Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 13-02-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 1996

2. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

  ................................................
 

Incepem cu intervențiile din partea majorității. După cum știți, avem împărțire 20 de minute - 20 de minute, pentru majoritate și opoziție. Dacă cei care sunt pe acestă listă nu o să reușească să ia cuvântul în prima parte, dacă va mai rămâne timp, voi oferi această posibilitate după epuizarea celuilalt timp.

 
Ioan Marinescu - scrisoare deschisă adresată domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu;

Are cuvântul domnul Ioan Marinescu de la P.R.M. Maxim trei minute. Urmează domnul Gheorghe Roman de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule Marinescu.

 

Domnul Ioan Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați parlamentari, permiteți să prezint în fața dumneavoastră o scrisoare deschisă adresată domnului prim-ministru Văcăroiu.

Situația extrem de gravă în care au ajuns locuitorii capitalei României, datorită lipsei celor mai elementare atribute ale civilizației, ne determină pe noi, cei 4 parlamentari de București ai Partidului România Mare, să vă expediem această scrisoare deschisă în numele alegătorilor noștri.

Mii de cetățeni se adresează direct, telefonic sau prin scrisori, pentru a reclama precaritatea condițiilor în care sunt obligați să trăiască: lipsa căldurii, a apei calde, ba chiar de multe ori a apei potabile, a gazului metan strict necesar pentru pregătiea hranei zilnice.

Situația s-a deteriorat sub limita de suportabilitate a cetățenilor țarii noastre, atingând dimensiunile unui adevărat genocid.

Vă amintim, domnule prim-ministru, că genocidul, frigul, foamea și distrugerea economiei naționale au fost principalele capete de acuzare împotriva unui sistem ce nu atinsese, totuși, aceste cote de dezastru în care actualul regim a adus țara.

Este de prisos să mai precizăm că absolut nimeni nu-și poate face vreo iluzie în privința primarilor opoziției, mă refer la București, un primar general și 6 primari de sectoare, a căror prestație este de-a dreptul catastrofală.

Totodată, credem că nici unul din cei aproape 3 milioane de cetățeni ai Bucureștiului nu poate spune exact cu ce se ocupă prefectul capitalei, care este un fruntaș al partidului de guvernământ, roadele muncii sale sunt sublime, dar lipsind cu desăvârșire.

Si, de asemenea, este inutil să vă mai aducem aminte că, la 6 ani de la începutul acestei reforme haotice, populația este sătulă de explicații, având tot dreptul moral să pretindă rezolvarea în spirit gospodăresc a tuturor problemelor.

Nu credeți că a sosit timpul ca, după 50 de ani de experimentare, pe spinarea poporului român să nu mai avem parte de nici o generație de sacrificiu?

In prezentele condiții, noi, parlamentarii de București ai Partidului România Mare, ne simțim neputincioși in fața tragicului fenomen și ne adresăm dumneavoastră pentru că nu vrem să fim părtași la desconsiderarea și neglijarea iresponsabilă a poporului român.

Stim că în aceeași situație se află majoritatea localităților din țară: comune, orașe și municipii.

Domnule prim-ministru, Nicolae Văcăroiu, din informațiile pe care le deținem rezultă că situația energetică a țării se datorează unei incapacități de plată fața de furnizorii de gaz extern, din fostul spațiu sovietic. Cerem cu fermitate mobilizarea imediată a tuturor resurselor financiare pentru plata necesarului strict al energiei.

Cerem cu fermitate anchetarea tuturor faptelor Executivului, deci de sub directa dumneavoastră conducere, care se fac vinovați de incorecta evaluare a necesităților țarii, de neasigurarea resurselor de aprovizionare, de proasta gestionare a resurselor externe, de lipsa sau proasta exploatare a mijloacelor specifice de transport, factori care, printr-un proces de suprapunere a efectelor au dus la actuala criză, de-a dreptul insuportabilă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ați depășit 3 minute, domnule Marinescu.

 
 

Domnul Ioan Marinescu:

Am și depășit?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Am un cronometru aici. Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Ioan Marinescu:

Fraza de încheiere, da!

Domnule prim-ministru, actualii miniștri ori sunt capabili să gestioneze țara, ori trebuie să demisioneze, lăsând pe alții mai capabili să-și asume acestă responsabilitate!

Nutrim speranța ca patriotismul dumneavoastră indubitabil să vă conducă, domnule prim-ministru, spre cele mai bune concluzii și să vă faciliteze luarea celor mai eficiente măsuri.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Roman - atitudine față de atacurile opoziției la adresa PDSR;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Gheorghe Roman de la P.D.S.R., urmează doamna Feuzia Rușid de la minorități. Renunțați, da?

Urmează domnul Ion Danilescu de la P.D.S.R.

 

Domnul Gheorghe Roman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit convigerilor mele, convingeri care sunt consonante cu ale colegilor de partid pe care îi reprezint, mărturisesc că problema asupra căreia încerc să vă rețin atenția pe parcursul celor câteva minute ce îmi sunt acordate, este strict actuală, iar oportunitatea discutării ei nu mai poate fi pusă sub semnul îndoielii. Tocmai de aceea, consider că a o lua în discuție, fără a-ți angaja obiectivitatea, discernământul și mai ales maturitatea politică, nu poate să însemne altceva decât viziune limitată, orizont politic simplist.

Stimați colegi, se face tot mai simțită râvna unora, obstinantă în ultima vreme, de a îmbogăți limbajul cu un nou termen, cu un nou cuvânt. L-ați întâlnit, desigur, la unele conferințe de presă sau în unele ziare. Firește, am în vedere conferințele de presă ale partidelor aflate în opoziție și publicațiile lor centrale sau locale.

Convins fiind că v-am angajat deja minima curiozitate, minima stare de reflecție, pun punct introducerii acesteia spunându-vă că este vorba despre un termen, adică despre un cuvânt recent creat, cuvânt care se grafiază exact așa cum se pronunță: "pedeserizare".

Pot fi întrebat: cine este nașul? L-au botezat nași numeroși. Si ei, nașii, sunt aceia care nu se împacă nici în ruptul capului cu adevărul potrivit căruia Partidul Democrației Sociale din România este o formațiune politică majoritară, puternică, cea mai puternică la ora actuală din România. Imi amintesc că, imediat după alegerile din 1992, nu exista încă un mare aflux de membri, deoarece partidul însuși, era un nou creat și oamenii îl testau înainte de a adera la structură și la platforma sa program.

Acum, însă, situându-ne pe pozițiile realității incontestabile, putem spune, fără a exagera câtuși de puțin, că Partidul Democrației Sociale din România se află în plină creștere numerică și calitativă. Ei bine, tocmai acest fapt, de incontestabilă recunoaștere a importanței partidului nostru, iscă atitudini neprincipiale, neloiale, adică nedemne din partea celorlalte formațiuni politice. Trist este că ele, aceste atitudine injuste, se manifestă chiar și în tabăra celor care au consimțit să alcătuim împreună alianța arcului guvernamental.

Dar, nădăjduim că în ceea ce privește aliații noștri aceste orgolii de moment, conjuncturale vor dispare până la urmă și că unitatea noastră de idei, născută în convergența acelorași solide convigeri politice, va prevala înaintea oricăror considerente și interese.

Ce ne facem, însă, cu acuzații de "pedeserizare" care vin cu nemiluita din partea partidelor din opoziție? Cu ce ne acuză ele? Nu scapă nici un prilej, mai ales oficial, pentru a acredita părerea cum că P.D.S.R.-ul a declanșat, cum s-ar spune, o campanie de racolare forțată a demnitarilor, a managerilor din toate sectoarele de activitate, adică are loc, ca să reiau termenul de pedeserizare, o pedeserizare generală, pe primul loc situându-se administrația de la toate treptele societății.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Roman, ați depășit cele trei minute.

 
 

Domnul Gheorghe Roman:

Da? Imediat închei.

Nu intru în detalii deoarece situația este cunoscută. Menționez doar esențialul, și anume că oamenii vin spre noi din proprie inițiativă, nesiliți, adică spre a folosi termenul care pur și simplu îmi repugnă, neracolați, vin alături de noi, în rândul Partidului Democrației Sociale din România , oameni aparținând absolut tuturor categoriilor sociale, de la academicieni și demnitari de înalt rang până la salariați sau nesalariați aflați într-o situație existențială dificilă. Toți aceștia sunt semenii noștri care s-au convins că adeziunea lor la partidul nostru repezintă o opțiune serioasă, care merită să fie făcută.

Stimati colegi, e de datoria noastră, a membrilor Partidul Democrației Sociale din România, să spunem că "pedeserizarea" de care suntem acuzați există doar în coșmarurile opoziției, opoziție care, dominată de neputința accedării la putere pe căi democratice, contribuie și în acest fel la menținerea unui clamat tensionat tocmai în perioada când așa ceva nu îi este nimănui de folos. (Câteva aplauze)

 
Ion Danilescu - intervenție în favoarea dezbaterii în plenul Camerei Deputaților a unei legi referitoare la patrimoniul fostei organizații UTC;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ion Danilescu din partea P.D.S.R., urmează domnul Sabin Ghilea, tot P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule Danilescu.

 

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

De aproape doi ani de zile, trimestrial, în casetele noastre s-a depus de către Ministerul Tineretului și Sportului un document deosebit de important prin care ne cere adoptarea unei legi reparatorii privitoare la patrimoniul fostei organizații U.T.C. Documentul este bine alcătuit, cu date concrete privitoare la distrugerile și furturile făcute de cei puși să conducă fundațiile tineretului din județele țării.

Ca și în alte domenii ale patrimoniului public național, domeniul public al tineretului a fost aproape distrus. Escrocii, hoții și elementele din scursura societății și-au găsit refugiile la sus numitele fundații pe care în timp scurt le-au adus în stare de dispariție: clădiri monumentale dotate cu mobilier rarisim au fost transformate (clădirile în cărciumi ordinare, iar mobilierul înstrăinat); săli de conferințe distruse, hoteluri și restaurante înstrăinate pe timp îndelungat, de la 25 până la 50 de ani, pentru sume derizorii, la afaceriștii, apăruți peste noapte, din țară sau din străinătate. Banii colectați prin vânzările și închirierile făcute au intrat în buzunarele celor care erau puși să-i gospodărească. Nu s-a făcut nimic pentru tineret, așa cum trebuia să se facă.

La Galați, spre exemplu, în urma controalelor efectuate, din suma evidențiată în documente, peste 55 de milioane au fost cheltuieli de protocol, de fundație, și numai 5 milioane folosiți pentru diverse activități ale tineretului.

Ministerul Tineretului și Sportului face o analiză detaliată în județele țării, din care reies aceleași dezastre.

Receptivi la semnalele Ministerului Tineretului și Sportului, senatorii au elaborat și aprobat pe 3 octombrie 1995 un proiect de lege prin care să se reglementeze situația aceasta.Pe 5 ianuarie 1996 a fost trimis către Camera Deputaților.

Il rog pe domnul președinte Adrian Năstase să discute în Biroul permanent al Camerei Deputaților proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice a patrimoniului care a aparținut înainte de 22 decembrie 1989 organizațiilor de copii, elevi, studenți și tineret și în regim de urgență să fie introdus în plenul Camerei Deputaților spre a fi aprobat. In felul acesta cred că facem o dreptate pentru tineretul nostru, căruia i-a fost furată munca pe care noi și urmașii noștri am depus-o în construirea acestei baze materiale. Mulțumesc pentru atenție.

 
Sabin Ghilea - informare privind participarea sa la o sesiune pe tema protecției minorităților de către majoritate, desfășurată la Sofia în perioada 1-4 februarie 1996;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Sabin Ghilea de la P.D.S.R., urmează Ioan Catarig, tot P.D.S.R.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Sabin Ghilea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

V-aș ruga să-mi permiteți să fac o scurtă prezentare în legătură cu participarea mea la Sofia, în Bulgaria, în perioada 1 - 4 februarie 1996, ca reprezentant al Comisiei de administrație publică, precum și al Grupului parlamentar P.D.S.R., unde a participat alături de mine și colegul Zsigmond László de la U.D.M.R., la sesiunea cu tema: "Participarea parlamentarilor la acțiunea de cooperare globală cu privire la protecția minorităților de către majoritate în procesul de democratizare a omenirii".

La conferință au participat un număr de 40 de parlamentari din 18 țări, iar eu am prezentat un material cu un cadru general de asigurare a tuturor membrilor societății, accesul la roadele democrației, deci și al persoanelor aparținând minorităților naționale din România, cărora le sunt garantate și respectate drepturile de care se bucură în mod egal și în măsură egală, fără nici un fel de discriminare față de toate celelalte minorități, și poporul român.

Incepând cu articolul 4 din Constituție, unde se prevede unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, și continuând cu articolul 6, unde se prevede dreptul de identitate, statul român recunoaște și garantează minorităților dreptul de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă.

De asemenea, am prezentat și arătat că la articolul 41 din Constituție se prevede că tuturor elevilor din rândul minorităților naționale li se asigură condiții egale de pregătie generală în limba maternă, ca și celor de naționalitate română, fiindu-le asigurate grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee normale cu clase sau grupe de predare în limba maternă. Am explicat, dând exemplu cu etnici maghiari care dispun de un număr de 2.336 de unități școlare și un număr de peste 216.000 elevi.

M-am referit și la faptul că cele 15 culte religioase recunoscute se bucură de același tratament ca și românii ortodocși.

De asemenea, am arătat că accesul la viața culturală este asigurat și garantat tuturor minorităților, prezentând instituțiile culturale din țară și pe cele care aparțin minorităților, cum ar fi: teatre, opere, biblioteci și alte instituții. Accesul la televiziune și radio este asigurat, de asemenea. Am prezentat durata pe zile și ore a acestor programe.

Legat de prevederile articolului 59 din Constituție, cu privire la alegerile locale, am prezentat accesul pe care îl au asigurat toate etniile, având reprezentare în teritoriu și în Parlament, așa după cum cunoaștem și noi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ați depășit timpul, domnule Ghilea.

 
 

Domnul Sabin Ghilea:

Aș vrea să spun, în încheiere, domnule președinte, că delegația noastră, deși formată numai din doi reprezentanți, a reușit să prezinte situația reală și, mă rog, imaginea care a fost puțin distorsionată și deformată la adresa etnicilor, a fost înțeleasă pe deplin, prin însăși intervenția colegului Zsigmond László. Mulțumesc.

 
Ioan Catarig - informare privind participarea sa la întâlnirea de la Sofia privind Cartea europeană a energiei;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ioan Catarig de la P.D.S.R., urmează domnul Lădariu Lazăr de la P.U.N.R.

Aveți cuvântul, domnule Catarig.

 

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că este obligatoriu din partea mea să vă informez, pentru ca dumneavoastră să luați răspunderea politică ce derivă din ceea ce urmează să vă informez.

In perioada 17 - 20 decembrie, împreună cu domnul vicepreședinte Radu Mircea Berceanu și domnul deputat Barbu Pițigoi, am reprezentat Parlamentul României la întâlnirea europeană de la Sofia privind Cartea europeană a energiei, cu care prilej, printre altele, am constatat că, deși semnată în decembrie 1984 de către reprezentanții Executivului român, respectiv Președinției și Guvernului, capitolul privind eficiența energiei a fost omis cu bună știință, ceea ce pentru activitatea economică din România face posibil blocajul nu numai pe linie financiară, ci și pe linie energetică, așa cum puteți constata că se petrec lucrurile în aceste zile, adică lipsa răspunderii furnizorului de energie la nivelul consumatorului de energie, la parametrii și cantitățile de energie contractate, chiar și la acei consumatori care își achită la timp și preventiv datoriile față de producătorul de energie, încât consumatorul să înregistreze cu ineficiență în planul consumului de energie, ce se traduce în final în eficiență economică, prin încărcarea consumatorului cu energie pe unitate de produs fizic, respectiv calitatea slabă a produselor, care devin nevandabile sau chiar prin rebuturi, ceea ce la nivelul economiei românești se traduce printr-o economie de tipul lumii a treia, dar în nici în caz o economie de piață într-o țară democratică, căci furnizorul de energie, în speță Renelul, este folosit fără vrerea specialiștilor din sectorul energetic, pe rolul de terorist economic, face masterul politico-economic antiromânească.

De aceea, vă propun să nu votăm acordul Cărții europene a energiei în actualele sale coordonate, până când România nu-și va însuși și capitolul privitor la eficiența energetică.

In al doilea rând, dați-mi voie să vă informez că în ultimele zile ale lui ianuarie și în primele zile ale lui februarie am fost în S.U.A. la inițiativa Parlamentului și Președinției S.U.A., cu avizul dumneavoastră, respectiv al Biroului permanent.

Trecând peste neajunsurile unei imagini a României care nu face cinste intereselor românești, se impune să vă aduc la cunoștință faptul că la una dintre întâlnirile la care au participat de data aceasta și domnii deputați Emil Roman și Ion Berciu, interlocutorii noștri din Parlamentul S.U.A. ne-au precizat că în ceea ce privește România, interesele S.U.A. în Europa de vest sunt ca țara noastră, România, să intre în relații de colaborare cu țările de vest, în primul rând în plan economic, iar cele militare fiind pentru S.U.A. un element cu totul secundar, ceea ce ați putut vedea în ultimele zile prin declarațiile, parțial rusești, parțial franceze, ceea ce se va traduce: neintrarea în NATO a României, ci intrarea din nou în zona de influență a intereselor rusești. Aceasta, cu condiția ca noi să visăm în continuare la bunele intenții și parteneriate pentru pace, fie cu vestul, fie cu estul.

Eu însă îmi permit, cu responsabilitatea de rigoare, să vă propun să analizăm și să decidem politic, din punct de vedere militar, intrarea României în rândul țărilor neutre, similare Elveției. Aceasta este perspectiva pe care o putem da noi pentru generațiile care vin. Si închei, spunând că scăpăm în felul acesta și de presiunea cheltuielilor financiar militare. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Lazăr Lădariu - despre semnificația forumului unității și demnității românești - Uniunea Vatra Românească, la 6 ani de la înființare;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu de la P.U.N.R., urmează domnul Anghel Stanciu de la P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule Lădariu.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Născută dintr-o nevoie și o mare durere, la 8 februarie 1990, continuatoarea "Astrei Ardelene", Uniunea "Vatra Românească", cea menită să fie stavilă împotriva celor care uneltesc împotriva statului național unitar român și a celor care ne scrijelesc geografia, a împlinit 6 ani.

Forum al demnității și unității românești, având rolul să unească frații de la marea cea mare până la Maramureș, de la Nistru până la Tisa, Uniunea "Vatra Românească" rămâne acea voință spirituală a întregului neam.

"Vatra Românească" este pretutindeni. Ea este în Ardealul prea mult și prea des încercat, sub valurile învolburate ale unei istorii zbuciumate. Pământul acesta a fost martor al primei uniri a voievodului Mihai, a sângerat la Ip și Treznea, la Moisei și Sărmașu, la Ciucea și Sighiștel.

Cu sânge s-au scris paginile istoriei de la 1848, 1849, dar și în 1989, la Zetea și Dealu. Aici, la Târgu Mureș, "Vatra Românească" a devenit în martie 1990 zidul care a oprit valul iredentist maghiar, arătând lumii întregi cum o minoritate agresează o minoritate în chiar Ardealul strămoșesc românesc, cu îngăduința și toleranța nepermisă a unui Guvern indecis.

Taxați ca naționaliști extremiști, membrii "Vetrei Românești" știu bine că una e să-ți iubești neamul și țara și alta este să-i oprimi și să-i umilești pe alții, să-i maltratezi, așa cum o lume întreagă a văzut pe Mihăilă Cofariu, să joci fotbal cu capetele descăpățânate, să vâri monede în orbitele celor uciși, batjocorind până și morții.

Maghiarii și secuii cinstiți din România știu bine că sunt respectați, că fitiliștii care ne așează la colț și ne pârăsc cu limbi de șarpe pe la curțile europene vor culege furtuna după vântul semănat.

"Vatra Romească" este și Basarabia și Bucovina, acolo unde ne mor graiul și neamul. Ea este acolo unde singura speranță mai este în Dumnezeu, pe Amur și pe crestele Caucazului, dincolo de cercul polar, la 10, 12.000 de Km de țară.

Pe căi ocolite sau drepte, ostaticii din odiosul imeriu vor să vină acasă. "Chiar dacă dormim în Gara de Nord" - spunea poetul Mihai Prepeliță - " o noapte acolo e mai dulce ca un veac în gulagul rusesc. De la Moscova până în Siberia, cea cât Rusia și un pic mai mare, după o butadă, dorul de casă frige".

Risipiți în spațiul slav, de dincolo de sârma ghimpată trasă între români și români, știu că granița criminală impusă de un regim despotic a făcut ca în cimitire să fie mai multe cruci decât sunt azi țăranii prin sate.

Vor fi 3 sau 5 milioane de români în afara granițelor, după unii, 10, 11 milioane, după alții. Nu aceasta are vreo importanță! Ei sunt frații noștri, iar dacă te tai la degetul cel mic sau la cel mare, te doare întreaga mână.

Din păcate, Uniunea "Vatra Românească" continuă să fie privită ca ceva secundar, ca ceva făcut fără voia cuiva, să trăiască fără cea mai mică susținere de la Guvern. Totul aici este pornit din suflet, susținut prin marea inimă a celor care așează interesele naționale mai presus de cele personale.

Ceea ce cu 6 ani în urmă era în prim plan, valabil este și astăzi. Problemele s-au acutizat, pericolele au sporit, atâta vreme cât adepții U.D.M.R.-iști ai autonomiilor și federalizărilor, care și-au făcut o meserie din sfidarea tratatelor de la Trianon și Paris, au un mini parlament în țară și un guvern afară.

La Târgu Mureș, prin Uniunea "Vatra Romănească", sâmbăta trecută s-a reconfirmat încă o dată adevărul conform căruia poporul este unitatea de soartă, iar în minte ne-au revenit cuvintele regretatului Vasile Moldovan din Galați: " De vom vedea Dumărea tulbure, vom ști că Mureșul plânge și vom trece iar Carpații". Vă mulțumesc.

 
Anghel Stanciu - pledoarie în favoarea votării Ordonanței nr.25/1995, care încurajează cercetarea științifică românească;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Anghel Stanciu de la P.R.M., urmează domnul Florin Negoiță de la P.D.S.R.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Strategia de integrare europeană, sub toate aspectele, a României, este obligatoriu să aibă la bază rezultatele cercetării științifice proprii atât aplicative, cât și fundamentale.

Competiția economică într-o Europă aparent unită este practic transferată competiției științifice, care devine astfel deosebit de dură, în special în acele direcții aplicative potențial fertile.

Această dură și, de ce nu, exclusivă competiție se face simțită și în sfera culturii, uneori cu consecințe dramatice pentru păstrarea și impunerea specificului spiritual al unei națiuni. Limba și literatura, istoria și geografia, arta și cultura, probleme actuale economico-sociale ale României, trebuiesc prezentate în mod argumentat pe plan internațional. Toate acestea trebuiesc privite efectiv ca activități profitabile și, în consecință, plasate la intersecția cercetării fundamentale cu cea aplicativă și chiar asimilate, prin importanța lor, cu cercetaea strategică sau precompetitivă, cu rol decisiv în accelerarea dezvoltării social-economice, cale sigură a integrării europene dorite de toți.

Pentru aceasta, însă, este necesar ca Legea cercetării științifice, care se prezintă astăzi votului Camerei Deputaților, sub forma Ordonanței nr. 25/1995, să determine și prin minima prevedere de 1% din produsul intern brut, o nouă renaștere a științei și culturii naționale, în consonanță cu progresul așteptat și necesar al întregii societăți românești. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, într-un viitor nu prea îndepărtat, țările puternic dezvoltate vor păși în epoca societății informaționale globale, epocă în care factorii determinanți în diferențierea țărilor în țări bogate sau sărace, puternice sau slabe, vor fi tot mai puțin resursele natuale, întinderea teritoriului sau mărimea popoulației și tot mai mult capaciatatea de cunoaștere, pregătirea profesională, creația intelectuală, bogăția de informații.

Or, cu 2.000 - 4.000 de dolari alocația anuală în România pe cercetător științific atestat, față de 100.000 de dolari în țările puternic dezvoltate, sau circa 20.000 de dolari în țările vecine, aflate, de asemenea, în tranziție, România se autocondamnă și prin votul nostru, dacă va fi negativ, la o viitoare epocă a subdezvoltării, plasându-se conștient în coada plutonului european, în ciuda calității, pregătirii actualilor cercetători.

Salarizarea redusă, comparativă cu alte ramuri, sentimentul cercetătorilor că nu se mai pot realiza și afirma în carieră datorită condițiilor inadecvate de suport logistic, determină deturnarea spre alte ramuri economice și chiar plecarea competențelor, cu impact imprevizibil asupra viitorului țării. Iată de ce vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă spune pentru o ultimă dată că urmează să executăm prin votul nostru un vot decisiv asupra cercetării științifice, asupra prevederilor viitoare ale țării. Votând prevederea de 1 % din PIB, acordăm astfel o șansă țării de a se ține în plasa societății informaționale cu posibile căi de a se realiza și în România.

Sperăm că votul conștiinței dumneavoastră, datoria față de țară să biruie, eventualele prețioase indicații și majoritatea să dea oxigenul necesar cercetării științifice românești, o șansă competenței și inteligenței creative, pe care cu toții o dorim să o realizăm, dar nu cu toții avem curajul să o materializăm. Vă mulțumesc.

 
Florin Negoiță - informare privind simpozionul pe tema învățământului special și statutul cadrelor didactice, desfășurat la Brăila în zilele de 9 și 10 februarie 1995;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Florin Negoiță de la P.D.S.R., urmează domnul Tănase Petru de la P.D.S.R.

 

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc.

La Brăila, în zilele de 9 și 10 februarie a avut loc un simpozion pe tema învățământului special și statutul cadrelor didactice.

In prezența liderilor sindicali aparținând federației "Spiru Haret", participanții au evidențiat în cuvântul lor nemulțumirile cu privire la baza materială precară din învățământul special și lipsa mijloacelor de învățământ, prezentarea de către mass-media a unor aspecte negative din casele de copii, neglijându-se cu premeditare cele pozitive, precum și efortul celor care lucrează în condiții deosebite, inculsiv alături de copiii purtători de virusul HIV.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost invitat să schimbe Hotărârea 586, prin care asistentele medicale sunt încadrate ca surori medicale, iar normarea să se facă corespunzător, inclusiv încadrarea în grupa a doua de muncă la pensie.

S-a propus ca la adopție, cei 1.250 de dolari plătiți de străini să se regăsească în bugetul învățământului. După 18 ani, tineri și studenți aparținând caselor de copii n-au un acoperiș, un sprijin și rămân ilegal în aceste case de copii.

In lipsa cooperației meșteșugărești și de invalizi, absolvenții învățământului special găsesc foarte greu un loc de muncă. Ordonanța nr.12 cu privire la trei oferte de preț creează mari probleme în aprovizionarea acestor unități școlare, ca și lipsa manualelor adecvate.

Iată de ce, Ministerul Învățământului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor trebuie să-și cumuleze eforturile și atenția în întâmpinarea celor de mai sus.

Vă mulțumesc.

 
Petru Tănasie - anunțarea demisiei din PDSR și din Grupul parlamentar al PDSR;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Petru Tănasie, de la PDSR. Urmează domnul Barbu Pițigoi.

 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, limitarea timpului mă face să conchid în câteva cuvinte ceea ce voiam să zic poate mai mult, poate și ca un drept al unei comunicări personale.

Voiam să prezint,de altfel, două probleme, dar, văzănd și lipsa presei, mă rezum să fac câteva aprecieri în legătură cu o declarație a unui domn senator de Craiova, apărută ieri în presă, cu privire la două instituții, înțelegând să răspund într-o altă împrejurare replicii domniei sale. Însă, față de modul suburban în care a înțeles domnia sa să vorbească despre aceste instituții, nu pot să spun că Postelnicu mai are un frate în Senat. Postelnicu spunea: "Am fost un dobitoc"; domnia sa spunea: "Am fost hipnotizat când am votat legea". Despre cine este vorba, veți afla dacă citiți presa de ieri.

Și acum, îmi îngăduiți să fac un comunicat în ce privește persoana subsemnatului.

Apariția mea la microfonul de astăzi este determinată de unele publicații, poate deliberat comunicate de către colegii mei, în legătură cu demisia mea din PDSR. Trebuie să confirm că așa este. Ea este de mai multișor poveste. Dar am înțeles că și în această acțiune trebuie să existe o doză de demnitate și moralitate. Am înțeles să-mi expun punctul de vedere procedural și statutar, depunând la Organizația județeană și respectiv la Biroul executiv al partidului motivația scrisă a ceea ce m-a determinat la aceasta.

Astăzi vin în fața dumneavoastră, pentru că s-au făcut unele comentarii și este dreptul meu de a vă cere dumneavoastră îngăduința ca, în câteva cuvinte, să vă spun despre ce este vorba.

Neândoielnic, o asemenea demisie nu trebuie văzută ca o tragedie; este un exercițiu democratic, un exercițiu al libertății - dacă vreți - în toate formele ei de manifestare.

S-a spus și s-a încercat, în diverse feluri, să se spună că ea are o altă motivație, că mi-aș fi văzut scopul realizat și că urmează să mă întorc să-mi exercit profesia, întrucât Legea notarilor a fost adoptată. Nu, domnilor colegi! Asta o puteam face din mai 1995. De atunci puteam să o fac și puteam să încep activitatea. Nu acesta a fost scopul pentru care am venit în Parlament. Am lăsat avantajele. De fapt, înainte de a veni în Parlament aveam o situație destul de bună datorită profesiei pe care o aveam și am înțeles să vin să muncesc în condițiile în care pot să-mi aduc aportul la activitatea legislativă.

Sunt obligt să fac o mică inventariere ca să dovedesc că nu a fost un scop personal. Doar câteva din legile pe care le-am inițiat și poartă exclusiv semnătura mea: v-aș spune cu titlu de exemplu, Legea nr.17 privind prelungirea contractului de închiriere, cu care s-a făcut suficient capital politic - și de către unii, și de către alții; a fost și Legea notarilor publici; și dacă vă veți uita pe ordinea de zi, la punctul 5 este un proiect de lege pe care se află și semnătura subsemnatului în colaborare cu alți colegi; la punctul 14, de asemenea, un alt proiect de lege; la punctul 24 - un alt proiect de lege; 40, 41 , 39, 35, 54 - și nu mai spun de cele care sunt la comisii.. Voi rămâne să-mi văd de treabă și eu sunt convins că demnitatea de care trebuie să dăm dovadă ne va permite o colaborare în continuare, așa cum am manifestat-o și până în prezent, cu toți colegii. Ințeleg însă că, atunci când este vorba de un punct de vedere, să-l susțin și să nu fiu neapărat de acord cu acel punct dictat dintr-un anumit unghi.

Cred că colegii mei înțeleg în mod real mesajul meu și vreau să-i asigur de toată considerația mea și vreau să le și mulțumesc pentru ajutorul pe care mi l-au dat în multe inițiative.

S-a mai vorbit în presă - și cu asta închei - de unele nemulțumiri ale mele în legătură cu modul în care s-a lucrat și în comisii. Vă pot spune că sunt nemulțumit, pentru că inițiativele legislative care au fost trecut, încuviințate în comisie,în raport apar în alt fel; unele au fost respinse fără să fiu invitat la comisie, mai ales în ultima perioadă, iar alte amendamente - încă un exemplu recent - la Legea privind îmbunătățirea salarizării magistrasților, deși aprobată de comisie, avizată, încuviințate aceste amendamente, la comisia de fond n-au mai apărut. Dați-mi voie, atunci, ca și eu să percep ca un fel de contrareacție a acestei manifestări.

Repet, înțeleg, domnilor deputați, să rămân în continuare în Parlament să-mi exercit mandatul, așa cum am înțeles să mi-l fac și până acum, și, sigur, pe cale de consecință, Grupul parlamentar PDSR urmează să dispună și eventuala mea înlocuire din celelalte două funcții pe care le dețin: cea de președinte al Comisiei speciale pentru Legea minorităților și de președinte al Comisiei pentru validare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Barbu Pițigoi - prezentarea unui exemplu ceilustrează mulțimea cazurilor similare în care Executivul eludează obligațiile pe care le are față de Parlament;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul BarbuPițigoi, de la PNT-CD. Urmează domnul Borbely Ladislau, de la UDMR.

 

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dreptul la informație reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Acest drept presupune informații și asupra deciziilor Puterii, cu implicații în viața cetățeanului, inclusiv asupra acelor acțiuni care, deși stabilite de lege, nu sunt puse în practică în viață de Executiv și cetățeanul are dreptul a fi informat asupra motivației Puterii de a nu da curs prevederilor legale care-l privesc. Este vorba de superficialitate, de nepăsare, sau de rea-credință.

Problematica dreptului de informație la explicarea unor acte de eludare a legii și drepturilor amintite este cu mult mai gravă atunci când ea se aplică sau se practică la nivele înalte ale societății în forurile de vârf ale organizației statale, ca de exemplu în Parlament.

Mă voi referi pe scurt la un caz concret, un exemplu care poate ilustra mulțimea cazurilor similare în care Executivul eludează obligațiile pe care le are față de Parlament, fie prin lipsa răspunsurilor la întrebările și interpelările noastre, fie prin răspunsuri în termeni generali, fără a merge la obiectul și simplu răspunzând pe lângă subiect.

La 8 mai 1995, am cerut Guvernului, personal domnului Octav Cosmâncă, secretar de stat, șeful Departamentului pentru administrație publică locală, să ne pună la dispoziție o listă cu hotărârile judecătorești rămase definitive la Legea nr.18/1991, nepuse în aplicare în județul Argeș.

La 22 mai 1995, sub semnătura domnului Octav Cosmâncă, primesc un răspuns prin care sunt asigurat că s-a dat dispoziție Prefecturii din județul Argeș să se întocmească lista solicitată, că Prefectura a luat deja măsurile ce se impun și că voi primi cât mai repede răspunsul cerut. Mai mult, prefectul m-a informat personal că i s-a solicitat această situație și a organizat investigații pentru a stabili situația existentă în domeniu, precizând că este în cunoștință de cauză cu privire la abuzurile ce se fac de primari și comisiile care sunt obligate să respecte această lege.

Am revenit la 14 septembrie, la 16 noiembrie asupra cererii si primesc, chiar verbal, de la domnul ministru însărcinat cu relațiile cu Parlamentul, asigurări că răspunsul întocmit de cel în drept se află pentru semnat pe masa domnului secretar de stat Octav Cosmâncă. Răspunsul nu mi-a parvenit nici astăzi. Mai mult decât atât, am primit un răspuns din altă parte, de la domnul ministru Chiuzbaian, care mi-a răspuns la cu totu altă problemă. In 12 decembrie 1995, am făcut din nou o intervenție, și această intervenție a fost redată domnului ministru cu problemele cu Parlamentul, la care încă nu am nici un răspuns.

Insist ca acest răspuns să fie dat, pentru că, altfel, consider că acest domn ministru care asigură relația cu Parlamentul sfidează Parlamentul, sfidează deputații, îi sfidează pe cei care ne-au trimis în acest Parlament și care așteaptă de la noi răspunsuri pe care dumnealor le-au cerut.

Vă mulțumesc.

 
Ladislau Borbély - formularea unor întrebări privind viața socială și economică la care trebuie să răspundă cei care și-au asumat guvernarea;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Borbély Ladislau, de la UDMR Urmează domnul Marton Arpad, tot de la UDMR.

 

Domnul Ladislau Borbély:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

In această lună de vacanță parlamentară, am fost martorii unor evenimente care sunt simptomatice pentru societatea românească. Suntem într-o perioadă în care ar trebui, după 6 ani, să putem face o evaluare obiectivă a situației actuale, pentru a putea judeca ceea ce s-a întâmplat în acești ani. Responsabilitatea celor care au guvernat trebuie analizată pe baza rezultatelor reale, pentru a putea face acel pas către un stat de drept care să fie prezent nu numai pe hârtie, ci să funcționeze pentru cetățeni și nu împotriva lor.

Din păcate, întâmplările din ultimele luni ne provoacă unele întrebări la care vor trebui să răspundă aceia care și-au asumat responsabilitatea guvernării.

Prima problemă este cea a privatizării în masă. Coaliția majoritară a forțat nota, votând în Parlament o lege a privatizării care, datorită concepției, soluțiilor propuse și tărăgănării discuților, în loc să fi accelerat procesul de privatizare l-a încetinit. S-a demonstrat clar în aceste luni că cetățeanul de rând nu s-a lăsat "trombonit" de acest cadou de un milion de lei, dându-și seama că nu merită să investești într-o economie falimentară.

Acum, pe ultimii metri, aceiași guvernanți care la discutarea legii au fost împotriva unor modificări care dădeau totuși posibilitatea unei diversități în a alege, deci aceiași guvernanți au readus în scenă figura activistului de partid care, ca pe vremea colectivizării, umblă din casă în casă spre a lămuri cetățeanul ca să-și depună cuponul. Și pentru această sarcină politică de partid primește o sumă de bani tot din banii contribuabilului. Prin această manevră, eu cred că Guvernul și-a dat singur un vot de blam, compromițând total întregul proces de privatizare, nemaivorbind de acele indicații prețioase verbale venite de la centru, prin care depindea calificativul de anul trecut de la locul de muncă sau al treisprezecelea salariu de depunerea cuponului.

A doua întrebare: cât de legitim poate fi considerat un guvern când din echipa învestită, conform Constituției, de Parlament, acum 4 ani, au rămas 8 miniștri mari și lați, deci o treime. Ce fel de control poate avea Parlamentul asupra unui asemenea Guvern, când legea care trebuie să precizeze responsabilitatea Executivului, respectiv Legea răspunerii ministeriale, nu există?

O a treia întrebare: cum se poate concepe o funcționare normală a instituțiilor bugetare, când ani de-a rândul bugetul a fost aprobat de Parlament în lunile aprilie, ba chiar în luna mai a anului următor, iar în acest an se amână din nou discutarea bugetului pentru sfârșitul lunii februrie?

Si o ultimă întrebare: cum putem să discutăm problema reconcilierii româno-maghiare, fără a exista nici măcar un gest simbolic către acea minoritate, respectiv comunitatea maghiară, care de 6 ani de zile și-a format unele revendicări și ai cărei reprezentanți legitimi primesc invariabil răspunsul următor: "Problema minorităților naționale este rezolvată. Corespunde standardelor internaționale".

În toate celelalte domenii ale vieții sociale sunt o serie de neajunsuri, dar aici, în problematica minorităților naționale, am depășit toate standardele. Numai că atunci când se discută despre aceste chestiuni sunt întreba ți și aceia care sunt vizați în mod direct. Si dacă tot vorbim de standarde internaționale, un singur exemplu: Parlamentul României a ratificat Tratatul-cadru privind minoritățile naționale, adoptat de Consiliul Europei. Acolo, în articolul 11, se prevede clar obligativitatea ca în localitățile unde minoritățile naționale trăiesc într-un număr însemnat, să se afișeze denumirea localităților, instituțiilor, străzilor și în limba minorității respective. De fapt, există din 1993 și o hotărâre a Consiliului pentru Minoritățile Naționale, în acest sens. Deci, această prevedere, conform Constituției, face parte din dreptul intern. In practică, ce vedem? In mai multe județe, la dispoziția prefecților, aceste inscripții, unde au mai existat, au fost înlăturate.

Deci, așa stăm, doamnelor și domnilor, cu standardele internaționale, atunci când trebuie să le aplicăm.

Anul acesta va fi un an electoral ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Borbély, v-aș ruga mult să încheiați.

 
 

Domnul Ladislau Borbély:

Termin, domnule vicepreședinte, Ultima frază.

Societatea românească va trebui să-și dea seama că este nevoie de o schimbare, pentru a investi cu responsabilitate, prin votul cetățenilor, pe aceia care vor putea răspunde clar la întrebările puse și vor putea rezolva acele probleme la care, în acești ani, nu s-a primit răspuns.

Vă mulțumesc

 
Arpad Francisc Márton - despre o acțiune întreprinsă de organele de ordine într-o comună din județul Covasna;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Árpád - Francisc Márton. Urmează domnul Mihail Nică, de la PER.,

 

Domnul Árpád - Francisc Márton:

In dimineața zilei de 1 februarie, în satul Hilib, din comuna Ojdula, sat care are un număr de 286 de locuitori maghiari și romi, a sosit în trombă, cu girofarul în acțiune, o mașină blindată de intervenție a Poliției, din care, pe lângă subofițerul Radu, din comuna Ujdula, au coborât alți 18 polițiști și jandarmi, înarmați cu bastoane de cauciuc și pistoale.

După ce au parcurs pe jos strada principală, au început percheziționarea curților oamenilor, solicitând documente de justificare a materialului lemnos, inclusiv vreascuri, din curte. S-au aplicat amenzi de la 10 la 60 de mii de lei, fără a încheia vreun proces-verbal celor care nu au avut acte doveditoare, chiar dacă vreascurile proveneau din curățirea fânețelor și pășunilor. După ce au percheziționat casă cu casă partea de sus a localității, ...(rumoare în sală) ... s-au deplasat în zona locuită de romi, mulți dintre ei fiind chemați la Poliție, intimidați și - cel puțin așa afirmă cei pățiți - bătuți. Auzind că presa locală s-a deplasat în localitate pentru relatarea acestei acțiuni, a doua zi, trei polițiști au apărut din nou în localitate, încercând să afle de la cei prezenți în prăvălie cu cine s-a întâlnit și ce a vorbit ziaristul. Dincolo de faptul că polițiștii nu aveau un mandat de percheziție eliberat de Procuratură, nici măcar nu erau însoțiți de cineva de la Ocolul Silvic. Dincolo de latura socială și ilegală a acestei intervenții, ea șochează prin modul agresiv de operare, înscriindu-se pe acea linie de acțiune care se caracterizează prin zboruri de avioane de joasă înălțime, manevre militare neanunțate în perioade de sărbători civile sau religioase, control permanent pe timp de noapte sau chiar brutalizarea persoanelor controlate, la care sunt supuși locuitorii județelor Covasna și Harghita. Aceste acțiuni au un singur scop: cel de intimidare, (rumoare în sală) , chiar terorizarea populației acestor județe, ceea ce este inacceptabil și contravine înseși ideii statului de drept.

 
Mihail Nică - intervenție ce are ca obiect secvența întrebări și interpelări;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Mihail Nică, de la PER. Urmează domnul Corneliu Gavaliugov, de la PD (FSN).

 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea se adresează Biroului Camerei Deputaților și are ca obiect instituția întrebărilor și interpelărilor.

Ieri seară, am primit din partea Guvernului "Văcăroiu" două răspunsuri în domenii diferite. Răspunsurile au o trăsătură comună: absurdul.

La întrebarea mea care este rezultatul anchetei asupra accidentului aviatic din data de 1 septembrie 1995, de la aceste microfoane mi s-a răspuns scurt: "Pe data de 1 septembrie 1995, nu a fost nici un accident aviatic". Mă întreb, atunci: noi la ce înmormântări am participat cu 6 zile mai târziu? Cui i-au dat onorurile soldații în Cimitirul Militar? Dacă nu a fost un accident aviatic, atunci ce a fost?

Domnilor, să intrăm în lumea reală. Minciuna nu poate înlocui realitatea. Guvernul, degeaba spune în statistici că a crescut nivelul de trai, că a crescut producția, când tot omul simte pe pielea lui că-i este foame și frig.

Guvernul spune că au crescut salariile, și gospodina se întoarce de la piață cu buzunarele goale și sacoșele pline cu vânt.

Domnilor colegi, care constituiți arcul guvernamental, vă faceți părtași ai minciunii. Până când Guvernul "Văcăroiu" va sfida Parlamentul României cu astfel de răspunsuri? Eu, unul, refuz să mai primesc asemenea răspunsuri.

Vă mulțumesc

 
Corneliu Dorin Gavaliugov - prezentarea a două aspecte: situația tragică a locuitorilor județului Alba; problema învățământului superior particular;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Corneliu Gavaliugov. Urmează domnul Gheorghe Tarna.

 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Alba, jalea și disperarea au marcat începutul de an. Inundațiile puternice, care au transformat în jale bucuria sărbătorii Crăciunului pentru mulți locuitori ai Văii Arieșului, din județul Alba, au lăsat urme devastatoare în gospodăriile oamenilor, situație care nu a fost nici alinată, și nici remediată până în prezent, Înghețul pare să fi pus stăpânire nu numai pe meleagurile României, dar și în sufletul oamenilor, care ar fi putut da dovada solidarității în aceste momente grele. Multe distrugeri s-au produs pe Arieș, în jos, chiar până la Ocna Mureș și Unirea, dar prefectul, ca de obicei, "perfect informat și bine intenționat", a îndrumat puținele ajutoare către munți, spre locuri pe care acest moment de restriște l-a ocolit până acum. In felul acesta, oameni năpăstuiți din Baia de Arieș, din alte comune pe care le pomeneam mai înainte, au rămas fără minima șansă de a-și reconstrui gospodăria acum, în plină iarnă. Intr-adevăr, de materiale de construcții, de credite fără dobândă este nevoie pentru ca cei afectați, de inundații în Alba să poată să revină la o viață demnă.

Apelul meu continuă în fața domniilor voastre, evocându-vă disperarea întâlnită în Alba în rândul multor tineri care privesc spre viitor cu speranța că vor reuși, chiar cu eforturi deosebite, să dobândească o diplomă universitară a sistemului de stat sau particular în specialități deficitare în societatea noastră, deși descoperă minciuni, șantaj și promisiuni deșarte în acțiunile CNEEA și ale Ministerului Învățământului. Mă refer la Universitățile "1 Decembrie" și "AISTEDA" din Alba Iulia, ai căror studenți în mare majoritate la Facultățile de Drept, precum și de Management și finanțe publice, așteaptă decizia Comisiei de acreditare și Hotărârea Guvernului de mai bine de 4 luni, după ce vizitele efectuate au dovedit existența posibilităților materiale, a dotărilor specifice și nivelul titlurilor universitare ale cadrelor didactice din universitățile din Alba Iulia.

Nu știu dacă această întârziere nejustificată, ca și neincluderea acestor universități din Alba pe lista investițiilor (51 din România, nominalizate de Ministerul Învățământului) care pot primi ajutorul și colaborarea instituțiilor similare din Uniunea Europeană, nu are un substrat politic, puterea actuală exercitând un șantaj electoral asupra studenților și profesorilor.

Încă mai sper să fie așa!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Gheorghe Tarna - reiterarea unor probleme cu care se confruntă agricultura;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Gheorghe Tarna.

 

Domnul Gheorghe Tarna:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

In ultimii 3 ani, necazurile țăranilor și ale agricultorilor au fost aduse de nenumărate ori în discuție, solicitându-se sprijin, dar de fiecare dată intervenția Guvernului a fost tardivă.

Ne amintim, desigur, de refuzul Guvernului de a prelua la preț rezonabil producția de grâu de anul trecut, invocându-se, printre altele, calitatea îndoielnică a acestuia, deci imposibilitatea de a fi valorificat pe piața externă.Cu toate acestea, mafia autohtonă exportă grâu partenerilor europeni - și nu numai - la preț de speculă.

Este cunoscut, de asemenea, faptul că anul trecut s-au acordat creditele pentru lucrări agricole mult prea târziu, fără a se mai putea remedia ceva, dar toate necazurile au fost trecute în contul calamităților naturale.

Nici de data aceasta, însă, nu s-a învățat nimic, sau aproape nimic, continuându-se aceeași politică haotică în domeniul agriculturii. Deși în toate județele țării, pe cele mai multe suprafețe arabile nu s-au efectuat arăturile de toamnă, Guvernul nu a stabilit nici până în prezent creditele necesare acestor lucrări, atitudine greu de calificat. Specialiștii în domeniu afirmă că niciodată situația în agricultură n-a fost mai gravă ca acum.

Așadar, datorită lipsei fondurilor bănești, în sectorul de mecanizare nu se întâmplă nimic, iar de fertilizarea suprafețelor agricole nici nu poate fi vorba, totul fiind lăsat în voia Domnului. Se încalcă, de fapt, în mod repetat, Legea nr.83, care prevede sprijin acordat producătorilor agricoli, pentru cultivarea grâului, în special, declarat produs de importanță națională.

Din toată această buimăceală, cel mai năpăstuit este micul producător - țăranul -, al cărui statut nu este deloc de invidiat.

Dacă în județul Ialomița, cele 56 de mii de hectare aparținând sectorului particular sunt complet nefertilizate - deși Combinatul Chimic produce îngrășăminte -, ne putem da ușor seama care este situația agriculturii private în întreaga țară. De procurarea îngrășămintelor din resurse proprii nici nu poate fi vorba, din moment ce o tonă de substanță activă se ridică la 1 milion 400 de mii de lei.

Probabil că Guvernul va acorda o parte din aceste credite pentru campania agricolă de primăvară, însă după perioada optimă, iar eficiența va fi nulă. Dar nu este prima dată când se întâmplă așa ceva. Luând în calcul cheltuielile efectuate de țărani pentru lucrările agricole, lipsa unui sprijin eficient din partea statului, e ușor de anticipat situația dificilă în care se vor afla producătorii agricoli și anul acesta. Acum, mai mult ca oricând, totul trebuie pus pe seama calamităților.

 
Teodor Vintilescu - exprimarea tristeții pentru neputința parlamentarilor moldoveni de a-și apăra limba strămoșească;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Teodor Vintilescu, independent. Urmează domnul Romulus Joca.

 

Domnul Teodor Vintilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este o mare tristețe pentru neamul nostru românesc și de aceea îmi fac mea culpa.

Văzând dezbaterile din Parlamentul fraților noștri moldoveni, nerușinarea rusofonilor colonizați recent, crezându-se stăpâni pe pământul nostru strămoșesc, pe de o parte, și neputința bieților români, rămași în minoritate în Parlamentul țării lor, de a-și apăra limba strămoșească, căreia nimeni, nici un filolog din lume nu-i poate contesta originea latină și că este chiar limba română.

Pe de altă parte, mi-am amintit cum am ajuns la această negare a evidenței și la aceste pretenții fără seamă și rușine ale acelor venetici. Am asistat la durerosul plebiscit din pământul nostru voievodal - Basarabia _, al cărui rezultat, de fapt, era de așteptat.

Așa cum au decurs lucrurile după revoluție, noul președinte al României, în loc să prindă momentul politic, denunțând tratatul Ribbentropilor, s-a grăbit să se încline din nou marei noastre prietene, declarând că nu avem nici o pretenție teritorială, asta în timp ce frații noștri, vitregiți ani de zile sub jug străin, așteptau cu sufletul la gură ziua mântuirii, luptând atât de frumos, uniți, pentru a-și afirma, prin limba noastră românească, cea românâ, apartenența cu trup și suflet și limbă, la națiunea română. S-a reușit doar înlocuirea alfabetului chirilic prin cel latin, câștigându-ne admirația. Ce-am făcut noi? I-am lăsat în părăsire; ne-am lepădat de ei, i-am vândut, în loc să-i strângem la piept ca pe niște copii urgisiți. Astfel, Basarabia lui Stefan cel Mare și dulcea noastră Bucovină, unde s-au profanat până și mormintele martirilor noștri înaintași, au rămas abandonate, iar și iar, indolenței noastre și acum avem plata binemeritat O țară ciuntită, însângerată.

Da, onorați parlamentari, Vadim Tudor și Adrian Păunescu, ce țin de la tribună discursuri sforăitoare, patriotarde, despre România Mare etc. de ce nu spuneți și de ce acum s-a ajuns la această rușionasă pagină a istoriei?

Oare copilul renegat de mamă mai vrea să se întoarcă la sânu-i? Și apoi nu am fost oare primii care am recunoscut independența lor ca stat separat și prin aceasta am întărit înstrăinarea lor?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Ați depășit timpul, domnule Vintilescu!

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Vă deranjează, domnilor! Vă deranjează rău!

Eu termin imediat. Am auzit mulți români spunând: ce să facem dacă ei nu vor? Nu vor. Dar de ce? Aceasta este întrebarea. Cine poartă vina? Vina este a noastră, a cârmuitorilor destinelor țării care n-au fost la înălțimea momentului astral. Nu avem voie să uităm acest lucru dând vina pe frații noștri pe care i-am abandonat cu bună știință. Aceasta am ales și aceasta este soarta pe care o merităm.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Are cuvântul domnul Romulus Joca.

Da, vă mulțumesc. (Către domnul Vintilescu care continuă discursul său)

Ați depășit cu un minut și ceva, domnule Vintilescu!

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Se cuvine deci, cu umilință, să cerem iertare fraților noștri de peste Prut și mărețelor, sfintelor umbre: Enculeț, Stere, Russo, Hașdeu, Nistor, Săveanu, Averescu, Pan Halippa, Gafencu, Flondor și atâția mulți, care și-au adus ceea ce noi am risipit, precum și a morților basarabeni și bucovineni , deportați fără morminte până dincolo de Ural. Din această cauză, domnilor, trebuie să aducem din nou în mintea noastră pe acel Cato cel Bătrân: "Caeterum censio Cartaginem esse delenda".

 
Romulus Joca - argumente în favoarea reluării lucrărilor la unitățile 2-5 ale Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă;

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Are cuvântul domnul omulus Joca.

Ați depășit cu 3 minute, îmi pare rău!

Vă rog!

 

Domnul Romulus Joca:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Cum, vorba românului, "Gospodarul bun își face iarna car și vara sanie", cum avem o iarnă aspră, cu toții, cel puțin declarativ, nu suntem de acord să ne încălzim mai punând o haină pe noi și cum blamăm întunecații" ani lumină", v-aș supune deocamdată ca temă de meditație, urmând ca la dezbaterea bugetului de stat pe 1996 să revin punctual. De ce reluarea de urgență a lucrărilor la unitățile 2-5 ale Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă este esențială pentru România? Citez din memoriile Asociației Române pentru Energie Nucleară: "Oprirea programului nuclear al României numai la unitatea 1 va conduce nu numai la o criză energetică în următorii 15 ani, dar și la uriașe pierderi în industrie, pe șantiere și în masa de specialiști. De asemenea, România nu dispune de suficiente resurse de combustibil fosil care să-i permită o dezvoltare susținută, iar centralele electrice pe lignit vor continua să fie un handicap ecologic. România se află într-o zonă geostrategică a Europei deosebit de deficitară energetic, fiind totodată singura țară din blocul ex-sovietic ce dispune de tehnologie nucleară electrică sigură de proveniență vestică. In plus, posibilitatea exportului. "

In contradicție cu aceste afirmații,în programul privind obiectivele prioritare, potrivit strategiilor economico-sociale, a programului de guvernare pe perioada 1992-1996, programul energetic nuclear, în speță rezolvarea crizei energetice, punând accent pe Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, nu apare deloc. Apare, în schimb, o contradicție la cele spuse de mine mai sus, fiindcă alinierea de producție de energie electrică și termică la standardele europene de protectia mediului nu se poate face prin investiții raționale în minerit.

Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic propus a fi de 376 miliarde lei nu dă nimic Centralei Nucleare Cernavodă, iar suma alocată de la buget, prin Ministerul Industriilor, este ridicolă.

Programul social de urgență în 1996 la Centrala Nucleară de la Cernavodă, conex celui de investiții pentru unitățile energetico-nucleare este de 15 miliarde lei, față de cele 42 miliarde estimate.

Neasigurarea acestor resurse va conduce la eforturi financiare suplimentare din partea statului și la impacte negative asupra vieții sociale.

Vă mulțumesc.

 
Octavian Bot - atenționarea asupra implicării în campania electorală a unor instituții ai căror membri nu au voie să facă politică.

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Are cuvântul domnul Octavian Bot, ultimul vorbitor.

 

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarată sau nedeclarată, campania electorală a început. Nu vreau să vă rețin atenția, să vă descriu modalitățile în care se desfășoară această campanie care este în afara legii, vreau doar să atrag atenția asupra implicării în campania electorală a unor instituții ai căror membri, prin lege, nu au voie să facă politică.

Nu am acuzat partidul de guvernământ de "pedeserizare", pentru că afluența de personalități din domeniul cultural, artristic, sportiv (deci fotbaliști, tenismeni, boxeri, actori, comici și alte personalități) au dreptul să intre în PDSR fără nici o rezervă și fără să fie mustrați de către noi. Dar acuz partidul de guvernământ că acceptă, chiar dacă nu sub o formă foarte directă, dar cel puțin indirect, implicarea acestor instituții în campania electorală și în viața politică.

Pe scurt, este vorba despre ceea ce probabil că fiecare dintre dumneavoastră observă în județul în care locuiește, că la manifestările organizate de către PDSR participă în frunte cu comandantul poliției județene și cu comandantul garnizoanei și alți ofițeri ai acestor instituții. Cred că ar trebui să curmăm această practică și aceste instituții să își vadă de treburile lor.

Intr-o altă ordine de idei, aș vrea să vă spun, chiar dacă dumneavoastră sunteți acum foarte generoși și-mi acordați timp în afara timpului prevăzut, că avem de-a face în Camera Deputaților cu o dictatură a Biroului permanent. Este vorba despre ceea ce s-a întâmplat cu deputații independenți care au solicitat de nenumărate ori înființarea unui grup parlamentar, luând de exemplu Senatul, acolo unde s-a putut; cred că și Biroul permanent al Camerei Deputaților ar trebui să mai gândească la această posibilitate pentru că regulamentul Camerei Deputaților nu prevede nici sancțiuni și nici interdicții pentru deputații care au părăsit un grup parlamentar. Tot în sensul unei dictaturi a Biroului permanent se înscrie și această modalitate de desfășurare a intervențiilor deputaților în care se alocă un anumit timp pentru cei de la putere un anumit timp pentru cei de la opoziție și de abia la urmă căteva minute pentru deputații independenți. eu cred că în primul rănd preluând ideea unui coleg de-al meu ar trebui ca timpul alocat acestor intervenții să fie mult mai mare pentru cei care se află în opoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 29 ianuarie 2023, 11:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro