Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-02-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 11-03-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 1996

7. Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Stimați colegi,

Un moment istoric, începem dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Octav Cozmâncă.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi îngăduiți să prezint Camerei Deputaților proiectul Legii pentru modificarea și completarea legii privin alegerile locale, respectiv Legea nr. 70 din anul 1991.

Ținând seama de responsabilitățile deosebit de importante care revin autorității administrației publice locale, potrivit Legii nr. 69 pe 1991, cu modificările și completările însușite pe articole de către dumneavoastră și în consens cu reglementările europene, este necesară perfecționarea cadrului legislativ care stă la baza alegerii și constituirii organismelor de conducere la nivelul colectivităților locale.

Adoptarea în anul 1991 a Legii alegerilor locale a creat pentru etapa respectivă cadrul juridic necesar, alegerea autorității administrației publice locale, creșterii rolului lor în gestionarea, în treburile colectivităților locale. Se poate aprecia că Legea nr. 70/1991 a corespuns scopului pentru care a fost adoptată, asigurând alegerea și funcționarea în condiții bune a noilor autorități locale.

În continuare, doresc să subliniez faptul că necesitatea modificării și completării Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, rezultă din următoarele argumente principale:

În primul rând, ca și Legea administrației publice locale nr. 69, și Legea privind alegerile locale a fost adoptată înaintea intrării în vigoare a Constituției, ceea ce a făcut ca unele dintre supozițiile acestei legi să nu fie în concordanță deplină cu prevederile legii fundamentale a țării.

În al doilea rând, așa cum subliniam la prezentarea Legii administrației publice locale, reglementările cuprinse în Legea privind alegerile locale nu sunt armonizate în totalitate cu Carta Europeană a autonomiei locale, cu recomandările specialiștilor din Consiliul Europei.

În al treilea rând, atât alegerile din februarie 1992, cât și practica aplicării Legii privind alegerile locale, în cele 22 de campanii electorale, parțiale, desfășurate pe durata actualei legislaturi, au scos în evidență unele dispoziții insuficient de bine fundamentate în Legea alegerilor locale.

Și în sfârșit, în al patrulea rând, prevederile acestei legi trebuie corelate cu Legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, lege adoptată în anul 1992, și care corespunde Constituției, iar prevederile acesteia sunt mai bine fundamentate și formulate. Or, este normal ca aceste două legi referitoare la alegeri să fie pe deplin corelate, să reglementeze coerent unele instituții similare și probleme comune atât alegerilor locale, cât și alegerilor parlamentare.

Pornind de la aceste considerente esențiale și ținând seama de programul de guvernare, Executivul a elaborat proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii privind alegerile locale, proiect pe care il supunem astăzi analizei și adoptării dumneavoastră.

Principalele modificări și completări care se propun a fi aduse legii privind alegerile locale, au fost dezbătute și aprobate de Senat. Ulterior, aceste modificări și completări s-au analizat în fond de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care și-a însușit majoritatea soluțiilor Guvernului, aprobate de Senat, iar la unele texte, comisia propun alte rezolvări.

În constinuare, voi prezenta succint principalele modifiări și completări la Legea nr. 70 privind alegerile locale.

O primă modificare importantă se referă la alegerea directă a Consiliului județean, care corespunde accentuării procesului democratic și ține seama de recomandările Congresului puterilor locale și regionale din cadrul Consiliului Europei.

În al doilea rând, se propune ca alegerea Consiliului general al Municipiului București să se facă în continuare prin votul direct al cetățenilor capitalei și nu indirect, cum s-a aprobat inițial la Senat.

Deși prin proiectul de lege adoptat de Senat se prevede ca viceprimarul să fie ales prin vot direct, împreună cu primarul, în urma dezbaterilor din comisia sesizată în fond s-a ajuns la concluzia că trebuie menținut sistemul actual de alegere individuală a primarului de către Consiliul local.

Susținem punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, întrucât în Legea administrației publice locale, recent dezbătută și de către dumneavoastră, s-a stabilit că una dintre atribuțiile Consiliului local este alegerea viceprimarului. De asemenea, s-au introdus prevederi care asigură stabilitatea și continuitatea în funcție a viceprimarului.

Cu privire la persoanele care nu pot fi alese, Guvernul a propus și Senatul a aprobat, ca sfera acestora să fie menținută în strictă conformitate cu prevederile articolelor 34, 35 și 37 alineatul 2 din Constituția României, respectiv nu pot fi aleși debilii sau alienații mintali, puși sub interdicție, persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, persoanele care nu pot face parte din partide politice.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaților, care a fost sesizată în fond, a apreciat că este util să se mențină toate interdicțiile din legea actuală, respectiv art. 5, alin. 2, lit.c) și lit.d) și care s-au preluat integral din Decretul-Lege nr. 92 din 1990. Or, ulterior, legiuitorul, atât în anul 1991, nu a mai reținu aceste interdicții în Constituție, iar în anul 1992 aceste interdicții nu au fost prevăzute nici în Legea alegerilor parlamentare.

În proiectul de lege, pornind de la necesitatea înlăturării unor situații apărute în timpul alegerilor din februarie 1992 s-a prevăzut că persoanele care și-au stabilit reședința într-o anumită localitate, cu cel puțin 6 luni de zile înaintea alegerilor, față de un an cât s-a aprobat la Senat, vor fi trecute de către primari, la cerere, într-o listă electorală suplimentară.

În consecință, susținem propunerea Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților privind termenul de 6 luni pentru cei care și-au stabilit reședința într-o anumită localitate.

Atât Senatul, cât și comisia sesizată în fond sunt de acord cu propunerile Guvernului privind scurtarea campaniei electorale de la 60 la 45 de zile. Apreciem însă că, pentru alegerile locale, 45 sau chiar 30 de zile sunt suficiente, candidații fiind mai bine cunoscuți de alegători, întrucât domiciliază în aceeași localitate cu aceștia.

Alegerile din februarie 1992 și mai ales cele 22 de campanii organizate în vederea unor alegeri parțiale, au pus în evidență necesitatea unui birou electoral județean.

În consecință, în proiectul de lege se prevede organizarea Biroului electoral județean cu atribuțiuni specifice. De asemenea, se uniformizează denumirile organismelor electorale, acestea urmând a se numi Birouri electorale, indiferent de nivelul la care se organizează.

În concordanță cu prevederile Legii partidelor politice, în proiectul Legii alegerilor locale se folosește sintagma "alianță electorală", în loc de "coaliție". De asemenea, se menține instituția observatorilor străini care vor fi acreditați de Biroul electoral central și nu de Ministerul de Externe, dar la propunerea Ministerului de Externe, de asemenea, se mențin observatorii naționali care vor fi acreditați numai de Birourile electorale județene și nu de Biroul electoral central.

Doamnelor și domnilor deputați,

În încheiere subliniez că proiectul de lege pe care îl supunem dezbaterii dumneavoastră este în conformitate cu prevederile Constituției României și este pus de acord cu dispozițiile Legii nr. 68/1992, respectiv Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Vă rog să-mi permiteți să adresez mulțumiri membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care au analizat în fond proiectul legii înaintat de Guvern și însușit de Senat și care au făcut numeroase propuneri de îmbunătățire a unor articole și texte de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Aurel Știrbu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat în fond proiectul de lege adoptat de Senat pentru modificarea Legii nr. 70 în zilele de 22, 23, 24 ianuarie și l-a definitivat în ziua de 7 februarie a.c.

Comisia a luat în discuție, potrivit Regulamentului, și alte inițiative pe această temă. Așa, de exemplu, inițiativa depusă de către un număr de 19 deputați; o altă inițiativă semnată de alți 3 deputați, scrisoarea Departamentul pentru administrația publică locală din partea Guvernului, amendamentele Consiliului județean Cluj și propunerile sau opiniile Instituției pentru Drepturile Omului, precum și alte amendamente făcute de un număr de 8 colegi deputați.

De asemenea, la ședință, când s-au dezbătut articolele din acest proiect de lege, au fost invitați și au participat domnii deputați care au vrut, bineînțeles și au avut amendamente, dintre care evidențiez pe domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner, domnul Anghel Stanciu și domnul Toduț Gheorghe, care și-au susținut amendamentele înaintate comisiei potrivit Regulamentului.

Nu aș vrea să intru pe fond, întrucât domnul ministru Cozmâncă a detaliat în principal problemele de ordin atât procedural, cât și mai ales de implicație juridică, aceste activități juridice, aceste activități, aș vrea să vă informez însă că, tot potrivit regulamentului, după ce a fost depus raportul inițial, am primit un număr de amendamente de la câțiva colegi, fapt pentru care comisia a fost nevoită să țină o ședință specială și să ia în discuție aceste amendamente. Parte din ele au fost admise, parte din ele nu au putut fi însușite, fie datorită modului de formulare, fie fondului pe care-l conțineau.

Același lucru s-a întâmplat de altfel și cu amendamentele la primul raport al comisiei, unde, din inițiativele pe care vi le-am enunțat la început, multe probleme se regăsesc în raportul comisiei, dar, bineînțeles, unele exact sub forma prezentată, altele, sub altă formă de exprimare, iar unele din ele le găsiți în raportul comisiei, n-au putut fi însușite, tot pentru asemenea motive, fie de fond, fie de procedură.

Eu v-aș ruga, domnilor deputați, să aveți în față la dezbaterea acestui proiect de lege, trei materiale: legea inițială, pentru că-i vorba de modificarea ei, și nu de anulare completă, unde rămân multe articole și multe alineate nemodificate. Să aveți în vedere raportul comisiei inițial prezentat și raportul suplimentar al comisiei.

Pe baza acestor trei materiale, putem să analizăm în profunzime proiectul de lege și să-i aducem îmbunătățirile necesare.

Noi credem că am reușit în comisie să facem un raport, să aducem îmbunătățiri de ordin substanțial, mai ales sub aspect procedural. Chiar și sub aspectul unor opțiuni de ordin politic.

V-aș ruga să aveți în vedere că este o lege foarte tehnică și sunt enorm de mari legături într-un articol și altul, de la începutul și până la sfâșitul legii. Orice modificare într-un articol sub aspect procedural presupune modificări aproape în întregul conținut al legii.

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Rog toate grupurile parlamentare care doresc să participe la dezbaterea generală să-și desemneze reprezentanții.

Are cuvântul domnul deputat Olteanu, din partea grupului parlamentar al PDSR. Se pregătește domnul Székely Ervin, din partea UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de modificare și completare a Legii nr.70 din 1991, privind alegerile locale, îmbunătățit prin amendamentele formulate de foarte mulți colegi parlamentari, amendamente ce în mare parte au fost admise și se regăsesc în raportul prezentat de comisia noastră, vine să completeze și să îmbunătățească mecanismul și procedurile de lucru din alegerile locale.

Trebuie să subliniem că în elaborarea acestui proiect s-au avut în vedere și deficiențele constatate cu prilejul alegerilor locale din februarie 1992 și s-a căutat pe cât posibil să se simplifice toate procedurile, de așa manieră, încât sistemul electoral al alegerilor locale să fie ușor de înțeles de toți cetățenii cu drept de vot și să elimine eventualele erori.

Tot prin acest proiect de modificare, Legea nr.70/1991 a fost pusă de acord în toate componentele sale cu Constituția și inclusiv cu Legea nr.69 privind administrația publică locală, pe care am modificat-o recent.

Prin modificarea procedurilor de acreditare, a observatorilor interni și externi, prin faptul că s-a eliminat acreditarea specială pentru o anume secție de votare, în prezent aceștia putând trece la oricare secție de votare de pe raza unei circumscripții electorale, pentru a observa procesul în sine, credem că se asigură transparență deplină actului electoral.

Prezența reprezentanților partidelor în birourile electorale la nivel de secție de votare, circumscripție comunală, orășenească, județeană, implicarea acestora pe toată durata campaniei electorale și alegerilor în toate etapele și fazele, prezența lor chiar pe timpul transportului buletinelor și proceselor-verbale întocmite, cu rezultatele votării, credem că va duce la întărirea sentimentului de încredere dintre partide și va imprima actului electoral o notă de destindere, elemente ce vor atrage un număr tot mai mare de cetățeni spre secțiile de votare, convinși de seriozitatea sistemului electoral și de importanța opțiunii lor în contextul noilor reglementări privind autonomia locală.

Trebuie să remarcăm faptul că prin alegerea Consiliului județean, prin vot direct, exprimat de toți cetățenii cu drept de vot din județul respectiv, Legea nr.70, așa cum va fi modificată, se racordează perfect la legislația europeană, în materie de alegeri locale.

Din aceste considerente, domnilor colegi, Grupul parlamentar PDSR își va însuși acest proiect de modificare și completare a Legii nr.70.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Székely, de la UDMR. Va urma domnul deputat Ioan Mureșan, de la PRM.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ceea ce privește prezentul proiect de lege și conformitatea lui cu Constituția, respectiv cu Cartea Europeană a Puterilor Locale, putem constata că acest proiect de lege satisface cerințele în ceea ce privește aplicarea Normelor obligatorii internaționale în această materie.

Cu toate acestea, constatăm cu oarecare regret că în ce privește asigurarea transparnței actului electoral, proiectul nu corespunde în totalitate cu cerințele unei societăți democratice.

În ceea ce privește alegerile locale, credem că trebuie observat faptul că aceste alegeri au specificitate față de alegerile parlamentare.

Dacă alegerile parlamentare sunt prin excelență alegeri politice, în cadrul alegerilor locale, electoratul, în afară de coloratura politică a candidaților, aleg și calitățile profesionale, morale ale acelor care sunt chemați să-și asume responsabilitatea gospodăririi urbei.

De aceea, credem că, dacă în cadrul alegerilor generale se poate admite - și chiar este preferabil să se opteze către un sistem electoral pe liste de partide, în cadrul alegerilor locale, unde calitățile personale ale candidaților contează mult mai mult, ar trebui să preferăm alegerile directe.

De aceea, noi am constatat cu oarecare regret că Comisia juridică, de disciplină și imunități nu a îmbrățișat ideea Senatului de alegere a viceprimarului prin vot direct.

Credem că există și o rațiune juridică pentru această soluție, și anume faptul că dacă primarul, respectiv viceprimarul, în lipsa primarului, are aceleași competențe, îndeplinește aceleași atribuții, atunci și alegerea lui ar fi trebuit să fie prin acest mod.

Credem însă și salutăm faptul că Comisia juridică, de disciplină și imunități a optat pentru alegerea directă a consiliului județean. Este, într-adevăr, o dovadă a democrației în țara noastră, pentru că prin acest mod se realizează o legătură mai directă între alegători și consilierii județeni.

Vă spunem încă de pe acum că grupul nostru parlamentar se va pronunța împotriva unui amendament, care cu o majoritate minimă a fost respins în Comisia juridică, de disciplină și imunități, și anume introducerea unui prag electoral pentru consiliul județean.

Noi credem că tocmai din caracterul alegerilor locale, mai puțin politice, un asemenea prag nu ar servi interesele electoratului.

La fel, nu suntem în totalitate mulțumiți pentru scurtarea termenului pentru campania electorală. Noi credem că ar trebui asigurat partidelor politice, cât și candidaților independenți, ca să-și expună programul lor într-un timp rezonabil.

În funcție de adoptarea amendamentelor grupului nostru parlamentar, vom decide în ceea ce privește susținerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Are cuvântul domnul deputat Ioan Mureșan. Va urma domnul Emil-Livius-Nicolae Putin, din partea PSDR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Mureșan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiect de lege primit de la Senat, așa cum ați observat până acum, a fost substanțial modificat în Comisia noastră juridică, atât sub aspectul conținutului normelor adoptate, cât și sub aspectele de natură tehnico-legislativă, care conferă proiectului de lege o unitate mai armonioasă și o mult mai bună claritate a textelor. Evident, acest lucru s-a realizat și cu ajutorul unora dintre dumneavoastră, prin amendamentele propuse care, practic, au fost acceptate de către comisie în marea lor majoritate. Și amintesc câteva dintre ele - ele au fost amintite și de către domnul ministru: alegerea prin vot direct a consilierilor din municipiul București și ai consiliilor județene, alegerea viceprimarilor prin vot indirect din rândul consilierilor, așa cum este în actuala lege, reducerea termenului pentru alegătorii flotanți de la un an la 6 luni, extinderea incompatibilităților referitoare la dreptul de a fi ales, s-a îmbunătățit procedura de propunere a candidaților prin creșterea rolului organizațiilor de partid județene, atribuirea mandatelor pe partide în consiliul județean să fie proporțională cu voturile obținute de aceștia în alegerile pe localități, acreditarea observatorilor să se facă de birourile electorale județene, și nu numai de Biroul Electoral Central.

De asemenea, legea are și alte multe îmbunătățiri propuse de diferite grupuri parlamentare și individuale.

De aceea, la această lege, domnule președinte, ar fi bine să experimentăm respectarea Regulamentului Camerei de a nu se permite decât în mod excepțional să se facă amendamente. Pentru că am observat în activitatea noastră de legiferare un lucru foarte curios: discutăm un paragraf sau un articol două-trei ore sau o oră și la urmă, adoptăm numai ceea ce a propus comisia . Am putea elimina acest lucru din activitatea noastră.

De aceea, aș ruga respectuos pe cei ce vor dori să intervină, să reflecteze mai mult asupra reușitei intervențiilor, pentru a elimina pe cât posibil intervențiile inutile.

Vă adresez această rugăminte, cunoscându-se faptul că aproape toate amendamentele formulate au fost acceptate de comisie.

Cu privire la cele câteva amendamente respinse, ar fi bine să fie consultată comisia înainte de a interveni la microfon.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al Partidului România Mare, având în vedere că din cele cinci amendamente patru au fost acceptate, iar unul sigur va suscita discuții, noi vom vota această lege, considerând că această lege este absolut necesară, atât pentru a pune în practică prevederile articolului 120 din Constituție și următoarele, cât și pentru a intra în termeni cât de cât utili în alegerile locale.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin. Va urma domnul deputat Răsvan Dobrescu, de la PNȚCD.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Acest proiect de lege considerăm că este de mare importanță, întrucât instituie cadrul legislativ al alegerilor locale. Dar, spunea cândva un dictator, "Nu mă interesează cine votează, vă rog să-mi spuneți cine înumără voturile". Tocmai teama de a nu cădea într-o astfel de situație, când cei ce înumărau voturile stabileau viitoarea configurație, ca și tocmai dorința de a crea condiții și șanse egale fiecărui candidat, a necesitat și necesită - considerăm noi - abordarea atentă a fiecărui alineat, a fiecărui amendament.

Vreau să spun că în acest proiect de lege, asupra căruia Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a aplecat cu multă atenție, totuși a scos, după noi, și unele imperfecțiuni, și anume: s-a stabilit ca studenții să voteze la domiciliile lor, și nu la unitățile școlare, nu la domiciliul unde practic ei sunt cea mai mare perioadă din timpul studiilor.

De asemenea, nu s-a acceptat existența unei comisii electorale centrale permanente, așa cum există în marea majoritate a statelor democratice.

De asemenea, considerăm noi că termenele au fost reduse exagerat, chiar și termenul acela de 45 de zile; de asemenea, termenele de contestație. Dar indiscutabil că cea mai mare imperfecțiune este aceea de a nu se permite accesul gratuit la Televiziune și Radio al candidaților, așa cum a fost la alegerile din 1992, astfel încât încă din pornire se stabilește o inechitate între partidele din Opoziție și partidele din arcul guvernamental. Dar nu putem pune aceste imperfecțiuni în balanță cu realizările acestui proiect de lege, și anume, noi apreciem faptul că s-a redus numărul termenului de acces la votare al flotanților de la un an la 6 luni; considerăm că era de acceptat și propunerea făcută în comisie - la 3 luni.

De asemenea, considerăm ca o reușită și faptul că s-a stabilit ca în consiliul județean să poată fi alese și alte persoane decât cei care au fost aleși consilieri locali.

De asemenea, apreciem și faptul că observatorii au primit acreditare pentru orice secție de votare, astfel încât noi, în ansamblu, apreciem acest proiect de lege acceptabil și-l vom vota și în funcție de propunerile pe care le vom face cu ocazia dezbaterilor.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Răsvan Dobrescu. Va urma domnul deputat George Stancov, din partea grupului parlamentar al PD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Modificarea Legii nr.70 din 1991 era necesară din două motive: mai întâi, pentru a ajunge în concordanță cu prevederile constituționale și în al doilea rând, pentru a înlătura unele disfuncționalități care s-au petrecut la alegerile locale din anul 1992.

Proiectul de lege prezentat de Guvern a trecut și a fost votat mai întâi de către Senat, după care vă este infățișat dumneavoastră.

În Comisia juridică, de disciplină și imunități s-au adus mai multe îmbunătățiri acestui proiect de lege și aș vrea să vă semnalez că noi am considerat un progres faptul că viceprimarul nu este ales în tandem cu primarul, așa cum ne venise proiectul de lege de la Senat. Din păcate, nu avem niciodată posibilitatea ca să luăm cunoștință de proiectul de lege așa cum el este prezentat de Guvern, atunci când Guvernul prezintă mai întâi proiectul de lege Senatului, deoarece nouă ni se transmit numai textele votate de Senat și doresc să semnalez pentru a nu știu câta oară această deficiență și solicitare a noastră - a Comisiei juridice, ca și a grupului nostru parlamentar -, ca să ni se comunice în aceste cazuri și forma proiectului de lege, așa cum ea este prezentată de către Guvern.

Noi am respins în Comisia juridică, de disciplină și imunități alegerea în tandem a viceprimarului cu primarul și am optat pentru menținerea vechii formule, a alegerii viceprimarului, dintre consilieri. Și considerăm că acest lucru este un lucru bun, deoarece el păstrează un echilibru între primar și Consiliul local. Pe plan local, primarul reprezintă puterea executivă, iar Consiliul local reprezintă puterea legislativă. Între aceste două puteri trebuie să existe un anumit echilibru. Și acest echilibru ar fi fost stricat dacă s-ar fi acceptat formula pe care a votat-o Senatul.

Un al doilea progres al proiectului de lege, astfel cum el vă este prezentat în raport este că se procedează la alegere directă a consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București.

Un al treilea progres este că observatorii naționali au accesul liber în toate secțiile de votare ale județului respectiv și că ei nu mai trebuie acreditați de către Biroul Electoral Central, așa cum votase Senatul, ci observatorii interni sunt acreditați de către Biroul electoral județean.

Cu toate acestea, la textul respectiv s-a strecurat - sper că este o eroare de redactare, pe care o vom semnala atunci când vom ajunge la acel articol.

Nu au fost acceptate mai multe amendamente pe care noi le-am propus și supra cărora vom insista. Mai întâi, reducerea posibilității de votare în alte localități pentru alegătorii care nu au domiciliul, ci doar reședința în localitatea în care doresc să voteze - și aici formula Senatului de reședință pe durată de un an era preferabilă celei stabilite în Comisia juridică, de disciplină și imunități, care este de doar 6 luni, și în al doilea rând, un lucru extrem de grav se referă la locul în care studenții sunt obligați să voteze. S-a stabilit ca studenții să voteze în localitatea în care își au domiciliul, și nu în localitatea în care studiază. Această soluție este greșită. Trebuie să ne gândim că studenții locuiesc, timp de 4 până la 6 ani, în localitatea în care studiază. Ei sunt suficient de legați de acea localitate, pentru a fi îndreptățiți să se pronunțe în privința alegerii primarului și consiliului local și județean.

De aceea, noi considerăm că este de dorit ca în lege să se acorde dreptul studenților de a vota în localitatea în care ei studiază.

În fine, o altă chestiune pe care noi o considerăm gravă - cu privire la termenul de contestare. Termenul de contestare este stabilit la 48 de ore de la încheierea votării. Aparent, termenul este suficient de larg. În realitate, se întâmplă însă următorul fenomen: de multe ori, acest termen nu este un termen real, ci numai un termen iluzoriu, pentru că din cele 48 de ore trebuie scăzut timpul necesar stabilirii rezultatului alegerilor. Or, nu poți să contești atâta timp cât nu cunoști rezultatele alegerilor.

De aceea, noi propunem ca termenul de contestare să se reducă de la 48 de ore la 24 de ore, însă acest termen să curgă de la proclamarea rezultatelor alegerilor, pentru că cele 24 de ore să fie cel puțin un termen real, și nu un termen iluzoriu.

Deputații PNTCD din Comisia juridică, de disciplină și imunități au depus foarte multe amendamente, multe dintre ele au fost acceptate de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, unele dintre ele au fost respinse și ne rezervăm dreptul să stăruim asupra acestor amendamente.

Și, în fine, vă semnalez că unele amendamente respinse pe care le-am propus, nu au fost incluse în raport.

În încheiere, pot să vă spun că proiectul de lege, așa cum se prezintă el, cu toate că are unele deficiențe, este un proiect bun și cred că ar fi util și punctul de vedere al concordanței cu Constituția, dar și pentru a evita unele disfuncționalități la viitoarele alegeri locale, ca acest proiect de lege să fie votat și, dacă se poate, cât mai repede cu putință.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare, are cuvântul domnul deputat George Stancov, de la PD. Va urma domnul deputat Ovidiu Iosif, de la PUNR.

Domnul George Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Acest proiect de lege, care are aventura tranziției de la Senat la Cameră, a suferit îmbunătățiri esențiale în ceea ce se numește democratizarea textului. A suferit, însă, și unele eșecuri, pe ici pe colo, în părțile importante ale proiectului, cum ar fi de exemplu, nepăstrarea textului în vigoare, potrivit căruia pentru campania electorală au acces gratuit și liber la Radioul și Televiziunea naționale candidații, ca reprezentanți ai partidelor, cum ar fi de exemplu lipsa oricărei posibilități de comunicare între cei care urmează a fi aleși și alegătorii aflați în satisfacerea stagiului militar, cum ar fi de exemplu încercarea de a îngreuia participarea la vot a tineretului studios, fie la vârsta primului drept de a alege, fie a studenților, prin acel text care lasă posibilitatea flotanților de a vota, cu condiția să fie de cel puțin 6 luni flotanți în localitatea în care urmează a vota, chestiune care va naște cel puțin confuzie, dacă nu chiar un fel de absenteism al generației tinere.

Apoi, criticabil este textul în ceea ce privește modul în care, printr-un raport suplimentar, pe care l-ați primit - curios și interesant! - chiar pe 6 martie 1996, se revine asupra unui text negociat împreună cu reprezentanții Guvernului, chiar cu susținerea reprezentanților inițiatorului - Guvernului -, în ceea ce privește modalitatea de alegere a consiliilor județene.

Textul legii a stat la baza modului în care noi, cunoscând raportul, am dezbătut în plen Legea administrației publice locale, stabilind competențele, atribuțiile consiliilor județene, pentru ca foarte surprinzător, contrar Regulamentului propriu, cu depășirea termenului prevăzut de Regulament, de 5 zile de la data depunerii raportului la Cameră, inițiativa Guvernului să fie primită într-o dezbatere cam, așa, între pauze, - ca să nu spun altfel -, și însușită printr-un vot discutabil majoritar la nivelul Comisiei juridice.

Vă semnalez un asemenea mod de lucru nu pentru ca la un moment dat să naștem de aici disfuncționalități în modul în care vom susține dezbaterea acestui proiect de lege, care este absolut necesară, ci tocmai pentru a observa că se pregătește ceva.

Apoi, ca o critică de referință, vreau să atrag atenția asupra modului în care ni s-a sugerat chiar astăzi, că nu ar fi rău dacă ar fi bine să reducem campania electorală de la 45 de zile, chiar la 30 de zile. Mecanismul proiectului de lege demonstrează că noi am conceput anumite căi de atac, anumite proceduri speciale, având în vedere acel 45 de zile, la care ne-am raportat atunci și pe care nu avem astăzi cum a-l modifica, decât în maniera în care am disprețui - și cu asta vreau să închei - posibilitatea reală a unei campanii electorale, care să dea naștere autorităților locale liber alese și în cunoștință de cauză.

Date fiind aceste critici, pe care sunt convins că mulți dintre dumneavoastră le veți recepta cu atenție și cu înțelegere, noi vom susține acest proiect de lege cu acest tip de amendament, cu condiția ca și propunerile noastre să fie însușite de majoritatea celor care reprezintă Camera Deputaților, în așa fel încât să avem o lege democratică, care să ducă la o schimbare reală în structura autorităților locale alese, care să dea garanții funcționării democrației locale și care, pe această cale, să facă demonstrația că am evoluat de la starea de spirit ‘92 la starea de spirit mai democratică - 1996.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Ovidiu Iosif, va urma domnul deputat Gheorghe Toduț de la PL-93 și PAC.

Domnul Ovidiu Iosif:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ceea ce privește proiectul de lege asupra căruia începem astăzi dezbaterile în cadrul acestor discuții generale, trebuie subliniată, în primul rând, necesitatea stringentă ca această Lege nr.70 din 1991 să fie modificată atât din cauză că ea a fost elaborată anterior intrării în vigoare a Constituției, cât și datorită faptului că de puțin timp noi am terminat votarea Legii nr.69, unde o serie întreagă de principii, pe care le-am adoptat acolo, trebuie transpuse în practică în cadrul acestei legi. A fost o muncă laborioasă la comisii, pentru că știți că a fost vorba de sute de amendamente, care au fost discutate amănunțit, fiecare în parte, cu luări de cuvânt numeroase, ba mai mult s-a întocmit și un raport suplimentar, deci un al doilea raport, pentru că au venit unele amendamente după încheierea primului raport, astfel încât ne aflăm astăzi în faza pe care o cunoașteți.

În general, desigur trebuie să subliniem că și formațiunea noastră, PUNR-ul apreciază ca pozitive modificările propuse, spun, în general, pentru că, cu privire la anumite texte, formațiunea noastră are rezerve.

Mă refer, în primul rând, la faptul că potrivit articolului 67 se dă posibilitatea cu un primar să fie ales din primul tur, ca să spun așa, atunci când el a întrunit jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în liste. Aceasta nu reprezintă o soluție bună pentru că acest lucru, credem noi, s-ar putea face numai într-o fază ulterioară, deci la un al doilea tur de scrutin, pentru că s-ar da posibilitatea alegerii unui număr prea redus, adică nu e prea democratic ca primarul să fie ales din primul tur de un număr extrem de redus de cetățeni care se prezintă la vot.

Considerăm ca un succes eliminarea, în comisie, de asemenea, a modalității propuse de Senat de a se alege primarul și viceprimarul pe o listă comună, argumentul este în primul rând faptul că alegerile de primari sunt uninominale, or, listă comună la vot uninominal, putem spune că este un nonsens juridic, dar chestiunea se va discuta mai amănunțit. Alegerea pe listă comună are și o serie de alte dezanvantaje majore, motiv pentru care noi optăm pentru susținerea propunerii adoptate în comisie de eliminare a votării în comun a primarului și viceprimarului.

Legea, respectiv proiectul de lege, conține o serie întreagă de modificări de îmbunătățiri, în primul rând privind formularistica, în al doilea rând simplificarea ei, modalitatea de constatare a rezultatului votului cât mai operativ și a se comunica fără greșeli mai departe, de asemenea conține o lărgire substanțială a drepturilor observatorilor, care vor participa la alegeri etc.

Per general, așa cum am spus, formațiunea noastră va sprijini adoptarea acestei legi cu modificările inerente la care ne rezervăm dreptul să le facem de fapt și în fond cu privire la discutarea fiecărui articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase :

Vă mulțumesc. Domnul deputat Gheorghe Toduț.

Domnul Gheorghe Toduț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este evident faptul că această lege este o lege cu un pronunțat caracter tehnic, ea este absolut necesară și, în principiu, PL-93 nu se opune adoptării ei.

Desigur, antevorbitorii mei au evidențiat o mulțime de lipsuri, eu zic că sunt mărunte și pot fi remediate în cursul dezbaterilor. De exemplu, formațiunea politică: în comisie încă nu s-a reușit o definiție, ce înseamnă formațiune politică, argumentul folosit, că așa apare și în legea partidelor, este suficient ca să menținem acest termen și în legea actuală, însă repet, astfel de imperfecțiuni ale legii pot fi corectate în timpul dezbaterilor.

PL-93 este însă îngrijorat de alte lucruri care pot vicia buna desfășurare și rezultatul corect al alegerilor.

Mă refer la faptul că prezenta lege nu stipulează în mod foarte clar existența și repartizarea cărților de alegător. Argumentul că alegerile locale nu ar fi naționale nu este un argument logic și pe baza acestuia nu putem accepta nedistribuirea cărților de alegători.

De asemenea, inexistența unui Birou electoral central permanent, ca instituție, ca organism specializat, capabil să vegheze, de asemenea, la buna desfășurare a alegerilor, consider că este un motiv de îngrijorare în plus.

O a treia cauză care ar putea duce la o incorectă desfășurare a alegerilor locale ar fi lipsa unei prevederi care să împiedice publicarea sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale sau chiar și înainte de campania electorală cu o anumită bucată de timp. De ce? Fiindcă este un lucru arhicunoscut de către toți cei care s-au aplecat puțin asupra problemelor de sociologie că se obține prin publicarea acestor sondaje de opinie, așa numitul efect al carului triumfal.

Majoritatea cetățenilor care nu au o opinie formată se aliniază carului triumfal, deci, celui mai bine plasat sau celor mai bine plasați. Așa se întâmplă de fapt în toată lumea, nu este un lucru specific României. Tocmai de aceea, considerăm necesară existența în acest proiect de lege a unei prevederi care să interzică publicarea sondajelor de opinie, inclusiv înaintea declanșarii campaniei electorale pentru aceste alegeri.

Ca o chestiune de procedură, doresc să vă spun că articolul 63 din regulament, mai precis alineatul 3, stabilește în mod foarte clar că, în cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi si propuneri legislative care au același obiect de reglementare, se întocmește un singur raport. Or, în momentul în care Comisia juridică a analizat acest proiect de lege se afla depus la Comisia juridică încă un proiect de lege, este vorba de Codul administrativ, care prevedea exact lucruri referitoare la desfășurarea alegerilor locale. Nu s-a luat însă în dezbatere în mod concomitent și acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase :

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Știrbu ca să lămurească ultimul aspect pe care l-a prezentat domnul deputat Toduț.

Domnul Aurel Știrbu:

De fapt, domnule președinte, două aspecte ar trebui lămurite. S-a ridicat problema că nu s-a respectat regulamentul, în sensul că la raportul comisiei trebuiau făcute amendamente cu maximum 5 zile înainte de discutarea în plen.

Vreau să-l informez pe colegul care a ridicat această problemă că amendamentule s-au depus pe 21-02, și 26-02, deci cu mult mai mult decât cere regulamentul.

Ce este drept, nu am putut să discut mai devrem, de pe 6-02, de ce? Pentru că de pe data de 4-02 am încercat tot timpul să convoc membrii Comisiei juridice la ședință. Abia pe data de 6 am reușit să ne întrunim 13, printre care colegul care a criticat a venit aproape la terminarea ședinței. Eu îi mulțumesc, dar e bine să cunoaștem problema.

În legătură cu acest Cod administrativ, este adevărat că domnul Toduț a depus la comisie înainte, nu când discutam proiectul de la Senat, un proiect de lege de sine stătător, care s-a înregistrat ca inițiativă legislativă, privind Codul administrației. S-a rupt din el cam jumătate, s-a renumerotat, s-a prezentat la comisie și s-a zis că acestea ar vrea să fie amendamnete. A fost luat în discuția comisiei, chiar în prezența domnului deputat și s-a ajuns la concluzia că nu reprezintă amendamnte, ci cu totul altceva.

Sigur că în acel cod se vorbea și despre alegeri, despre admininstrație, despre tot felul de problemele, dar nu avea nici formă, nici conținut pe probleme de amendamente. Să se fi zis: ...la articolul cutare... propunem amendamentul cutare, la cutare, cutare. Repet, s-au rupt din acel proiect foarte mare vreo 30-40 de articole, chiar mai multe și s-a spus că acesta este amendamentul.

Comisia analizându-le nu le-a putut însuși, iar despre problema aceasta de a interzice sondajele nici nu ne-am gândit la așa ceva, pentru că nu era nici în proiectul Guvernului, nici în proiectul adoptat de Senat și nu a făcut obiectul discuției. Nimeni nu a ridicat această problemă în comisie. Și nici dupa aceea cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase :

Vă multumesc.

Stimați colegi,

Dezbaterile generale s-au încheiat. Dezbaterea pe articole ne va lua numeroase ore de discuții. Sperăm, cred că sunteți de acord cu mine că vom putea, printr-un efort deosebit în această săptămână, să finalizăm proiectul de lege până la încheierea programului din această săptămână.

Avem astăzi o oră și 10 minute pentru discuțiile pe articole și vom relua dezbaterile noastre mâine dimineață.

Rugămintea mea este să urmăriți cu atenție textele, deci în paralel, textele Legii nr.70, raportul principal al comisiei și raportul suplimentar, transmis ulterior, de asemenea, proiectul de lege care a venit de la Senat și pe care de fapt vom lucra.

Încempem cu titlul proiectului de lege - "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale."

Dacă sunt observații privind titlul legii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul I vom discuta, de fapt, toate propunerile de modificare, articolul II nefiind în realitate decât mențiunea obișnuită privind republicarea textului. Deci, vom lua cele 101 de puncte ale articolului I și le vom discuta în succesiunea lor.

Deci, la articolul I ncepem cu punctul 1, referitor la articolul 1, alineatul 1, unde avem pe de o parte raportul inițial al comisiei, dar și raportul suplimentar.

Dacă sunt observații, fată de propunerea comisiei? Da, doamna deputat Țărnea.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Doamna Marta Nora Țărnea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul vicepreședinte Dan Marțian, pledând pentru întărirea poziției prefectului, ca reprezentant al Guvernului în județe, a acuzat opoziția că nu vede pericolul atomizării României. Și iată, Departmanetul pentru administrație publică al Guvernului României solicită votul Comisiei juridice pentru modificarea raportului la Legea alegerilor locale, în sensul alegerii consiliilor județene prin vot direct, argumentul suprem, evident, fiind din nou o interpretare eronată a Cartei Europene. În sensul Cartei, comuinitățile locale sunt entități relativ omogene, dotate cu voință politică, competență și resurse fiananciare, adică: comune, orașe și regiuni, evident, autonomia regiunilor, fiind un prim pas către un alt tip de organizare al țării, poate chiar federală. În sensul Legii administrației locale, abia votat de către noi, consiliile județene au doar rol de coordonare al consiliilor satelor și orașelor, ele, în sine, nu reprezintă o formă teritorială a autonomiei locale.

Tot în Legea administrației locale enunțam extrem de limpede că între consiliile locale și cele județene nu există nici un fel de subordonare.

Limitarea competențelor consiliilor județene, ca și a resurselor de care dispun direct, răspunde perfect principiului subsidiarității enunțate tot de Carta Europeană. Resursele, competențele consiliilor județene, împărțirea administrativ teritorială a României sunt acoperite perfect de votul indirect al consilierilor județeni. Ei, acești consilieri, reprezintă satele, comunele, orașele care i-au propulsat în consiliul judetean pentru coordonarea acțiunilor, adică exact ceea ce înseamnă votul indirect. Votul direct ar însemna că ei reprezintă cetățenii județului, și prin urmare, județul, în ansamblu, devine o entitate politică, cu tendințe autonome în cadrul statului național.

Situația actuală a României, bugetul mai mult decât auster, tendințele centrifuge inițiate de forțele extremiste ale Europei și ale lumii, nu justifică o atare modificare a concepției privind autonomia locală. Eu, personal, sunt cu ea de acord, dar nu în acest moment, România. Deci, doamnelor și domnilor, nu eu doresc atomizarea României și opoziția, ci cei care pentru a rămâne în continuare la putere riscă unitatea teritorială a României.

Sunt convinsă că în conceptia lor, acest pericol nici n-a fost analizat, deci nu îi acuz, categoric, de rea credință, în acest sens, ci de faptul că prin transformarea consiliilor județene, învătați ai consiliilor locale, doresc să-și asigure o verigă intermediară de supraveghere a consiliilor locale în propriul lor interes de partid.

Deci, domnule vicepreședinte, domnilor de la PDSR, PUNR, PSM și PRM, acceptând alegerea directă a consiliilor locale, pentru înguste interese de partid, în acest moment de construcție al Europei de tranziție al României, acceptați o poartă deschisă către regiunile autonome, pentru că avem resurse slabe, limitate și nu avem experiență în acest domeniu.

Deci, eu, luptând pentru autonomia locală în cadrul Legii atuonomiei locale, când este vorba despre unitatea națională, devin extrem de vigilentă.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu pot să fiu de acord cu argumentele doamnei Țărnea. Dânsa a fost, ca și mine, din legislatura trecută și știe modul în care s-a stabilit alegerea consilierilor județeni. A fost o situație conjuncturală, pentru a putea, înainte de a se întâlni Consiliul Europei, întrucât noi depusesem cererea de aderare la Consiliul Europei, trebuia să avem organe alese și la nivel departamental, deci și la nivel județean, în cadrul nostru. Și atunci, s-a acceptat un compromis de către toate forțele politice ca să urgentăm alegerea aceasta, să se facă cât mai rapid și să se aleagă consilierii județeni prin vot indirect. Numai că, dacă dorim într-adevăr, ca acești consilieri județeni să aibă o reprezentativitate, ei trebuie să aibă în spatele lor votul alegătorilor.

Or, după procedeul actual, un consilier ales la o comună de către 150 de alegători are același drept de vot ca și un consilier ales la municipiu de către, să spunem, 5000 de alegători. Nu este corect dacă vrem, într-adevăr, ca voința cetățeanului să fie exprimată în mod corect.

În al doilea rând, în țările cu o democrație avansată, consilierii departamentali, aproape peste tot, sunt aleși prin vot direct. Și ca să dau un exemplu mai apropiat de noi, de țară latină, o să dau exemplul Franței, unde consilierii departamentali sunt aleși prin vot direct. Deci propunerea comisiei, eu o consider judicioasă, în felul acesta se face ca aceste consilii județene să aibă o reprezentativitate, iar nu cum spune doamna Țărnea că duce la autonomie.

Dimpotrivă, prin această modalitate de vot, acolo unde minoritățile... să spunem, cazul Ardealului, unde românii, în anumite județe, în Covasna și Harghita, vor avea și ei o reprezentare în consiliul județean, proporțională cu numărul lor în județul respectiv.

În felul acesta, votul direct asigură reprezentativitatea consilierilor județeni, iar aceștia au în spate voturile electoratului. Deci, activitatea lor are un punct de susținere care până în prezent nu era semnificativ. Se putea ca un partid care obținea majoritatea voturilor în anumite localități mai mici să aibă majoritatea în consiliul județean. Or, nu este corect, pentru că numărul de consilieri nu este stabilit în raport cu populația la nivel de comune și la nivel de orașe. Deci, oricum, raportul în consiliul județean putea fi inversat față de raportul forțelor politice pe ansamblul județului.

Eu consider că această modalitate este democratică și în același timp europeană, dacă vrem într-adevăr să ne aliniem la normele europene.

Domnul Adrian Năstase :

Da. Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noi ne menținem punctul de vedere din raportul suplimentar și vă informez că doamna deputat, care este membră în comisie, exact aceleași argumente le-a adus în comisie, când a fost și acolo de acord cu alegerea directă a consiliilor județene. Deci, nu există o contra propunere, ci numai o atenționare asupra unui eventual pericol pe care eu nu-l văd unde ar putea fi. Deci, neexistând propunere de amendare aici, menținem textul comisiei.

Domnul Adrian Năstase :

Mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul secretar de stat Cosmâncă.

Domnul Octav Cosmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, în legătură cu acest punct de vedere, exprimat de doamna deputată Țărnea, noi am susținut punctul de vedere adoptat de către comisia de specialitate, sesizată în fond, prin raportul supliemntar: mi se pare firesc, normal, vine în logica lucrurilor ca să depășim etapa pe care am parcurs-o în 1992, și anume, să alegem direct consiliile județene, similar consiliilor locale. Și județele sunt unități administrativ teritoriale, la fel precum comunele și orașele, și este normal, firesc, ca și alegerea consiliilor județene să se facă pe cale de consecință directă. În al doilea rând, așa cum s-a subliniat, este normal, firesc să ne aliniem din toate punctele de vedere Cartei Europene a autonomiei locale și să procedăm în consecință. Mai mult, aș dori să procedăm în consecință, mai mult aș dori să citez dintr-un raport pe care l-a pregătit grupul de experți ai Congresului puterilor locale și regionale și care la punctul 9 alineatul 4 spune următorul lucru: "Să se examineze posibilitatea de a introduce alegerea directă a membrilor consiliului județean pentru a face din acesta o colectivitate teritorială cu drepturi depline."

Deci, în consecință, noi susținem punctul de vedere al comisiei juridice pe care l-a prezentat în raportul suplimentar.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimati colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei noastre de la punctul 1 din raport, de fapt aș pune întâi la vot propunerea din raportul suplimentar.

Supun votului dumneavoastră propunerea de la punctul 1 din raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați! 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 32 de voturi împotrivă și 4 abțineri a fost acceptată propunerea de la alineatul 1, articolul 1, din primul punct al raportului comisiei.

La punctul ... domnule Gavra dacă vreți să conduceți ședința, veniți aici! (Domnul Ioan Gavra vociferează și discută în sală)

Domnule, e greu să conduceți de acolo din sală!

Vă rog să observați că la primul punct, în legătură cu alineatul 1, există a treia frază referitoare la... nu, de fapt, acum textul ca atare este complet modificat și fraza aceasta dispare, pentru ca se completează prima frază.

Trecem la alineatul 3, punctul 2, din raport.

Supun votului dumneavoastră formularea punctului 2 din proiectul de lege în varianta comisiei, ținând seama de raplortul comisiei noastre, punctul 2 din acest raport.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere, punctul 2 al articolului 1 a fost adoptat.

Punctul 3, referitor la alineatul 3 alineatul 2 și...

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Răsvan Dobrescu:

Vă semnalez următoarea deficiență de redactare în raport, la această poziție, punctul 3 din raportul suplimentar, este vorba de articolul 3 alineatul 2 care este o problemă, după care fără să aibă număr este vorba de alineatul 2 al articolului 4.

V-aș ruga să supuneți dezbaterii în mod separat cele două texte, pentru că eu voi avea de exemplu de propus un amendament la al doilea text.

Domnul Adrian Năstase:

Bun.

In ceea ce privește alineatul 2 al articolului 3, vă rog să observați formularea din raportul suplimentar.

Dacă sunt observații? Dacă nu supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum este vorba de introducerea unui alineat nou, dar este vorba de articolul 4 sau tot de articolul 3? Este vorba acum de articolul 4 și introducerea unui alineat nou.

Dacă sunt observații?

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Răsvan Dobrescu:

Textul din raport sună în felul următor: " La sectoarele Municipiului București pot candida persoanele care au domiciliul în Municipiul București, indiferent de sector". Eu vă depun și amendamentul scris, el cuprinde două modificări pe care le propun, una din ele este de fond și una este de îmbunătățire a redactării.

Cu privire la amendamentul de fond, eu cred că nu este bine ca să aibă dreptul de a candida persoanele care au domiciliul într-un alt sector al Bucureștiului să candideze într-un alt sector decât cel în care au domiciliul.

Iar cu privire la modificarea redacțională este preferabil să vă citesc textul amendamentului meu. Și iată cum sună el: "Pentru consiliile locale ale Municipiului București pot candida persoanele care au domisiliul în sectorul respectiv al Municipiului București".

Domnul Adrian Năstase:

Bun., dar de fapt revenim la alineatul 2, nu știu, amendament la ce faceți dumneavoastră, că de fapt dum,neavoastră reveniți la textul legii și deci, vă rog să citiți textul Legii nr. 70, care spune foarte clar: "Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ teritoriale în care urmează să fie alese".

Domnul Răsvan Dobrescu:

Da, însă vă rog să observați că în raportul suplimentar, textul permite ca să candideze persoanele care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.

Prin urmare, la mine, în Sectorul 6, poate să vină să candideze cineva din Sectorul 3 și eu cred că nevoile..., deci Bucureștiul fiind un oraș foarte mare, nevoile diferă de la sector la sector și cine nu are domiciliul pe cuprinsul acelui sector, nu are posibilitatea să administreze, să contribuie la buna administrare a sectorului și, de aceea, eu doresc ca la fel ca în comune și în celelalte orașe...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am reținut. Bun. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Nu, înainte de aceasta, cine mai dorește? Domnul deputat Szekely Ervin Zoltàn. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Szekely Ervin Zoltàn:

Deci, referitor la acest aspect, eu cred că Bucureștiul este, totuși, un oraș, o entitate de sine stătătoare. Impărțirea în sectoare este doar o structură administrativă. Eu nu cred că cineva, pentru că stă cu 3 case mai încolo, poate să fie împiedicat să candideze la o funcție de primar de sector. În plus de aceasta, sunt situații când unele persoane lucrează permanent în alte sectoare și cunosc realitățile de acolo, sunt cunoscuți de oamenii din sectorul respectiv și mi se pare firesc să poată să candideze, și eu susțin varianta comisiei.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Domnule și doamnelor deputați,

Noi susținem acest punct de vedere al comisiei din următoarele rațiuni: în primul rând, este prevăzut în Constituție ca unitate administrativ-teritorială - comuna, orașul și județul. Orașele mai mari sunt declarate municipii și în consecință, unitatea administrativ-teritorială în capitală este municipiul. Sectoarele sunt subdiviziuni ale capitalei, ale municipiului București. Faptul că un cetățean domiciliază în Sectorul 1, iar el își desfășoară activitatea permanent în Sectorul 3, -să spunem, este manager la o societate comercială, sau îndeplinește o funcție într-o instituție de stat, într-un liceu sau în învățământ, lucrează într-o universitate, într-un institut-, nu cred că este un impediment să nu candideze în sectorul unde-și desfășoară activitatea permanent, unde este cunoscut de colectivitățile respective de cetățeni.

În consecință, cred că este pe deplin plauzibil și în concordanță cu Constituția și cu Legea nr. 69, pe care noi am discutat-o și dumneavoastră ați aprobat-o pe articole, să menținem formularea comisiei.

De fapt, dacă vreți, este o chestiune în plus față de textul actual al legii - art. 70 alin. 3, pentru o mai bună precizare a acestei situații din sectoarele capitalei, care sunt subdiviziuni, și nu unități administrativ-teritoriale.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Dobrescu,

Vă mențineți propunerea?

Domnule deputat,

Ați ridicat această chestiune la comisie sau nu?

Rugămintea mea este...

Domnule deputat,

Dumneavoastră, poate, în perioada aceasta ați fost mai ocupat, ați avut griji...

Problema este dacă au discutate aceste probleme la comisie sau nu, pentru că, rugămintea mea este să nu veniți să ridicați probleme aici, pe care nu le-ați ridicat la comisie...

Domnul Răsvan Dobrescu:

Această problemă a fost discutată într-o ședință a comisiei, în timp ce eu mă aflam internat în spital. Deci, nu am putut participa la comisie. Insă eu socotesc că eu nu mă simt bine reprezentat de un primar al Sectorului 6, dacă el nu are domiciliul în Sectorul 6. Insă, se poate găsi o altă formulare, de eliminare totală a textului acestui alineat, pentru că există un alt text, anterior, care prevede această reglementare și se evită și repetarea, iar în cazul în care s-ar vota acest text propus de comisie, ar exista, ar apare o contradicție între texte.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Mi se spune că această problemă a fost discutată la comisie. Bun. Dar vreau să vă spun că nu țineți cont de observația domnului secretar de stat Octav Cozmâncă. Păstrând alineatul 2, așa cum este, în Legea nr. 70, dar în condițiile în care unitatea administrativ-teritorială este Bucureștiul, dumneavoastră, de fapt, acceptați, implicit, amendamentul comisiei. Deci, propunerea dumneavoastră, de eliminare a acestui amendament și revalidare a textului alineatului 2, de fapt, confirmă, dacă se merge pe teza domnului secretar de stat Cozmâncă, faptul că se poate face acest lucru, pentru că toate aceste persoane au domiciliul în București, deci textul pe care dânșii îl propun este mai curând de precizare, ca să nu existe dubiu.

Stimați colegi,

Dacă domnul Dobrescu își menține propunerea, eu o supun la vot.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Articolul 4 alin. 2 din vechea lege este suficient. Imi mențin amendamentul!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Incă o dată, textul spune așa: "...pot candida numai persoane care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese".

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Dobrescu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Sunt 10 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, de introducere a alineatului respectiv după alin. 2 de la art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, textul a fost acceptat.

La punctul 4, deci, se acceptă textul care a venit de la Senat, deci textul nemodificat. Dacă sunt obiecții sau comentarii. Dacă nu, supun votului punctul 4 din art. I al legii, în varianta de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 5, dacă sunt observații. Da?

Domnul deputat Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Senatul a votat ca cetățenii cu drept de vot să-și fi stabilit reședința cu cel puțin un an înainte de data alegerilor, pentru a avea drept de vot. Comisia juridică a redus la 6 luni. Eu cred că soluția adoptată de Senat este preferabilă și propun un amendament, în sensul păstrării textului Senatului. Și este preferabilă pentru că trebuie, pentru ca un cetățean să voteze în deplină cunoștință de cauză, să aibă o anumită vechime în localitatea respectivă.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Serban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Au fost discuții, și eu am participat la comisie, ca autor de amendamente, eu venisem cu un alt amendament, am acceptat textul cu 6 luni și atrag atenția chiar și domnului Dobrescu că este vorba de studenți și de elevii interni, care uneori pot să locuiască și 4 ani în orașul de reședință și care nu au posibilitatea să meargă acasă, poate la distanțe mari, să voteze. Ca atare, cred că soluția comisiei și a inițiatorului este perfectă și vă rog să votați acest text, așa cum vi s-a propus, gândindu-vă, între altele, domnilor, și la ce v-am spus eu. Punem armata să voteze, care poate stă și 6 luni sau un an într-o localitate, care nu are nimic comun cu administrația locală, pentru că stă în cazarmă, în schimb, privăm pe tineri să-și exercite votul, pentru că uneori este foarte greu ca pentru o zi să se ducă la domiciliul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Eu vă propun următorul lucru: să stabilim un interval de timp ca să-i explicăm domnului deputat Dobrescu ce s-a întâmplat în Parlament în lipsa sa.

Domnule deputat,

Iertați-mă, dar nu putem să stăm aici, în Parlament cu toții, ca să vă explicăm dumneavoastră ce s-a întâmplat cât ați lipsit și să rezolvăm toate grijile și problemele dumneavoastră în plen. Nu se poate, iertați-mă... Adică, veniți cu toate semnele de întrebare și noi stăm aici, ca să vă explice colegi din opoziție sau inițiatorul ce s-a întâmplat și care sunt argumentele... Iertați-mă, găsesc nepotrivit acest mod de lucru. Am făcut eforturi, au lucrat comisiile, se dezbat toate amendamentele, dumneavoastră veniți acum cu o mulținme de probleme, și să începem dezbateri în contradictoriu pe chestiunile care vă frământă, nu ne putem permite așa ceva.

Deci, eu vă rog să faceți o ședință de noapte cu comisia și explicați-le ce probleme aveți dumneavoastră, toate problemele cu legea...

Nu se poate... Eu știu ce se întâmplă, că dumneavoastră veți interveni la fiecare text acum și încerc să clarific puțin lucrurile și să vă rog să luați legătura cu colegii din comisie, în noaptea aceasta și până mâine dimineață să vă rezolvați toate problemele, ce n-ați reușit să le spuneți, dânșii să vă povestească ce s-a intâmplat în săptămânile acestea. Nu se poate... Avem câteva ore de discuții și noi stăm aici, să vă explicăm dumneavoastră în plen, ce a fost la comisie.

Nu.

Domnule deputat,

Sigur că era mai scurt ca eu să supun la vot și să iau în considerare faptul că ați renunțat la amendament, dar eu vrea să vă invit, pentru următoarele texte, pentru că mai avem încă o sută, să țineți seama de comentariul meu.

Deci, domnul deputat a renunțat la amendament.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, care figurează la punctuil 5 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Deci, nu a fost vot împotrivă... În unanimitate, propunerea comisiei a fost acceptată.

La punctul 6, de asemenea, comisia are o modificare, la sfârșit, care este mai curând redacțională. Dacă sunt observații față de formularea comisiei noastre? Dacă nu, supun acest text, în varianta comisiei, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 7 din raport, referitor la art. 5 alin. 2. Dacă sunt observații? Da.

Domnul deputat Lupu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Am ridicat această problemă și la comisie. Litera c) de la alin. 2, la Senat nu apare în această formă. Deci, din vechea lege, a fost eliminată această condiție. Noi am apreciat, în Comisia juridică, totuși, că nu pot candida la funcția de primar sau consilier cei condamnați cu hotărâre judecătorească definitivă și urmează textul: "... pentru abuzuri în funcții politice, juridice sau administrative". Dar, iată, mă uitam în Legea pentru exercitarea profesiei de avocat și, deci, pentru avocatul care apără în fața instanței, justițiabilul, este posibilă desfășurarea acestei activități doar dacă nu a fost condamnat pentru infracțiuni intenționate la o pedeapsă cu închisoarea.

De aceea, eu propun aici, următoarea formulare: "... cei condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă cu închisoare pentru abuzuri în funcții politice, juridice sau administrative".

De ce este necesar? Incă este posibil, ușor posibil, o înscenare cu o calomniere sau insultă, și pentru o amendă banală de câteva zeci de mii de lei, un cetățean să nu poată candida la funcția de primar sau consilier.

Deci, vă rog să rețineți acest argument și, spre deosebire de Senat, care a înlăturat întru totul această condiție, noi să limităm doar la o pedeapsă cu închisoarea, atât pentru infracțiuni intenționate, cât și pentru infracțiuni din culpă, că nu poți considera demn pentru funcția de primar, să spunem, pe cel care a săvârșit un omor din culpă.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Noi am apreciat și în raportul pe care l-am prezentat în introducerea dezbaterii generale faptul că acest text pe care l-a propus comisia de specialitate este în ușoară contradicție, ca să spun așa, cu prevederile Constituției și cu Legea nr. 68/1992 privind alegerile parlamentare.

Vă rog să observați că acest text de la literele c) și d) a fost preluat, practic, din Decretul nr.92 din 1990. Ulterior, legiuitorul, în 1991 nu a reținut această interdicție sau aceste două categorii de interdicție în Constituție, și, de asemenea, nu au fost preluate nici în anul 1992, în Legea referitoare la alegerile parlamentare.

Or , pentru tratament egal privind desfășurarea alegerilor loacale și generale, credem că aceste două alineate propuse de către comisie exced Constituției și nu sunt în concordanță deplină cu Legea nr. 68 privind alegerile parlamentare.

Ca atare, noi am susținut și susținem în continuare, textul pe care și l-a însușit Senatul, care este în deplin acord cu prevederile Constituției, cu prevederile Legii privind alegerile parlamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Aurel Stirbu:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Asupra acestor amendamente, că sunt două, de fapt, s-au purtat multe discuții în comisie. S-au adus argument de fapt, pe fond, în sensul că nu ar fi bine să se admită să candideze pentru funcția de primar sau pentru consilieri, cei care au fost condamnați și nu au fost reabilitați. S-au adus argumente, apoi contra, de ordin constituțional, mergând pe art. 37 alin. 3, unde se spune în felul următor: "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici, stabilite prin lege organică". Este vorba de funcționari publici, alte categorii decât cele prevăzute, și atunci Senatul a mers pe ideea acestui articol. Cine poate face parte din partide politice poate candida pe lista partidului respectiv. Dacă-l aleg alegătorii - asta-i cu totul altceva, dar în comisie au triumfat argumentele de ordin logic mai mult, de prudență și s-a votat.

Personal, mi se pare că suntem puțin cam pe dinafara Constituției cu acest amendament de la litera c), dar a fost votat și susținem punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul Adrian Năstase:

Dau cuvântul domnului deputat Putin. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Imi permiteți să vorbesc și eu, pentru că au fost, într-adevăr, la Comisia juridică, de disciplină și imunități multe discuții, însă s-a spus, de către reprezentantul Guvernului, că, practic, ar excede Constituției. Nu este adevărat! Vă rog să-mi permiteți să citesc articolul 49 din Constituție și veți vedea că includerea acestor texte este absolut necesară. Ce se spune în acest articol? "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai daca se impune, după caz, pentru... " Este vorba de a se restrânge dreptul de a alege și de a fi ales. "... apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice".

Vă rog să-mi permiteți să vă spun că este necesar să facem o eradicare morală și la funcțiile alese să acceadă într-adevăr numai oamenii cinstiți și demni. Este vorba despre morala publică și nu ne este indiferent, nouă, ca Parlament, să acceptăm să poată să acceadă la funcțiile de primar și de consilier oricine, persoane condamnate, persoane care au niște tare morale.

Acesta a fost argumentul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și mi-am permis să intervin, pentru că domnul președinte nu a continuat, mergând pe textul Constituției, pe art. 49.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuv ântul domnul deputat Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Nu vreau să intru în polemică. Textul citat este la fel de constituțional ca și celălalt, pe care-l cita reprezentantul Guvernului. Chestiunea este de opțiune politică, la urma urmei, și morală, așa cum se vorbea, numai cu o mică remarcă, pe care domnul Putin n-a făcut-o și anume aceea ca prin măsura luată prin lege..., pentru ca la un moment dat să protejăm ceea cita dumnealui din text, alin. 2 al Constituției, art. 49 spune clar: "Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o" și trebuie să facem o analiză serioasă, nu se iau măsuri din acestea, de restrângere a drepturilor, câtă vreme nu vine cineva să spună: "Asta-i situația, dragi domni!", de exemplu... "... și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății".

Acum, dumneavoastră apreciați dacă pentru o asemenea măsură, dreptul de a fi ales este atins sau dacă nu cumva este chiar anulat.

Fiind un drept fundamental, garantat de Constituție, problema este dacă ne găsim înlăuntrul rațiunii constituțioanale a textelor în discuție și dacă putem face aici o lege, fie ea și de restrângere temporară, pentru că o asemenea restrângere fiind determinată de conjuncturi, așa cum spune spiritul textului de la art. 49, ea nu poate fi cu caracter permanent, pentru că ea anulează un drept fundamental. Așa încât, v-aș propune, și cu specialiști mai remarcabili decât cei care vă vorbesc acum, pe constituționaliști să-i consultăm mai cu atenție și să vedem dacă nu cumva intrăm în flagrant conflict cu Constituția, în spiritul celor două articole în discuție.

Sigur că putem opta politic, cum v-am spus, dar putem să spunem măcar că "... pentru alegerile din acest an", măcar să spunem așa, și după aceea, putem s-o ducem până când terminăm Constituția. Deci, este de nuanță și vă propun, nu de a nu vota într-un fel sau altul, ci de a reanaliza textul, cu constituționaliști. Să cerem și acordul Curții Constituționale, că nu ne împiedică nimeni ca la un asemenea text, discutabil, eu nu merg pe moralitate, Constituția este morală, și atunci când nu face nici o interdicție, este morală și permite, în art. 49 se fac și restrângeri temporare, care să nu afecteze existența dreptului. Nu putem spune că Constituția este morală, pentru că permite, fără discriminări, participarea la ciclul electoral. Ar fi culmea ca să categorisim Constituția ca fiind imorală...

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Eu am înțeles din intervenția inițiatorului că susține varianta Senatului, care, într-adevăr, este o variantă pe linia Constituției.

S-a discutat, însă, în primul rând, despre litera c) și despre litera d), deci, nu știu în această privință care este poziția inițiatorului. Vă rog să observați ce frază este la litera d): "... cei care au contracte încheiate pentru executarea de lucrări ..." etc. etc.

Este clar că cel care a propus acest amendament a vrut să nu permită cuiva o cale spre a-și agonisi niște averi prin influențare directă sau indirectă a votului consiliului, dar vă rog să observați că în momentul în care nu există o prevedere, în Legea nr.69, de incompatibilitate pentru aceste persoane, deci, doar acele persoane care sunt în această situație înaintea alegerilor, acelea nu au dreptul să candideze, dar după ce alegerile s-au consumat, a doua zi pot să intre deja în asemenea relații, sau poate chiar prin influențarea acelei colectivități, și nu există nici o prevedere prin care ele vor trebui să renunțe la situația de a fi consilieri. Mai mult, vă rog să observați, am și accentuat, cei care au contracte încheiate... Deci, dacă are un contract în negociere, poate candida, pe urmă se alege și își va definitiva contractul.

Deci, vă rog să observați că noi, prin aceasta nu protejăm populația, ci în mod clar, îngrădim anumite drepturi ale locuitorilor, mai ales că în Legea nr.69, și aici este o lacună a noastră, procedurală, pentru că s-au discutat aceste două legi în două comisii diferite și mi se pare că nu întotdeauna au avut în vedere și cealaltă lege. În Legea nr.69 este o prevedere clară că persoana respectivă, care are interes în decizia despre care se vorbește, nu ia parte nici la discuție, nici la vot. Ca atare, avem o prevedere destul de clară în Legea nr.69, punctul d) devenind superfluu și pur și simplu inaplicabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Voi începe cu alin. d), că domnul deputat Marton Arpad mi-a simplificat misiunea.

Intr-adevăr, noi apreciem că acest alineat nu are nici o justificare în momentul de față. El a fost valabil în 1990, vedeți că este preluat de atunci, când nu exista legislație în vigoare, în materie. Între timp, avem o serie întreagă de legi care reglementează foarte clar cum se acordă anumite lucrări, fie prin licitație publică, și, în al doilea rând, încredințare directă, dar în niște situații cu totul deosebite și cu un control extrem de riguros.

În consecință, credem că nu putem să interzicem dreptul unei persoane să candideze pentru că a încheiat un contract și are un contract pentru executarea unei lucrări la un consiliu local din comuna nu știu care.

Deci, susținem acest punct de vedere, să nu includem alin. d) în textul legii.

În legătură cu alin. c), sigur,s-a evocat și art. 49 de domnul deputat Emil Putin, insist asupra art. 37, pentru că noi, de fapt, anulăm un drept fundamental al cetățeanului, ne-am consultat și cu organismele neguvernamentale în materie și cred că este o chestiune de... -cred că dânsul are dreptate- de asanare morală, prin lege.

Eu cred că aici este de datoria celor care-și propun candidați, să nu includă pe listele partidelor respective oameni care au condamnări, după cum nu mi se pare firesc ca un cetățean care a suferit o condamnare pentru un accident de mașină, nu și-a făcut reabilitarea în timp, deci, nu poate să candideze pentru consiliul local de la municipiul cutare, dar o face într-o lună, două și poate candida pentru Parlament.

Insist pentru această egalitate de tratament și susțin în continuare punctul de vedere al Senatului, la propunerea noastră, a executivului.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Stimați colegi,

Cred că va trebui să decidem prin vot. Vă propun să separăm alineatele și să decidem.

Să începem cu lit. d), că am impresia că lucrurile sunt mai simple. Supun votului dumneavoastră introducerea acestei litere.

Cine este pentru? Vreți să numărați. Sunt 15 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

La lit. c), ar trebui să discutăm mai întâi amendamentul domnului deputat Lupu.

Domnul Mihail Nică (din sală):

Care rezolvă ambele situații.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, domnul deputat Lupu solicită introducerea unei sintagme în interiorul textului, astfel încât să fie vorba numai de cei care au fost condamnați la o pedeapsă cu închisoare pentru abuzuri în funcții politice, ale drepturilor omului, pentru alte infracțiuni intenționate.

Domnul Vasile Lupu (din sală):

Ințeleg că amendamentul meu este aprobat de comisie, domnule Stirbu?

Din partea comisiei:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, comisia este de acord cu acest amendament, și cu această prcizare... deci, este vorba de "înfracțiuni intenționate" , și nu "infracțiuni din culpă", pentru a răspunde la preocuparea domnului Cozmâncă.

Da, domnule deputat. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Eu îmi amintesc că la comisie s-a eliminat "intenționate". Deci, textul de la comisie ar fi fost " ... pentru alte infracțiuni, dacă nu au fost reabilitați", domnule Stirbu, și atunci, dacă se acceptă, va suna așa: "... cei condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsă cu închisoare pentru abuzuri politice...", textul curge, " ... pentru alte infracțiuni, dacă nu au fost reabilitați".

Domnul Adrian Năstase:

Înseamnă că și infracțiuni din culpă?

Domnul Vasile Lupu:

Și din culpă, așa am înțeles... Domnul președinte al comisiei ne poate lămuri.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Stimați colegi,

Problema pe care o dezbatem este reglementată și de art. 64 din Codul Penal, unde se stabilește că instanța, când pronunță condamnarea, se pronunță și asupra pedepsei complementare, a interzicerii unor drepturi: dreptul de a alege și de a fi ales. Dar numai în anumite situații face instanța asta, ceea ce vine să sublinieze, în primul rând, că există deja o reglementare și este o cale cunoscută în privința aceasta, iar acest art. 64 din Codul Penal vine să sublinieze justețea propunerii domnului deputat Vasile Lupu.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul președinte Aurel Știrbu, vă rog să clarificați dacă mergem pe varianta infracțiunii intenționate sau, în general, a infracțiunii.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

S-a discutat foarte mult pe acest articol. Efectiv, nu pot să precizez la ora actuală cu câte voturi s-a votat eliminarea, dar așa se pare că fost, așa îmi amintesc din memorie, că s-a votat eliminarea expresiei "intenționate". Și aici intră și infracțiunea din culpă. Gândiți-vă la situația respectivă! Dar, s-a votat în comisie în acest mod.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am înțeles din concluzia finală spusă de domnul ministru Cozmâncă că părerea inițiatorului este ca, de fapt, acest text al comisiei să fie eliminat, deci, dumnealor merg pe varianta Senatului, care pare a fi cea mai rațională. Și atunci discutăm degeaba despre aceste amendamente. Inițial ar trebui supusă la vot, după părerea mea, eliminarea textului comisiei, și atunci rămâne în discuție textul Senatului.

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, domnule deputat, din câte cunosc eu regulamentul, nu cred că inițiatorul, respectiv Guvernul, poate să propună eliminarea unui text.

Domnul Vasile Lupu:

Atunci o propun eu!

Domnul Adrian Năstase:

Aceasta este altceva...

Domnule președinte, vă rog!

Domnul Aurel Știrbu:

Varianta Senatului, cu lit. a) și b) se menține, noi n-am înlăturat-o, dar se mai introduce și lit. c) din actuala lege, cu amendamentul propus de domnul deputat Vasile Lupu, la o pedeapsă cu închisoare. Am găsit aici exact votul din comisie, cu părere de rău, această expresie "intenționat" a fost admisă să fie suprimată cu 8 voturi pentru și 2 împotrivă, și atunci, intră și infracțiunea din culpă.

Domnul Adrian Năstase:

Textul va fi general, înțeleg: "alte infracțiuni, dacă nu au fost reabilitați".

Supun votului, deocamdată, amendamentul domnului deputat Vasile Lupu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1o voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost acceptat.

Supun votului lit. c), cu amendamentul acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul lit. c) a fost acceptat.

Supun acum votului și lit. a) și b), așa cum au venit de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la următorul punct, 8.

Are cuvântul domnul deputat Mihail Olteanu.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Consider că este o scăpare a noastră, a membrilor comisiei, și de oboseală, și din viteză. Dat fiind specificitatea municipiului București, mi se pare normal și cred că este necesar să explicităm textul și să introducem după actualul alin. 5, mai bine zis, să-l completăm, cu un subalineat. Și propunerea mea ar fi cam așa: "În municipiul București, o persoană poate candida cumulativ pentru Consiliul general al municipiului București, pentru unul din consiliile de sector, cât și pentru una din funcțiile de primar." În felul acesta, considerăm că se poate evita orice eroare de interpretare, vizavi de textul existent și am pune lucrurile la punct și în cazul municipiului București.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Ar fi teza a 2-a?

Domnul Mihail Olteanu:

Da, la alin. 5.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La alin. 5 al art. 6 noi am introdus un nou amendament, care trebuie să vedem cum se leagă de cel care a fost propus. Și zicem în felul următor: "O persoană poate candida în mod cumulativ pentru consiliul local, consiliul județean și pentru funcția de primar." Poate că aici să introducem ceva și cu consiliul general al capitalei sau să facem alineat nou sau teză în continuare. Dar întâi să-l omologăm pe acesta și apoi să punem teza în continuare, ca să precizăm și pentru municipiul București.

Domnul Adrian Năstase:

Haideți să luăm alineatele pe rând, pentru că altfel ne încurcăm!

La alin. 1, dacă aveți observații? Domnul deputat Ilie Nică.

Domnul Ilie Nică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Situația se prezintă în felul următor: noi am elaborat Legea partidelor politice, care are și un capitol referitor la asocierea partidelor politice. Acest capitol, practic, a trecut întocmai și de Comisia de mediere și este adoptat întocmai în ambele Camere, îi lipsește doar promulgarea legii ca atare. Rugămintea mea ar fi să introducem în această lege noțiunile pe care le avem în Legea partidelor politice, contând pe promulgarea acestei legi în termenul cel mai scurt.

În consecința, la alin. 1, ar trebui să procedăm în felul următor: "Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cât și cele pentru primari se propun de partide sau alianțe politice (pentru că acesta este termenul din lege) constituite potrivit legii. Se pot depune și candidaturi independente sau de către alianțe electorale, în condițiile prezentei legi." Deci, noțiunea de "alianță electorală" o introducem aici, în această lege, pentru că "alianța politică" este o instituție care se creează la nivel național, ca asociere a partidelor. Or, în această lege, după câte observ, s-a îmbrățișat punctul de vedere că se pot constitui - și sunt de acord cu acest lucru - "alianțe între partide la nivel comunal, orășenesc, comunal sau județean, municipal". De aceea avem nevoie de această a doua teză: "Se pot depune și candidaturi independente sau de către alianțe electorale, în condițiile prezentei legi."

Și atunci, la alin. 3, ne revine obligația să definim cât de cât "alianțele electorale", deci, aceste două alineate trebuie să le judecăm împreună. În consecința, vă propun următorul text: "Alianțele electorale se pot constitui între partide sau alianțe politice, la nivel județean sau local" - nu are rost să vorbim de alianța electorală la nivel național, din moment ce avem "alianța politică" la nivel național. "Partidele politice din alianțele politice sau din alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianțelor. Un partid nu poate face parte la același nivel decât dintr-o singură alianță. Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripției electorale în care depun candidaturi." Așa aș vedea eu formularea acestor două alineate, dacă vrem să corelăm cu Legea partidelor. Termenul de "formațiune politică" nu este definit pentru noi în nici o lege de care dispunem și, de regulă, când se cere să se spună ce înseamnă o "formațiune politică" nimeni nu spune. Eventual, amintește de UDMR, dar aceasta este o uniune a cetățenilor aparținând minorităților naționale, cel puțin așa cred eu că, în indexul de noțiuni în această problematică, s-ar putea încadra.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noi am mai discutat în comisie această noțiune de "formațiune politică" și nu i-am găsit sensul. Dar, din păcate, a rămas în raport. Prin urmare, suntem de acord cu amendamentele propuse de domnul deputat Ilie Nică și era bine să vină cu ele mai demult, scrise. Dar nu este târziu nici acum...

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat George Stancov.

Domnul Ion Dinu (intervine fără a i se fi dat cuvântul):

Domnule președinte...

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ion Dinu și, după aceea, domnul deputat George Stancov.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Față de raportul întocmit de comisie la 12 februarie, la alin. 5, care propunera că: "o persoană poate candida pentru funcția de consilier, de primar sau de viceprimar" s-a scos "sau viceprimar". În raportul suplimentar, care este întocmit pe ziua de 6 martie, la același art. 6 alin. 5, găsim exprimarea:...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, am o rugăminte: haideți să rezolvăm întâi alin. 1, 2, 3, 4 și pe urmă să trecem la alin. 5! Am precizat de la început că tratăm textele unul după altul.

Domnul deputat George Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Este de remarcat faptul că, la ora la care vorbim, comisia, prin domnul președinte, a și decis, "în unanimitate de voturi", însușirea amendamentelor domnului Ilie Nică. Ați observat cu câtă deliberare s-a ajuns la soluție... Nu vreau să fiu răutăcios, nu este bine să mai procedăm așa.

Eu vreau să vă spun că propunerea colegului nostru, cel puțin în partea în care agreeză ideea de a face alianțe locale sau județene (după cum ne vine unora sau altora) contravine unor reguli stabilite în statutele partidelor, statute aprobate prin hotărâre, care au putere de lege. Contravine acestor reguli pentru că, la urma urmei, decizia politică se ia, după câte știm, în orice partid, fie el și democratic, la nivel național. Conjunctura locală nu poate schimba politica generală a partidului.

Dacă venim cu un asemenea text, s-ar putea să fie textul care să strice contextul și să creeze o confuzie, să dea semnale politice alandala, ca să nu spun chiar generatoare de alte și alte comentarii, care nu ar fi profitabile imaginii României înlăuntrul ei însăși (nu mai departe mergând). Ca atare, eu vă propun să nu exagerăm cu legiferarea acolo unde există libertatea de a acționa a partidelor politice. În momentul în care înregimentăm partidele pe toate părțile dreptului lor de mișcare, nu am făcut decât un singur partid, numit...

Celelalte discuții se pot purta, dar aici prea sărim calul.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Este o chestiune de principiu în primul rând, și aici trebuie să decidem rapid, dacă vrem să introducem în această lege ceea ce am acceptat deja în Legea partidelor, sub aspect terminologic. Pentru că nu putem să folosim la Legea partidelor o anumită terminologie, iar aici o alta, nu o să se mai înțeleagă nimic. Mi se pare firesc să acceptăm de principiu observația domnului Ilie Nică, iar cei care au fost în comisia specială cred că, cu atât mai mult, trebuie să susțină această idee.

Pe de altă parte, textul, așa cum ar fi el formulat, oferă posibilitatea creării unor alianțe electorale, nu se impune partidelor realizarea lor. Dacă statutele partidelor sunt împotriva unor astfel de formule, evident că ele nu vor face astfel de înțelegeri, dar nu cred că noi putem să invocăm statutele partidelor ca valoare constituțională, împotriva dreptului Parlamentului de a statua asupra unei posibilități pentru unele dintre partide care, eventual, ar dori acest lucru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ilie Nică. Vreți să mai citiți o dată textele alin. 1 și 3?

Domnul Ilie Nică:

Alin. l: "Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cât și cele pentru primari se propun de partide sau alianțe politice, constituite potrivit legii. Se pot depune și candidaturi independente sau de către alianțe electorale, în condițiile prezentei legi." Și prezenta lege definește la locul potrivit condițiile de depunere a candidaturilor independente și am înțeles din raportul comisiei că se reglementează condițiile de depunere a candidaturilor de catre alianțele electorale. De aceea, la alin. 3, trebuie să vorbim despre "alianțele electorale".

Alin. 3: "Alianțele electorale se pot constitui între partide sau alianțe politice, la nivel județean sau local. Partidele politice din alianțele politice sau din alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianțelor. Un partid nu poate face parte la același nivel decât dintr-o singură alianță. Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripției electorale în care depun candidaturi" - la județ sau la comună, la localitate.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ilie Nică pentru alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost acceptat.

Se propune eliminarea alin. 2. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere, alin. 2 a fost eliminat.

Alin. 3, în formularea domnului deputat Ilie Nică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 2 abțineri, alin. 3 a fost acceptat.

La alin. 4 se propune eliminarea sintagmei "sau viceprimari". Dacă sunteți de acord cu formularea comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 5, vă rog să vedeți și raportul suplimentar. De asemenea, să țineți seama și de amendamentul domnului deputat Mihail Olteanu. Iar acum îi dau cuvântul domnului deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Eu vă mulțumesc pentru remarca dumneavoastră de a ține seama de raportul suplimentar. Acesta a modificat textul din 12 februarie, precum arătam și are exprimarea următoare: "O persoană poate candida în mod cumulativ pentru consiliul local, consiliul județean și pentru funcția de primar." S-ar putea înțelege de către unii oameni, care constituie electoratul, că vine pe o singură listă cu cele trei candidaturi. De aceea, cred că nu era greșit dacă optam pentru formularea: "atât pentru a candida pentru consiliul local, consiliul județean și funcția de primar".

Dar lucrurile nu se opresc aici. Vă invit, domnule președinte, să observați, la pag. 7 a raportului suplimentar, poz. 88, în care găsim următoarea exprimare a comisiei: "Candidații declarați aleși pe funcții de consilieri locali și județeni - deci, scoate posibilitatea de alegere de primar - sunt obligați. până la data validării, să opteze între calitatea de consilier local sau consilier județean." Înseamnă că, deși la alin. 5 i-am dat posibilitatea să candideze pentru cele trei funcții: consilier local, consilier județean și primar, aici limităm la consilier local sau consilier județean.

Cele două texte trebuie să fie puse de acord. Ori lăsăm posibilitatea de a alege între cele trei, cum este la alin. 5 din art. 6 ori limităm la cele două din art. 882, aflat la poz. 82.

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut.

Stimați colegi,

Eu vă propun ca acest alineat să-l definitivăm mâine dimineața.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 februarie 2023, 3:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro