|
|
|
|
|
|
Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2004
|
48. |
Dezvoltarea interpelărilor şi primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către deputaţii: |
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: |
|
|
................................................ |
|
|
Trecem la răspunsuri la interpelări.
|
|
|
|
Domnul Dan Brudaşcu are cuvântul, referitor la un număr de 795 de societăţi comerciale care nu ştiu ce au făcut. Vă rog.
|
|
|
|
Domnul Dan Brudaşcu: Interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru Ionel Blănculescu se referă la un anunţ pe care l-a făcut mass-media regională şi cea din judeţul Cluj, vizavi de o serie de scutiri de la plată, făcută pe sprânceană unora dintre societăţile comerciale. Din acest motiv, pentru a nu exista nici un fel de dubii şi pentru a beneficia de o informare corectă şi competentă, am adresat domnului ministru Ionel Blănculescu clarificarea situaţiei scutirilor la plată pentru societăţile comerciale de pe raza judeţului Cluj. Aştept răspunsul şi voi face eventuale comentarii admise de Regulament, după audierea acestuia.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Marin Popescu. Vă rog.
|
|
|
|
Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională de Control): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, La interpelarea domnului deputat Dan Brudaşcu, prezentată în şedinţa din 9.02.2004, respectiv de ce s-au blocat conturile a numai 4 societăţi din cele 67 societăţi care aveau datorii de peste 1 miliard, vă precizăm următoarele. În baza Ordonanţei de urgenţă nr.95/2003 şi a Legii nr.557/2003, Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, prin Protocolul de transfer de creanţe, a preluat de la Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, creanţele bugetare mai mari de 1 miliard de lei restante la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale a unui număr de 34 de societăţi, şi nu 67, cum este vorba, care au însumat 384 miliarde de lei. Cauzele care au generat blocarea conturilor la numai 4 societăţi, şi nu la toate celelalte societăţi, au constat în faptul că fiecare debit s-a aflat sub incidenţa altui act normativ, astfel: 16 societăţi se află sub incidenţa Legii nr.64/1995 privind reorganizarea judiciară şi falimentul republicată şi, potrivit art.35 din acest act normativ, de la data deschiderii procedurii, se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorilor sau a bunurilor sale, astfel că AVAB-ul nu a procedat la blocarea conturilor bancare ale acestor societăţi; 5 societăţi se află sub incidenţa Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, care prevede, la art.16, alin.5, creditorii bugetari vor suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, aplicarea oricăror măsuri de executare silită începută asupra societăţii comerciale şi nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri, AVAB procedând în consecinţă; 5 societăţi se află sub incidenţa Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea activităţii la privatizarea societăţilor comerciale cu capital comercial integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Având în vedere prevederile legii menţionate, AVAB nu poate bloca contul acestor societăţi. În ceea ce priveşte Societatea Bonţida şi Societatea Legume-Fructe Cluj, Casa de asigurări de sănătate Cluj a încheiat, cu societăţile menţionate, convenţii de eşalonare pentru întreaga valoare a creanţelor anterior transmiterii acestor creanţe la AVAB. Alte societăţi, Societatea Naţională Căile Ferate Române se află sub incidenţa H.G. nr.1455/2003 pentru scutirea la plată a obligaţiilor către bugetul statului şi celelalte bugete, pentru exerciţiul financiar al anului 2003 al unor agenţi economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi Turismului. Şi ultima - Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului este inclusă în lista agenţilor economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută de art.35, alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum şi a plafoanelor până la care se acordă ajutorul de stat. Au fost blocate, în consecinţă, numai 4 societăţi, conform Ordinului nr.151/2004, respectiv "Metalica" Câmpia Turzii S.A., TINAROM Import-Export SRL, C.S. Fotbal-Cluj "Universitatea" Cluj şi Societatea meşteşugărească "Lemntec" Gherla. În acest context, vă asigurăm, domnule deputat, că Societatea Naţională de Control şi, respectiv, AVAB-ul, instituţii aflate în coordonare, se orientează după legile în vigoare, şi nu după alte dispoziţii. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Domnule Brudaşcu, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Dan Brudaşcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Trebuie să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru informaţiile oferite. Cred că nu s-ar fi ajuns nici la foarte multele materiale de presă consacrate acestui subiect şi nici la această interpelare, în cazul în care purtătoarea de cuvânt a ministerului ar fi avut această sistematizare a informaţiilor şi ar fi oferit-o în momentul în care ea a fost solicitată de către presă. Ar fi fost şi mai credibil răspunsul domniei sale, dacă, atunci când a făcut enumerările respective - 16, 14 ş.a.m.d., ar fi fost precizate şi întreprinderile aflate în situaţiile menţionate, pentru a nu se putea răutăcios trage concluzia că, eventual, ar fi scăpat, printre acestea, şi firme care se află sub conducerea unor potentaţi politici ai momentului.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Are cuvântul domnul Moisoiu de la PRM.
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În 4 decembrie, a apărut o hotărâre de guvern care, ulterior, în 15 decembrie, a fost şi publicată în "Monitorul Oficial", prin care se stabilea, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş să se înfiinţeze o serie de predare în limba maghiară, fără însă ca, în acest sens, în acest caz, Senatul Universităţii să fie întrebat şi să-şi dea avizul. Eu apreciez şi, ca şi mine, şi foarte mulţi mureşeni, că, în acest caz, a fost încălcat principiul autonomiei universitare. Pe de altă parte, prin faptul că candidaţii care se prezintă pe aceste locuri în limba maghiară pot să se prezinte şi pe locurile de la limba română, în felul acesta se creează o discriminare pozitivă, în favoarea minorităţii, deci în favoarea candidaţilor de limbă maghiară. Dat fiind că este vorba de o încălcare a două principii, atât a principiului autonomiei universitare cât şi a egalităţii de şanse, apreciez că, de fapt, este un târg care se realizează astfel, este pus în practică de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu protocolul care există între PSD şi UDMR. De aceea rog ministerul să dea răspunsul.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Damian.
|
|
|
|
Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, stimate domnule deputat Moisoiu, vă răspund în numele Ministerul Educaţiei şi Cercetării, începând cu faptul că H.G. nr.1432/22 decembrie 2003 a fost adoptată în temeiul art.108 din Constituţie republicată şi a art.8, paragraful 1 din Legea învăţământului nr.84/1995 republicată. În adoptarea hotărârii de guvern s-a avut în vedere respectarea prevederilor art.32 din Constituţie în care sunt stabilite atât dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă cât şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă. Totodată, prin intermediul acesteia sunt puse în executare dispoziţiile art.8 paragraful 1 şi al art.123 paragraful 1 din Legea 84/95 conform cărora "Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară în condiţiile prezentei legi şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională. În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predarea limbilor minorităţilor naţionale. În acest caz se va asigura însuşirea tehnologiei de specialitate în limba română. La cerere şi prin lege se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare". Precizăm faptul că prin Hotărârea de Guvern nr.1432/2003 nu a fost încălcat principiul autonomiei universitare întrucât Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş este cea care transmite şi poartă întreaga responsabilitate asupra realităţii şi acurateţei datelor pe baza cărora se realizează repartizarea numărului de locuri pentru ţările cu predare în limba maghiară din cifra totală de şcolarizare finanţată de la bugetul de stat. În concluzie, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Guvernul României nu şi-au depăşit competenţele prin elaborarea şi respectiv adoptarea acestei hotărâri de guvern, ci, aşa cum am precizat anterior, sunt puse în executare dispoziţiile din Legea 84/95 în concordanţă cu normele constituţionale. Cu stimă, ministrul educaţiei.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnule Moisoiu, aveţi un minut.
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Domnule secretar de stat, aş dori să facem aici nişte precizări, pentru că de fapt aici se încalcă un principiu. Eu sunt de acord că şi până acuma, la Târgu Mureş, la Universitatea de Medicină şi Farmacie s-a studiat cursurile în limba maghiară, dar aici să stabilim; au fost date un număr de locuri, s-au stabilit un număr de candidaţi care au reuşit în urma examenelor de admitere, hai să zicem, cifra de 200 care este o cifră normală la medicină generală, spre exemplu la Târgu Mureş, şi, pe urmă, dintre aceştia care au reuşit pe aceste 200 de locuri, s-au selectat cei care vor să urmeze cursurile în limba maghiară, urmând ca lucrările, respectiv testele să le efectueze la patul bolnavului în limba română. În momentul în care însă dumneavoastră înfiinţaţi, conform acestei hotărâri în limba maghiară, şi stabiliţi locuri separate, în cazul acesta, de fapt, pe locurile maghiare vor sta numai studenţii de etnie maghiară, candidaţii de etnie maghiară, pe de o parte, iar dincoace, la secţia română, vor putea să dea şi candidaţi de etnie maghiară. Pe de altă parte, media de intrare va fi diferită. Înainte erau primii 200, deci, primii 200 tot puteau în acelaşi mod să intre sau nu în facultate, deci să reuşească la examenul de admitere. În acest fel însă, dintr-o dată, s-ar putea ca la limba maghiară să fie fie o medie mai mare, fie o medie mai mică, iar dincoace, la secţia română de asemenea. Deci şi media o dată se încalcă şi pe de altă parte, este vorba de principiul egalităţii şanselor în sensul că, candidaţii de etnie română, deci, cetăţenii români de etnie română pot să candideze numai pe aceste principii pe 3% din locuri...
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Moisoiu, mai scurt, vă rog frumos.
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: ...în timp ce ceilalţi nu pot să candideze decât dincolo, mai ales că mai apare încă un pericol pe care este....
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Moisoiu, mai aveţi o mulţime de colegi care aşteaptă să vorbească!
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Am înţeles, domnule preşedinte, dar este foarte important, pentru că de la un an la altul, cifra de şcolarizare se va modifica în sensul că va creşte numărul de locuri la limba maghiară. Este logic să fie aşa, pentru că candidaţii din anii mari vor absolvi şi vor intra din anii mai mici, care vor intra pe verticală, şi aceştia vor fi de etnie maghiară într-un număr mai mare. Deci, practic se produce o deromânizare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi, într-un viitor de 4-5 ani, aceasta se va transforma, cu ajutorul dumneavoastră, într-o universitate maghiară, susţinută de către statul român.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Moisoiu, vă mulţumim foarte mult.
|
|
|
|
Domnul Iulian Mincu are cuvântul.
|
|
|
|
Domnul Iulian Mincu: Domnule preşedinte, Pentru a putea răspunde mai clar, mai pe larg la interpelarea pe care am pus-o data trecută, renunţ să repet interpelarea şi îl rog pe reprezentantul Ministerului Sănătăţii să-mi răspundă la interpelare.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Pavelescu are cuvântul. Domnul Pavelescu. Amânăm răspunsul până soseşte.
|
|
|
|
Domnul Iulian Mincu (din sală): Problemele sunt foarte serioase.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Mincu, când vine domnul Pavelescu, vă dau cuvântul. Nu vă agitaţi.
|
|
|
|
Domnul Iulian Mincu: Eu consideram că se acordă atenţie problemelor care sunt legate de sănătatea acestei ţări. Nu credeam că îşi permite un ministru, indiferent cine e, să considere când starea de depresie psihică cuprinde în momentul de faţă 70% din populaţie şi duce la o mortalitate egală cu jumătatea din mortalitatea care este prin boli cardiovasculare. Nu credeam că există în momentul de faţă cineva care să se dezintereseze de faptul că...
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule profesor, mai calm, vă rog frumos.
|
|
|
|
Domnul Iulian Mincu: ...de faptul că mii de oameni sunt bolnavi de stări depresive. Sunt medic, sunt om care cunoaşte situaţia şi vreau să vă spun că ceea ce acuz astăzi, acuz dezinteresul pentru aceste probleme şi consider că răspunsul îl aştept data viitoare.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Bine. Vă mulţumim.
|
|
|
|
Pentru domnul Brudaşcu, vă rog, daţi răspunsul de la Ministerul Agriculturii.
|
|
|
|
Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudaşcu în data de 9 februarie 2004 vă comunicăm următoarele: în ziua de 30 decembrie 2003, Filiala de vânătoare Câmpia Turzii a organizat o vânătoare colectivă pe fondul de vânătoare Lunca la iepuri şi fazani, răpitoare - mistreţi, în baza autorizaţiei de vânătoare 29867 din 29.XII.2003. La vânătoare au participat un număr de 16 vânători. În timpul vânătorii, numitul Mureşan Vasile Adrian a tras la un iepure, unghiul de tragere încadrându-se în normele de protecţie a muncii la acţiunile de vânătoare. Cu toate acestea, o alică a ricoşat din solul îngheţat în direcţia unde se găsea numitul Călugăr Gheorghe, atingându-l tangenţial la degetul mare de la mâna stângă. Vânătoarea s-a desfăşurat în continuare fără nici o problemă. La sfârşitul vânătorii, Călugăr Gheorghe a primit un iepure de la grupa de vânătoare. Datorită faptului că acesta a apucat iepurele dintr-o zonă cu sânge s-a murdărit pe mână şi ulterior pe faţă accidental. Domnul Călugăr Gheorghe nu s-a adresat nici unei unităţi sanitare pentru a solicita îngrijiri medicale de specialitate, deoarece nu a fost cazul. Cazul a fost cercetat de organele de poliţie, iar în urma verificărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că incidentul nu prezintă relevanţă. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Brudaşcu.
|
|
|
|
Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, Eu ascult cu foarte mare interes orice răspuns provine de la vreunul dintre membrii Cabinetului actual şi consider că domniile lor trebuie să ne trateze cu toată seriozitatea, să se considere că problemele pe care li le aducem la cunoştinţă sunt probleme importante. Am asistat acum câteva minute în zâmbetele colegilor prezenţi în sală la o mostră evidentă de lipsă de respect faţă de calitatea de deputat al României, pe care o avem. Eu consider că asemenea poveşti vânătoreşti sunt posibile doar după terminarea vânătorilor când se verifică dacă iepurele a fost împuşcat, este plin de sânge sau nu. Aici avem de a face însă cu un caz grav, rănirea în timpul unei vânători a unei persoane căreia, probabil, sub ameninţări, ulterior nu i s-a dat şansa să aducă la cunoştinţă incidentul respectiv. Asemenea tratament nu ne surprinde din partea unui minister al cărui titular, el însuşi, a făcut obiectul unei poveşti vânătoreşti nu demult, în care şi-a pierdut multe dintre atributele pe care le are orice persoană capabilă.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Unii le-au pierdut fără să participe la vânătoare, domnule Brudaşcu.
|
|
|
|
Domnul Dan Brudaşcu: Este adevărat, este adevărat, dumneavoastră ştiţi mai multe decât ştiu eu în acest moment. Aş cere ministerului să trateze problemele pe care le ridicăm sub formă de întrebări sau interpelări cu toată seriozitatea şi responsabilitatea. Nu doresc să mai accept nici un fel de astfel de răspunsuri care mi se par şi ridicole şi iresponsabile. Dacă este vorba de verificat, nu se face în interesul meu personal, ci pentru clarificarea unui caz care presupune responsabilitate, inclusiv de natură penală. Avertizez din acest punct de vedere pe colegii dumneavoastră din Guvern să aibă cel puţin această cădere de a ne respecta ca parlamentari, ca membri ai Camerei Deputaţilor, şi să nu considere că pot veni aici cu poveşti vânătoreşti.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Domnul Boc.
|
|
|
|
Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Brânzan, ministrul sănătăţii şi familiei, şi vizează închiderea unor centre medicale de permanenţă din mediul urban, judeţul Cluj. Ministerul Sănătăţii a decis închiderea centrelor medicale de permanenţă care funcţionează în mediul urban şi înfiinţate anul trecut. Prin urmare, începând cu data de 1 februarie şi-au sistat activitatea 3 centre medicale de permanenţă din Cluj-Napoca, unul din Dej şi unul din Câmpia Turzii. Aceste centre au deservit în cursul anului trecut un număr semnificativ de cetăţeni. De exemplu, Centrul de Permanenţă de pe Aleea Băiţa nr.9 din Cluj-Napoca a înregistrat doar în intervalul mai 2003 - ianuarie 2004 1529 de consultaţii, iar 515 persoane au urmat tratament. De asemenea, Centrul de Permanenţă de pe strada Izlazului nr.4 din Cluj-Napoca a înregistrat în intervalul septembrie 2003 - ianuarie 2004, 1702 consultaţii, iar 443 de persoane au urmat tratamente şi exemplele pot continua. Utilitatea şi importanţa acestor centre este, în consecinţă, uşor dovedită de aceste cifre şi de afirmaţiile făcute de cei care au făcut obiectul intervenţiilor medicale. În acest context, rugăm Ministerul Sănătăţii să aibă disponibilitatea şi bunăvoinţa de a explica demersul efectuat şi posibilitatea redeschiderii acestor centre de permanenţă în interesul clujenilor. De asemenea, menţionăm că a existat o solicitare pentru enunţarea la această iniţiativă a Ministerului Sănătăţii şi din partea Direcţiei de sănătate publică a judeţului Cluj. Vă mulţumesc. Aşteptăm răspunsul.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Va veni domnul ministru Pavelescu şi vă va răspunde.
|
|
|
|
Are cuvântul doamna Cristina Tarcea din partea Ministerului Justiţiei pentru a răspunde colegilor de la PRM. Vă rog.
|
|
|
|
Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am două interpelări. Din păcate, răspunsul este cam lung, o să încerc să-l rezum pe cât posibil.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă rog.
|
|
|
|
Doamna Cristina Tarcea: La interpelarea domnului deputat Alexandru Mocanu privind instrucţiunile pentru criteriile de autorizare a operatorilor arhive electronice de garanţii reale mobiliare, răspunsul ministerului este următorul. Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare reprezintă o bază de date unică la nivel naţional, structurată pe persoane şi bunuri ce asigură înscrierea garanţiilor reale mobiliare. Ea a înlocuit vechiul sistem al înregistrării gajurilor. Prin intermediul arhivei electronice se desfăşoară activitatea de publicitate mobiliară. Orice creditor garantat care în scopul obţinerii unui rang de prioritate doreşte să facă publică existenţa unei garanţii reale mobiliare asupra unui bun, trebuie să completeze un formular pe care-l va transmite unei persoane autorizate să facă înregistrări în arhivă. Art.15, alin.2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului 89/2000 au stabilit, pe de o parte, că autorizarea operatorilor se face prin ordin al ministrului justiţiei, pe o durată de 3 ani, iar, pe de altă parte, a nominalizat criteriile de autorizare a operatorilor de arhivă. Art.15 alin.4 din ordonanţă a prevăzut că prin instrucţiuni, Autoritatea de supraveghere, autoritatea de supraveghere fiind Ministerul Justiţiei, va stabili punctajul corespunzător fiecărui criteriu şi va putea, în funcţie de condiţiile existente pe piaţa serviciilor operatorilor, să completeze sau să reducă sfera criteriilor de autorizare. Instrucţiunile iniţiale nr.2325/c din 4 octombrie 2000 au stabilit condiţii absolut minime de îndeplinit în vederea obţinerii autorizaţiei de operator. Datorită standardelor scăzute stabilite atunci, cele mai multe dintre persoanele fizice şi juridice, autorizate sub imperiul instrucţiunilor iniţiale, nu posedau în mod real capacitatea de a desfăşura în condiţii optime activitatea de publicitate mobiliară. Activitatea de înscriere în arhiva electronică a avizelor de garanţie a ajuns să fie primită exclusiv printr-o prismă comercială lucrativă în detrimentul caracterului de utilitate publică. Prin adoptarea noilor instrucţiuni s-a urmărit selectarea ca operator de arhivă a unor solicitanţi de marcă, entităţi articulate, ramificate în teritoriu ce se bucură de prestigiu şi notorietate. În acest fel, noile instrucţiuni au menţinut mare parte din criteriile de autorizare prevăzute în instrucţiunile iniţiale cărora le-a îmbunătăţit conţinutul şi au făcut totodată referire expresă la organizaţii profesionale care desfăşoară în condiţiile legii o activitate de interes public. Autorizarea ca operator de arhivă a Ministerului Finanţelor Publice, Uniunii Avocaţilor din România, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, Camerei de Comerţ şi Industrie a României sau Băncii Comerciale, entităţi fără culoare politică cu acoperire naţională pe considerente de afinităţi politice ori pentru satisfacerea unor interese clientelare cum se învederează în textul interpelării, desigur, nu poate fi susţinută. Noile instrucţiuni nu au urmărit eliminarea de planuri din rândul operatorilor de arhivă a societăţilor comerciale mici, ci selectarea unor operatori care prin activitatea lor să sporească încrederea în sistemul de publicitate mobiliară. Menţionăm că un fost operator de arhivă, şi anume Institutul de Cercetare-Devzoltare în Informatică nu a mai fost reautorizat, neîndeplinind noile criterii. Activitatea de înscriere în arhiva electronică a avizelor de garanţie, deşi nu presupune exercitarea controlului de legalitate cu privire la operaţiunile juridice înscrise, nu reprezintă totuşi o activitate la îndemâna oricărei persoane solicitante, iar experienţa celor 3 ani de funcţionare a dovedit acest lucru. Proiectul de instrucţiuni a fost transmis în regim de urgenţă de Direcţia publicitate mobiliară, imobiliară şi notari publici către Direcţia elaborare acte normative, studii şi documentare la data de 1 octombrie 2003. În adresa de înaintare s-a menţionat expres faptul că pe data de 31 octombrie 2003 expiră durata de 3 ani a autorizaţiilor acordate primilor operatori de arhivă. Chestiunea dictării unor noi instrucţiuni de autorizare era de altfel cunoscută corpului operatorilor, Asociaţia profesională a operatorilor de arhivă. Proiectul a suferit ulterior revizuiri şi completări, a existat un număr de 3 variante, iar după avizarea lui de către direcţiile de resort a fost înaintat ministrului Justiţiei, iar instrucţiunile au fost emise la data de 28 octombrie 2003. Răspunsul Ministerului Justiţiei la solicitarea S.C.Dafser Com. SRL de autorizare ca operator de arhivă, răspuns prin care i s-au învederat lipsurile documentaţiei de autorizare a fost comunicat cu aproape o lună înaintea expirării autorizaţiei sale de operator. Răspunsul a fost elaborat în termen de 6 zile de la înregistrarea la direcţia de specialitate, termenul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr.89 fiind de 45 de zile. Menţionăm că modul de redactare a instrucţiunilor şi prezentarea criteriului de autorizare sunt clare, fiecare criteriu de autorizare fiind explicat separat, iar site-ul arhivei electronice a fost îmbunătăţit recent prin afişarea listei cu documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiilor. Cu stimă, ministrul justiţiei, Rodica Stănoiu. Răspunsul este mult mai amplu, am spicuit ce a fost mai important, o să-l transmit domnului deputat în scris.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, vă rog, vă mulţumesc pentru înţelegere.
|
|
|
|
Dacă aveţi răspunsul şi pentru domnul Mircea Costache de la PRM.
|
|
|
|
Doamna Cristina Tarcea: Da, mai avem o interpelare formulată de domnul deputat la care răspunsul Ministerului Justiţiei este următorul. Răspunsul viza o propunere legislativă: Propunerea legislativă privind prevenirea şi sancţionarea utilizării abuzive a termenilor cu conotaţie naţională şi a însemnelor şi simbolurilor oficiale ale statului şi instituţiilor acestora a fost înaintată Ministerului Justiţiei pentru observaţii şi propuneri, prin adresa Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, din data de 20 septembrie 2002. Ministerul Justiţiei a comunicat observaţiile sale printr-o adresă din 2 octombrie 2002. Menţionăm că unele din dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă se regăseau deja în Legea nr.26/1990 privind regimul comerţului şi exemplificăm: art.40 prevedea şi prevede, sigur, în continuare, că nici o firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de comercianţii din sectorul public. De asemenea, art.5, alin.1, lit.k) din Legea nr.84/98 privind mărcile şi indicaţiile geografice prevede că sunt excluse de la protecţie şi nu pot fi înregistrate mărcile care cuprind fără autorizaţia organelor competente reproduceri sau imitaţii de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control şi garanţie, blazoane aparţinând ţărilor Uniunii şi care intră sub incidenţa art.6 din Convenţia de la Paris. De altfel, în propunerea legislativă se prevede numai interzicerea folosirii abrevierilor ROM sau RO a literelor iniţiale ale cuvintelor "naţional" şi "român", "România" sau folosirea cuvântului "român" din denumirea sucursalelor sau filialelor societăţilor comerciale. Prin Ordonanţa Guvernului nr.15/2003 nu se interzice folosirea sintagmelor "român", "naţional" sau "institut" în denumirea firmelor, însă se prevede că utilizarea acestor cuvinte se face numai cu acordul Autorităţii Administraţiei Publice Centrale interesate. De aici rezultă că obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr.15/2003 nu este identic sub nici un aspect cu cel al propunerii legislative înaintate de dumneavoastră. În răspunsul comunicat de către Ministerul Justiţiei se precizează expres că asupra aspectelor privind oportunitatea soluţiilor din propunerea legislativă este necesar să se pronunţe şi autorităţile publice care aveau la momentul iniţierii acesteia competenţe în domeniul de activitate reglementat prin proiect. Era vorba de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Consiliul Concurenţei. Cu stimă, ministrul justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat.
|
|
|
|
Domnul Costache Mircea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ar trebui să înţeleg din cele spuse că m-am aflat în treabă cu interpelarea, deşi, trebuie să recunosc că am interpelat Ministerului Justiţiei la sesizarea unor colegi care au participat la dezbaterile în cadrul Comisiei de politică economică şi privatizare, unde proiectul meu a fost pentru avizare pe fond, la dezbaterile din Comisia juridică, unde a fost amplu dezbătut, la dezbaterile din acest plen, ei luând cu aceste prilejuri la cunoştinţă de existenţa proiectului prin care ceream interzicerea utilizării abuzive a termenelor cu conotaţie naţională sau statală, care induc ideea de solvabilitate, de implicare a statului român, facilitând şi o concurenţă neloială pe piaţă. Din ce a spus doamna ministru, se pare că ministerul a iniţiat proiectul cu mult înainte şi că proiectul meu a fost discutat în acest plen după iniţiativa dânşilor. Realitatea stă însă invers. Nu puteţi decât să accesaţi site-ul Camerei Deputaţilor, să vedeţi când a fost introdus proiectul, când s-a dezbătut la comisii, când s-a dezbătut în plen şi să observaţi că în aceste zile de început de februarie aţi introdus la Senat un proiect similar. De ce la Senat şi nu la Cameră, este problema dumneavoastră, unii au crezut că este chiar cu intenţia de a ocoli Camera în care proiectul cu conţinut asemănător a fost amplu dezbătut. Problema nu ar fi de autorat şi de sarsailism pentru a ne pune numele, ci de a folosi propunerile Legislativului în mod constructiv şi cu preluarea a ceea ce este de preluat, pentru că de aia ne aflăm aici, ca să iniţiem proiecte legislative şi să aducem o contribuţie la finalizarea lor şi să oferim societăţii româneşti reglementările cerute de economie, de societate. Eu am dat nişte exemple concrete pe care doamna ministru le eludează. Nu putea fi spoliată populaţia României, un număr de sute de mii de cetăţeni de un fond de investiţii dacă s-ar fi numit "Fondul Vântu", s-a numit "Fondul Naţional" şi naţionalismul care pentru unii este luat în derâdere sau ca o etichetă, ştiu eu, infamantă, iată că pentru alţii este rentabil. S-a numit Fondul Naţional, inducându-se ideea că este implicat statul român sau întreaga naţiune şi au putut fi atraşi oamenii să-şi piardă banii în condiţiile deja cunoscute. Nu se putea numi o bancă "Banca de Scont Nicolăescu", aşa, s-a numit "Banca Română de Scont", tot o excrocherie arhicunoscută. Nu s-a putut numi şi nu se poate numi o firmă de asigurări altfel decât ASIROM. Până şi agentul de la poliţia rutieră te întreabă dacă ai ASIROM-ul la tine. De ce nu altă firmă de asigurări? Pentru că acolo se află...
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Costache, mai pe scurt dacă puteţi.
|
|
|
|
Domnul Costache Mircea: ...pentru că acolo se află implicat numele ţării, România, care induce ideea de solvabilitate, de credibilitate şi un cetăţean român altfel se asigură şi altfel priveşte o firmă când are în titulatură "naţional" sau "român". Şi pentru că am pus aceste probleme, doream să se aducă amendamente, doream să fie preluate în mod constructiv, nu să apară cineva pe uşa din spate cu un proiect foarte asemănător pe care să scrie Ministerul Justiţiei.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule deputat, o să aveţi posibilitatea, s-a dat întâi la Senat pentru că, în conformitate cu prevederile noii Constituţii, proiectul de lege respectiv este un proiect de lege ordinară şi are ca ultim decident Camera Deputaţilor. Deci, în momentul când va ajunge la Cameră, aveţi posibilitatea să vă remarcaţi cu amendamentele pe care le propuneţi. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Costache Mircea: Proiectul meu a fost deja dezbătut în Camera Deputaţilor, cu stimă şi mândrie.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Depuneţi amendamente la proiectul Ministerului Justiţiei.
|
|
|
|
Domnul Costache Mircea: Drept pentru care o să ne trezim într-o bună zi cu denumiri de tipul "Cimitirul Progresul României".
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Nu suntem de acord. Bine.
|
|
|
|
Domnul Mocanu. Vă rog.
|
|
|
|
Domnul Alexandru Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Câteva cuvinte vizavi de răspunsul la prima interpelare pe care doamna secretar de stat a avut amabilitatea să o prezinte şi îi mulţumesc tare mult. Aş vrea să spun din capul locului că interpelarea mea nu a vizat în nici un fel o critică la adresa ministerului privind iniţiativa revizuirii instrucţiunilor, ba dimpotrivă, părerea mea este că era un lucru absolut necesar pentru o mult mai mare rigoare în selectarea operatorilor care va să opereze în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare. Critica pe care eu am formulat-o în această interpelare viza trei aspecte, două formale şi un aspect de fond. Împrejurarea că dumneavoastră aţi iniţiat revizuirea acestor instrucţiuni pe ultima sută de metri de valabilitate a precedentelor instrucţiuni nu este un motiv, după părerea mea, valabil pentru a nu se respecta prevederile Legii 52 din 2003 privind transparenţa decizională, şi nu am să mai revin asupra detaliilor, şi nici a respectării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2003. În ceea ce priveşte aspectul de fond pe care eu l-am critica, este legat de criteriul intitulat, aşa cum bine aţi precizat şi dumneavoastră, notorietatea şi reputaţia solicitantului, sunt absolut de acord cu acest criteriu, numai că el lăsat singur aşa, fără nici un fel de element de măsurare a notorietăţii şi a reputaţiei respectivului, dă posibilitatea comisiei sau celor care evaluează chestia asta să conducă la abuzuri. Şi am să-mi permit, în final, domnule preşedinte, să aduc în atenţia dumneavoastră şi a distinşilor colegi, faptul că dacă acum 10 ani cineva dintre noi ar fi pus la îndoială notorietatea şi reputaţia Bancorexului sau a Băncii Agricole s-ar fi ales cu oprobiul public. Numai că, iată, după un numai de ani, instituţii demne de toată stima la vremea respectivă s-au dovedit, din motive pe care nu vreau să le comentez astăzi, că nu asta este treaba mea astăzi, s-au dovedit şi au ajuns în situaţii absolut penibile şi care au condus la grave pierdere pentru economia naţională. De aceea, eu aş insista, doamnă secretar de stat, să găsiţi o posibilitate de măsurare a notorietăţii şi a reputaţiei care să fie dincolo de orice dubiu, ca toată lumea să ştie care sunt modalităţile în care se măsoară acest criteriu. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu, domnule Mocanu.
|
|
|
|
Are cuvântul domnul ministru Giurăscu. Am rugămintea să fiţi foarte scurt, pentru a nu plictisi ascultătorii. Nu mă refer la domnul Giurăscu, ci în general la toţi vorbitorii care vor urma. Nefiind în sală, cu atât mai mult vă rog să-i daţi un răspuns pe scurt.
|
|
|
|
Domnul Ion Giurăscu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba despre modalităţile de indexare a pensiilor şi de recorelare, noi am făcut pe mai multe pagini o explicitare exactă a acestui lucru şi cred că înmânându-i răspunsul scris domnului deputat va vedea exact normele şi modul în care s-a aplicat şi recorelarea în cele 5 etape de până acum şi indexările făcute de-a lungul vremii. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Bota, de la Ministerul Transporturilor. La fel de scurt, vă rog, domnule ministru.
|
|
|
|
Domnul Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor al interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu. Ca urmare a unei cereri primite în anul 2003 din partea unui membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor Turismului a cerut Companiei TAROM să analizeze posibilitatea reluării zborului regulat pe ruta Bucureşti - Tg.Mureş cu o frecvenţă de 2 curse pe săptămână: luni şi joi. Aceasta a fost efectuată în perioada 26 octombrie - 9 decembrie 2003 cu un total de 95 de pasageri, ceea ce reprezintă o medie de 4 pasageri pe un sens, realizându-se un venit mediu de 55 de dolari/pasager, în condiţiile în care executarea a numai unei singure curse dus-întors pe această relaţie costă 7233 dolari. Prin urmare, Compania TAROM a sistat operarea acestei curse. Răspunsul la interpelarea domnului deputat Gheorghe Dinu este referitor la mersul trenurilor de călători. Acesta, ţin să menţionez că este întocmit anual, cu 3 luni de zile înainte de publicarea acestuia şi ţine cont, prin anexele şi eratele care sunt în finalul lui, de modificările care au intervenit între această perioadă de 3 luni şi până la publicarea lui. referitor la întârzierile care se înregistrează, ţin să menţionez că sunt datorate în mod special execuţiei unor lucrări la infrastructura feroviară, care impun uneori modificări ale orarelor, anulări de trenuri sau circulaţia unor trenuri pe alte rute decât cele evidenţiate în broşură, într-un procent destul de redus. Ca medie naţională, sunt sub 3%, pentru anulări de trenuri sunt sub 0,4%.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumim, domnule ministru. Are cuvântul domnul Moisoiu.
|
|
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, dacă nu vă supăraţi, eu am înţeles modul cum aţi calculat dumneavoastră 4 pasageri la un avion, dar chiar Compania Aviatică Română a anunţat la Aeroportul din Tg.Mureş existenţa unei curse actuale care este o avionetă sau un avion de 4 persoane. Având în vedere că zilele de luni şi joi sunt zile care se potrivesc perfect cu programul nostru la Cameră, şi noi la Tg.Mureş suntem 13 parlamentari, întrebarea pe care v-am pus-o dumneavoastră şi la care nu mi-aţi răspuns este: cum anume putem să ne împărţim noi 13 inşi pe 4 locuri într-un avion?
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Moisoiu, haideţi că ne facem de râs în faţa populaţiei României, nu se poate pune la TAROM un avion special pentru parlamentari. Nu vă înghesuiţi, mergeţi cu maşina, cu trenul şi cu asta am încheiat discuţia, nu puteţi cere TAROM-ului să piardă 7000 de dolari la o cursă ca să mergeţi dumneavoastră cu avionul. Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul ministru Opriş.
|
|
|
|
Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte, Referitor la adresa pe care ne-a înaintat-o domnul deputat Moisoiu prin care ne solicită răspunsul privind aplicarea Codului fiscal adoptat prin Legea nr.571/22 decembrie 2003, acesta a devenit principalul act normativ reglementând cadrul legal al taxelor şi impozitelor. În acest context a fost stabilită şi cota tva pentru carte, respectiv de 9%. Urmare a contestării aplicării acestei cote de către asociaţiile de editori şi difuzori, Ministerul Culturii şi Cultelor a luat parte, în mod solidar cu aceştia, la două întâlniri cu reprezentanţii Ministerul Finanţelor, mediate de Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă a Senatului României, argumentând cu demonstraţii concrete impactul aplicării cotei de tva asupra preţului cărţii. Reprezentanţii asociaţiilor editorilor şi difuzorilor şi ai ministerului au obţinut din partea domnului ministru Mihai Tănăsescu, promisiunea reducerii cotei tva de la 9 la 5%, prin pârghiile specifice ce-i stau la dispoziţie. De altfel, chiar PRM a sprijinit acest demers prin membrii comisiei de la Senat, respectiv prin domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Prin punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.186 ministerul acţionează în mod concret pentru promovarea culturii scrise, pentru sprijinirea pieţei editoriale, susţinerea financiară a proiectelor culturale, lărgind accesul populaţiei pe cât este posibil la cultură şi informaţie. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Are cuvântul domnul Adam Crăciunescu. Domnule Moisoiu, nu vă mai dau cuvântul, aţi vorbit suficient astăzi, pentru a da răspuns domnului Nicu Cojocaru.
|
|
|
|
Domnul Adam Crăciunescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Nicu Cojocaru, în data de 9 februarie 2004, vă comunicăm următoarele. Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru creşterea bovinelor Arad desfăşoară în prezent o activitate publică, deosebit de importantă, având un valoros nucleu din Rasa Bălţată românească, cu o producţie medie de lapte de peste 7 mii de litri, şi un nucleu de vaci din Rasa Brună, cu o producţie medie de lapte de 8 mii de litri pe cap de vacă furajată. Aceste două nuclee selecţionate printr-o muncă continuă în domeniul ameliorării constituie o importantă sursă de material biologic valoros pentru exploataţiile agricole din judeţul Arad şi zonele limitrofe. De asemenea, staţiunea fiind singura unitate de profil din zona de vest a ţării, desfăşoară o susţinută şi complexă activitate de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domenii de interes major pentru agricultura din zona de influenţă. Faţă de aceste realizări remarcabile, comisiile de specialitate, împreună cu specialişti din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Academia de ştiinţe agricole şi silvice, "Gheorghe Ionescu-Sisesti", au stabilit că suprafaţa strict necesară pentru desfăşurarea activităţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică este de 1450 de ha, din care 1350 de ha pentru teren agricol, diferenţa de 100 de ha fiind terenuri neproductive, respectiv curţi, construcţii, ape, drumuri. Pentru a veni în întâmpinarea cererilor comisiilor locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în judeţul Arad, conducerile Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", de comun acord, au propus punerea la dispoziţia acestor comisii a suprafeţei de 464 de ha...
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Mai pe scurt, domnule ministru, vă rog frumos.
|
|
|
|
Domnul Adam Crăciunescu: Da. Staţiunea urmând să deţină în administrare ca domeniu public suprafaţa strict necesară de 1450 de ha. În acest sens, am întocmit şi înaintat un nou proiect de hotărâre de guvern. Consider că propunerile menţionate satisfac solicitările organelor locale de stat şi ale staţiunii de cercetare-dezvoltare pentru creşterea bovinelor Arad. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Domnule Nicu Cojocaru, aveţi 30 de secunde.
|
|
|
|
Domnul Nicu Cojocaru: Au trecut 20. Eu nu am înţeles, domnule secretar, ştiam că Staţiunea deţine 2099 de ha. Dumneavoastră spuneţi de 1450... cât rămâne exact, de fapt îmi daţi răspunsul la interpelare.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Cojocaru, vă puneţi de acord după şedinţă. Vă rog frumos.
|
|
|
|
Are cuvântul domnul secretar de stat George Pavelescu de la Ministerul Sănătăţi, pentru a răspunde domnului Mocanu.
|
|
|
|
Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Domnule preşedinte, Aşa după cum se ştie, activitatea angajaţilor din ambulatoriile de specialitate care sunt integrate spitalelor se efectuează prin tarif exprimat în lei pentru serviciile medicale acordate în specialităţile: explorări funcţionale, clinice, paraclinice şi stomatologice. Plata se negociază şi se constituie bugetul care se alocă pentru asemenea servicii ambulatorului de specialitate ca act adiţional la contractul pe care furnizorul de servicii, respectiv ordonatorul de credit care este directorul spitalului respectiv, îl negociază şi îl semnează cu Casa de Asigurări de Sănătate. Este adevărat că valoarea serviciilor a fost diminuată de la an la an, serviciilor de explorări funcţionale, clinice şi paraclinice şi prin acesta s-au diminuat veniturile ambulatorii. Situaţia care a fost cuprinsă în conţinutul interpelării domnului deputat nu este singulară, noi o avem în vedere, că sunt anumite ambulatorii, în special care funcţionează pe lângă spitale orăşeneşti sau municipale, care nu au capacitatea să acorde un volum de servicii atât de mare încât să asigure toate cheltuielile cu utilităţile şi inclusiv plata personalului angajat în baza legii nr.154, respectiv a persoanelor cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată. Dacă cele sesizate de dumneavoastră sunt reale, vom vedea, noi am luat legătura cu Casa, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, domnul Celea, s-a angajat că în cursul săptămânii viitoare va trimite la Roşiori o echipă de audit, de la serviciile medicale şi de la "Contractări", pentru a analiza fiecare caz în parte pe servicii şi pe perioadele de ani pe care dumneavoastră le-aţi reclamat în interpelare.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc, domnule Pavelescu.
|
|
|
|
Are cuvântul domnul Damian, pentru a răspunde domnului deputat Marian Ionescu. Vă rog scurt şi la obiect, domnule Damian.
|
|
|
|
Domnul Radu Mircea Damian: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrucât răspunsul la o interpelare a dumneavoastră are circa 4 pagini o să-mi permiteţi să redau numai datele...
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Redaţi numai esenţa, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Radu Mircea Damian: Numai esenţa, asta voiam să-mi permiteţi. E vorba de teste naţionale planificate a se susţine în perioada 14-18iunie 2004 prin ordin al ministrului care a fost supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului timp de o lună de zile, conform Legii nr.52/2003. Astfel, pentru asigurarea în bune condiţiuni a desfăşurării acestor teste s-a solicitat conducerii inspectoratelor judeţene să prevadă metodologii şi reglementări, inclusiv referitoare la programul unităţilor de învăţământ din ultima săptămână de şcoală. Totodată, s-a trimis o notă Inspectoratelor şcolare judeţene care să solicite luarea măsurile necesare ca să asigure desfăşurarea procesului didactic, în condiţii de normalitate şi în ultima săptămână de şcoală. De asemenea, planificările calendaristice semestriale şi anuale ale cadrelor didactice au fost elaborate ţinând cont de calendarul testelor naţionale. Ultima săptămână a anului este consacrată încheierii situaţiilor şcolare, recapitulării anuale şi semestriale, realizându-se în săptămânile anterioare perioadei 14-18.06.2004. Totuşi, se mai arată că nu se are în vedere ca în ultima săptămână să existe brigăzi de control. dacă ele totuşi sunt programate, ele evaluează gradul de pregătire al şcolii pentru examene, şi eventual completarea documentelor şcolare, ceea ce nu impietează asupra desfăşurării orelor de curs. Veţi primi răspunsul semnat, domnule deputat, în forma completă. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, domnul Mircea Ionescu, aveţi un minut.
|
|
|
|
Domnul Marian Ionescu: Stimate domnule preşedinte, numele meu este Marian Ionescu. Vreau să fac câteva precizări cu privire la răspunsul dat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi anume că aceste instrucţiuni pe care domnul ministru secretar de stat Damian le-a prezentat că ar fi transmise către inspectoratele şcolare, bine ar fi ca aceste instrucţiuni să ajungă de la inspectoratele şcolare şi la cadrele didactice în şcoli. Or, aceste instrucţiuni n-au ajuns. În al doilea rând, vreau să spun că aceste brigăzi pot exista şi la sfârşitul anului şcolar, în funcţie de modul lor de planificare, şi chiar de multe ori au fost intens acutizate şi demonstrate că nu trebuie să fie aceste brigăzi în ultima săptămână, cu toate că au fost... Deci, iată că în ultima săptămână de şcoală sunt o serie întreagă de activităţi de suprapunere, în care cadrele didactice trebuie să facă atât recapitularea finală, trebuie să participe cu copiii la examenele pentru sfârşitul celor 8 clase şi, în acelaşi timp, pot să aibă şi brigăzi şcolare. Deci în acest sens, v-aş ruga, stimate domnule secretar de stat, să rezolvăm această problemă în mod onorabil, pentru că la ora actuală cadrele didactice nu au cunoştinţă de modul cum trebuie rezolvată această situaţie Şi, pe al doilea punct, v-aş ruga, domnule preşedinte, să-mi permiteţi să evidenţiez faptul că secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a prezentat o situaţie deosebită în faţa noastră, şi anume un accident de vânătoare stupid, în care a prezentat pe larg anumite chestiuni, şi aceste aspecte cred eu că ar trebui mai bine selectate pentru că reprezintă în opinia mea nişte giumbuşlucuri, şi în acest sens mi-a venit ideea ca, într-adevăr, să fac o interpelare şi aş vrea ca să spună, cu privire la accidentul de vânătoare desfăşurat la Pădurea Bolovani din judeţul Dâmboviţa, deoarece nici la ora actuală nu se ştie adevărul despre accidentul stupid de vânătoare, aşa cum a fost el prezentat în diferite variante mass-media şi aş dori să nu existe una dintre acele variante din mass-media, să existe una reală. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu.
|
|
|
|
Am rugămintea să faceţi interpelările cum doriţi dumneavoastră, dar totuşi puneţi-le în concordanţă cu problemele electoratului. Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa lucrărilor noastre de astăzi. Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.
|
|
|
|
|
|
|
|