banii pe fereastră sau, ca să spunem altfel, pe niște orgolii atlantiste, așa cum s-a prevăzut și cum se prevede în continuare. Să revină trupele plătite, care nu știu ce fac în Bosnia, nu știu ce fac în Angola, în granițele naționale. Să dăm bani pentru armata națională, care este în granițele naționale, să lăsăm mercenarii să-i plătească alții.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Cred că nu este vorba de mercenari. Cred că acest termen este foarte grav și nepotrivit, atâta vreme cât acele două acțiuni au fost aprobate de Parlamentul României.

Are cuvântul domnul deputat Nică Mihail.

Domnul Mihail Nică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am depus un amendament la comisie, referitor la ultimul alineat al art. 7. Este vorba de respingerea acestui alineat. Deci, propun să se supună la vot respingerea acestui alineat. Argumentele au fost aduse de antevorbitori.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Au cuvântul reprezentanții Executivului.

Domnule ministru de stat Florin Georgescu, aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu (ministru de stat, ministrul finanțelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Sigur, aici s-au adus multe argumente care pledează în favoarea importanței și a suplimentării bugetului Ministerului Apărării Naționale, idee pentru care noi am imaginat, împreună cu colegii din Ministerul Apărării Naționale, cu domnii membri ai Comisiilor de apărare ale celor două Camere, discuții și idei care — spunem noi — ar fi de natură să conducă la asigurarea surselor necesare funcționării corespunzătoare, normale a armatei și în această perioadă. Când discutăm despre sumele alocate apărării naționale — și îmi pare rău că un anumit domn deputat nu este aici, după ce a afirmat unele lucruri la microfon, nu putem să desfășurăm un dialog.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

în termeni reali — pentru că, întotdeauna, noi trebuie să discutăm în termeni reali, respectiv ceea ce este comparabil, ceea ce poate fi alocat, distribuit din ceea ce se mobilizează la buget —, armata, în acest an, deci în termeni comparabili, din total cheltuilei bugetare beneficiază de 11,90 din suma totală a acestor cheltuieli, față de 11,43 cât a consumat anul trecut. Repet: 11,90 din total cheltuieli bugetare, față de 11,43.

Bugetul României nu este, doamnelor și domnilor, nici în dolari. Bugetul României nu este nici în alte monede internaționale, pentru că, în termeni reali, înseamnă o pondere dintr-o sumă pe care o derulează bugetul și aceasta deoarece, dacă avem nostalgii privind anul 1989, când se alocau 1,9 miliarde, dar nu se importa nimic, costul era artificial, ținut la 20 de lei și știm care erau condițiile în armată la acel moment, la ce era folosită, sigur, lucrurile nu sunt comparabile. în '89 a fost obținut un anumit produs intern brut, era o anumită fiscalitate, erau anumite condiții de mișcare a economiei și de viață a populației. Acum, în 1996, acestea sunt cu totul altele. Nu are rost, aici, să reiterăm toate diferențele, care fac necomparabile sumele din '89 cu sumele din '96. Noi putem să comparăm ceea ce era acum un an, acum doi ani, acum trei ani, acum cinci ani în armată și — cum? — din ceea ce se mobilizează la bugetul statului este distribuită o anumită parte și armatei, ca una dintre destinațiile principale ale cheltuielilor bugetare.

Deci, noi arătăm și dumneavoastră, printr-o simplă împărțire, luați cheltuielile care se alocă armatei și împărțiți la total cheltuieli bugetare, care s-au votat la art. 2 și vedeți că, în termeni comparabili, reprezintă ceva mai mult față de anul trecut, față de ceea ce a cheltuit armata raportat la cheltuiala anului anterior.

S-au mai spus aici lucruri referitoare la veniturile bugetare, că ele ar fi, practic subevaluate, în raport cu ceea ce are de plătit economia. Da, economia are de plătit tot timpul. Tot timpul există anumite restanțe la plată, este un sold care se derulează și care se raportează de la un an la altul. Când am spus aseară, într-o anumită emisiune, că erau 30 și ceva de miliarde restanțe la buget, ele n-au apărut ieri sau alaltăieri. Ele au scăzut în termeni reali, față de anii anteriori. întotdeauna, la începutul anului este un anumit sold neîncasat la buget, atât din taxe și impozite, cât și din penalități aferente acestora și el se derulează, se majorează sau se reduce, în raport cu mersul economiei, cu modul de administrare a veniturilor. Noi am emis acea Ordonanță nr. 13/1996 care acordă anumite înlesniri celor care își achită impozitele și taxele, dar în contrapondere primesc o anumită stimulare, o anumită facilitate din scutirea de penalități, care nu erau planificate, nu erau luate în calculul încasărilor bugetare în sume la nivelul celor existente, pentru că știm din experiența anilor anteriori că nu se pot încasa aceste sume dintr-o dată. Economia este subcapitalizat㠗 cunoaștem cu toții — și, uneori, înregistrează aceste restanțe la plată.

Privitor la posibilitățile de suplimentare a bugetului apărării naționale, eu aș vrea să vă spun că propunerea de 600 de miliarde lei, care s-a făcut aici pentru suplimentare în această dezbatere, deja s-a realizat. Poate o să vă surprindă ce vă spun, dar— sigur— lipsa de informații ar putea să reprezinte o cauză a necunoașterii acestei situații și anume, faptul că, în a doua parte a anului anterior, Ministerul Apărării Naționale a dispus de credite externe garantate de Guvern în sumă de peste 220 de milioane de dolari, deci în termeni ai monedei naționale 686 miliarde lei, care reprezintă dotări, echipamente necesare armatei, intrate fie în ultimele luni ale anului anterior, fie vor intra în cursul acestui an, de care se beneficiază efectiv în întărirea și consolidarea capacității de luptă a armatei, de apărare, pe de o parte, iar cheltuielile la apărare, deci cheltuielile și partea care o să apară ca fiind cheltuită în termeni reali mai mult de către armată, comparativ cu alte sectoare,așadar cheltuiala efectivă va apărea — când? — în momentul când acești bani se vor rambursa, se va începe plata ratelor și a dobânzilor. Aceste grafice de plată arată că sumele de care se beneficiază astăzi, sub formă de dotări materiale, vor fi rambursate, vor fi plătite, vor fi incluse în bugetele anilor următori, începând cu 1997, 1998 și așa mai departe. Ce s-a achiziționat, cunoașteți și dumneavoastră foarte bine și, dacă doriți amănunte, am să vă ofer, împreună cu specialiștii din Ministerul Apărării Naționale, care ei au fundamentat aceste necesități, deci pentru apărarea națională. Dar, deosebit de aceasta, s-au mai alocat încă vreo 270 de miliarde lei pentru capitolul de dotări în asistența medicală, care înseamnă dotări cu aparatură medicală, cu anumite echipamente, policlinici, spitale și așa mai departe. Acești bani vor fi plătiți în viitor, dar sursele, practic, vor fi construite în bugetele următoare, însă astăzi au intrat în dotarea armatei, în lunile anterioare, dar și în cele care urmează, aceste echipamente, aceste dotări necesare întăririi capacității de apărare a armatei.

Privitor la baza legală în temeiul căreia funcționează Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, aceasta este Legea siguranței naționale și sunt acolo prevăzute toate stipulațiile legale legate de modul de organizare, subordonare și control a acestor instituții.

Sigur că da, în baza aceleiași legi, trebuie aprobate legi speciale, care să consfințească mai detaliat atribuțiile și modul de coordonare, de control al activității acestor instituții. Dar legile în cauză sunt pe filiera de aprobare parlamentară, au trecut deja printr-una dintre Camere. De exemplu, S.I.E. a trecut prin Senat și o să vină la Camera Deputaților. Celelalte legi — S.T.S.-ul, S.P.P.-ul — înțeleg că sunt, de asemenea, în comisiile de specialitate. Ele au deci temei legal în Legea siguranței naționale și acolo, pe baza acelei prevederi, se include în buget o anumită sumă dimensionată în raport cu nevoile aparatului respectiv.

Referitor la chestiunea cu valorificarea anumitor bunuri confiscate de Ministerul de Interne, și la Ministerul de Interne au fost probleme legate de asigurarea fondurilor la nivelul necesităților și atunci am considerat oportun să majorăm acest indice, acest procent, de la 15 la 20%, care sepoate reține de Ministerul de Interne pentru cheltuieli materiale și de capital numai, în vederea dotărilor operative provenite din confiscarea unor sume și bunuri, precum și din anumite amenzi pe care Ministerul de Interne le aplică.

Referitor la valorificare, la modalitatea de obținere a acestor sume, într-adevăr, sunt de acord cu comisia și cu propunerile făcute aici ca valorificarea să se facă prin Ministerul Finanțelor, potrivit legislației în vigoare, prin licitații, prin ofertă publică, pentru a se obține cel mai bun preț, cu transparență și cu deschidere, pentru a nu exista nici un fel de dubii și a nu plana incertitudini asupra legalității acestor operațiuni.

Aș dori să mă refer la câteva lucruri legate de amendamente, dar prefer să o fac atunci când se va pune decizia dumneavoastră, când se va pune la vot amendamentul respectiv, fiecare dintre ele, însă susțin amendamentul domnului senator Sava, potrivit căruia este logic ca anumite cheltuieli care reprezintă, într-adevăr, în esența lor, în substanța lor, cheltuieli de educație, cheltuieli cu învățământul, să-și găsească locul în zona cheltuielilor privind învățământul și nu să greveze, în mod nejustificat, asupra cheltuielilor de apărare, deși unitățile de învățământ respective sunt concepute și ca unități de luptă. Dar pentru ceea ce este unitate de luptă, să rămână în activitatea armatei, iar pentru cheltuielile legate de plata profesorilor, legate de procesul educativ-instructiv, în fond, să se poată finanța aceste costuri din cheltuielile Ministerului Educației și învățământului. Deci, am să mă refer, în mod concret, la fiecare dintre amendamente — dacă ne veți permite să exprimăm părerea Guvernului, atunci când ele vor fi puse în discuție, în mod punctual.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru Tinca.

Domnul Gheorghe Tinca (ministrul apărării naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională în 1996 sunt — după cum bine știți — de 1.959,9 miliarde lei. La acestea știți că se adaugă alte 400 miliarde lei pentru învățământ, pentru sănătate, pentru asistență socială, pentru alocații și pensii, pentru ajutoare și indemnizații, pentru locuințe de serviciu, pentru cercetarea științifică, pentru cultură, pentru religie, activități sportive și alte cheltuieli.

Pe ansamblu, bugetul Ministerului Apărării Naționale este de 2.399,9 miliarde lei și reprezintă 2,1% din P.I.B. El este de departe insuficient, în multe privințe. A-l numi buget de austeritate este un eufemism.

Eforturile Guvernului de a vedea apărarea națională susținută financiar așa cum merită, mult mai substanțial, au sfârșit acolo unde a început imposibilitatea identificării unor surse reale de finanțare. Eforturile noastre în Guvern au sfârșit, de asemenea, atunci când a apărut evident că nu putem opera reduceri în ceea ce privește alocările și cheltuielile pentru agricultură, pentru economie, pentru învățământ, pentru sănătate, pentru infrastructură, pentru cultură. Nu este pentru prima dată când bugetul apărării este insuficient. De această dată însă, trebuie să vă spun: insuficiența intervine într-o perioadă de profunde schimbări structurale în Armata Română, care au nevoie de o susținere financiară corespunzătoare. Ce am în vedere?

1) Reforma generală în armată care implică reajustări, redimensionări și redislocări.

2) Reforma învățământului militar care, în condițiile prevederilor legale actuale, ridică probleme extrem de serioase în vederea acreditării instituțiilor create pentru învățământul militar în noua concepție.

3) îmbunătățirea înzestrării armatei prin modernizări și noi dotări devine extrem de urgentă, pentru a compensa reducerile de personal efectuate deja sau proiectate pentru anii ce vin și reducerile cantitative de echipamente, potrivit angajamentelor internaționale.

Trebuie să vă spun că o armată modernă, mai redusă și mai ieftină, presupune, înainte de aceasta, un anumit suport financiar.

4) Asigurarea unui minim de protecție socială cadrelor militare și asigurarea condițiilor de viață cât de cât decente militarilor în termen, în perioada de tranziție.

5) La toate acestea trebuie să adaug situația extrem de dificilă a aviației militare cunoscută de mai mulți ani, care, dacă nu vom găsi un minimum de resurse acum, nu numai că nu vom mai putea redresa situația, dar mi-e teamă că va intra într-o degradare ireversibilă.

în fața acestei situații, trebuie să mulțumesc Comisiilor parlamentare de apărare, pentru efortul de a găsi soluții menite să sporească fondurile acordate apărării. Aceste eforturi, deși lăudabile, s-au izbit și ele de imposibilitatea identificării unor resurse corespunzătoare. între timp, trebuie să ne amintim că au intervenit noi urgențe, care apasă și mai mult asupra bugetului țării.

S-au degajat unele idei, din discuțiile care au avut loc aici — și avem și noi alte idei. în esență, aceste idei duc la formularea unor amendamente, care — trebuie să v-o spun — sunt departe de a răspunde nevoilor noastre, dar ele ne-ar permite ameliorări sau o utilizare mai bună a fondurilor puține de care vom dispune. Chiar dacă aceste amendamente vor fi adoptate, sunt necesare, în continuare, eforturi susținute și imaginație, pentru a nu compromite continuarea reformei în curs în armată și realizarea programelor de interoperabilitate necesare integrării în structurile de securitate europene și euroatlantice. Mai mult, aceste obiective trebuie atinse în condițiile în care capacitatea operativă a armatei pentru îndeplinirea misiunilor sale de apărare a țării, nu trebuie diminuată și nu va fi diminuată.

Permiteți-mi să vă sugerez câteva din aceste amendamente care, probabil, nu vor duce la dezbateri prea mari și nu vor presupune schimbări mari în ordinea bugetului.

Domnul Oliviu Gherman:

Stimate domnule ministru, aceste amendamente se referă la structura art. 7?

Domnul Gheorghe Tinca:

Da, la art. 7 și 24, dar, ca să nu mai revin la microfon, doresc să le prezint acum.

Domnul Oliviu Gherman:

Am înțeles.

Domnul Gheorghe Tinca:

La art. 7, domnule președinte, din proiectul Legii bugetului, aș sugera să se prevadă ca sumele reținute din valorificări de bunuri și prestări de servicii să se folosească și pentru cheltuieli materiale. Această precizare a fost făcută în anii 1992 și 1994 și ne-a permis rezervarea operativă a unor sarcini pe linie materială, cum ar fi hrănirea, echiparea și întreținerea efectivelor.

Tot la art. 1, domnule președinte, am sugera să se prevadă următorul text:

îPentru participarea Armatei Române, în cadrul Parteneriatului pentru Pace și la operațiunile de menținere a păcii, să se stabilească cheltuieli în sumă de 14,6 miliarde lei."

La capitolul îApărare" sunt prevăzute inclusiv cheltuielile privind asigurarea interoperativității în cadrul acțiunilor de integrare euroatlantică. Vreau să menționez că acest text nu implică surse suplimentare în plus.

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, m-aș referi și la art.24, ca să nu mai revin la microfon, și aș dori să se prevadă că vor fi exceptate de la blocarea cu 4,5% cheltuieli pentru hrănirea, echiparea și întreținerea efectivelor Ministerului Apărării Naționale. Trebuie să ne amintim că în 1995, datorită blocării creditelor, nu s-au putut onora în totalitate unele obligații contractuale, ceea ce a făcut ca unii furnizori să sisteze livrarea unor produse alimentare unităților militare, ducând la neplăceri și interpretări regretabile.

Cred că s-ar putea găsi o modalitate prin care Legea bugetului să asigure o mai mare flexibilitate în finanțarea construcției de locuințe de serviciu, de la un obiectiv la altul, toate prevăzute, firește, în anexa la buget, știut fiind că situațiile pe diferite șantiere sunt imprevizibile. în acest sens, cu permisiunea dumneavoastră, aș ieși din art. 7 și m-aș referi la Anexa nr. 3…

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule ministru Tinca, pentru rememorare, v-aș ruga să interveniți atunci când discutăm anexa, pentru a nu intra într-o zonă care nu este pusă în discuția Parlamentului, acum.

Domnul Gheorghe Tinca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

în fine, propunem ca în lege să se precizeze că la rectificarea bugetului sau din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, să se acorde prioritate prin alocare de fonduri Ministerului Apărării Naționale, cu respectarea normativelor în vigoare.

Domnule președinte,

Aș dori să manifest sprijinul nostru pentru amendamentele care au fost prezentate aici, parte din ele avându-și originea, trebuie să recunosc, în ministerul nostru și în eforturile făcute de Ministerul Apărării Naționale. Mă refer la acel amendament care are la bază transferarea unor fonduri de la cheltuieli de personal pentru cheltuielile materiale, în special pentru aviație, cele 22,2 miliarde lei.

Aș vrea să subliniez, încă o dată, faptul că aceste resurse se datorează unor eforturi pe care le-am făcut în cadrul ministerului, pentru o planificare mai rațională și pentru a reduce anumite cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli legate de deplasări în străinătate și în teritoriu.

Aș dori foarte mult să se rețină maniera în care Ministerul Apărării Naționale înțelege să facă față acestei situații dificile în care se află bugetul apărării, trecând, într-un fel, la fapte și renunțând — dacă se poate — la a sublinia, de fiecare dată, că nu sunt bani.

Aceasta îmi permite să trec la amendamentul formulat de domnul deputat Alexandru, referitor la majorarea bugetului apărării cu 600 miliarde lei.

Domnule deputat,

Eu sunt de acord și vă mulțumesc pentru acest amendament. Rămâne ca dumneavoastră, aici, precum și comisiile parlamentare să reușiți să găsiți un consens, un acord în ceea ce privește sursele de finanțare. Vă mărturisesc că acest lucru l-am făcut în Guvern și dacă cineva crede că Guvernul a trecut cu ușurință peste bugetul apărării, așa cum arată el astăzi, se înșală. Ar fi nedrept să nu fie recunoscut ceea ce s-a întâmplat în Guvern și eforturile pe care le-a făcut Guvernul pentru a căuta să sporească cheltuielile pentru apărare, în cadrul general al avuției pe care o avem, din acest punct de vedere.

Aș vrea să vă spun mai mult — și, departe de a avea o discuție, cum să spun, contradictorie cu Ministerul Finanțelor, așa cum, probabil, și-ar fi dorit unii — și anume, am căutat împreună să găsim modalități pentru a veni în sprijinul acelor probleme care sunt extrem de urgente, printre care aviația. Aș vrea să mulțumesc aici — și sprijin amendamentul care s-a prezentat — pentru ca cheltuielile pentru învățământ să fie altfel orientate, așa încât să putem degaja o sumă destul de importantă, ca împreună cu ceea ce am obținut prin raționalizarea cheltuielilor de personal, să reușim să venim în sprijinul aviației. Aș vrea să vă spun că aceste cheltuieli care vor merge suplimentar la aviație, ele privesc repararea de avioane. Vă rog să vedeți, în spatele acestei afirmații, Fabrica de avioane de la Craiova și Fabrica de avioane de la Bacău.

Vă rog să mă credeți că nu este suficient ceea ce spun. Sunt foarte conștient, însă cred că este mult mai util ca, în afară de declarații neacoperite, probabil este mult mai util să facem eforturi care, chiar dacă duc la identificarea unor sume destul de mici, ele sunt sume reale care rezolvă o parte din problemele mari pe care le avem.

Aș vrea, de asemenea, să sprijin amendamentul privind donațiile. Eu cred că este foarte util și el își găsește sprijinul necesar pentru a fi adoptat de către Parlament.

Ceea ce s-a prezentat aici și ceea ce am avut îndrăzneala să prezint și eu, cred c㠗 repet — constituie câteva posibilități, căi de îmbunătățire a bugetului pe acest an. Repet, pentru a fi clar pentru toată lumea și pentru a nu exista spații mari de speculație politică. Bugetul este insuficient, toată lumea știe acest lucru și trebuie găsite modalități pentru a folosi cât mai bine acești bani, pe care nu-i putem lungi, nu putem avea mai mulți. Spun acest lucru după ceea ce știu și cunosc că s-a întâmplat în Guvern, atunci când a fost adoptat acest proiect de buget.

Aș dori, în final, să repet ceea ce v-am repetat în 1995, de la această tribună, când am adoptat bugetul pe anul trecut. Avem, împreună, marea răspundere de a trata cu cea mai mare atenție problema capacității de apărare a țării. Eu nu pledez pentru un interes sectorial sau pentru orgoliul unei instituții, oricât de fundamentală ar putea fi ea pentru stat și națiune. Pledez pentru o cauză de care va depinde, în mare măsură, viitorul țării. îndrăznesc să afirm că multe din cele pe care le dorim pentru binele acestui popor sunt legate direct de felul în care vom reuși să facem față complexelor probleme ale securității țării. Vreau să vă mărturisesc că această declarație este mai pertinentă acum, când discutăm bugetul în vederea stabilirii cheltuielilor de apărare pe 1996 și cred că sentimentele și părerile mele nu pot fi altfel formulate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru,

Ca să-mi fie mie limpede în privința acestei propuneri de amendament, dumneavoastră v-ați însușit principiul, nu introducerea unei suplimentări, la art. 1. Altfel, nu am ce pune la vot.

Domnul ministru Tărăcilă.

Domnul Doru-Ioan Tărăcilă (ministru de interne):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog să-mi permiteți, înainte de a prezenta câteva considerații legate de bugetul propus pentru ministerul pe care eu îl conduc, să adresez mulțumiri, pe de o parte, colegilor parlamentari din cele două Comisii pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în cadrul cărora a fost analizat atât ministerul nostru, cât și bugetul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite prin lege acestui minister. în al doilea rând, să mulțumesc Ministerului de Finanțe care, pe parcursul anului trecut, în special în perioada de toamnă, a procedat la o analiză serioasă a bugetului necesar pentru Ministerul de Interne, buget care se cifrează la o sumă triplă decât cea care este prevăzută, în prezent, în proiectul de buget, dar care, în final, în urma analizelor făcute atât la nivelul ministerului, cât și la nivelul Guvernului, prin luarea în calcul a chestiunilor absolut necesare legate, în principal, de asigurarea drepturilor care vizează cheltuielile de personal, în totalitate, și asigurarea numai în parte a cheltuielilor materiale sau a cheltuielilor de capital, mă conduc la concluzia să susțin în fața Parlamentului României că atribuțiile conferite prin lege acestui minister, cu acest buget, în condițiile în care dumneavoastră îl veți accepta, vor fi respectate în întregime. Să știți că această chestiune a fost ridicată și în fața Comisiilor de apărare cu privire la creșterea bugetului Ministerului de Interne, uitându-se că efectivele Ministerului de Interne nu trebuie să fie rezumate exclusiv la efectivele poliției. Pentru că, dacă Poliția Română se cifrează, în prezent, la un efectiv de 52.000 de cadre — deci, nu este deloc un secret, așa cum afirma cineva aici; dimpotrivă, eu pot să vă spun exact cifra,52.139 de cadre —, iar Poliția Română se găsește pe ultimul loc în Europa, raportat la numărul populației. Și România nu este deloc un stat polițienesc — așa cum se afirmă din eroare — poate numai ca mentalitate a unor polițiști, în ceea ce privește nerespectarea drepturilor omului, dar nu ca număr al polițiștilor raportat la numărul cetățenilor. Amintesc deci că, în afară de Inspectoratul General al Poliției, în cadrul Ministerului de Interne funcționează o serie de alte comandamente de arme, respectiv Comandamentul Național al Grănicerilor, Comandamentul Trupelor de Pompieri, Comandamentul Trupelor de Jandarmi, iar în situația în care dumneavoastră doriți aceste cifre, pe care eu nu le consider secrete, vi le pot pune la dispoziție, deci le pot afirma în plenul Parlamentului. La Comandamentul Trupelor de Jandarmi noi avem un număr de 15 375 de cadre și 23.581 de militari în termen; la Comandamentul Trupelor de Pompieri avem 6.435 de cadre și 6.868 de militari în termen; la Comandamentul Național al Grănicerilor — 9.995 de cadre, 14.146 de militari în termen și reprezintă acel salt în bugetul Ministerului de Interne în anul 1993, când Comandamentul Trupelor de Grăniceri a venit de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul de Interne. Deci în momentul în care au venit 24.000 de unități în plat㠗 ceea ce înseamnă salarii, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital — este firesc să se înregistreze o anumită creștere într-o cifră absolută, pentru că, dacă ne raportăm la numărul de cadre pe care le avea ministerul înainte de venirea grănicerilor, veți observa că bugetul nu a crescut deloc.

Față de această situație, vă rog să observați că personalul existent în prezent în Ministerul de Interne reprezintă 93.000 de cadre și 65.000 de militari în termen. Deci la o cifră de circa 153.156 de indicatori în plată, pe diverse forme: la Ministerul de Interne pe cheltuieli, în principal, de hrană și materiale; la cadre, indiferent de grad și funcție, și pentru celelalte cheltuieli, în principal pe cheltuieli de salarii.

Spuneam, așadar, că atât la nivelul Colegiului Ministerului de Interne, cât și... eu, aici, am curaj să fac în fața dumneavoastră și mulți colegi, în timp, au criticat această poziție, să mulțumesc colegului Florin Georgescu, care efectiv a analizat — așa cum se spune, cu creionul în mân㠗 aceste necesități, care au fost solicitate de mine, la începutul discuției pe buget, în vara anului trecut, la 3.935 de miliarde, în condițiile în care am putea rezolva toate problemele care există în minister. Dar am înțeles foarte clar că trebuie să existe o ordine de priorități și, dacă trebuie să rezolvăm prioritar anumite probleme, efectiv, fiecare minister trebuie să cedeze în punctele în care se poate ceda. De aceea, dacă nu s-a cedat la ceea ce înseamnă cheltuieli de personal, pentru că salariile trebuie asigurate la cheltuieli materiale, așa cum spuneam ele au fost reduse în mod drastic, iar cele care, în prezent, sunt la nivelul anului ’96, ele vor putea fi satisfăcute numai în proporție de circa 25%.

Și vă dau un singur exemplu: la nivelul ministerului nostru, anul acesta ’96, nici un cadru militar nu va putea să-și primească drepturile de îmbrăcăminte. Nu sunt asigurate prin buget, dar eu, totuși, mă bucur că am reușit să asigurăm drepturile de hrană. Vom avea greutăți deosebite pentru militarii în termen; dar tocmai pentru a asigura echipamentul militarilor în termen, am dispus să scoatem din stocul de rezervă, de mobilizare, încălțăminte, îmbrăcăminte, echipament, cazarmament, pentru a dota atât militarii în termen, cât și unitățile, deci cazărmile, cu tot ceea ce este necesar. La cheltuielile de capital, este adevărat că aceste unități pe care noi le avem, fie că este vorba de secțiile de poliție, de unitățile de jandarmi, de pompieri, de grăniceri, ar trebui să fie finalizate, dar am înțeles că, în situația în care nu se poate asigura resursa financiară, ele nu vor fi finalizate anul acesta, ci, desigur, pe parcursul anilor viitori, urmând ca noi să ne concentrăm numai pe obiectivele care, cu sume mai mici de bani, deci ca necesar, pot să fie finalizate în acest an.

Am făcut această pledoarie tocmai pentru a putea să argumentez în fața dumneavoastră necesitatea păstrării acelor dispoziții prevăzute în art. 7 alin. 3 și 4 în proiectul de buget. Sunt sau nu sunt necesare? Ce înseamnă aceste texte, ca realizări, pentru ministerul pe care eu îl conduc? Deși s-a afirmat că aceste cifre au fost secrete sau că ar fi niște sume extraordinar de fabuloase, despre care nu se știe cum s-au cheltuit, eu vă reamintesc că aceste cifre sunt cunoscute, iar cheltuiala este avizată de reprezentantul Curții de Conturi care funcționează în Ministerul de Interne.

în acest sens, în anul 1995, veniturile din valorificarea în țară și la export a unor bunuri aflate în dotare, noi am estimat că vom realiza 2.200.000.000 în anul 1995 și am realizat suma extraordinară de 253.374.000 de lei.

Deci se pune problema dacă această sumă să rămână în totalitate sau numai în parte la Ministerul de Interne, conform amendamentului propus de domnul senator Tăvală Tănase.

Vă dați seama, toate valorificările, la nivelul ministerului nostru, au însemnat doar 253 de milioane, deci nu o sumă exorbitantă, care ar putea crea resursă pentru o altă activitate, indiferent în ce domeniu. Cota de 15% din amenzi, la nivelul anului 1995, a fost realizată de 4.374.243.000 de lei. Cifrele pe care vi le spun sunt corecte, ele pot fi verificate de oricine. Cota de 15% din confiscări — acesta este răspunsul meu pentru domnul senator Nestor Călin, care credea efectiv că această sumă este substanțial㠗deci din confiscări, Ministerului de Interne i-a rămas suma de 25 de milioane, 25.115.000 de lei, deci 25 de milioane, ceea ce înseamnă două Dacii, nu înseamnă o sumă extraordinară care ar putea, eventual, să subvenționeze cu totul și cu totul altceva.

Așadar, eu vă pun la dispoziție cifrele care au rezultat din prevederea bugetară, deci din cele două texte care au existat la nivelul anului trecut. Vă rog să observați că aceste amenzi și confiscări nu vizează toate amenzile aplicate în sistemul de justiție. Nici vorbă de asta! Vizează amenzile și confiscările dispuse la nivelul Poliției Române. Acolo rămân! Nu cele care sunt contestate în instanță și care urmează un anumit curs, care se regăsesc în totalitate în bugetul statului.

în aceste condiții, desigur, atât la nivelul Comisiei de apărare, cât și în Guvern au existat discuții dacă nu ar fi mai corect să se renunțe la aceste prevederi din buget și efectiv, pe ansamblu, ele au fost apreciate la nivelul anului trecut, dar și anul acesta, că s-ar putea realiza circa 50 de miliarde, așa cum s-a discutat în Comisia de apărare. Din punctul meu de vedere, în condițiile în care s-ar asigura o resursă la nivelul a ceea ce s-a propus, din punct de vedere financiar, noi nu am avea nici un fel de argumentație, în sensul de a păstra sau a respinge cele două amendamente. Ceea ce ne interesează este doar existența unei resurse sau a unui anumit cuantum, pentru a rezolva parte din necesitățile pe care le avem. Cert este însă că, în aplicarea și executarea celor două prevederi care vizează fie amenzile, fie confiscările, ele nu apar ca un stimulent pentru cadrele noastre, pentru că aceste cheltuieli — așa cum explica domnul Florin Georgescu — se regăsesc exclusiv în cheltuielile de capital sau, în anii ’92, ’94, s-au regăsit și în cheltuieli materiale, așa cum solicităm și noi.

Deci în condițiile în care personalul Ministerului de Interne își va face cu prisosință datoria legală, nu în sensul de a abuza de aceste prevederi de lege, la nivelul anului ’96 sumele din confiscări și amenzi nu pot fi mai mari de 10 miliarde, în condițiile în care se va accepta această majorare de 25%.

Celelalte amendamente propuse de domnul senator Sava, noi suntem de acord. Parte din discuțiile făcute de domnul ministru Tinca sunt pe problematică comună și de aceea nu am să le reiterez, întrucât, în condițiile în care se vor admite la o instituție cu specific militar, este firesc să se regăsească și la cealaltă instituție, pentru a nu reitera în fața dumneavoastră problemele respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Marin Stelian, președintele Comisiei pentru buget-finanțe a Senatului.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Comisiile comune pentru buget și finanțe au definitivat raportul la sfârșitul lunii ianuarie. Unele amendamente despre care s-a spus aici că au fost prezentate la comisie, ele au fost prezentate poate după această dată, pentru că nu ne amintim de unele din ele.

S-a făcut propunerea aici, unele propuneri vizează reducerea cheltuielilor pentru apărare și ordine publică, alte propuneri de majorare. Mă refer la propunerile Comisiei pentru drepturile omului, propuneri și amendamente care se regăsesc, bineînțeles, în anexa nr. 2, de la pagina 4 la pagina 8 și vizează reducerea veniturilor în lei și în valută, care se lasă la dispoziția Ministerului Apărării, din valorificarea bunurilor din dotare, respectiv să se lase numai 40%, urmând ca 60% să devină venit la bugetul statului.

Noi am arătat de ce nu putem să acceptăm: pentru că valorific bunuri din dotare, trebuie să iei bunuri pentru dotare cu aceste sume. Așa am avut și anul trecut și v-a spus domnul ministru de stat Georgescu, nu sunt sume extraordinar de mari la Ministerul Apărării și la Ministerul de Interne.

Ați propus, de asemenea, ca sumele rezultate în lei și în valută, din confiscări și amenzi, să devină venit la bugetul statului, suma integrală. S-a propus aici 25%, în creștere cu 10%, cu zece puncte procentuale, față de anul 1995. Comisiile au considerat corespunzător acest procent, deși se referă la sume foarte mici. Ca să-ți desfășori activitatea, trebuie să fii dotat corespunzător, măcar la nivelul celor pe care îi urmărești. Așa s-a construit acest buget. Bugetul Ministerului Apărării Naționale și bugetul Ministerului de Interne s-au construit luând în calcul aceste venituri: 100% pentru cele din valorificarea bunurilor din dotare și 25% din amenzi și confiscări.

S-a mai propus să se elimine acest alineat. Comisiile nu sunt de acord cu eliminarea, pe considerentele pe care le-am spus. Comisia a propus să eliminăm subalineatul de la alin. 4, respectiv unde se arată că bunurile devenite proprietate de stat prin confiscări de către organele Ministerului de Interne se valorifică de către aceste organe. Noi am propus, pentru că avem lege în acest domeniu. Să luăm Ordonanța nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. La art. 106 se spune clar: îConfiscările dispuse potrivit legii se aduc la îndeplinire de către organele care au dispus confiscarea". Pe urmă se arată: sumele confiscate să facă venit la buget, adică avem bază legală. Și înainte am avut bază legală, că aveam Decretul nr.221/1960. Noi nu am acceptat propunerile dumneavoastră de majorare a cheltuielilor, pentru că nu sunt surse. Degeaba domnul deputat Șomîcu ne-a indicat niște surse… Din păcate, domnule deputat, sursele nu sunt ale bugetului. Păi, chiriile sunt venituri la societatea care administrează fondul locativ. Nu toate veniturile sunt venituri ale bugetului de stat. Noi ne rezumăm numai la bugetul de stat. Probabil că atunci când s-au solicitat atâtea majorări, nu ne-am uitat la Anexa nr. 3/28 la Ministerul Apărării Naționale, anexă ce cuprinde o cheltuială mai mare cu 440 miliarde lei, și pentru alte activități, nu numai cele strict pentru apărare.

Celelalte amendamente, amendamentul domnului senator Sava a fost acceptat și de domnul ministru de stat Georgescu și de ministrul apărării și de ministrul de interne, și noi îl acceptăm, respectiv, ca unele cheltuieli legate de învățământul militar să treacă la cheltuielile de învățământ și nu să fie înscrise la cheltuieli pentru apărare.

Amendamentul domnului ministru Tinca, în care spune că donațiile bănești în lei și în valută primite pe anul 1996 de Ministerul Apărării Naționale, constituie venituri extrabugetare ale acestui minister.

Domnilor,

Prin lege, nu putem să stabilim destinația donațiilor. Acesta este un drept al donatorului și trebuie respectată voința donatorului. Indiferent ce organ din România s-ar opune, trebuie rezolvată problema altfel, dar nu prin lege.

Toate bugetele sunt strânse și la toate capitolele mai e nevoie în plus de sume de la buget, dar e imposibil să asiguri resurse, în condițiile economiei românești, resurse peste cele care s-au prevăzut în buget. De altfel, v-am arătat și e bine să mai repet, să vă dau niște cifre, poate și Guvernul și Parlamentul, am împins cheltuielile guvernamentale peste limita posibil de finanțat. Anuarul statistic, care a apărut în ianuarie 1996, ne arată următoarea evoluție a produsului intern brut, față de 1989, cu toate că 1989 nu-l consider an de referință pentru România dinainte de Revoluție. Produsul intern brut — și trebuie să ne uităm la pagina 371 din Anuarul statistic pe 1995 — a scăzut, față de 1989, cu 20,9%. Acum, utilizările produsului intern brut. Consumul final al populației a scăzut cu 11,1%. Sumele destinate investițiilor, respectiv, formarea brută a capitalului, au scăzut cu 36,4%, iar consumul final al administrației publice, consum pe care îl discutăm acum, a crescut cu 32,2%. Adică, am împins acest consum guvernamental peste limitele permise de economia românească, să crească consumul guvernamental cu 32,2%. Tocmai pentru faptul acesta, întotdeauna cuiva îi lipsește, să majorăm salariile în sectorul cutare, să majorăm cheltuielile în sectorul cutare.

Domnilor,

Să știți, le-am majorat și dacă ne uităm la execuția bugetară, vedem că cheltuielile de salarii se realizează, cheltuielile materiale se realizează, ne uităm la cheltuielile de capital care sunt investiții, acestea nu se realizează. Ca să faci investiții trebuie să muncești. E o muncă, o preocupare. E mai ușor să plătești salarii, dar investițiile să nu le realizezi și atunci ne întrebăm de ce nu avem investiții în infrastructură, de ce nu avem una, de ce nu avem alta. Când venim cu anexa nr. 3 și o discutăm pe ministere, toți zicem investiții în domeniul cutare, de ce nu avem una, de ce nu avem alta, dar le punem în anexă și nu se realizează.

Domnilor, eu vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Constantinescu a solicitat un minut. De asemenea, domnul senator Rădulescu.

Domnul Toader Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu m-am referit în cuvântul meu de la începutul dezbaterilor la faptul că nu poate fi ordonator de credite o instituție care nu are cadrul legal stabilit prin lege. Nu are act normativ de funcționare și organizare.

Domnul Oliviu Gherman:

S-a înțeles, domnule deputat.

Domnul Toader Constantinescu:

De aici am plecat cu documentația, de la Legea nr. 10, Legea finanțelor publice, ca să nu se spună că am venit cu o altă argumentație, ci exact de la Legea finanțelor publice. Domnul ministru de stat Florin Georgescu, ca un fin diplomat ce este, în afară de un mare finanțist, a trecut peste întrebări, peste cerința mea de a lămuri problema.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, vă rog să vă faceți propunerea.

Domnul Toader Constantinescu:

Eu am solicitat ca aceste instituții să fie scoase din buget, cele două instituții care nu au lege de funcționare, nu pot să fie ordonatoare de credite, deci nu pot să figureze în bugetul de stat. Până nu se reglementează situația lor legală, pentru că ele, acum, funcționează nelegal, chiar anticonstituțional, nu se pot prinde în bugetul de stat.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Funcționarea lor este prevăzută, iar legea organică are un alt caracter referitor la reglementările interne de funcționare.

Domnul Toader Constantinescu:

Constituția, domnule președinte.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat Zoner, aveți un minut.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Domnul ministru de finanțe a fost de acord că aceste bunuri, mă refer la art. 7 alin. 4, teza a II-a, să fie valorificate prin licitație.

Domnul președinte al comisiei senatoriale nu s-a referit, iar din ceea ce a spus rezultă că, de fapt, nu este de acord cu valorificarea prin licitație. Asta am vrut să spun.

în ceea ce privește chestiunea cu secretul, la care s-a referit domnul ministru de interne, domnul deputat Wittstockeste aici, adresa este la dânsul în birou, este secretă, eu n-am spus nimănui și nici nu voi spune, dar poartă ștampila îsecret".

Probabil subalternii dumneavoastră apreciază lucrurile într-un fel și dumneavoastră altfel.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul deputat Gavaliugov și urmează domnul Țepelea.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Eu am să încerc să mă aflu sub cele două minute acordate cu atâta larghețe de domnul președinte, căruia îi mulțumesc.

Am intervenit legat de pledoaria pe care a făcut-o în fața dumneavoastră domnul ministru Tărăcilă, pentru că amendamentul susținut de Comisiile de apărare și eu susțin în continuare, dincolo de poziția cel puțin surprinzătoare pe care a exprimat-o aici domnul senator Marin Stelian în numele Comisiilor de buget-finanțe, am susținut că un procent care să rămână la dispoziția Ministerului de Interne ar încuraja, așa cum a demonstrat-o practica anului trecut, în care s-a aplicat într-o manieră experimentală această prevedere, ar încuraja crearea unui plan de amenzi pentru fiecare lucrător al Ministerului de Interne care se află în directă legătură cu publicul, cu cetățeanul. Or, Poliția Română are ca principală misiune protecția cetățeanului și nu a avea posibilitatea ca în mod direct, ca agent constatator, să bage mâna în buzunarul cetățeanului.

Spun aceasta, domnule ministru, pentru că, probabil, dumneavoastră nu aveți cunoștință despre așa ceva, dar o serie de cadre superioare deja au trasat sarcini de plan, și vă dau doar un exemplu. în București, un agent de circulație care nu se întoarce cu 10 amenzi date pe parcursul unui schimb, înseamnă că a stat ascuns undeva și nu a lucrat cu cetățenii.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog să încheiați.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

închei exprimarea punctului meu de vedere asupra căruia vreau să reflectați atent, ca și asupra amendamentelor pe care Comisia de apărare le-a propus în fața dumneavoastră, spunând că este mai corect ca sumele rezultate din amenzi să vină în totalitate la buget, să se verse în totalitate la buget și de o manieră transparentă, aici să alocăm sumele absolut necesare, domnule ministru, pentru buna desfășurare a activității în Ministerul de Interne.

în mod neobișnuit, la noi în țară, pașapoartele se fac de o firmă particulară; cărțile de identitate se fac asigurându-se beneficiile unei firme particulare; vizele de intrare în țară se percep de firme particulare. Mergeți numai la aeroportul Otopeni și o să vă convingeți…

Din sală:

Nu vizele, taxele!

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Taxele de viză, vă mulțumesc, domnule deputat.

în aceste condiții, ne dăm seama că resursele normale care ar fi putut veni pentru finanțarea bugetului, pentru finanțarea Ministerului de Interne, se constituie de fapt în elemente de profit pentru sectorul privat, acolo unde în alte țări, activitățile Ministerului de Interne rămân în totalitate surse pentru venitul statului.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Profit de prezența domnilor miniștri: de interne, ministrul apărării naționale și a altora, pentru a le adresa următoarea întrebare.

în bugetul culturii ființează o serie de sume care sunt destinate culturii în cadrul acestor ministere. Aceste sume nu sunt însă evidențiate în mod distinct. întrebarea este: îCare este garanția că aceste sume afectate pentru cultură la Ministerul de Externe, la Ministerul de Interne, la Ministerul Apărării Naționale, care este garanția că aceste sumevor fi afectate culturii, în ce cantitate, modalitatea de control pe care pot s-o aibă Domniile lor, poate în legătură cu noi. Eu propun să existe o analiză pe etape a modului în care se folosesc aceste sume.

Deci față de bugetul de anul trecut apare această inovație care mă determină să le adresez această întrebare.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul ministru Florin Georgescu și apoi domnul președinte Marin Stelian. Au fost ridicate niște întrebări suplimentare și, dacă este nevoie, să se dea un răspuns.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat Țepelea,

La Anexa nr. 2/29 Ministerul de Interne, Ministerul Apărării ca și altele au și activitatea pentru cultură. Când spunem sumele pentru cultură alocate prin buget, acestea însumează cheltuielile pentru cultură realizate prin toți ordonatorii de credite, sigur, ponderea revenind Ministerului Culturii. Găsiți la Anexa aceasta 3/29, la pagina 2 a anexei că pentru această destinație (cultură, religie, acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret) sunt alocate 6,6miliarde. Vă și spune pe ce! Subvenții, cheltuieli curente, cheltuielile curente pentru subvenții, deci se dă în completarea veniturilor proprii. Deci sunt 6,6 miliarde. Nu pot fi deturnate, sunt evidențe contabile care urmăresc și înregistrează modul de cheltuire a acestor sume.

Domnul Gabriel Țepelea (din sală):

Dar sunt împreună cu sportul, religia și așa mai departe…

Domnul Florin Georgescu:

Nu, nu.

Așa se numește capitolul bugetar, dar în clasificația bugetară există defalcări, așa cum crede ordonatorul de credite necesar că meargă pe articole, pe alineate, pe puncte pentru clasificație și să aloce îX" pentru cultură, îY" pentru sport și îZ" pentru tineret și alte activități similare.

Deci ministerul are o asemenea defalcare și, dacă vreți să știți, din 6,6 miliarde cât revine la cultură, cât la sport și cât la tineret, veți afla de la domnul general care este responsabil. Vă putem oferi acum răspunsul respectiv.

în legătură cu cealaltă problemă, privind cele două servicii speciale de informații, practic de protecție și pază și de telecomunicații speciale, domnule deputat, ele au un cadru juridic îumbrelă", acea lege a siguranței naționale, de asemenea, Serviciul de Telecomunicații Speciale beneficiază și de o hotărâre de guvern, care este un act juridic, până la promulgarea prin lege a atribuțiilor și a subordonării, a modului de control al acestui serviciu. Ele funcționează, sunt necesare în statul de drept și și-au dovedit utilitatea și sigur, nu ne rămâne decât ca dumneavoastră să accelerați procesul de discutare și de aprobare a legilor speciale, care înțeleg că sunt înscrise pe filiera de examinare și de dezbatere a celor două Camere ale Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Marin Stelian. înainte de a-i da cuvântul domnului senator, domnule deputat Țepelea, pentru a detalia acest lucru, v-aș ruga să luați legătura cu Comisia de cultură, pentru ca în bugete să fie detaliate pe obiective de cultură.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Eu nu m-am referit la modalitatea de valorificare a bunurilor confiscate care au intrat definitiv în proprietatea statului. Este normal, bunurile confiscate se valorifică pe bază de licitație. Așa reglementează legea, dar nu am vrut să mai fac referire aici, pentru că nu se procedează altfel.

Referitor la sumele încasate din amenzi și confiscări care rămân la dispoziția Ministerului de Interne în proporție de 25%, ele sunt destinate în exclusivitate cheltuielilor materiale și de capital, deci nu se pune problema stimulării aparatului Ministerului de Interne pentru a aplica amenzi și penalități. Tocmai acest lucru l-am avut în vedere, ca nu cumva personalul care aplică amenzi să fie cointeresat material în aplicarea unor asemenea amenzi, pentru că atunci s-ar produce foarte multe abuzuri și nu ar fi de dorit acest lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

în conformitate cu Regulamentul de funcționare a Camerelor reunite, vom trece la discutarea amendamentelor pe alineate, urmând să analizăm întâi aceste amendamente și să votăm alineatele separat, în funcție de amendamente adoptate sau nu.

în conformitate cu ceea ce dețin în acest moment, la alin. 1 există un singur amendament — îmi permit să-l citesc — este amendamentul prevăzut la punctul 5 din Anexa nr. 2, care spune așa: îCheltuielile pentru apărarea țării se stabilesc în sumă de 2.556,9 miliarde lei". Acest amendament este respins, motivul respingerii este majorarea propusă de 597 miliarde lei, nu se arată și sursa de acoperire.

Voi supune votului dumneavoastră cu observațiile comisiei.

Cine este pentru acest amendament de modificare a sumei? 6 voturi pentru.

Insuficient pentru a fi adoptat.

La alin. 2 se propune din partea comisiei un amendament respins: îCheltuielile pentru ordinea publică și siguranța națională se stabilesc în sumă de 1.531,3 miliarde lei".

Este respins de comisie, pentru că pentru majorarea propusă de 46,5 miliarde lei nu se arată și sursa de finanțare.

Observații?

De altfel, în cazul în care nu se arată sursa de finanțare, nu este cazul să supunem la vot, deoarece o prevedere constituțională este clară: îNici o cheltuială nu se poate face fără a se arăta sursa de finanțare".

Supun votului acest amendament.

Cine este pentru? 40 de voturi pentru.

Insuficiente pentru a fi adoptate.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Vă rog să mai numărați o dată voturile pentru și contra!

Domnul Oliviu Gherman:

Nu vă supărați, regulamentul prevede numărarea voturilor pentru.

Domnul Alexandru Sassu:

Atunci, numărați cvorumul.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rugăm să numărați voturile. Dacă nu avem cvorum, facem citirea listelor.

Domnul Nicolae Băteanu (din sală):

Numai șeful de grup parlamentar are dreptul să ceară…

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, aveți calitatea de șef de grup parlamentar…

Din sală:

N-o are! (Discuții, gălăgie.)

Domnul Oliviu Gherman:

Cine este împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Din însumare rezultă că au fost 40 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 19 abțineri.

Propun să facem o pauză de 10 minute, după care trecem la votarea amendamentului.

La reluare vom citi și lista.

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman:

Reluăm dezbaterile.

Vă rog să poftiți în sală să vă ocupați locurile. Dacă sunteți de acord să reîncepem lucrările fără să mai trecem prin furcile caudine ale recitirii catalogului, ca să economisim din timpul nostru, al tuturor, și al celor interesați. Deci ne întoarcem la alin. 1.

La alin. 1 existau două amendamente suplimentare. Un amendament propus de domnul ministru Tinca, acceptat de Comisiile pentru buget-finanțe, și, anume, se propune ca la alin. 1 să se continue cu formularea: îinclusiv cheltuielile privind asigurarea interoperabilității în cadrul acțiunilor de integrare euroatlantică și pentru participarea Armatei Române în cadrul programului parteneriat pentru pace și la operațiunile de menținere a păcii". Aceasta este propunerea făcută de domnul ministru. Este corectă, da?

Domnul Gheorghe Tinca (de la masa inițiatorului):

Nu este corect! Este vorba de un alineat nou!

Domnul Oliviu Gherman:

Deci este vorba de propunere de un alineat nou. Care este părerea comisiei? (Discuții.)

Da. Este vorba, în sfârșit părțile au convenit, este vorba deun amendament, dar deocamdată să rămânem la alin.1 și apoi să facem un alineat suplimentar la alin. 1. La alin.1 mai exista o propunere, făcută de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, care propunea: îCheltuielile pentru apărarea țării se stabilesc în sumă de 1.956,9 miliarde lei". Și a fost respinsă. Propunerea și-a găsit rezolvarea în structura cheltuielilor prevăzute la Anexa nr. 3/28. Per total, cheltuielile sunt la nivelul celor prevăzute în proiectul de lege. Da? Da. Deci, avându-se în vedere că această propunere nu are un obiect de modificare, dacă comisia senatorială insistă să se supună la vot? Nu. Deoarece este rezolvată în cadrul Anexei nr. 3/28. Și atunci trecem la suplimentarea alin. 1 cu următorul amendament din partea Ministerului Apărării, care să evidențieze doar o anumită sumă, fără să modifice suma în fond. Deci să se prevadă: îPentru participarea Armatei Române în cadrul programului parteneriat pentru pace și la operațiunile de menținere a păcii se stabilesc cheltuieli în sumă de 14,6 miliarde lei". La capitolul îApărare" sunt prevăzute inclusiv cheltuielile pentru asigurarea interoperabilității în cadrul acțiunilor de integrare euroatlantică.

Observații? Comisia? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest amendament?

împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majorate de voturi, a fost adoptat.

Acum, referitor la alin. 2. Această majorare, în conformitate cu prevederile constituționale, poate fi aprobată doar printr-un vot constituțional. Și în Constituție se spune: înici o cheltuială fără a se arăta sursa".

Cine este pentru alin. 2, suplimentarea cu 46,5 miliarde lei? Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Insuficiente pentru a fi adoptat.

Tot la acest punct există un al doilea amendament respins, care nu s-a solicitat să fie introdus în dezbateri. în schimb a fost introdus amendamentul domnului Constantinescu Toader — de reducere a cheltuielilor cu 62 miliarde 815 milioane 674 de mii de lei.

Cine este pentru?

Din sală:

Să ne fie amintit amendamentul, că se uită!

Domnul Florin Georgescu:

Acest amendament pornește de la premisa că cele două servicii menționate nu ar avea bază legală. Cel puțin noi, Guvernul, nu putem fi de acord cu un asemenea unghi de vedere. Ele au o anumită bază juridică, am exprimat-o aici care este aceea, au funcționat până în prezent, funcționează, sunt necesare în cadrul statului de drept și nu rămâne decât ca Parlamentul să ia în discuție în procedură accelerată cele două proiecte de legi care reglementează atribuțiile, competența, subordonarea, controlul și așa mai departe ale S.P.P.-ului și S.T.S.-ului. Dar nu putem să eliminăm această sumă din buget.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc. Comisia? De acord.

Deci cine este pentru amendamentul propus de domnul Constantinescu Toader? 60 de voturi pentru.

Insuficiente pentru a fi adoptat amendamentul.

Tecem la alin. 3.

La alin. 3 existau propuse la sală două amendamente.

Au existat amendamentele de eliminare, dar ele nu au fost readuse în discuție.

A existat primul amendament făcut în ordine crescătoare de domnul deputat Gavaliugov, care solicită să se elimine această cotă de 25%, complet. Corect, domnule deputat, da?

Propun mai întâi eliminarea și apoi 15%.

Cine este pentru?

Domnul Pavel-Tănase Tăvală (din sală):

Există depus la Comisia pentru buget-finanțe.

Domnul Oliviu Gherman:

Ați propus eliminarea alineatului…

Domnul Pavel-Tănase Tăvală:

Am propus amendamentul pentru valorificarea a 40% din…

Domnul Oliviu Gherman:

Nu, nu, dați-mi voie!

Comisia pentru drepturile omului avea un amendament suplimentar. Acum pun în discuție acea propunere de eliminare a cotei de 25% făcută de domnul deputat Gavaliugov.

Cine este pentru eliminarea cotei de 25% prevăzută în alin. 3?

Cine este pentru?

Scuzați-mă, am sărit la alin. 4. la alin. 3, Comisia pentru drepturile omului propune, și domnul senator Tăvală Tănase revine în plen și face următoarea propunere: îVeniturile în lei și în valută încasate de Ministerul Apărării Naționale și celelalte componente ale forțelor armate din valorificarea în țară și/sau la export a unor bunuri aflate în dotare, precum și diferitele prestări de servicii vor fi reținute în proporție de 40% de către acestea, ca mijloace extrabugetare pentru finanțarea cheltuielilor de capital, în conformitate cu normele privind finanțele publice, restul de 60% urmând să se constituie venit la bugetul de stat".

Comisia își menține punctul de vedere. Aceasta se respinge, nejustificându-se împărțirea solicitată de virarea unei părți din veniturile realizate la buget.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acesta este un amendament care se regăsește în sprijinul ideii… care se regăsește în fiecare din legile bugetare ale anilor anteriori, de a da posibilitatea armatei și celorlalte forțe de apărare și ordine publică de a-și reînnoi, de a-și adapta la necesități echipamentele, dotările și mijloacele de apărare, mijloacele de luptă.

Deci este o anumită flexibilitate care se dă și nu găsim necesar noi, Executivul, să limităm posibilitățile și așa destul de restrânse de a se ține pasul cu tehnica modernă și cu necesitățile de dotare. Deci propunem să rămână varianta înscrisă în proiectul Legii bugetului.

Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Deci respingerea amendamentului.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei și cu pledoaria care a fost făcută de domnul senator Tănase Tăvală.

Cine este pentru acel 40% și 60% la buget? 41 de voturi pentru.

Insuficent pentru a se adopta amendamentul.

La alin. 3 nu mai avem alte amendamente.

Domnul Florin Georgescu (de la masa inițiatorului):

Ba, mai este unul, al domnului Tinca.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul ministru Tinca.

Am înțeles că doriți să se pună ghilimele și să se continue? (Discuții.)

N-am textul, n-am ce să supun la vot.

Amendamentul propus de domnul ministru Tinca era ca la art. 7 alin. 3 în rândul antepenultim, unde scrie îfinanțarea cheltuielilor de capital" să se treacă: îCheltuielilor materiale și de capital".

Comisia? De acord.

Observații?

Supun votului dumneavoastră acest amendament, să se introducă sintagma îmateriale și de capital".

Cine este pentru?

împotrivă? Nu există voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cumajoritatedevoturi,a fost adoptat acest amendament.

La alin. 3, domnul Alexandru Nicolae, acesta este la alin. 1! Ni s-a furnizat acum acest amendament care propune suplimentarea bugetului Ministerului Apărării Naționale cu 600 miliarde de lei, dintre care 400 de miliarde pentru înzestrare și 200 miliarde cheltuieli de capital, iar la Ministerul Industriilor se propune o suplimentare cu 50 de miliarde pentru investiții în întreprinderile legate de industria de apărare.

în primul rând, nu se poate reține decât partea întâi a amendamentului, deoarece este amendament la art. 7. La celălalt nu se referă. Puteți reveni când se discută bugetul Ministerului Industriilor.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu, în cuvântul la acest articol, am explicat că s-au eliberat garanții Ministerului Apărării Naționale — și distinșii reprezentanți pot confirma aici — în sumă de 686 de miliarde, care înseamnă intrări efective de echipamente, de dotări pentru înzestrarea mai bună, pentru perfecționarea și modernizarea dotării armatei. Deci acestea sunt lucruri care deja sunt efectuate, sunt pe parcursul derulării aceste contracte din import, marea majoritate, pentru modernizarea armatei.

Dacă, acum, ipotetic, i se dau armatei 600 de miliarde o să cumpere ce? Cu bani gheață alte dotări? Sigur, necesitățile sunt nelimitate, dar atât poate să facă țara în această manieră transparentă și neinflaționistă pentru armată în această perioadă, să aloce 2.000 și ceva de miliarde și să mai acorde garanție care înseamnă intrări de echipamene astăzi, care se vor plăti în următorii 10—15 ani. Asta este ceea ce am putut să facem.

Să luăm 600 de miliarde acum, cum spuneți dumneavoastră, să creștem bugetul armatei, trebuie să ne arătați sursa. Spuneți-ne clar de unde tăiem, de la pagina X articolul Y, 200 de la alt articol, 200 și încă 200 și punem 600 aici…

Ceea ce ați spus dumneavoastră inițial, din creșterea eficienței economiei naționale, din îmbunătățirea plății impozitelor și taxelor, astea sunt resurse ipotetice. Dumneavoastră puteți spune altceva: în măsura în care se depășesc… poate mă ascultați, domnule deputat. în măsura în care se depășesc veniturile, prima prioritate va fi armata. Putem face acest lucru, dar nu putem să alocăm 600 de miliarde fără a avea resurse în spate, pentru că de mâine oamenii vor cere bani și asta înseamnă inflație și înseamnă emisiune… Eu nu v-am pronunțat numele, domnu' deputat, nu m-am uitat la dumneavoastră…

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule ministru,

Permiteți-mi să…

Domnul Florin Georgescu:

Deci acestea sunt argumentele potrivit cărora nu putem susține acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, domnul ministru al apărării.

Domnule deputat,

Vă rog să citiți regulamentul.

Eu v-am dat posibilitatea de argumentare, dreptul la replică nu se referă la această dispută.

Domnul Gheorghe Tinca:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Eu sunt pus într-o situație foarte dificilă. Pe de o parte cineva vrea să îți dea o sumă importantă de bani, de care ai nevoie în cadrul bugetului. Pe de altă parte, am ascultat ce a spus domnul ministru al finanțelor. Un elementar simț al corectitudinii m-a adus la această tribună pentru a vă spune următorul lucru. Examinând amendamentul, și mie mi se pare că nu sunt precizate sursele. Referitor la ceea ce spunea domnul ministru de finanțe, aș vrea să confirm faptul că până în prezent sunt programe ale armatei, în desfășurare, pe finanțare externă. Suma este destul de importantă, a sugerat-o domnul ministru al finanțelor. speranța noastră este să continuăm aceste programe pe care le avem. Am vrut doar să confirm ceea ce a spus domnul ministru al finanțelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

îmi permiteți, avându-se în vedere că nu este indicată sursa, nu putem să ne abatem de la Constituție.

Domnul Alexandru Nicolae (din sală):

Am indicat sursa.

Domnul Oliviu Gherman:

Din buget, de unde, în afară de afirmații generale.

Trecem la alin. 3.

Se adaugă, vă rog să citiți.

Domnul Dan Stelian Marin:

După alin. 3 se adaugă un nou alineat, cu următorul conținut. îSumele în lei și în valută primite în anul 1996 de Ministerul Apărării Naționale constituie venituri extrabugetare care se vor utiliza pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital".

Domnule ministru, am făcut doar o mică corectură.

Domnul Oliviu Gherman:

Dumneavoastră, comisia sunteți de acord, da? (Discuții, comentarii.)

Domnul Dan Stelian Marin:

A existat propunerea să scriem că îdonațiile primite de Ministerul Apărării Naționale sunt…".

Dar destinația donației o dă donatorul, nu o pot da eu prin lege. Acum am spus că, dacă Ministerul Apărării primește niște bani, normal că poate să-i utilizeze.

Domnul Oliviu Gherman:

Vreau să fac o precizare, a existat…

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

O chestiune de procedură!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentele elaborate la care participă reprezentanții Ministerului Apărării sau, cum a fost la capitolul pentru Ministerul de Interne, asistați de cei mai buni consilieri, cei care se ocupă direct de aspectele bugetare, asigurarea finanțării pentru ministerele respective, discută săptămâni întregi cu comisiile, un amendament care să fie echilibrat, studiind în detaliu posibilitățile bugetului, celelalte capitole, resursele, aceste amendamente sunt respinse foarte ușor de către plen și venim cu un amendament care ocolește comisia de apărare, iar domnul președinte al Comisiei pentru buget-finanțe, fără a se consulta cu ceilalți membri ai comisiei, este de acord și urmează să fie supus votului dumneavoastră.

Nu vreau să mă înțelegeți greșit. Nu suntem împotriva a se crea cele mai bune condiții pentru a se îmbunătăți situația foarte precară a bugetului de apărare, dar nu aceasta este procedura firească, domnule președinte. Din această cauză, este firesc să dăm măcar posibilitatea unei dezbateri in extenso a acestui capitol care este foarte important și oportun în acest moment.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc, domnule deputat, aveți dreptate… (Discuții.)

Acest amendament nu poate fi procedural pus în forma în care a fost propus de dumneavoastră, pentru că, în primul rând pentru că nu se poate prevedea care sunt direcțiile donațiilor…

Domnul Alexandru Nicolae (din sală):

Amendamentul a fost pus la Comisia de apărare și a trecut, dacă nu mă lăsați să vorbesc… (Discuții, gălăgie.)

Domnul Oliviu Gherman:

Amendamentul respectiv a fost propus de Comisia de apărare la alin. 5, cel pe care mi-l aduceți dumneavoastră (Discuții între membrii prezidiului, comisie și inițiator.)

La alin. 5 se propune ca alineat nou: îVeniturile în valută, încasate de Ministerul Apărării Naționale din operațiunile de participare la Parteneriatul pentru Pace sau din alte surse, vor fi reținute integral de către acesta, ca mijloace extrabugetare pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital". Deci, există un asemenea amendament,

Dar ne întoarcem la alin. 4 și acest amendament, dacă îl vom supune discuției, o vom face la alin. 5.

La alin. 4 s-a făcut propunerea, de către domnul deputat Gavaliugov, să se elimine un punct din acest alineat, îo cotă de 25% se va reține de Ministerul de Interne".

Argumentele au fost prezentate.

Supun votului dumneavoastră eliminarea acestei propoziții: îO cotă de 25% se va reține de Ministerul de Interne ca mijloace extrabugetare." în fond, tot restul articolului cade.

Deci să se elimine articolul de la îo cotă de 25%..."
în jos.

Da, domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Noi nu putem merge cu eliminarea unei părți și să rămână restul, pentru că restul nu mai are nici o valoare. Sau se elimină tot sau rămâne așa cum este.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule senator,

Articolul are două părți. Vă rog să citiți alin. 4. îDin sumele în lei și în valută încasate, potrivit legii, din amenzi și confiscări de bunuri de către personalul unităților de poliție, grăniceri, pompieri și jandarmi, după recuperarea tuturor cheltuielilor efectuate cu valorificarea, conservarea, expertizarea și…" de fapt, eliminarea. (Discuții.)

Domnul Dan Stelian Marin:

Sau rămâne alineatul acesta sau rămâne art. 107 din Ordonanța nr. 11/1996.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, am înțeles. Se propune eliminarea de către domnul Gavaliugov.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de eliminare a alin. 4.

Cine este pentru? 52 de voturi pentru.

Insuficiente pentru susținerea acestui amendament.

Există acum amendamentul domnului deputat Nestor Călin, care propune reducerea de la 25% la 15%.

Supun votului amendamentul domnului deputat Nestor Călin, pentru reducere de la 25% la 15%.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Amendamentul este respins.

Este propus un amendament la alin. 4, tot de către Comisiile pentru drepturile omului care spun: îDin sumele în lei și în valută încasate, potrivit legii, din amenzi și confiscări de sume și bunuri de către personalul unităților de poliție, grăniceri, pompieri și jandarmi" — până aici este textul din proiect — îse vor acoperi toate cheltuielile efectuate cu valorificarea, conservarea, expertizarea și transportul bunurilor confiscate, restul constituindu-se venit la bugetul statului. Bunurile devenite proprietate de stat prin confiscare de către organele Ministerului de Interne, potrivit legii, se valorifică prin organele proprii, prin licitație publică, în conformitate cu dispozițiile legale și constituie venituri la bugetul de stat".

Acesta este amendamentul.

Domnul ministru Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Nu, nu putem fi de acord cu o asemenea propunere, pentru că acea formulare din lege este o formulare unitară în care se permite reținerea acestor sume pentru nevoile proprii ale celor două instituții, în cazul de față internele, dar poate mai sunt și altele, și o asemenea separare a sumelor nu cred că este bine venită.

Domnul Oliviu Gherman:

Comisia, referitor la licitație publică, v-ați exprimat o dată punctul de vedere.

Domnul Dan Stelian Marin:

M-am exprimat.

Domnule președinte,

Comisia a propus eliminarea acestui subalineat de la alin. 4, pentru că o avem reglementată prin Ordonanța nr.11/1996. Ceea ce a spus domnul Tăvală că, constituie venit la buget, aceasta este regula generală, dar se contrazice cu alin. 2, pentru că reduc întâi toate cheltuielile legate de valorificare, prin licitație. așa spune legea, așa facem, pentru că avem o lege specială pentru asta, un regulament al Ministerului Finanțelor legat de valorificarea bunurilor. Nu putem să luăm într-o lege bugetară, într-o lege anuală probleme de reglementare generală.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, domnul senator vrea să explice.

Domnul Pavel-Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Sunt surprins de faptul că domnul ministru de finanțe în timp de 3—4 ore, cât a durat de când a luat cuvântul la discutarea acestui alineat de la art. 7, a susținut că este normal și este transparent ca valorificarea bunurilor să se facă prin procedură de licitație publică. Acest lucru cerem și noi, după ce toate cheltuielile care s-au consumat pentru transport, pentru valorificare sunt trecute în contul ministerelor care valorifică, iar după aceea, ceea ce rămâne din valoarea bunurilor confiscate să fie valorificat și constituit ca sursă de venit la buget după licitația publică respectivă.

Dumneavoastră ați fost de acord cu această procedură. Vă rog să precizați.

Domnul Oliviu Gherman:

Cred că este vorba de o neînțelegere, deoarece în primul rând, referitor la licitație publică. Această chestiune este reglementată în altă parte.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi suntem de acord cu amendamentul comisiei prezentat în lista din raportul înaintat la cele două comisii și anume, că la pagina 7 paragraful 4 alin. 2 nu mai este nevoie de formularea aceea: îbunurile devenite vor fi valorificate de organele proprii ale internelor", ci, prin eliminarea acelui paragraf, înseamnă că se orientează acțiunea în mod direct către actuala procedură stabilită de lege, și anume, că toate bunurile confiscate de organismele care au acest drept legal se valorifică prin organele proprii ale Ministerului Finanțelor. Dacă legea nu spune că 25% se cuvine Internelor — și s-a aprobat acest lucru sau se va aproba — din ceea ce rămâne net, după valorificarea bunurilor confiscate de Interne, după deducerea cheltuielilor cu valorificarea de către Finanțe, din suma netă, 25% se virează înapoi Internelor pentru a avea o suplimentare binemeritată a cheltuielilor acestui minister. Cum se face valorificarea?

Scrie într-o altă reglementare legală, o hotărâre de guvern dată în baza ordonanței privind realizarea creanțelor statului și a celorlalte drepturi ale acestuia și anume prin transparență, prin publicare la ziare, prin concurs de prețuri, de oferte, de licitații și așa mai departe. Deci este prevăzută această manieră transparentă și nu e locul ei aici, pentru că acel loc este într-o lege specială care reglementează de fond problema valorificării bunurilor confiscate și avem un cadru legal existent. Deci nu e necesar, este ceva așa…, suplimentar, care nu ajută cu nimic.

Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Observația — dacă am înțeles, și sper că am înțeles bine — este că prima parte a propunerii este o parte inclusă deja în formularea alin. 4. Vă rog să recitiți.

Deoarece din sumele în lei și în valută încasate potrivit legii din amenzi și confiscări de sume și bunuri materiale de către unitățile de poliție, grăniceri, pompieri și jandarmi, după recuperarea tuturor cheltuielilor efectuate cu valorificarea, conservarea, expertizarea și transportul bunurilor confiscate, o cotă de 25% se va reține de Ministerul de Interne; or, dumneavoastră ați decis eliminarea propunerii de a nu se reține această cotă. Aceasta înseamnă în mod automat că noi nu mai putem pune în discuție această formă a alineatului care ar prevedea că întreaga sumă să fie transferată bugetului.

Din sală:

Nu despre aceasta este vorba.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule senator, așa este, doarece în propunerea dumneavoastră, uitați-vă, vă rog să fiți atent, deci prima parte a propunerii dumneavoastră și alin. 2 sunt cuprinse în prevederile alin. 4, prima parte și apoi restul constituindu-se venit la bugetul statului, înseamnă că eliminăm acel 25% care a fost propus să fie eliminat prin solicitarea domnului Gavaliugov și a domnului Nestor. Deci aceasta în privința primei părți, iar în privința celei de-a două părți este problema privitoare la licitație.

Deci: î…bunurile devenite proprietate de stat prin confiscare…" — pentru că ăsta este sub alin. 2 al alin. 4, da?

Din sală:

Deci, licitație publică.

Raportul comisiei propune suprimarea.

Domnul Oliviu Gherman:

Deci, raportul propune suprimarea punctului 2 al alin.2 care este…

Din sală:

Punctul 2 de la 4.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, punctul 2 de la 4 care este prevăzut în legile existente.

Deci se propune eliminarea acestui alineat — partea adoua la punctul 4.

Cine este pentru eliminarea părții a doua la punctul 4?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci cu majoritate de voturi, s-a hotărât acceptarea amendamentului de eliminare a punctului 2 de la alin. 4.

La alin. 5 există o propunere care este făcută de comisie și oarecum aliniată la noile exigențe, și anume: îVeniturile în valută, încasate de Ministerul Apărării Naționale din operațiunile de participare la Parteneriatul pentru Pace sau din alte surse vor fi reținute integral de către acesta, ca mijloace extrabugetare pentru finanțarea cheltuielilor materiale de capital…".

Acest amendament care a fost propus de către Comisia pentru apărare este modificat în următoarea formă, în legătură cu care am să vă rog să vă spuneți punctul de vedere: îSumele în lei și în valută primite în anul 1996 de Ministerul Apărării Naționale constituie venituri extrabugetare care se vor utiliza pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital".

Domnule ministru, da?

Domnul Florin Georgescu:

Este un text inutil, nu vă supărați.

Zice î…sumele primite…". de unde primite?

De unde poate să primească Ministerul Apărării Naționale bani? Păi, primește de la buget și mai primește din donații. Dacă e vorba de donații, regimul acestora este reglementat stricto senso în Legea finanțelor publice, nr.10/1991 în care se spune că: îDonatorul indică, precizează, stabilește foarte exact și fără putință de a deturna dorința lui", deci stabilește destinația sumei. Dacă cineva dă o donație armatei și spune: îDomnule, să cumpărați echipament pentru arma…", nu știu care, nu poate să cumpere hrană pentru altă armă, de exemplu, pentru că e ilegal. Deci eu consider că este…

Din sală:

Nu este vorba de donații aici, ci este vorba de ce vine din Parteneriatul pentru Pace.

Domnul Florin Georgescu:

Bun, dar aici nu este precizat.

Din sală:

Ba da, este precizat, este vorba de un alineat nou.

Domnul Florin Georgescu:

Păi, se spune: îSumele provenite din Parteneriatul NATO sau din alte acțiuni — cum ar fi Angola sau mai știu eu ce —, rămân în dotarea Ministerului Apărării Naționale și pot fi utilizate după nevoile proprii", ceva de genul acesta, dar altfel nu se poate.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule ministru,

Sunt de fapt două aspecte: în primul rând este amendamentul care a fost propus de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță care propune exact ceea ce ați propus dumneavoastră și care este respins de către Comisia de finanțe și anume, repet: îVeniturile în valută încasate de Ministerul Apărării Naționale din operațiunile de participare la Parteneriatul pentru Pace sau din alte surse vor fi reținute integral de către acesta ca mijloace extrabugetare pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital".

Acest alineat propus de comisii include și ceea ce ați propus dumneavoastră. Deci, ca să nu rămânem într-o zonă neclarificată, propun să discutăm numai acest alineat care a fost propus. Și aici Comisia de buget-finanțe ne spune, amendamentul nu a fost reținut, îContravaloarea în lei a valutei încasată să fie vărsată ca venit în bugetul statului".

Domnul Dan Stelian Marin:

Vă explic eu aici.

Domnilor,

Participarea Armatei Române în Angola, respectiv cheltuielile de participare au fost suportate din bugetul statului. Ni s-a prezentat anul trecut și s-a spus că se suportă numai temporar, pentru că O.N.U. întârzie cu 6-7 luni și chiar cu un an returnarea sumelor pentru aceste servicii prestate în Angola. De altfel, chiar când s-a susținut trimiterea Armatei Române în Angola a fost motivată pe acest considerent, că nu ne costă. Suma încasată de la buget ce se returnează vine ca venit la buget, foarte simplu, așa cum zice Legea finanțelor publice. vsta este motivul pentru care Comisia de buget-finanțe a respins acest amendament făcut de Comisia pentru apărare, susținut astăzi de către ministrul apărării și ministrul finanțelor.

Noi ne menținem punctul de vedere. Plenul hotărăște, nu noi. Ne-am spus și noi punctul de vedere ca două comisii care am analizat acest buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți, vreau să fac câteva precizări: se vorbește, din păcate, despre două lucruri diferite. (Discuții, rumoare.)

Vă rog să mă ascultați.

în acest amendament se vorbește de veniturile provenite din Parteneriatul pentru Pace care este un obiect. Veniturile din activitățile de menținere a păcii sunt, evident, venituri la bugetul de stat, și despre acest lucru nu vorbește nimeni.

Referitor la veniturile în valută încasate de Ministerul Apărării Naționale din operațiunile de participarea la Parteneriatul pentru Pace sau din alte surse, acestea vor fi reținute integral de către acesta.

Stimați colegi,

țin minte că, întâmplător, eu am propus și am adus în discuție în fața Senatului scrisoarea trimisă de președintele României referitoare la finanțarea activității din Bosnia-Herțegovina și acolo s-a trecut…

Domnul Gheorghe Tinca:

Este altceva, e a treia categorie.

Domnul Oliviu Gherman:

Deci avem trei categorii: Națiunile unite care automat se reîntorc la buget, Parteneriatul pentru Pace și activitățile în Bosnia.

Poftiți, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Tinca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dumneavoastră aveți dreptate și regret faptul că se fac anumite confuzii. în ceea ce privește participarea noastră în Angola, aceasta este o acțiune de menținere a păcii sub egida O.N.U. Ea are regulile ei. Ceea ce plătim noi acolo ni se rambursează de către O.N.U. mai târziu, dar banii care vin trebuie să intre în bugetul statului. Asta este o problemă clară și nimeni nu trebuie să o mai aducă în discuție aici. Nu am făcut mențiune despre ea.

Mai este problema participării noastre în Bosnia. Prin hotărârea adoptată și de Senat și de Camera Deputaților se prevede că această acțiune este finanțată din rezerva bugetară. Deci este o chestiune la fel de clară, de limpede. Despre ce vorbim noi aici? Este vorba de Parteneriatul pentru Pace în cadrul căruia până acum, spre exemplu, Statele Unite ale Americii recunosc că în cadrul acestor exerciții se produce o uzură a anumitor utilaje, exerciții care sunt făcute nu numai în folosul statului participant sau a celui care aduce această tehnică, ci și în folosul celorlalți participanți și atunci caută ca să vină în folosul statelor participante. în speță și noi, anul trecut, am contribuit cu o anumită sumă de bani. Acum e un conflict între legislații. După legislația lor aceasta nu este donație. După legislația noastră ea trebuie să fie donație, pentru ca eu s-o primesc și să nu meargă în bugetul statului. Este drept să rămână la armată pentru că sunt uzate și folosite echipamentele armatei. Această sumă este folosită în scopul de a compensa această uzură.

Deci, domnule președinte, ca să lovim ținta — ca să mă exprim așa — este vorba de textul amendamentului care prevede Parteneriatul pentru Pace, și v-aș ruga, dacă sunteți amabil, domnule președinte, pe acesta să-l supuneți dezbaterii și votului Parlamentului.

Noi vă spunem că ne este foarte util acest paragraf. Să nu credeți că sunt sume imense, însă orice dolar contează.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Deci Ministerul de Finanțe este de acord, prin ministrul său, da?

Comisia, de acord? De acord.

Supunem votului dumneavoastră acest alineat 5 suplimentar și apoi vom face renumerotarea, i-am dat citire de 3 ori, alineat cu care a fost de acord și Ministerul de Finanțe și Comisia de buget-finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Deci,cumajoritatedevoturi, a fost adoptat acest alin. 5.

Mai avem următoarele propuneri: este vorba de propunerea domnului deputat Nica: îInstituțiile publice prevăzute la alin. 3 și 4 vor raporta prin dările de seamă trimestriale și anuale modul de constituire și de efectuare a cheltuielilor menționate mai sus". Această propunere era de eliminare.

Din sală:

A fost o greșeală, el a propus la alin. 4.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a făcut propunerea la alin. 4 ca să se adauge acest alin. 5.

Din sală:

Este alin. 5 din lege.

Domnul Oliviu Gherman:

Alin. 5 al art. 7. Se propune respingerea.

Ministrul?

Din sală:

De ce respingerea, pe ce bază?

Domnul Oliviu Gherman:

Pe nici o bază.

Domnul Florin Georgescu:

N-are nici un fel de justificare eliminarea, pentru că este o prevedere care obligă la o evidență, la o raportare riguroasă a sumelor de care a beneficiat instituția respectivă și pe care le-a cheltuit în destinațiile prevăzute de lege. Tocmai ăsta a fost obiectivul: să raporteze și să vedem dacă sumele respective au fost consumate potrivit prevederilor legale.

Domnul Oliviu Gherman:

Reprezentantul comisiei?

Din sală:

Este o greșeală de numerotare.

Domnul Oliviu Gherman:

A, este limpede. Domnul deputat care este absent nu propunea eliminarea alin. 5, ci eliminarea alin. 4, care a fost discutată, și nu este aici s-o susțină.

în cheltuielile prevăzute la alin. 1 și 2 nu sunt cuprinse cheltuielile de personal aferente instituțiilor militare de învățământ superior și ale școlilor de maiștri militari și subofițeri din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne care în anul 1996 se finanțează de la activitatea de învățământ.

Ministerul de Finanțe?

Din sală:

Se diminuează bugetul de învățământ.

Domnul Florin Georgescu:

Nu se diminuează nimic, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Se vrea să se încadreze exact în sfera cheltuielilor bugetare care sunt proprii activității desfășurate, în cazul de față de școlile militare și instituțiile de învățământ superior din cele două ministere: Apărare și Interne, și să nu se greveze în mod nejustificat cheltuielile funcționale ale celor două ministere cu cheltuieli care prin natura, prin esența lor, reprezintă educație și învățământ. Și, atunci, acest alineat vine să facă precizarea necesară, pe de o parte, eu v-aș propune să se elimine acea precizare că în 1996, nu în 1996, oricând, tot timpul astea trebuie finanțate din bugetul educației, pentru că sunt academii, sunt școli, sunt instituții de învățământ superior care sunt abilitate, sunt acreditate de Consiliul Național de Acreditare, și acolo este învățământ, nu e altceva. Partea de unitate militară care înseamnă cheltuieli de natură militară sigur rămâne a fi suportată din bugetul Ministerului Apărării și bugetul Ministerului de Interne.

Eu, v-aș propune, domnule președinte, dacă mai este posibil acum, ca acest alineat să fie numerotat ca alin. 3, pentru că e logic ca facând o referire la alin. 1 și 2 să includem această referire în alin. 3 și nu în alin. 6 sau 7, cât ar deveni el acum, pentru că se creează o seamă de confuzii și, pe cale de consecință, prevederile cifrice de la 1 și 2 trebuie ajustate cu niște sume.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a înțeles. în realitate, așa cum spuneți dumneavoastră, deoarece discutăm bugetul pe 1996, prevederea finală este superfluă. Deci, ar urma să discutăm în cheltuielile prevăzute la alin. 1 și 2 și cheltuielile de personal aferente instituțiilor militare de învățământ superior și ale școlilor de maiștri militari și subofițeri din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, care nu sunt cuprinse în cele două alineate.

Domnule deputat Dejeu, poftiți.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema pe care o ridic eu, întrebarea pe care o pun eu este următoarea: se preiau sume prevăzute în acest articol pentru a suplimenta bugetul Ministerului de învățământ sau prin aceasta se încarcă bugetul Ministerului învățământului sau se încarcă suplimentar bugetul învățământului?

Domnul Florin Georgescu:

Se grevează.

Domnul Gheorghe Tinca:

Adică sumele rămân acelea care sunt prevăzute în alin.1 și 2 și se desărcinează Ministerele Apărării și Internele de sarcinile învățământului și se încarcă Ministerul învățământului cu obligația de a suporta din propriul său buget, pe care îl vom discuta mai târziu, aceste capitole?

înseamnă că atunci când discutăm acest capitol de buget pentru armată și interne facem o degrevare și când vom discuta bugetul Ministerului învățământului facem o încărcare. (Discuții, rumoare.)

Domnul Florin Georgescu:

Este normal, pentru că este învățământ.

Domnul Gavril Dejeu:

Am înțeles că sumele rămân. Acelea care sunt prevăzute în alin. 1 și 2 nu se scad, ele rămân. N-am înțeles treaba aceasta. Această chestiune trebuie lămurită pentru a nu ne trezi în situația încărcării bugetului învățământului cu aceste sarcini suplimentare, fără să-i dăm banii corespunzători.

Domnul Oliviu Gherman:

Este limpede că sumele respective se modifică în sensul următor: 1.939 miliarde lei — în loc de 1.959,9 miliarde lei, iar la ordinea publică 1.482 miliarde lei — în loc de 1.484,8 miliarde lei, aceste sume transferându-se la Ministerul învățământului, da, domnule ministru?

Să fie clar ce votăm.

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor și domnilor,

E foarte simplu, dacă mă urmăriți numai un minut. Deci la art. 7 cu 1 se spune că: îPentru apărarea țării se cheltuiesc 1.960 de miliarde, procentual 59,9, da? Bun. Dar din aceste 1.960 de miliarde suma de 51 de miliarde era costul instituțiilor de învățământ superior și mediu din structura armatei. Deci el, practic, pentru armată, nu folosea 1.960, ci folosea 1.909. Pentru a pune lucrurile în bună regulă și pentru a respecta adevărul și destinația acestor sume, 50 de miliarde se suportă în continuare în următoarea structură:

— 30 de miliarde din bugetul Ministerului învățământului;

—20 de miliarde rămân în continuare pe bugetul Ministerului Apărării Naționale, dar la capitolul de învățământ al Ministerului Apărării Naționale.

Deci din 50 de miliarde, cât îl costă învățământul, 30 le suportă învățământul, pentru că aceea este latura educațională, instructivă, de predare și așa mai departe, și 20 le suportă în continuare Ministerul Apărării Naționale, pentru partea, să spunem, de logistică, de dispozitiv de luptă, care înseamnă haina militară a instituției de învățământ. Deci asta este aici, la art. 1, și la alin. 2 este aceeași chestiune, din 14 miliarde, cât reprezintă totalitatea acestor cheltuieli la nivelul Ministerului de Interne, 10 miliarde le va suporta învățământul și 3,8—4 miliarde le va suporta în continuare ministerul, dar pe capitolul de învățământ și de ordine publică.

Deci facem o redistribuire între aceste capitole, însă prin aceasta, e adevărat că degrevăm o anumită sumă la dispoziția celor două ministere, pentru a fi folosită cu prioritate la armată, am înțeles, în vederea asigurării reparației la piesele din dotarea aviației și asta înseamnă și ce spunea domnul deputat Nicolae Alexandru, adică comenzi pentru industria internă, pentru fabricile de reparații avioane, combustibili pentru încercări, pentru antrenamente și așa mai departe.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule ministru, dar Ministerul învățământului de unde va lua aceste miliarde?

Domnul Florin Georgescu:

Sunt la cheltuielile de capital 5 pagini de consolidări de școli mai mult sau mai puțin afectate, iar consolidarea se va face într-o ordine de priorități. Cele care, într-adevăr, au avut de suportat cutremure și mai știu eu ce, iar restul se repară în momentul în care vom avea cu ce, fără a afecta cei 4% învățământului. A spus legiuitorul să dăm 4% pentru învățământ, 4% se dă pentru învățământ, pentru învățământul din toate zonele țării, începând cu armata și terminând cu învățământul pentru copiii din mediul rural.

Domnul Gavril Dejeu:

Este tot la pierdere.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul deputat Păunescu.

Domnul Costel Păunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pe mine mă surprinde această desprindere a problemelor de învățământ din sistemul apărării naționale și celelalte ministere, de interne și care mai sunt, pentru că vreau să vă reamintesc Legea învățământului, și anume art.97 care spune: îînvățământul militar este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ și cuprinde: învățământ liceal, postliceal…, pregătire de ofițeri, subofițeri…", n-are rost să mai citesc.

îArt. 98. — Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul militar se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Serviciul Român de Informații." Deci nu de către Ministerul învățământului.

îPlanurile de învățământ pentru învățământul militar liceal, postliceal și superior se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații."

Deci conținutul poate fi de învățământ, dar utilizarea, profesionalizarea, să zicem, a acestor absolvenți, aparține ministerelor acestora.

De ce se pasează…, aici am impresia că este un artificiu financiar, așa cum a observat colegul nostru, domnul deputat Dejeu, ca să se mai încarce Ministerul învățământului cu niște sume pe care nu le va putea rezolva.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat,

Vă rog să recitiți încă o dată cele trei articole. Nu este nici o contradicție. Vă rog să recitiți! 97—98 — este clar că și învățământul militar este tot învățământ, inclus în Legea învățământului, iar în privința structurii, aceasta este cea dictată de minister.

Domnul Costel Păunescu:

Domnule președinte,

Este învățământ în ce privește conținutul sau în ce privește posibilitatea ca atunci când vor părăsi prin rezervă sau mai știu eu cum domeniul respectiv să poată fi utilizați în alte domenii, dar totul este concentrat pentru pregătire militară. Haideți, să ne referim la Ministerul Apărării Naționale!

Domnul Oliviu Gherman:

S-a înțeles.

Domnule deputat,

Lucrurile sunt foarte simple. Nu există nici o contradicție între prevedere și lege.

Domnul Gavaliugov dorește să ia cuvântul.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Sper că domnul ministru Tinca o să mă scuze, deși și-a exprimat dorința de a interveni, dar poate că o să-mi dea un răspuns și mie și o să-mi convină pentru că Domnia sa are și o experiență pe această linie a integrării structurilor noastre de apărare într-o structură de apărare pe continent, deci de tip est-european, apropierea — subliniez — de sistemul statelor din NATO, în care învățământul este asigurat de la buget pentru necesitățile militare în cadrul bugetului de apărare.

Mai mult, însăși onor ministerul, fără să consulte foarte mult partidele parlamentare, deci să apeleze la comisia competentă, a inițiat chiar o reformă a învățământului militar. Aceasta înseamnă bani, domnilor. Fără bani înseamnă că spunem numai vorbe, deci facem demagogie, dar asta ține 2—3 zile, până ce dispar marile titluri din ziare, după care ne întoarcem la realitățile noastre. în aceste condiții, o asemenea reformă, necesitățile de zi cu zi, evoluția aceasta a instituțiilor militare, trebuie susținută, mai ales la ora actuală, printr-un efort financiar care să permită această dezvoltare educațională, formarea de noi cadre pe măsura modernizării pe care o presupunem în echiparea armatei. Toate acestea se fac cu bani, domnilor.

Este adevărat că aici cineva a vorbit cu mare îngăduință, a spus că domnul ministru de finanțe, cu sprijinul domnului Marin Stelian, probabil că ne oferă încă un artificiu. Avem o lege organică care a reușit să stabilească, în opoziție față de Guvern, un prag de 4 % pentru bugetul educației, pentru capitolul de educație în fiecare an. Ei, în acest moment ni se propune o jonglerie pe care noi s-o confirmăm în această lege a bugetului la capitolul educație, prin care ce-ar mai trebui să cheltuim în bugetele pentru capitolul de apărare, pentru alte ministere, unde vreau să vă subliniez o evoluție instituționalizată, o evoluție a modernizării instituțiilor din țara noastră, presupune în mod egal și un efort pentru formarea de cadre de specialiști care să fie competenți în acest domeniu, pentru administrație locală, dacă vreți, ca să amintesc un singur efort foarte important. Toate astea trebuie făcute de către ministerele respective, în capitolele respective.

Dincolo de toate, sub aspectul învățământului general, sub aspectul învățământului universitar sau postuniversitar, sigur, este capitolul de educație care trebuie să le înglobeze pe toate. Din acest punct de vedere eu v-aș ruga, dacă într-adevăr avem poziții foarte diverse și nu ne putem înțelege aici cum am demonstrat la capitolul apărării, dacă nu este cel mai bun spațiu dezbaterea în ședință publică, v-aș propune să se reunească liderii partidelor parlamentare și să găsească o soluție. în timpul ăsta probabil că și Guvernul va ajunge la o soluție care să țină cont de legislația în vigoare existentă, și aici domnul deputat v-a citit numai trei articole din Legea învățământului, dar mai sunt și alte articole, nu vreau să intru în componenta socială, pentru că toate ministerele ar trebui să aibă o componentă socială. Nu există nici în atenția ministerelor și nu există nici măcar în atenția Ministerului Protecției Sociale.

Deci, domnilor, v-aș sugera să nu votăm prea repede în acest moment și să ne gândim care este soluția cea mai bună.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul Gheorghe Tinca, ministrul apărării. Poftiți.

Domnul Gheorghe Tinca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor parlamentari,

Aici sunt două probleme: una teoretică, și cred că în privința asta ceea ce s-a citit din lege sau din legi, acele paragrafe, acele articole sunt foarte clare, și mai este o problemă, care este practică. Sigur, problema teoretică, probabil, vă preocupă mai mult. Cea practică cade în spinarea noastră.

în ce privește problema teoretică, vreau să vă spun că în Ministerul Apărării Naționale este elaborată și s-a trecut la aplicare o reformă a învățământului. Ideea principală de bază a acestei legi este cea a integrării celor care absolvă sau urmează învățământul militar învățământului general. Ofițerul este considerat nu ca o entitate separată, ci pur și simplu un cetățean, dacă vreți, în uniformă, care, după ce-și termină stagiul militar sau după ce, din diferite motive, sau chiar la alegerea lui poate ieși din armată, își poate continua viața în societate. Este, dacă vreți, o uniformizare a învățământului la anumiți parametri.

Mi se pare puțin ciudat. Asta ar însemna că cei care lucrează în industrie ar trebui să aibă o formă de învățământ care să fie asigurată de Ministerul Industriilor; înseamnă că cei care lucrează în sănătate ar trebui să aibă o formă de învățământ care este finanțată de la Ministerul Sănătății. Și mergem mai departe, cei din agricultură de la Agricultură, fiecare cu ale lui. Cred că evoluăm către un sistem de învățământ care este integrat și poate asigura omului o anumită perspectivă în funcție de evoluțiile societății. Asta este una, partea teoretică.

Partea cealaltă, practică, este următoarea, domnule președinte: aș ține neapărat ca cel puțin în 1996 acest lucru să se întâmple, adică ceea ce s-a propus aici. Vă spun că în 1996 suntem confruntați cu probleme imense care țin de acreditarea instituțiilor de învățământ din armată. Aici nu este vorba numai de pregătirea practică specifică, este vorba de dotarea acestor instituții cu niște echipamente pentru a fi la standardul stabilit prin lege și să le poată pregăti pentru a trece acreditarea. Este o problemă foarte serioasă. în condițiile în care nu putem trece peste criteriile de acreditare, iertați-mă, vă rog, se dereglează absolut tot ce avem ca învățământ militar, nu numai pe planul reformei în învățământul militar, dar și funcționalitatea lui, asigurarea cu cadre. V-aș ruga foarte mult să acceptați totuși să se ia o decizie în legătură cu această problemă, în sensul în care a fost propusă.

Am militat și am tot spus că nu sunt bani pentru apărare, căutăm formule concrete pentru a găsi surse concrete pentru a veni în întâmpinarea acestei mari probleme. Fără îndoială, dacă reușim acest lucru cum v-a spus domnul ministru de finanțe, putem să asigurăm și celor care sunt la Craiova…, îmi pare rău că reprezentanții lor aici, în acest Parlament, nu se manifestă în această privință, dar sunt foarte activi în ceea ce privește Ministerul Apărării, ca să asigure fonduri. Luați acest demers al meu ca o bătaie, cineva spunea aici, tocmai pentru ca acelor oameni să li se poată asigura un minimum de comenzi care, fără îndoială, o să aibă un efect pozitiv și asupra aviației.

Deci vă rog foarte mult să priviți lucrurile într-o conexiune. Dacă fiecare rămânem baricadat în tranșeea noastră și trimitem replici către ceilalți, eu nu cred că putem rezolva anumite probleme complexe care sunt foarte strânse între ele și necesită o abordare cât de cât calmă și pe o arie mult mai mare.

Vă rog să mă iertați c-am fost puțin patetic, însă se apropie cumva această chestiune de o bătătură și asta doare.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul deputat Petru Cristea.

Domnul Florin Georgescu:

Domnul Petru Cristea este de serviciu.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că, cel puțin pentru mine, în dezbaterea bugetului sunteți personajul cel mai important și am să spun de fiecare dată ceea ce dumneavoastră nu vreți să spuneți. De exemplu, acum nu vreți să spuneți că acel 4%, adoptat prin Legea învățământului, care era pentru învățământul public, foarte clar, trebuie re…

Domnul Florin Georgescu:

Păi ce, este privatizat?

Domnul Gheorghe Cristea:

Am să vă răspund la aceasta, ca să nu credeți că fac confuzii… Trebuie redistribuit de o altă manieră. Deci îmi pare foarte rău: învățământul militar este învățământ militar. Este conceput, organizat, structurat de armată tocmai în ideea asigurării capacității de apărare în perspectivă a României, cu ofițeri de înaltă ținută etc., etc., așa cum învățământul foarte special al S.R.I. se face pe criteriile respective, cu aceeași structură de organizare, și așa cum, normal, dacă aceste instituții gestionează sub toate aspectele învățământul de acest tip, trebuie să aibă acest buget. Este un fel de scărpinat, domnule ministru, cu mâna altuia.

Dumneavoastră spuneți că banii ăștia trebuie să vină de undeva, de fapt asta este povestea și ca să dăm impresia, sau dumneavoastră să dați impresia ministrului forțelor armate că aveți disponibilitatea de a mări bugetul armatei, v-ați gândit să diminuați bugetul celălalt. Pentru că ce-o să se întâmple? Tot ceea ce se desfășoară în acest sistem școlar este în subordinea Ministerului forțelor armatei, iar banii o să-i transmită de acolo sau de la început de an Ministerului învățământului.

Deci haideți să facem un calcul, și n-am să mă mai lungesc deloc: 4% din P.I.B.-ul estimat înseamnă 3.600 de miliarde, 3.600 și ceva — 3.670 de miliarde — din alocările de la bugetul de stat. Așa cum scrie în cartea noastră de acolo, suma nu mai ajunge la 3 600 de miliarde pentru învățământ, așa cum spune și Legea învățământului, nu mai ajunge, pentru că n-are cum să ajungă în momentul în care dumneavoastră prin acest mecanism o redistribuiți către celelalte sectoare. Este învățământ specific și, domnule ministru, noi am votat aici și am susținut ceea ce dumneavoastră ați propus, și anume, să dăm Ministerului Forțelor Armate bani prin buget, și s-au dat sumele respective…

Din sală:

Nu Ministerului Forțelor Armate, ci Ministerului Apărării Naționale.

Domnul Gheorghe Cristea:

Ministerul Apărării Naționale, mă scuzați, ca să cumpere locuințe pentru ofițerii care din motivele specifice activității trebuie să aibă unde să locuiască, dar acești bani au fost dați prin Legea bugetului Ministerului Apărării Naționale, n-au fost lăsați la Ministerul Construcțiilor Publice etc., de care răspunde domnul ministru Cristea, ci au fost trecuți direct acolo.

Aceasta este motivația de ultim moment, de altfel, și ea n-a fost gândită așa, pentru că, dacă era gândită așa venea în cifrele de prezentare a bugetului într-o altă formă. S-a găsit această manieră în ultimul moment, considerându-se că, dacă discutăm de învățământ pentru a pregăti ofițeri, asta înseamnă învățământ, se învață ceva și asta înseamnă că se învață ceva peste tot, dar este un învățământ specific, trebuie să înțelegem că pregătim artileriști, care n-au ce să facă în viața civilă ca artileriști, pentru că n-au tunuri să lucreze cu ele, pregătim geniști pentru o activitate specifică militară etc.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, iertați-mă…!

Domnul Gheorghe Cristea:

Am încheiat, domnule președinte.

Cred că, dacă domnul ministru de finanțe dorește, și dacă domnul ministru al forțelor armate dorește suplimentarea acestei sume sau menținerea ei la nivelul indicat de 1 950 de miliarde, în care să intre și învățământul, nu este nici o problemă.

Dintr-o sursă pe care domnul ministru Florin Georgescu, cunoscând pe deasupra bugetul, va găsi cele 20 de miliarde suplimentare de maniera la care să nu afecteze școlile primare, generale… Unele stau să se dărâme, domnule ministru, nu le-a văzut nimeni.

Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Permiteți-mi să fac o precizare, pentru că mi se pare că începem să alunecăm înspre niște afirmații care nu au nici un suport. întrucât am făcut destule inspecții și la licee militare, nu vă supărați, după știrea mea, liceele militare au un program care din punctul de vedere al învățământului general este identic cu învățământul obișnuit.

Din sală:

Nu este adevărat!

Domnul Oliviu Gherman:

Așa știu eu și prin urmare aceasta este o formă de învățământ, iertați-mă, iar afirmația că se formează ca artileriști încă de mici și așa mai departe, aceasta nu are suport în ceea ce se întâmplă în liceele militare, cel puțin după știrea mea.

Poftiți, domnul deputat.

Domnul Vasile Văcaru:

Domnule președinte,

Mai uitați-vă și la balcon, pentru că și noi ridicăm mâna.

Domnul Oliviu Gherman:

Nu vă adresați mie, adresați-vă celor doi secretari care au acest rol.

Domnul Vasile Văcaru:

Rog domnii secretari să se uite în sus, nu numai în jos… (Sala se amuză.)

Domnul Ioan Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să avem în vedere următorul lucru: atunci când am luat în discuție Legea învățământului și sistemul național de învățământ, în lege este precizat foarte clar că și învățământul militar este o componentă a sistemului național de învățământ. în consecință, fiindcă aici, de la acest microfon, s-au făcut niște afirmații, că ar trebui ca o parte din învățământ să fie la Ministerul Agriculturii, una la Ministerul Industriilor, atunci de ce ne mai trebuie Ministerul învățământului?

Concepția privind sistemul național de învățământ este ca finanțarea prin finanțele publice să se facă în special de la Ministerul învățământului. Totuși, domnii de la Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale — și îmi pare rău că domnii miniștri nu au fost informați în acest sens — au susținut că, dat fiind specificul sistemului de învățământ militar și cel al Ministerului de Interne, precum și al S.R.I.-ului, este bine ca finanțarea să se facă printr-un buget special care să fie prevăzut pentru aceste ministere. Pe mine mă îngrijorează foarte mult afirmația domnului ministru Georgescu privind situația ce s-ar putea crea prin aceste sume care pleacă dintr-o parte în alta și multe spații de învățământ vor rămâne într-o situație precară.

Domnule ministru,

Dacă acest lucru este așa, să știți că noi, și eu ca profesor, vom pleda împotriva acestei mutații în buget, pentru că sistemul finanțelor publice în întreaga lume trebuie să aibă grijă de sănătate, de învățământ, de apărare. Or, aici se pare că se doresc mutații între sistemul de apărare, deci banii de la Ministerul Apărării spre Ministerul învățământului sau invers, ceea ce afectează ori un sistem, ori altul. Deci cred că trebuie găsite sursele în altă parte, surse pentru finanțarea învățământului public sau celui militar.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Boroș. Urmează domnul senator Văcaru.

Domnul Emil Boroș:

Aș vrea să mai adaug că atunci când am discutat Legea învățământului, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au susținut sus și tare că învățământul militar nu poate fi încadrat în cadrul învățământului general.

Mă surprinde că acum se susține tocmai ideea contrară. Aș vrea să mai spun că, dacă mergem pe această linie, atunci și cu militarii în termen facem educație; prin urmare și pe ei îi educăm și deci și militarii în termen ar trebui să fie incluși în această categorie.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, să nu exagerăm.

Domnul Emil Boroș:

O exagerez, pentru că și asta este un pic de exagerare, vă rog, deci și cu militarii în termen facem educație și deci și bugetul pentru educarea militarilor în termen să-l trecem tot în cadrul bugetului general destinat învățământului.

De aceea, eu susțin că cel puțin în acest an să rămânem așa cum am prevăzut și să nu ne atingem de cei 4% prevăzuți de lege.

Cred — așa cum au spus și antevorbitorii — prin această manevră se caută ca să se sporească procentul de 4% ca să se justifice că în conformitate cu Legea învățământului se acordă 4% pentru învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Desigur extrapolările sunt posibile, dar noi să rămânem la acest amendament propus pentru discuție.

Domnul președinte al Comisiei de buget-finanțe, apoi domnul Văcaru și domnul Botiș.

Domnul Vasile Văcaru:

Cerem cuvântul de două ore, domnule președinte.

Domnul Oliviu Gherman:

Zău, abia de o oră ați venit.

Bine. Domnul senator Botiș Augustin.

Domnul Augustin Botiș-Griguță:

Noi suntem de dimineață aici.

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi,

O parte din discuțiile anterioare ne-au reamintit discuțiile generale la Legea învățământului. Este foarte clar că susținerea domnului ministru Florin Georgescu este corectă, pentru că Legea organică a învățământului a cumulat sistemic și a lăsat poartă pentru specificitate și în Apărare, ca și în celelalte domenii. Sistemul învățământului s-a realizat prin această lege, renunțându-se la profilurile știute: industrial, pregătire de interne, externe etc., și acum nu mai putem da înapoi. Așa că împărțirea celor 50 de miliarde, din care 30 vor fi susținute de învățământ, iar 20 vor fi susținute de Ministerul Apărării (Discuții, rumoare.), este foarte corectă. Dacă se va considera că cele 20 nu sunt suficiente pentru logistică, pentru specificitate, vor fi mărite ca număr, iar toate celelalte dizertații sunt fermecătoare, dar nu își au obiectul aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru?

Domnul Florin Georgescu:

Da, dar după domnul președinte.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul președinte al Comisiei de buget-finanțe.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

S-a clarificat problema învățământului militar, dacă face parte din sistema învățământului românesc și, cum ne-au arătat colegii dinainte, potrivit Legii învățământului, și învățământul militar face parte din sistemul de învățământ din România.

S-a arătat aici de către un coleg că la articolul următor cei 4% nu sunt respectați. Păi, domnilor, învățământul nu se finanțează numai din bugetul de stat. Mai avem și bugete locale, mai avem și învățământ particular, care și el are cheltuieli și se raportează la P.I.B.-ul ăla la sută, de care vorbesc eu întotdeauna, că nu poate să fie dilatat.

Eu am impresia că s-a înțeles puțin greșit din ce s-a vorbit aici. Domnule, nu este vorba să mutăm cheltuielile de la Ministerul Apărării, de la Ministerul de Interne, la Ministerul învățământului. Titular, ordonator de credite pentru plata personalului instituțiilor de învățământ din apărare va fi ministrul apărării; pentru instituțiile de învățământ din Ministerul de Interne va fi ministrul de interne. N-o să se ducă nimeni de la Ministerul învățământului și să plătească salariile la profesorii de la academii, de la școli, de la instituțiile de învățământ din subordinea celor două ministere. Anexele pe minister rămân la fel, numai cheltuielile acestea propuse pentru cheltuielile de personal se mută de la cheltuielile de apărare, se mută la cheltuieli pentru învățământ, că așa sunt.

Din sală:

Atunci ele cresc.

Domnul Dan Stelian Marin:

Nu cresc, le facem reale, adică această anomalie o îndreptăm acum prin această lege, că cheltuielile de învățământ pe care o să le aprobăm noi nu cuprind toate cheltuielile pentru învățământ. Deci asta trebuie să înțelegem.

îmi pare rău, colegul meu a spus aici de cei 4%, v-am dat răspunsul și mai repet o dată: 4% se referă la P.I.B., care înseamnă tot ce se produce în România…

Din sală:

Asta știm!

Domnul Dan Stelian Marin:

Foarte multă lume, să știți, nu știe. Ei, aici se cuprind și cheltuielile care se fac din bugetele locale și cheltuielile pe care le fac instituțiile particulare de învățământ. Și alea intră în P.I.B.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Cred că s-a introdus o confuzie suplimentară. (Discuții, rumoare.)

Domnilor, dați-mi voie să dau cuvântul domnului ministru Georgescu. (Discuții.)

Cred că nu discutăm acum Legea învățământului. Este o lege organică, am votat-o și n-o discutăm. Discutăm altceva.

Domnule ministru, poftiți.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

în primul rând, o chestiune de principiu.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trebuie să acceptăm că toate cheltuielile legate de procesul educativ și de învățământ trebuie suportate din capitolul îCheltuieli de învățământ". Acțiunea de învățământ derulată prin bugetul statului se desfășoară prin mai mulți ordonatori de credite, prin mai multe ministere, între care principalul este într-adevăr Ministerul învățământului, pentru că el școlarizează cea mai mare parte a populației, dar mai sunt și alții care școlarizează populația: Interne, Armată, S.R.I. …

Din sală:

Nu școlarizează.

Domnul Florin Georgescu:

Ba da, școlarizează, domnule deputat, dacă-mi permiteți, pentru că, spre exemplu, noi nu facem decât un act de dreptate și de aliniere la acest principiu al imputării, al includerii în cheltuielile de învățământ a tuturor activităților de această natură desfășurate în diferite ministere. în acest moment, așa cum arată bugetul, sigur, au fost și scăpări, au fost și unele lucruri care, din obișnuință, s-au tratat la fel de la un an la altul, dar nu ne puteți imputa că astăzi suntem mai luminați decât ieri. Asta este o lege a progresului.

Deci astăzi, pe bugetul Apărării Naționale găsim la cheltuielile incluse în activitatea de învățământ și în acel 4%, cum spuneam mai devreme, liceele și instituțiile preșcolare din armată, dar de ce nu și universitățile din armată, de ce nu și școlile de maiștri, de exemplu, din armată, de unde ies artileriștii ăia de care spuneați dumneavoastră, ies ingineri în domeniul respectiv. Aceștia pot lucra foarte bine și în civilie, pot lucra foarte bine și în alte domenii de activitate dacă renunță la cariera de militari, pot ajunge și deputați, senatori, nu-i nici un fel de problemă.

Din sală:

Dar miniștri de finanțe pot?

Domnul Florin Georgescu:

Da, sigur că pot, dacă termină secția de finanțe a Academiei, pot să ajungă și numai dacă țin de P.A.C.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rugăm, domnule ministru, nu răspundeți provocărilor din sală. Vă rog să vă prezentați punctul de vedere.

Domnul Florin Georgescu:

De exemplu, S.R.I.-ul astăzi, așa cum arată bugetul, Institutul Național de Informații este cuprins în acel 4%. Păi, dacă institutul este cuprins, de ce n-ar fi și Academia de Poliție, și Academia Militară, și Academia Tehnică? Este o chestiune de principiu în care noi vrem să aliniem și să tratăm cu aceeași unitate de măsură aceste unități de învățământ.

Asta este chestiunea de principiu. Chestiunea legată de aspectul funcțional, pe unde se vor derula aceste fonduri. Cum spunea și domnul președinte Marin Stelian, fondurile se vor deschide, creditele bugetare se vor deschide de la Ministerul Finanțelor către Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, dar cu specificația, cu codul respectiv, cu capitolul bugetar îCheltuieli pentru învățământ" și Direcția financiară a ministerului respectiv alocă banii la serviciul financiar al Academiei Tehnice sau Academiei de Poliție. Deci nu este nici un fel de problemă.

într-adevăr, ca să fiți în cunoștință de cauză, să fie totală transparență, dar aici trebuie să ne hotărâm: domnul deputat de la P.N.ț. îmi reproșa acum o jumătate de oră că în armată nu s-au asigurat fondurile; domnul Gavaliugov la fel, că nu s-au asigurat sumele necesare. Și acum, când încercăm o redistribuire, de fapt nu o redistribuire, ci o punere de acord a realității cu tratamentul bugetar, când încercăm să găsim o soluție pentru a întări atât dotarea, cât și capacitatea de apărare fără a afecta nici salarizarea în învățământ, nici dotările materiale, nici alte chestiuni…

Știți că învățământul a beneficiat în acest an, în termeni comparabili față de anul trecut, de 360 de miliarde în plus? Or, ceea ce se discută aici nu reprezintă o afectare a acestor sume, reprezintă niște priorități altfel așezate în cheltuielile de capital privind anumite obiective care se vor consolida, dar pe fondul în care, în aceste zile, noi am contractat de la Banca Mondială un împrumut în sumă de 25 de milioane de dolari, deci vreo 60 de miliarde, chiar mai mult de 60 de miliarde, pentru consolidarea școlilor. Iar în ultima parte a acestui an va veni și un împrumut extern care va suplimenta resursele Ministerului învățământului.

Deci, doamnelor și domnilor deputați, eu vă propun ca în discuția acestui amendament formulat de domnul senator Sava să fiți de acord ca prin această ajustare să aducem cheltuielile cu învățământul din interiorul Apărării și Internelor, care erau finanțate din cheltuielile funcționale ale ministerului, să le includem la cheltuielile de învățământ și când vom ajunge la anexele Ministerului învățământului și ale celor două ministere, să facem adaptările cifrice necesare.

Dacă veți fi de acord cu amendamentul, va trebui să schimbăm, să ajustăm ușor sumele globale înscrise la acest art. 7 alin. 1 și 2 și la art. 8 care urmează acestui art. 7.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Boștinaru, după care vom invita stimații colegi…

Domnul Victor Boștinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că domnul președinte al comisiei, domnul senator Marin Stelian a comis o eroare, afirmând că 4% din P.I.B. înseamnă inclusiv instituții particulare de învățământ. îl invit pe domnul senator să citească textual din Legea învățământului unde se spune: 4% din P.I.B. prin bugetul de stat. E totuși o diferență, domnule senator.

Domnul Florin Georgescu:

Așa este, aveți dreptate.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, da, așa este.

Urmează domnul deputat Corniță Ion.

Domnul Ion Corniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Facem aici discuții de o oră în legătură cu această problemă și am vrea, totuși, să fim foarte lămuriți. Ne garantează, într-adevăr, Ministerul Finanțelor că cei 2.980 de miliarde, care sunt alocate pentru Ministerul învățământului, care nu reprezintă 4% din P.I.B.? Am vrea să știm la această cifră cât se adaugă de la cele două ministere pentru Ministerul învățământului. Să știm aici, înainte de a vota, dacă vreți să ne asigurați că nu ne duceți, cum s-ar spune, îcu zăhărelul", să zicem una și să facem alta. Deci Ministerul de Finanțe, sau cele două ministere, să ne spună exact care este cifra care vine de la fiecare minister spre Ministerul învățământului.

Domnul Oliviu Gherman:

Nu acesta este obiectul discuției, deoarece nu a făcut precizarea domnul ministru Georgescu… (Rumoare, discuții.)

Domnule ministru Georgescu, poftiți.

Domnul Florin Georgescu:

La art. 9 în loc de 2.980 va fi 2.980 plus 24,7. Ce reprezintă 24,7?

Reprezintă ceea ce astăzi armata — în sumă de 20,9 miliarde — și internele — în sumă de 3,8 miliarde — adunate, dau 24,7 miliarde, suportă din cheltuielile funcționale la capitolul apărare națională și, respectiv, ordine publică, când, în fapt, acești bani se duc la învățământ. Și de ce să-i imputăm, să spunem lumii că noi facem apărare națională, când colo noi facem educație națională și învățământ. Atunci suplimentăm art. 8 și spunem: îNu, domnilor, noi avem cheltuieli de învățământ, nu de 2.980, ci de 2.980 plus 24, de 3.004,7 miliarde". Asta este o dată.

După care ne ducem la art. 7 alin. 1 și spunem; cheltuielile pentru apărarea țării nu mai sunt de 1.959 miliarde, ci de 1.939 miliarde, deoarece 20 de miliarde i-am mutat la învățământ la art. 8, iar la interne nu mai sunt 1.484 miliarde, ci de 1.481 miliarde — minus 3,7 miliarde.

Din sală:

Nu are rațiune.

Domnul Florin Georgescu:

Nu se schimbă nimic, 4% rămân tot acolo. 4% rămân tot acolo. Și când ajungem la anexa respectivă…

Din sală:

Nu are rațiune.

Domnul Florin Georgescu:

…când ajungem la anexa respectivă… vom face următoarele mutații… domnule deputat, ascultați-mă, ca să înțelegeți, că dumneavoastră asta întrebați acum.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Nu, dar eu vă previn ca să nu vă mai deplasați. Deci care este, practic, mișcarea pe care o vom face când vom ajunge la anexe? La anexe, la Ministerul Apărării Naționale, spre exemplu, se vor diminua cheltuielile de personal cu 30 de miliarde, se vor duce la cheltuieli materiale și se va putea asigura comanda către întreprinderea de Reparații Avioane de la Craiova și celelalte, și vom avea per total — pentru Ministerul de Interne și pentru armat㠗 o redistribuire între cheltuielile de capital ale Ministerului învățământului și cheltuielile materiale ale celor două ministere — apărare și interne — de 40 de miliarde — 30 plus 10 miliarde —, adică se reduc lucrările de consolidări la… — cum se cheamă? — la Ministerul învățământului cu 40 de miliarde și trec la cheltuielile materiale ale celor două ministere — armata și internele, în sumă corespondent㠗 dar, per total, 4% iese, pentru că a sporit capitolul de învățământ al armatei și al internelor.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Și a scăzut al omului obișnuit, al celui de la țară.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule, acum a scăzut … nu a scăzut al omului obișnuit, pentru că școlile sunt tot acolo și în loc să repare 300 de școli, vor repara 250. Dar dumneavoastră vreți și avioanele să zboare, dorim să lucreze și industria de apărare în cadrul acelorași resurse.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a înțeles.

Domnul Florin Georgescu:

Este un nonsens să imputăm pe cheltuielile celor două ministere aceste cheltuieli de învățământ, în timp ce, iată, în cazul S.R.I. — Institutul Național de Informații — este inclus deja în cheltuielile de învățământ.

Domnul Oliviu Gherman:

Da. Eu vă fac o propunere, deoarece există o neînțelegere asupra termenilor. Da. O neînțelegere asupra termenilor. Vă rugăm, deoarece vom discuta la nesfârșit … eu v-aș propune … Domnul deputat Cristea are un minut, domnul deputat Dejeu are un minut, după care facem pauză de 20 de minute, pentru a veni cu o formă absolut clară în privința propunerilor.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da. Este exact ceea ce intuiam de la început, domnule ministru. Ați luat 30 de miliarde care sunt tot ale învățământului — indiferent unde se afl㠗, dar i-ați luat de la școlile rurale și i-ați dat la școlile militare. Asta este redistribuirea prin care dumneavoastră veniți și spuneți că ajutați armata, de fapt. Adică ați luat exact de la sectorul care până acum a fost cel mai păgubit. Și când s-a creat șansa să fie ajutat puțin, dumneavoastră ați reacționat foarte repede și ați luat exact de acolo de unde nu trebuie.

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă rog să mergeți pe la școlile de la țară, vă rog frumos, poate chiar pot să insist să vedeți cum arată unele dintre ele. Nu se mai poate învăța în ele. Exista acum o șansă, cu 50 de miliarde să le reparăm pe unele din ele. Aceasta este redistribuirea faimoasă prin care dumneavoastră spuneți că ajutați armata, sau că ajutăm învățământul — luând învățământul de la învățământul militar. Mutând în aceeași sumă niște bani dintr-o parte în alta, dar luându-i de acolo de unde sunt extrem de necesari. Luați de la acțiunile economice 50 de miliarde. Sau nu mai dați o ordonanță prin care veți scuti de la plată pe Sidex — Galați de 75 de miliarde către bugetul statului și aveam 50 de miliarde.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumim. Ați depășit un minut. Domnul deputat Dejeu, după care facem o pauză de 20 de minute pentru a se conveni asupra termenilor.

Aveți cuvântul.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Cred că trebuie lămurite lucrurile foarte simplu. Dacă acești bani suplimentari despre care vorbim acum să rămână în fondul armatei și Ministerului de Interne pentru alte dotări decât învățământul — de acord.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Așa este.

Domnul Gavril Dejeu:

De acord.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

De unde îi iau?

Domnul Gavril Dejeu:

Bun. Dar atunci specificați de unde adunăm banii corespunzători pentru a majora bugetul Ministerului învățământului, pentru ca el să suporte aceste sarcini de care se degajează dumnealor? Și când vom avea sursa de aprovizionare a bugetului Ministerului învățământului, vom zice da. Dar până nu ne indicați sursa celor 30 sau 40, sau 50 de miliarde, cu care încărcăm sarcina Ministerului învățământului, vom zice nu.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a înțeles. Dreptul de vot…

Domnul Gavril Dejeu:

Aici este toată problema. Lăsăm toată teoria cu cine ce învață. Banii ne interesează. De acord să rămână acești bani pentru armată și Ministerul de Interne pentru dotări suplimentare în Capitală sau unde doriți dumneavoastră. Dumnealor se degajează de acești bani cu sarcina de învățământ. Și sarcina de învățământ trece la Ministerul învățământului, dar nu-i dăm și bani. Dacă acești bani rămân la dumnealor, dumneavoastră, domnule ministru, spuneți de unde scoatem 50 de miliarde ca să-i dăm suplimentar Ministerului învățământului pentru suportarea sarcinii învățământului militar? Aici este toată problema. Dacă ne spuneți acum de unde să iau acești bani, atunci vom vota da. Dacă nu ne spuneți de unde se iau acești bani, ce să facem?

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a înțeles. Facem o pauză…

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Vreau să fac o precizare înainte de pauză ca să putem pleca.

Domnul Oliviu Gherman:

Bine, o precizare.

Domnul Florin Georgescu:Deci, domnule deputat, astăzi, eu recunosc că este o ușoară greșeală în întocmirea bugetului. Astăzi învățământul în loc să aibă, cum spune Legea învățământului, îcel puțin 4% de la buget" … Cel puțin 4% poate însemna și 10%, dacă societatea are resurse, dar astăzi are 4,01% — și dacă este nevoie vă mai reiterez sursele — cheltuieli la capitolele de învățământ ale Ministerului învățământului și ale celorlalte ministere. Dar, în fapt, prin modul în care se derulează astăzi învățământul în România în cadrul Ministerului Apărării și Ministerului de Interne, această acțiune de învățământ nu beneficiază de 4,01%, ci de 4,02 sau 4,03% — nu am făcut calculul —, de ce? Pentru că învățământ se mai face și pe cheltuielile cu apărarea națională și cu ordinea publică, grevând în mod nejustificat — față de cadrul legal existent — cheltuielile celor două ministere cu învățământul, când, în mod normal, aceste cheltuieli cu învățământul trebuie cantonate în limita lui cel puțin 4%—4,001% sau 4,1 sau 4,2%, cât are societatea — și să lăsăm oamenii ca în apărare și în interne să-și desfășoare acțiunile operative, acțiunile specifice celor două ministere. Deci noi acum, într-adevăr, facem o redistribuire și dăm învățământului 4,01%, în loc de 4,02%, cât are astăzi, pentru că astăzi, repet, are 4,01%, sau 4,02%, provenind din 4,01% învățământ transparent și 0,1—0,2% cheltuieli cu învățământul pe care le face armata, dar care nu sunt înscrise la învățământ și noi vrem să facem această corectură. Să-i punem în sarcina Ministerului învățământului — pentru că el nu va lua sarcini suplimentare de aici — cheltuiala cu învățământul și ceea ce face ca activitate educațională armata și internele și să lăsăm în bugetele dumnealor o anumită sumă liberă: 30 de miliarde la armată și 10 miliarde la interne, presând, este adevărat, pe cheltuiala aceea de învățământ de 4,01% și creând anumite redistribuiri în interiorul bugetului activității de învățământ, cu referire îndeosebi la Ministerul învățământului. Să lăsăm cele 30 de miliarde și 10 miliarde la dispoziția dumnealor, pentru că au suficiente destinații neacoperite și presiuni mari în special la câteva arme în armată și la alte câteva destinații în Ministerul de Interne. Dacă se vrea. Dacă nu se vrea, vom avea foarte multe necazuri în desfășurarea activității și satisfacerii cerințelor la cele două ministere aflate în discuție și vom mai repara încă 50 de școli și nu vom da de lucru la industria de apărare și vom da de lucru industriei de ciment — care deja stă destul de bine, are și export — și nu vom zbura cu mai știu eu ce aparate și așa mai departe. Este o opțiune strategică, politică, economică și socială. Repet, nu luăm din ce avem. în termeni reali, învățământul a beneficiat în acești ani de 350 de miliarde. Dacă se înscrie în parametrii activității de învățământ, în mod normal, încă 40 de miliarde — cum trebuia să se facă de la început la armată și la interne — nu este nici o nenorocire. Rămân în termeni reali, în plus, încă 310 miliarde la art. 8 la activitatea de învățământ, comparativ cu anul trecut. Păi 300 și ceva de miliarde, în care salariile sunt fixe, nu pot să se ducă pe salarii, că ele trec prin Parlament; cheltuielile materiale sunt suplimentate, cheltuielile de capital, la fel; consolidările și construcția de noi lăcașe de educație și, vă repet, în trimestrul III al acestui an va intra în efectivitate un împrumut de la Banca Mondială de 25 de milioane de dolari, tocmai pentru consolidarea școlilor. Am obținut o asemenea linie de credit care vine și contribuie la suplimentarea fondurilor și ne vom duce, probabil spre sfârșitul acestui an, cu 4,3% la învățământ, cheltuieli efective datorită consumării și acelor fonduri.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc. Facem o pauză de 20 de minute și reluăm lucrările la ora 14 fix. Dar la ora 14 fix vom vota alineatul respectiv. Vă rog.

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman:

Rog pe doamnele și domnii parlamentari să poftească în sală.

Vă rog să poftiți în sală. Vă rog să poftiți în sală, altfel voi trece la strigarea catalogului și colegilor care nu participă și nu sunt prezenți să nu li se acorde drepturile cuvenite. Iar cei care sunt și semnați să fie sancționați… care și-au semnat prezența.

Vă rog să poftiți în sală, să vă ocupați locurile, stimați colegi. O evaluare foarte simplă ne arată că încă nu avem întrunit cvorumul. Așteptăm până când se întrunește cvorumul.

Domnilor secretari, vă rog să citiți catalogul și să consemnăm prezența la lucrări. Nu vă supărați. Vă rog, Senatul.

Domnul Mihai Matetovici:

Incze Tiberiu Ștefan absent

Negruțiu Emil absent

Pustai Dumitru absent

Crețu Ioan prezent

Hosszú Zoltán prezent

Baltazar Constantin-Radu prezent

Paleologu Alexandru absent

Rizescu Gheorghe absent

Simionescu Constantin prezent

Aichimoaie Ionel absent

Darie Simion prezent

Moiceanu Constantin absent

Opriș Octavian absent

Vasile Radu absent

Bădiceanu Nistor prezent

Csapî Iosif prezent

Ignat Florica Doina absentă

Mancia Mircea absent

Ilișiu Viorel absent

Scurtu Emil absent

Mocanu Dumitru prezent

Moldovan Constantin absent

Zăiceanu Constantin prezent

Câncescu Aristotel Adrian absent

Secară Gheorghe absent

Lupu Ioan absent

Gabrielescu Valentin absent… prezent…

Pardon! Lupu Ioan este prezent.

Gabrielescu Valentin absent

Broscățeanu Ioan absent

Matetovici Mihai prezent

Tulpan Dan absent

Petrescu Mihai absent

Pop Ioan Constantin prezent

David Ștefan prezent

Popescu-Necșești Adrian Dumitru absent

Tărăcilă Doru-Ioan prezent

Velicu Florin absent

Boilă Matei absent

Buchwald Petre Constantin prezent.

Domnul Oliviu Gherman:

Pe domnul Boilă l-am văzut.

Domnul Mihai Matetovici:

Moțiu Adrian absent

Suian Valer absent

Todea Ioan absent

Cârciumaru Ion absent

Coja Ion absent

Turlacu Ion absent

Dumitrașcu Gheorghe absent

Ivan Sabin prezent

Kozsokár Gábor absent

Magyari Lajos absent

Dima Emil absent

Buzică Emilian prezent

Iurcu Mihail absent

Gherman Oliviu prezent

Ionescu Gheorghe prezent

Păunescu Adrian absent

Predescu Ion absent

Potcoavă Andrei prezent

Călueanu Dumitru prezent

Gheorghiu Costel absent

Plătică-Vidovici Ilie prezent

Secară Florică prezent

Popescu Dragomir prezent

Predilă Marin absent

Bică Ion prezent

Mocioi Ion prezent

Văcaru Vasile absent

Hajdú Menyhért-Gábor prezent

Verestîy Attila absent

Diniș Ion absent

Muntean Octavian absent

Vladislav Tiberiu absent

Sava Constantin…

Domnul Oliviu Gherman:

Este prezent. Domnul senator Sava?

Domnul Mihai Matetovici:

Prezent. Stă de vorbă.

Stoicescu Victor absent

Manea Ioan prezent

Solcanu Ion absent

Strâmbu Vasile absent.

A venit domnul Moiceanu. Este prezent.

Vasiliu Constantin Dan absent

Vonica Romul Petru absent

Ardelean Teodor absent

Botiș-Griguță Augustin absent

Glodean Voicu Valentin absent

Buracu Mihail absent

Dedu Stelian prezent

Ceontea Radu absent

Frunda Gheorghe prezent

Joarză Ioan absent

Markî Béla absent

Buruiană Florin prezent

Momanu Valeriu absent

Timofte Alexandru-Radu prezent

Vornicu-Nichifor Sorin-Adrian absent

Păunescu Teiu absent

Popescu Ioan-Paul prezent

Morlova Florea absent

Apostolache Victor prezent

Mocuța Traian Ștefan prezent

Popa Dimitrie prezent

Popescu Dan-Mircea absent

Popovici Alexandru absent

Sălăgean Viorel absent

Szabî Károly Ferenc absent

Vetișanu Vasile absent

Crecan Augustin absent

Sereș Deneș prezent

Manolescu Apolzan Nicolae absent

Țugulea Andrei absent…

Domnul Oliviu Gherman:

Este prezent domnul Țugulea.

Domnul Mihai Matetovici:

L-am pus prezent.

Vâlcu Mircea absent

Nistor Mihai prezent

Dumitrescu Cristian Sorin absent

Senciuc Neculai prezent

Țețu Maria Matilda absentă

Sîrbu Adrian absent

Culcea Ion absent

Vasile Dumitru absent

Marcu Ion absent

Otiman Păun Ion prezent

Rădulescu-Botică Florin prezent

Tăvală Tănase prezent

Preda Elena absentă

Suhov Andrei prezent

Grigore Gigel absent

Pipa Vasile absent

Popa Virgil absent

Marin Stelian Dan prezent

Răboacă Gheorghe absent

Săndulescu Șerban absent

Cătuneanu Gheorghe absent

Nicolaescu Sergiu absent

Bărbuș Ioan prezent

Boulescu Mircea prezent

Dumitrescu Constantin-Ticu absent

Lazăr Petru Dan absent

Lup Ioan prezent

Mincu Iulian absent

Ninosu Petre absent

Tatu Neculai Simeon prezent

Popa Ștefan (Augustin Doinaș) absent

Popescu Ovidiu Corneliu absent

Cerăceanu Dumitru Mugurel prezent

Tocaci Emil prezent

Vadim Tudor Corneliu absent

Neagu Victor absent

Radof Ștefan absent

Din cei care au fost strigați a mai venit domnul senator Moiceanu pe care l-am trecut prezent.

Domnul Oliviu Gherman:

Da. La Camera Deputaților. Vom mai face citirea pentru Senat după Camera Deputaților, pentru a vedea dacă este întrunit sau nu cvorumul.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Județul Alba

Berciu Ioan prezent

Crișan Eugen absent

Dărămuș Octavian Nicolae absent

Gavaliugov Corneliu Dorin prezent

Maier Ioan prezent

Popa Mircea prezent

Județul Arad

Bold Ioan prezent

Hui Ion absent

Jurca Teodor prezent

Putin Emil-Livius-Nicolae prezent

Roman Emil absent

Tokay Gheorghe absent

Din sală:

Din greșeală s-a trecut domnul senator Hosszú prezent.

Domnul Oliviu Gherman:

Hosszú, la noi, da.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Este prezent, este trecut.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, continuați.

țărnea Marta absentă

Județul Argeș:

Drăguț Dumitru prezent

Duță Adrian prezent

Jugravu Marin prezent

Nistor Iulian prezent

Pițigoi Barbu absent

Popovici Dan Ion Cristian absent

Rizescu Sergiu absent

Stan Vasile prezent

Ursu Doru-Viorel absent

Zgondea Gheorghe prezent

Județul Bacău

Bălan Corneliu absent

Bibire Ovidiu Genaru absent

Brăneanu Dumitru prezent

Corniță Ion prezent

Dan Matei-Agathon absent

Moldoveanu Marcel absent

Nistor Vasile absent

Popa Aron Ioan prezent

Postolache Mihăiță absent

Protopopescu Cornel prezent

Roșca Nicolae prezent

Bibire Ovidiu Genaru prezent

Județul Bihor

Bot Octavian absent

Feric Emeric prezent

Floruța Crăciun absent

Moldovan Teodor prezent

Rákîczi Ludovic absent

Ferac Florian prezent

Székely Ervin Zoltán absent

Szilágyi Zsolt prezent

Șuta Vasile prezent

Țepelea Gabriel absent

Județul Bistrița-Năsăud

Catarig Ioan prezent

Pop Dorel prezent

Sîntu Ioan Teodor absent

Sonea Ioan absent

Szilágyi Zoltán prezent

Județul Botoșani

Afrăsînei Viorica absentă

Clocotici Toader prezent

Manolescu Tudor prezent

Ota Alexandru absent

Pintilie Octav prezent

Simionovici Alexandru absent

Teodorescu Mihai absent

Județul Brașov

Bran Vasile absent

Danciu Florea prezent

Ghișe Ioan prezent

Iuliano Valentin absent

Lepșa Sorin absent

Madaras Lázár prezent

Pica Ioan absent

Pop Horia absent

Stoica Emil absent

Tănase Petru absent

Județul Brăila

Băteanu Nicolae prezent

Ionescu Smaranda prezentă

Marcu Neculai Liviu prezent

Negoiță Florin prezent

Petre Petrică prezent

Sassu Alexandru absent

Județul Buzău

Albu Alexandru prezent

Angelo Ion-Florian absent

Mladin Liviu prezent

Mohora Tudor absent

Partal Petre absent

Petrescu Ovidiu prezent

Pîslaru Dumitru absent

Județul Caraș-Severin

Enache Dragoș prezent

Mănescu Miron prezent

Popescu Mircea prezent

Sturza Popovici Cornel prezent

Vilău Adrian absent

Județul Călărași

Alecu Aurelian Paul absent

Gurău Ion absent

Naidin Petre prezent

Nicolae-Văleanu Ivanciu prezent

Voicu Vasile prezent

Județul Cluj

Ciurtin Costică absent

Crețu Mircea absent

Gavra Ioan absent

Kînya-Hamar Alexandru prezent

Lițiu Petru absent

Matei Vasile prezent

Mátis Eugen prezent

Neményi Jîzsef Nándor prezent

Rațiu Ion absent

Roman Ionel prezent

Tănasă Ioan prezent

Județul Constanța

Ciumara Mircea prezent

Dumitrescu Ioan prezent

Gemil Tasin absent

Hristu Ion absent

Ionescu Vasile prezent

Joca Romulus absent

Liță Mihai absent

Mangiurea Anton prezent

Marinescu Sorin prezent

Moinescu Dumitru prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan absent

Radu Alexandru Dumitru absent

Rușid Feuzia absentă

Județul Covasna

Birtalan Ákos prezent

Dragomir Aurel absent

Márton Árpád-Francisc prezent

Zsigmond Lászlî absent

Județul Dâmbovița

Boștinaru Victor prezent

Constantin Constantin prezent

Diaconescu Sorin-Constantin absent

Ghiță Constantin prezent

Patriciu Dan Costache absent

Popa Daniela absentă

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban prezent

Vrabie Corneliu-Dan absent

Județul Dolj

Baniță Petre prezent

Berceanu Radu Mircea prezent

Brezniceanu Alexandru prezent

Dobrescu Doru Mihai absent

Dragomir Constantin Romeo prezent

Grigoraș Neculai prezent

Lungu Marin absent

Nicu Vintilă prezent

Panait Mihail prezent

Popescu Emil absent

Șomîcu Simion Silviu absent

Județul Galați

Arhire Constantin prezent

Călin Nestor absent

Chirilă Trifu prezent

Chivu Neculai prezent

Danielescu Ion prezent

Iamandi Ioan-Cătălin prezent

Iorga Leonida Lari absentă

Leonte Mircea absent

Lixăndroiu Viorel absent

Județul Giurgiu

Iușut Mihail absent

Pavel Viorel prezent

Priceputu Laurențiu absent

Sârbu Chiriaca absentă

Județul Gorj

Bălăeț Mitică prezent

Gheorghe Constantin prezent

Golu Mihail absent

Gorun Gheorghe prezent

Hoară Constantin Emil prezent

Mischie Alexandru Nicolae prezent

Județul Harghita

András Imre prezent

Antal István prezent

Asztalos Ferenc prezent

Borbély Emeric Dumitru prezent

Nagy Benedek prezent

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe absent

Bucur Mihail prezent

Fekete Jolt Zoltán prezent

Hortopan Ion absent

Ifrim Dumitru absent

Șteolea Petru absent

Știrbu Aurel absent

Timiș Ioan absent

Județul Ialomița

Cristea Gheorghe prezent

Dumitrescu Ion prezent

Galin-Corini Vlad-Vladimir absent

Tarna Gheorghe prezent

Județul Iași

Bondariu Ionel absent

Calance Dumitru prezent

Dănilă Fănică prezent

Ioan Petru absent

Ionescu Ion prezent

Lupu Vasile prezent

Roman Gheorghe prezent

Soroceanu Valentin prezent

Stanciu Anghel prezent

Străchinaru Ioan prezent

Trepcea Dan absent

Vitcu Dionisie prezent

Județul Maramureș

Bertzi Theodora absentă

Brânzei Gheorghe prezent

Bud Nicolae absent

Dunca Tudor Gavril absent

Filip Nicolae absent

Lupuțiu Teodor prezent

Mazalik Iosif Alfréd absent

Popa Gheorghe prezent

Tcaciuc Ștefan absent

Județul Mehedinți

Drăghiea Nicolae absent

Nică Mihail prezent

Nicolicea Eugen prezent

Penescu Victor prezent

Tânjală Mihai prezent

Județul Mureș

Borbély Ladislau prezent

Bucur Coriolan absent

Burcă Petru absent

Elek Barna prezent

Iosif Ovidiu-Valeriu absent

Kerekes Károly prezent

Lădariu Lazăr absent

Mureșan Ioan prezent

Németh Ioan prezent

Județul Neamț

Bivolaru Ioan absent

Burlacu Viorel prezent

Dobrescu Smaranda prezentă

Mardare Constantin prezent

Rădulescu Cristian absent

Seniuc Corneliu prezent

Stancov George-Iulian absent

Vasilescu Valentin prezent

Județul Olt

Argeșanu Valentin prezent

Bagdasar Simion prezent

Chiostec Mircea prezent

Cojocaru Anișoara absentă

Gâtan Ilie prezent

Ilie Ștefan absent

Popescu Costel Eugen prezent

Județul Prahova

Alexandru Nicolae prezent

Dobre Gheorghe prezent

Dobrescu Ion absent

Ivănescu Paula Maria prezentă

Munteanu Mircea prezent

Mureșan Ioan absent

Nica Ilie prezent

Nicolau Anton prezent

Opriș Constantin Remus prezent

Pitca Adrian Constantin prezent

Ruse Corneliu Constantin absent

Silvaș Mircea-Anton prezent

țurlea Petre prezent

Județul Satu Mare

Pécsi Ferenc absent

Pop Ioan prezent

Pop Viorel prezent

Sălăjean Gheorghe prezent

Toduț Gheorghe absent

Varga Attila prezent

Județul Sălaj

Bara Radu-Liviu absent

Jecan Aurel absent

Pop Vasile-Gheorghe-Victor absent

Vida Iuliu prezent

Județul Sibiu

Dejeu Gavril prezent

Frunzescu Daniel prezent

Luca Raymond absent

Radu Tudor absent

Teodoriu Bujor-Bogdan absent

Tobă Francisc prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

Județul Suceava

Babiaș Iohan Peter prezent

Bratu Emilian prezent

Chiriac Mihai absent

Constantinescu Toader prezent

Costin Anatolie prezent

Ghilea Sabin absent

Lazar Nicolai prezent

Mândroviceanu Vasile absent

Monoranu Corneliu prezent

Munteanu Viorel prezent

Potolincă Vasile absent

Județul Teleorman

Berechet Constantin absent

Calotă Floarea prezentă

Cristea Vasile prezent

Dumitriu Marian prezent

Olteanu Mihail prezent

Pantiș Sorin absent

Videanu Adriean absent

Județul Timiș

Bárányi Francisc prezent

Boroș Emil prezent

Dabu Romulus prezent

Dugulescu Petru prezent

Gvozdenovici Slavomir absent

Ivanciov Carol Matei prezent

Munteanu Vasile Dorin absent

Popovici Vasile prezent

Rusu Horia Mircea absent

Stănescu George prezent

Tabără Valeriu absent

Vintilescu Teodor prezent

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu absent

Lazia Ion prezent

Nicola Ilie prezent

Suhov Petru prezent

Verbina Dan absent

Județul Vaslui

Alexandrache Georgică prezent

Băsescu Traian absent

Buzatu Dumitru absent

Costin Ioan prezent

Dan Marțian prezent

Ioniță Mihnea-Tudor absent

Marcu Grigore prezent

Județul Vâlcea

Baciu Severin absent

Câutiș Gheorghe prezent

Diaconescu Daniel Mircea prezent

Istrate Rada absentă

Răban Grigore prezent

Rotaru Constantin prezent

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil prezent

Popescu Aurelian-Octavian prezent

Severin Adrian absent

Tudorachi Spiridon prezent

Udrea Florian prezent

Veber Laurențiu Felician Doru prezent

Municipiul București

Athanasiu Alexandru absent

Avramescu Gheorghe prezent

Babiuc Victor absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel absent

Cazimir Ștefan absent

Cerveni Niculae absent

Costache Daniel George prezent

Cunescu Sergiu absent

Diaconescu Ion absent

Dinu Ion absent

Dobrescu Răsvan prezent

Duțu Ion absent

Furo Iuliu prezent

Iliescu Agata Maria (Nicolau) prezentă

Ionescu Constantin absent

Ionescu-Galbeni Niculae-
Vasile-Constantin absent

Marinescu Bogdan prezent

Marinescu Ioan prezent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu absent

Năstase Adrian absent

Pascu Horia-Radu absent

Pavlu Mircea prezent

Părăluță Mihai prezent

Porojan Mircea absent

Răducanu Gheorghe absent

Roman Petre absent

Sălcudeanu Petre prezent

Tănase Stelian absent

Teculescu Constantin prezent

Vosganian Varujan absent

Weber Otto-Ernest absent

Sectorul Agricol Ilfov

Comănescu Gheorghe prezent

Fițion Gheorghe absent

Ivanovici Constantin absent

Păunescu Costel prezent

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rugăm să însumați. Cvorumul de lucru este 224, deoarece sunt membri ai Guvernului 6 parlamentari, în misiune în străinătate — 9, comisia îDecembrie 1989" — 5, comisia de anchetă privind atribuirea de locuințe — 9, comisia comună pentru controlul activității S.R.I. — 9. Sunt 38, scăzut din 484, împărțit la 2 ne dă (446:2)+1=224. Vă rog să vedem dacă avem cvorum.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Domnule președinte, facem ca-n Caragiale, cu îdouă la primărie…" Păi, domnul ministru de interne este și senator și ministru și e prezent.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, este prezent. Iertați-mă, așa am primit de la secretariat și cvorumul de lucru este tot de 224. Nu se modifică.

Din sală:

Chemați-i în sală.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor, nu vă supărați! Mi s-a tocit degetul de atâta apăsat ca să-i chem în sală. Dacă se consideră că numai pe baza semnalului de alarmă se participă la lucrări, e bine să știu.

Doamnelor și domnilor, 213 la deputați, 60 la senatori. Este întrunit cvorumul legal. Prin urmare, pentru că colegii oscilează, când intră, când ies, vă propun următoarea variantă: acolo unde este vizibil un vot majoritar, să numărăm, pentru că dacă îi vom număra în sală acum tot nu obținem atât, deoarece circulația e constantă, acolo unde e vizibil vot majoritar numărăm voturile împotrivă și abțineri. în orice sens. Da? Bun! Revenim la dezbateri. Avem acest amendament, care spune așa: îîn cheltuielile prevăzute la alineatul 1 și 2 nu sunt cuprinse cheltuielile de personal aferente instituțiilor militare de învățământ superior și ale școlilor de maiștri militari și subofițeri din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne care se finanțează de la acțiunea învățământ".

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

împotrivă? Vă rog să numărați. (Vociferări, nemulțumiri.) 77 împotrivă.

Abțineri?

Din sală:

A fost minoritate pentru, domnule președinte.

Domnul Oliviu Gherman:

Am convenit un lucru, nu ați protestat.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat. (Vociferări, proteste.)

Domnul Răsvan Dobrescu:

în numele Grupului parlamentar P.N.ț.C.D., vă rog să numărați și voturile îpentru", pentru că veți constata că voturile îcontra" plus îabținerile" dau un total mai mare decât voturile îpentru". (Vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

Eu sunt de acord, dar în condițiile în care voturile… deci au fost 77 contra și 3 abțineri, 79, da, în condițiile în care voturile pentru sunt… Nu vă supărați, secretarii dumneavoastră au numărat. Voturi pentru! Cine este pentru? Vă rog să numărați. S-a propus din partea grupului parlamentar. 23 balcon, 7 în dreapta… 87. S-a convenit. Deci voturi sunt mult peste numărul respectiv. S-a convenit acest lucru. Bun! (Vociferări, discuții.) Și acum, neexistând (Vociferări.) Nu vă supărați, s-a convenit ca… din cauza circulației să nu le numărăm. Da, vă spun, aveți voturi pentru… poftiți! 127. (Vociferări, proteste.) Bun! Vă mulțumesc.

întrucât nu există alte amendamente, supun art. 7, deoarece prin acceptarea alineatului suplimentar 1 se modifică. La cât, domnule ministru?

Domnul Florin Georgescu:

Tocmai. Vreau să vă informez numai, domnilor parlamentari. La alin. 1, în loc de 1.959,9 avem 1 939. O diminuare de 20,4. Și dincolo, la alin. 2, în loc de 1.484,8, 1.481. O diminuare de 3,8. Această însumare se va reflecta în mod corespunzător prin suplimentarea la art. 9 alin. 1.

Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, vă mulțumesc. în aceste condiții, cu cele două modificări de cifre, supun votului dumneavoastră art. 7 cu toate amendamentele acceptate.

Cine este pentru?

împotrivă? Vă rog să numărați. 69 voturi împotrivă.

Abțineri? 21 abțineri.

Cu aceasta am încheiat art. 7.

Trecem la art. 8.

Domnul Oliviu Gherman:

Trecem la art. 8. înscrieri la cuvânt.

Se propune ca procedură…

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

O chestiune procedurală. Propun ca acest art. 8 să fie dezbătut și votat după ce vom discuta articolele 9, 10, 11 și 12, pentru că acest art. 8 este o sinteză a articolelor pe care le-am numit. Dacă noi, acum, votăm sub această formă art. 8, înseamnă că nu vom mai putea interveni la articolele următoare — 9, 10, 11 și 12 — decât făcând anumite transferuri în interiorul domeniului, ceea ce este inadecvat, chiar dacă se va impune acest articol așa cum este, deci se vor impune cifrele din el, nu este logic să începem cu sfârșitul.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a mai procedat la fel în privința art. 5 alin. 1.

Dacă domnul ministru de finanțe este de acord?

Domnul Florin Georgescu (de la masa inițiatorului):

De acord.

Domnul Oliviu Gherman:

Comisia?

Domnul Dan Stelian Marin (de la masa comisiei):

De acord.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, pentru că acesta este un articol care însumează efectele altor articole.

Trecem la art. 9.

Deocamdată sunt înscriși la cuvânt 6 colegi. Dau cuvântul domnului deputat Ion Corniță, se pregătește domnul deputat Costel Păunescu.

Domnul Ion Corniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

în cuvântul pe care vreau să-l exprim acum în fața dumneavoastră, aș vrea să aduc la cunoștință colegilor care l-au ascultat pe domnul ministru de finanțe că dânsul ne-a spus că pentru învățământ de fapt există 4% din P.I.B.

Noi îi putem dovedi că această cifră nu este oglindită în bugetul pentru învățământ. De ce nu este oglindită? Pentru că în suma totală care este acordată învățământului pentru 1996 sunt două sume care, de fapt, nu trebuie prinse aici. Este vorba de 132 de miliarde, care reprezintă al 13-lea salariu pentru anul 1995. Iată o diminuare a bugetului pe 1996.

De asemenea, considerăm că nu este normal ca cei 168 de miliarde de lei, care reprezintă venituri proprii ale Ministerului învățământului din încasările pe care le face de la studenții străini, nu trebuie să facă parte din suma prevăzută în buget, pentru că este un venit propriu.

Vrem să mai arătăm aici că, ori de câte ori am discutat situația învățământului, — și domnul ministru care este de față, știe la fel de bine ca noi — s-a constatat că aceasta este foarte proastă, atât în plan material, în ceea ce privește dotarea, clădirile pentru școli, situația actuală a clădirilor în urma cutremurelor care au avut loc la noi și situația gravă în care se găsesc construcțiile vechi care sunt folosite pentru învățământ.

Considerăm că suma acordată prin buget este insuficientă și, de câte ori am ridicat această problemă, atât în comisie cât și în discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru al învățământului și domnul ministru al finanțelor, ni s-a spus mereu, în special de domnul ministru al finanțelor, că nu există posibilități pentru a avea un buget mai mare la învățământ.

Noi am cerut, în primul rând, să se respecte acel angajament care a fost asumat de Guvern atunci când prin Parlamentul României a trecut Legea învățământului, unde se prevede cel puțin 4% din P.I.B.

De asemenea, am vrea să arătăm că la atâtea motivații pe care le face Ministerul învățământului și chiar Ministerul de Finanțe în legătură cu lipsa de bani… Eu am citit chiar astăzi în câteva cotidiane despre societăți comerciale cu capital de stat care sunt datoare și în același timp primesc subvenții de la stat fără să-și achite datoriile față de bugetul statului.

Iată un exemplu:

Societatea Comercială îFinca" S.A. Drăgășani, numai între 6—19 mai 1995, a livrat produse în valoare de 344 milioane la 5 unități private de la care a încasat doar 22 de milioane. Acestea sunt cercetări făcute de organele de control.

Dacă Ministerul de Finanțe, prin organele abilitate de minister, și-ar face datoria, să strângă bani de la datornici, și dacă ar exista, într-adevăr, o disciplină financiară, bugetul statului n-ar fi atât de auster și atât de sărac pentru Ministerul învățământului, pentru Ministerul Sănătății, pentru cultură, pentru apărare și ordine publică.

Eu l-aș ruga pe domnul ministru al finanțelor să ia în considerare că pentru anul financiar 1996, pentru învățământ ar trebui suplimentat bugetul cu cel puțin 500 de miliarde.

Sigur, replica domnului ministru este îdați-ne sursele". Eu v-am dat doar un exemplu, sunt mii de exemple de acest fel în care ne zbatem noi în ultimii ani, și anume, când frauda financiară, când afacerile veroase se fac pe spatele acestui popor și cu consecințe foarte grave pentru viitorul generației tinere și pentru întreg poporul nostru.

Domnul Oliviu Gherman:

Poate, în principiu, aveți dreptate. Partea care mă neliniștește este aceea că, în conformitate cu prevederile constituționale, resursele bugetare trebuie indicate în mod explicit și în cadrul proiectului de buget.

Are cuvântul domnul deputat Costel Păunescu.

Se pregătește domnul senator Emil Tocaci.

Domnul Costel Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș mai avea puține lucruri de spus față de cele spuse de colegul meu Corniță.

Aș vrea numai să vă amintesc că baza materială a învățământului lasă mult de dorit. Vă reamintesc, faptul c㠗 mai toți știți acest lucru — școlile sunt vechi, cu uzură mare, spații școlare insuficiente, școli care lucrează uneori în 3–4 schimburi, dotări total necorespunzătoare, frigul care a domnit în cele mai multe școli, mizeria din căminele studențești, cheltuielile de personal, salariul mediu real față de octombrie 1990, pentru personalul din învățământ, este de aproximativ 53% și este în continuă scădere datorită inflației.

Mai mult de jumătate din personalul din învățământ trăiește sub nivelul de trai decent, să nu mai vorbim de personalul TESA din învățământ care are o situație de salarizare dezastruoasă.

Desigur, se vorbește de buget de austeritate, că nu există bani pentru a fi finanțate aceste acțiuni, dar noi nu cerem decât respectarea acelui procent minim de 4% din P.I.B.

Colegul Corniță a arătat înainte că, deja, acest procent a fost afectat prin cele 132 sau 133 de miliarde reprezentând al 13-lea salariu pe 1995 și care a fost plătit în contul lui 1996 sau afectează bugetul pe 1996.

De asemenea, cele 168 de miliarde au fost incluse în mod artificial, după părerea noastră în buget, pentru că aceste fonduri aveau, prin lege, alt regim, și dați-mi voie să vă citesc art. 169 alin. 3: îInstituțiile și unitățile de învățământ pot beneficia și de alte surse de venituri dobândite în condițiile legii, venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări și taxe de la persoane fizice și juridice". Am subliniat veniturile proprii și taxele, pentru că asta reprezintă majoritatea în aceste fonduri.

îVeniturile obținute din aceste surse se gestionează și se utilizează integral la nivelul instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat."

în esență, aceasta este problema. De ce aceste sume au fost prinse la bugetul de stat, când ele aveau caracter extrabugetar?

Soluția ar fi suplimentarea bugetului învățământului cu circa 300 de miliarde de lei, cei 168 plus cei 132, să nu mai vorbim și de o altă acțiune, cele 6.200 de posturi destinate mai ales grupei mari și clase întâi care ar însuma 30 de miliarde. Concret, ar fi trebuit să se suplimenteze bugetul învățământului cu 330 de miliarde.

Dacă sunt obligat să indic sursa, eu aș indica art. 15 alin. 2 sau 3, subvențiile din industrie.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Aș ruga și pe domnul deputat Corniță, și pe domnul deputat Costel Păunescu să ne prezinte aceste amendamente în scris.

Are cuvântul domnul senator Tocaci Emil.

Se pregătește domnul deputat Dabu Romulus.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Este evident că, în foarte multe situații, atunci când se vorbește de buget, se poartă discuții paralele.

Din sală:

Se întâlnesc la infinit!

Domnul Emil Tocaci:

Dumneavoastră spuneți că se întâlnesc la infinit; ei, nu chiar la infinit dar, foarte, foarte departe.

Unii vorbim despre necesități, alții despre posibilități. Eu cred că nu mai este cazul să vorbesc de necesități. Cred că toată lumea, inclusiv domnul ministru al finanțelor este de acord că învățământul are nevoi foarte serioase și că bugetul acordat până în momentul de față, oricât ar fi suplimentat, va rămâne un buget extrem de sărac și multe necesități vor rămâne neacoperite.

Sunt convins că domnul ministru care reprezintă pentru noi, în momentul de față îinamicul public nr. 1" nu are nici o obiecțiune în acest sens. Numai că se ridică într-adevăr problema surselor, motiv pentru care, eu îmi voi îndrepta atenția în mod predilect spre aceste surse.

Din păcate, purtăm discuția în martie, și încă spre sfârșitul lunii martie, pentru că, dacă eram în noiembrie, cum ar fi fost firesc, aș fi făcut o propunere pe care acum nu o pot face, și anume, să verificăm foarte multe din investiții care sunt numite în acest buget.

Eu am marcat aici două repere, pentru că nu vreau să vă rețin foarte mult atenția.

Vă rog să vă uitați în Anexa 3—19 pagina 4 reperul 21: îCentrala Hidroelectrică Mihăilești pe canalul Dunăre-București". Păi, canalul acesta nu există. Este adevărat, că a fost început, lucrarea a fost, după cum se știe, violent controversată, există și azi opinii potrivit cărora lucrarea ar trebui continuată; alte persoane cred că ea nu mai trebuie continuată. însă, în nici un caz, canalul nu există. Hidrocentrala nu poate exista. Undeva, ceva mai sus, se vorbește despre amenajarea acestui canal. Nu mă opun acestei investiții, nu mă opun, pentru că ar însemna să iau atitudine împotriva construirii canalului. Nu vreau să iau această atitudine, deși poate ar fi logică; dar evident că trebuie să iau atitudine, atunci când se prevede o investiție în 1996, și mai sunt 9 luni din 1996, pe un canal care nu există, pe care nu curge apă, dar pe care urmează să înceapă construcția unei centrale hidroenergetice.

S-ar putea întâmpla, la urma urmei, să fie destul de logic, să începem și hidrocentrala, de acum, fără să avem încă apă pe canal, pentru că vom avea cândva. Nu spun că este o absurditate tehnică, dar cu siguranță nu este ceva absolut urgent, astfel încât, în 1996, noi să luăm de la învățământ, de la apărare națională sau de la sănătate, pentru un astfel de obiectiv care, evident, poate fi amânat, când este vorba de o hidrocentrală pe un canal care sigur nu va avea apă în anul 1996.

Al doilea și ultimul reper la care vreau să mă refer este Anexa 3—19 pagina 266, 2: îLucrări pentru deschiderea panourilor din zona estică a câmpului minier Valea de Brazi județul Hunedoara, în vederea unei capacități de 650 de mii tone huilă pe an." Aici, investiția este mare, 46 de miliarde. Bun.

Mai sunt foarte multe lucrări de acest gen. întrebarea care se pune: este sau va fi rentabilă această investiție? S-a făcut un calcul, s-a făcut o investigație, astfel încât să avem certitudinea unei rentabilități economice, sau ne ocupăm cu scosul îpământului din pământ"?

Ce vreau să spun cu această metaforă? Că, de foarte multe ori, zăcământul este atât de sărac — și acest lucru îl știu pentru că vin dintr-un bazin minier — încât efortul, inclusiv financiar, de exploatare este cu totul nejustificat. în acest caz, și în multe altele, s-a făcut, domnule ministru, o apreciere, o bună aproximație, dacă nu o apreciere foarte exactă, a rentabilității unei astfel de investiții?

Domnilor miniștrii și domnilor colegi,

Impresia mea este că foarte multe din aceste investiții, sunt multe, foarte multe dintre ele nici nu pot să înceapă, nici nu vor începe. De aceea, îmi permit să întreb: dintre cele care au fost prezentate în bugetul anului 1995, câte s-au realizat de fapt?!

Tot așa, era o foarte lungă listă de investiții, cu cheltuieli care însemnau multe sute de miliarde. De aceea spuneam adineauri că, dacă am fi în noiembrie, aș cere întreruperea lucrărilor, ca să facem o verificare a modului în care s-au folosit sau nu aceste investiții și a modului în care, este corect făcută aprecierea de prioritate.

Atunci când armata nu este suficient înarmată, când studenții n-au cămine, când învățământul și sănătatea suferă, oare, tocmai aceste investiții privind huila din Hunedoara, care după cunoștința mea este foarte, foarte săracă, sau centrala de pe canalul care nu există și multe altele, acestea sunt prioritare.

Nu vin să acuz încă o dată sărăcia și cauzele sărăciei; uite, nu fac asta. Nici nu vin să spun că nevoile sunt foarte mari, pentru că asta știe toată lumea, dar vin și întreb: îCheltuielile care se fac și sunt cuprinse în acest buget sunt toate prioritatea numărul 1 sau se strecoară aici o ierarhizare, nu răsturnată, nu spun chiar așa, dar distorsionată, cu implicații extrem de grave în toată viața economică și socială?"

Amendamentul meu pe care până acum l-am argumentat este ceva mai modest decât al colegului și îl susțin doar dacă cel care a fost anunțat anterior nu este votat. Eu cer o suplimentare de la 2.980 de mii de miliarde la 3.100 de miliarde. Sursa: reducerea unora din investițiile care mi se par că nu sunt prioritatea numărul 1.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Dabu Romulus.

Se pregătește domnul deputat Florin Negoiță.

Domnul Romulus Dabu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

întrucât, amendamentele comisiei de învățământ au ajuns după redactarea raportului Comisiei de buget-finanțe, vă rog să-mi permiteți să susțin, atunci când este cazul, amendamentele propuse de comisia de învățământ.

Aș vrea să vă spun că ceea ce voi susține aici din amendamentele Comisiei de învățământ nu solicită nici un leu pentru sistemul de învățământ, ci este vorba numai de redistribuiri. Față de acest articol, noi cerem suplimentarea la capitolul îînvățământ" cu suma de 30.500 milioane lei la titlul îCheltuieli de personal", sumă necesară pentru acoperirea cheltuielilor legate de aplicarea Legii învățământului în ceea ce privește numărul mediu de personal care crește o dată cu clasa pregătitoare pentru școală, a doua oară, cu clasele întâi și, în al treilea rând, cu posturile noi în învățământul superior la secțiile și facultățile nou-înființate care înseamnă creștere în fiecare an, până când se completează ciclul respectiv, și care ne-au ridicat o multitudine de probleme până acum.

Acest lucru ar presupune și modificarea numărului mediu scriptic de personal, dar aceasta o vom discuta când ajungem la articolul corespunzător.

De asemenea, la capitolul îCercetare științifică" cerem suplimentarea cu suma de 5.900 milioane lei pentru asigurarea necesarului de fonduri la cercetarea aplicativă și experimentală din unitățile de învățământ superior.

Suplimentarea la titlul îCheltuieli materiale" articolul îAlte cheltuieli", cu contribuția Guvernului României, de 2 miliarde lei, reprezentând contravaloare a 600 de mii de ECU, în vederea introducerii din partea Comunității Europene a unei linii de credit pentru programele îSocrate" și îLeonardo".

Toate aceste suplimentări fac 38 de miliarde 400 de milioane care propunem să fie acoperite din diminuarea fondurilor prevăzute a se aloca pentru reparații capitale la capitolul îînvățământ".

Restul la articolele corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să formulați amendamentele în scris, pentru a le putea supune considerației Parlamentului.

Are cuvântul domnul deputat Florin Negoiță.

Se pregătește domnul deputat Brezniceanu Alexandru.

Domnul Negoiță este absent.

Are cuvântul domnul Brezniceanu.

Se pregătește domnul senator Țugulea Andrei.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Eu mă voi referi punctual la un singur aspect al art. 9 din proiectul de buget.

Pentru aceasta, permiteți-mi să vă precizez că art. 169 alin. 1 din Legea învățământului arată că finanțarea de stat se face de la bugetul de stat, în limita a cel puțin 4% din P.I.B., lucru pe care-l cunoașteți. Alin. 3 al aceluiași articol arată că: îVeniturile proprii obținute de învățământ nu sunt vărsăminte la bugetul de stat și nu afectează alocațiile la bugetul de stat."

Față de cele două alineate, alin. 2 al art. 9 din proiectul bugetului de stat include în buget suma de 168 miliarde lei pentru a realiza, cred eu, acel 4% din P.I.B.

Eu apreciez că este vorba de o contradicție, din moment ce se includ cei 168 de miliarde lei pentru a se realiza acel 4% din P.I.B.

Contradicția mi se pare evidentă, certă; îmi permit s-o consider chiar o farsă gândită de cineva. în nici un caz această sumă de 168 de miliarde nu poate intra în suma bugetară acordată, atâta timp cât ea nu este o sumă bugetară. Dacă vreți, fac și precizarea că stipulările alin. 2 al art. 9 le considerăm foarte corecte, foarte înțelepte, foarte bine venite, ca și explicitarea acestei sume de 168 miliarde lei în Anexa 3—15.

Deci, nu avem nimic împotrivă cu acest alineat și cu explicitarea lui în anexă, dar nu o putem considera ca făcând parte din suma care realizează 4% din P.I.B.

Vă mulțumesc și propun, pe cale de consecință, a se găsi o soluție pentru completarea sumei, dacă Ministerul Finanțelor dorește să realizeze și trebuie să realizeze, pentru că este lege, acel 4% din P.I.B. Trebuie găsită o altă sumă de 168 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul senator Țugulea Andrei.

Se pregătește domnul deputat Tarna Gheorghe.

Domnul Andrei Țugulea:

Domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Sper că acest document continuă să fie valabil. Pe prima pagină este semnătura domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu, și pe a doua, și pe a treia, și la expunerea de motive avem semnătura domnului ministru de finanțe.

Este singurul document pe care-l am și singurul pe care vreau să-l discut.

Fără îndoială că primul lucru pe care am vrut să-l văd când m-am uitat la cifrele din buget a fost care sunt relațiile cu P.I.B.-ul, care sunt specificate numai la anumite paragrafe, dar, pentru că sunt date procentele, am vrut să văd și eu care este P.I.B.-ul.

Iată care este rezultatul, și din acest punct de vedere, am și calculatorul aici, domnule profesor, dacă n-aveți încredere, …

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul profesor este foarte glumeț.

Știe că o evaluare aproximativă o pot face și fără calculator!

Domnul Andrei Țugulea:

Deficitul bugetar este în sumă de 3.199 sau 3.193 de miliarde, 3—4—5%, care dă un P.I.B. de 92.550 de miliarde.

Cercetarea științifică este prevăzută cu 518,1 miliarde, specificată 0,6% care dă 86.350 miliarde.

învățământul este prevăzut cu 3 milioane 712—4%, care dă un P.I.B. de 92.800 miliarde.

Sănătatea care este prevăzută cu 2.863,8 reprezintă 3,1%, care dă un P.I.B. de 92.380 miliarde.

Și, în fine, la sănătate, sunt specificate medicamentele 560 de miliarde, tot 0,6%, care dă 93.333 de miliarde.

în consecință, încercând să judec, am constatat că există atâtea P.I.B.-uri câte procente sunt prevăzute în expunerea de motive.

La un moment dat, am fost tentat să cred că este o mistificare și brusc mi-am dat seama că nu poate să fie o mistificare și că cei care au prezentat aceste cifre, respectiv domnul ministru de stat Florin Georgescu, care a semnat expunerea de motive, a semnat-o fiind încredințat că ele sunt bune.

Ce reflectă însă acest lucru? Diferența între cifra cea mai mare și cea mai mică este de vreo 6.000 de miliarde grosso modo. Asta înseamnă că evaluarea P.I.B.-ului și deci și a bugetului are un caracter statistic și că de fapt aceste diferențe reflectă diferențe statistice care sunt obținute pe diverse modalități de calcul.

în consecință, bugetul care ni se propune trebuie să aibă și el un caracter statistic. El nu poate să fie bătut în cuie atâta timp cât este bazat pe un calcul statistic. Și aici, domnul profesor Gherman, care a scris o carte de Termodinamică și fizică statistică, ar putea să mă ajute.

în consecință, dacă este să cerem bani suplimentari pentru învățământ, acești bani rezultă din caracterul statistic al evaluării. Și încă dacă există o diferenț㠗 sigur eu pot să iau 6.000 de miliarde în plus, n-o s-o iau că probabil este abaterea cea mai mare, dar n-am să iau nici zero, ci am să iau ceva de la mijloc, să zicem 1 000 de miliarde — și pe care îi împart, îi înmulțesc cu cifra pentru buget, cât este din P.I.B. împart după aceea mai departe.

Pe scurt, punctul meu de vedere este că sursele pentru buget — fiindcă despre asta este vorba, pentru creșterea bugetului — rezidă în caracterul lui statistic. De fapt, lucrurile se petrec așa: noi aprobăm un buget de cheltuieli de la care nu ne putem abate, fiindcă vine Curtea de Conturi și judecă fiecare leu, și care e fix; în schimb, bugetul de venituri are un caracter statistic.

Prin urmare, sunt două lucruri pe care mie îmi este foarte greu să le compar.

Ce rugăminte am, concret, din acest punct de vedere?

întâi, în bugetul Ministerului învățământului sunt prevăzute, ca și anul trecut, circa 5 miliarde pentru cercetarea științifică, la un număr de cadre din învățământ care fac și cercetare, cu educație superioară, cu calificare superioară, care este comparabil cu numărul de cercetători care există în rețeaua de cercetare subvenționată de Ministerul Cercetării.

Diferența între 500 de miliarde și 5 miliarde este ridicolă. Este adevărat, și trebuie să recunosc, că Ministerul Cercetării acordă contracte pe bază de competiție și celor care lucrează în învățământ, dar nu într-un cuantum care să fie echivalent cu forța de cercetare din învățământ.

Pe scurt, amendamentul meu este să se suplimenteze cu circa 15 miliarde capitolul de cercetare în învățământul superior.

Și mai am o întrebare, poate mă lămurește domnul ministru de stat, dacă, ținând seama de ce s-a discutat în cazul bugetului apărării, dacă cumva aceste miliarde care sunt prevăzute, 5 miliarde, fac parte și din cele 518 de la Ministerul Cercetării? în aceeași filozofie? Ca cercetarea să fie privită unic.

Prin urmare, amendamentul meu este 15 miliarde suplimentar pentru cercetare în învățământul superior.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Are cuvântul domnul deputat Tărna Gheorghe.

Se pregătește domnul deputat Boștinaru Victor.

Domnul Gheorghe Tarna:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Distinși colegi,

îmi amintesc că atunci când am votat Legea învățământului s-au propus 4% pentru învățământ. Domnul prim-ministru era nemulțumit, pentru că acest procent n-a fost mai mare. Atunci eram convinși că procentul se va respecta, că în învățământ se va derula reforma.

încerc să insist asupra acestui lucru, domnule ministru Florin Georgescu, pentru că procentul nu se respectă. Colegii mei au demonstrat, au arătat ce se include în această sumă pentru a se realiza procentul de 4%, deci cele 168 de miliarde lei, 132 miliarde lei, și apoi lucrurile sunt foarte confuze. Nu e vorba de cei neaveniți, ci de cei care se pricep în finanțe, și mă refer la experții dumneavoastră din Ministerul Finanțelor, susțin acest lucru, că lucrurile nu sunt foarte clare.

Dumneavoastră prindeți pentru învățământ la titlul îCheltuieli pentru acțiuni de învățământ" o serie de capitole și prindeți Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul de Stat pentru Culte, Ministerul Apărării Naționale etc., etc., apoi prindeți credite externe, fond de șomaj și așa mai departe.

Cred că toate acestea sunt făcute cu bună știință tocmai pentru a crea iluzia că acel procent de 4% se respectă.

Situația din învățământ este o situație foarte gravă la ora actuală, contrazice acest lucru că s-ar respecta procentul de 4%.

îmi permit să vă rețin atenția cu câteva date privind investițiile, deci obiectivele școlare. Sunt prinse în învățământ pentru învățământul preuniversitar 182 de investiții, dintre care 28 din anul acesta. Peste 80% din investiții sunt din anii '90, '91.

în învățământul universitar 9 investiții de anul acesta, vreo 28 din anii trecuți. Vă rog să rețineți că la investiții sunt prinse tot felul de lucrări — branșamente și alte lucrări. La ora actuală cunoașteți că se lucrează în învățământul preuniversitar în 3 și 4 schimburi în București, dar și în afara Bucureștiului. Că, mergând în acest ritm, nici în anul 2 050 nu se va putea învăța normal, adică două schimburi, în același timp nu sunt bani nici pentru dotări.

împărțind banii care revin învățământului preuniversitar rezultă că o unitate școlară, o școală, își poate procura din banii alocați prin bugetul de anul acesta o tablă sau o catedră sau o bancă. Sau, 4—5 unități școlare la un loc pot procura un microscop.

Deci aceasta este situația reală la ora actuală!

Apoi tot cu bună știință cred eu că s-a denaturat puțin și situația salarizării celor care lucrează în învățământ. La ora actuală, salariile din învățământ oscilează între 208.000 debutanți și 530.000 profesori universitari. Cam aceasta ar fi situația generală. Salariul mediu este de 272.000, cu 25% mai puțin decât media pe economie, dar atunci când se raportează cifre, aceste cifre prezintă cu totul altceva. Și am să vă dau un exemplu foarte concret: în Anexa nr.3–15, la pagina 3, se precizează că salariul mediu lunar în învățământ în anul 1996 este de 315.000. în Buletinul Oficial statistic, deci Anul 7, nr. 1, din ianuarie 1996, pagina 17, se precizează că salariul mediu brut este de 403.000. Deci 100.000 de lei diferență raportează același minister, Ministerul de Finanțe.

Și ar mai fi o întrebare pentru domnul ministru Florin Georgescu. în Anexa nr. 15, pagina 3, se prevede că numărul mediu de personal propus a se finanța în 1996 este de 427.824. în buletinul amintit cifra este de 438.700. Ce înseamnă asta? 10.000 de cadre didactice urmează să fie disponibilizate, să nu mai aibă de lucru la sfârșit, după cifrele dumneavoastră. întrebarea este: e o încurcătură? Este o neînțelegere? Sau altceva?

Eu v-aș ruga, domnule ministru, să înțelegeți că în învățământ nu se derulează nici un fel de reformă. Cine spune că se derulează reformă în învățământ nu cunoaște sistemul, v-aș ruga, domnule ministru, să vă asumați această responsabilitate pentru că dumneavoastră sunteți cel care răspundeți de derularea reformei în învățământ. Reforma în învățământ nu este făcută cu experții din Ministerul învățământului! Nu ministrul învățământului este cel care încearcă să rezolve problema reformei, ci de nederularea reformei se face — să zic vinovat — va răspunde domnul ministru al finanțelor, pentru că în învățământ dumnealui este cel care comandă sau încearcă să mai cârpească din nevoile învățământului.

V-aș ruga, deci, respectuos să încercați să respectați legea, să respectați procentul de 4%, cu care probabil Ministerul învățământului se va descurca pentru derularea reformei.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Victor Boștinaru.

Se pregătește domnul senator Ion Păun Otiman.

Domnul Victor Boștinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Domnilor miniștri,

în toamna anului 1995 Grupul parlamentar P.D. propunea un proiect de lege privitor la reducerea costurilor pentru cheltuielile la gaze, energie, cheltuielile comunale ale sistemului de învățământ, ale unităților medico-sanitare și ale lăcașelor de cult, la nivelul consumatorilor casnici, considerând că aceste sectoare sunt dramatic afectate de resursele extrem de puține, de creșterea galopantă a prețurilor.

în acest context, propun din partea Grupului P.D. următorul amendament la capitolul îCheltuieli materiale": îPrețurile percepute pentru unitățile de învățământ la energia electrică, gaze, alte cheltuieli comunale — apă, canal, salubritate — se stabilesc la nivelul consumatorilor casnici persoane fizice. în aceste condiții chiar și acest buget de sărăcie pe care îl avem în față ar permite o minimă marjă de manevră pentru unitățile din învățământ".

Vă reamintesc un caz concret. în județul Dâmbovița, la rectificarea bugetară din august 1995 s-au alocat 200 de milioane lei. Școlile din Dâmbovița aveau numai către Renel la acel moment 400 de milioane de lei.

în această dimineață, postul de radio PRO FM anunța de la Romgaz că școlile și consumatorii casnici au numai către Romgaz datorii de ordinul a 200 de miliarde de lei.

Domnule ministru,

Distinși colegi,

în multe din școlile din România nu este apă, nu e căldură, uneori nici măcar lumină. Prin bunăvoința și toleranța Renel-ului, se acceptă menținerea branșamentului, pentru că altfel sunt în incapacitate de plată. Haideți să încercăm măcar pe această cale să ajutăm învățământul românesc!

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Deci, acesta este amendament la art. 9 alin. 1.

Are cuvântul domnul senator Ion Păun Otiman.

Domnul Păun Ion Otiman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Desigur că pentru un om de învățământ a analiza bugetul sectorului pe care îl reprezintă, de fiecare dată, este greu, să spună că bugetul este satisfăcător sau că bugetul este acoperitor pentru imensele nevoi pe care le are acest sistem important al educației naționale.

în consecință, punctul meu de vedere cu privire la cheltuielile din buget afectate sistemului național de educație se referă la structura acestui sistem și doresc să vă prezint aceste cifre prin intermediul cărora doresc să vă sensibilizez pe fiecare dintre dumneavoastră și să vă spuneți punctul de vedere cu privire la modul în care sunt alocate resursele.

Voi începe cu două cifre care mi se par cele mai semnificative pentru starea actuală a spațiilor de învățămănt, dar mai cu seamă pentru starea actuală a dotării laboratoarelor din întregul sistem de învățământ, dar mai cu seamă din învățământul universitar.

Din totalul cheltuielilor afectate sistemului de învățământ, numai 8% vizează cheltuieli de capital.

Este cunoscut faptul că atât în 1989, dar mai cu seamă în anii care au urmat Revoluției, și în mod deosebit în prezent, România se situa pe ultimul loc din punct de vedere al spațiului de învățământ afectat pe cap de elev sau pe student.

Din acest punct de vedere consider că această sumă de 245 de miliarde afectată cheltuielilor de capital pentru învățământ va afecta în mod drastic viitorul învățământului superior.

A doua, reparațiile capitale, despre care vorbea anterior colegul meu de la Timișoara, profesorul Dabu Romulus, de numai 4%, cunoscându-se gradul extrem de intensiv de utilizare a spațiilor de învățământ — un coleg vorbea de 4 serii în multe școli din București, dar nu numai — dacă vom lua în considerare că sunt spații de învățământ — laboratoare, amfiteatre — și în învățământul superior care sunt folosite 10, 12, chiar 14 ore timp de 6 zile și jumătate pe săptămână, vom înțelege că această sumă este totalmente nesemnificativă față de starea actuală a acestor spații de învățământ.

Prin urmare, stimați colegi, deși împărtășesc totalmente punctul de vedere al colegului Dabu cu privire la necesitatea suplimentării cu 36 de miliarde a articolelor prevăzute în expunerea dumnealui, în schimb nu împărtășesc punctul de vedere de a se diminua capitolul îReparații capitale".

Prin urmare, fără a indica sursa, întrucât domnul ministru de stat, ministrul finanțelor, domnul Florin Georgescu, știe mai bine ca oricare dintre noi unde să pună degetul pe rană, solicit ca bugetul actual al Ministerului învățământului să fie suplimentat cu 168 de miliarde, în acest fel încadrându-se și în 4% din P.I.B., conform Legii învățământului, iar această sumă de 168 de miliarde să fie afectată în primul rând celor 36 de miliarde necesare reformei, iar diferența, pentru cheltuieli de capital, atât de necesare dezvoltării rețelei învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

A revenit domnul coleg deputat Negoiță Florin. îl invit la microfon!

în încheierea dezbaterilor, rog ca la reluarea dezbaterilor Executivul și comisia să-și spună punctul de vedere mâine dimineață.

Aveți cuvântul, domnule Negoiță.

Domnul Florin Negoiță:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Am să reduc intervenția mea la amendamentul pe care l-am făcut în cadrul comisiei și care a fost acceptat, și anume, alocarea cifrei de un miliard lei pentru olimpiadele școlare internaționale. Cred că nu mai e cazul să insist de ce trebuie alocată o sumă specială pentru aceste olimpiade internaționale, pentru că știm semnificația și rezultatele acestor olimpiade din anii școlari trecuți.

în al doilea rând, aș vrea să rog personal pe domnul ministru să se gândească că, prin Legea învățământului, patrimoniul de la o serie de instituții a revenit prin această lege la Ministerul învățământului și că posturile didactice nu pot fi blocate la Ministerul învățământului.

Deci la art. 24 să rămână alin. c), o excepție privitor la aceste posturi didactice din rețeaua Ministerului învățământului.

De asemenea, aș dori ca listele de investiții să poată fi modificate nu la 31 octombrie, așa cum este stipulat în proiectul de buget, ci la 30 noiembrie.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă propun să încheiem lucrările în acest punct, pentru că nu este exclusă și varianta uneia sau a două intervenții suplimentare mâine.

Reluăm lucrările mâine dimineață la 8,30, în conformitate cu programul aprobat de dumneavoastră.

La ora 16,00, membrii Birourilor permanente, liderii grupurilor parlamentare și cei doi președinți ai Comisiilor de cultură sunt invitați în Sala îIorga" pentru a discuta probleme legate de Consiliul de Administrație de la TVR.

Ședința s-a încheiat la ora 15,55.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 februarie 2023, 16:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro