Plen
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 mai 1996
Sumarul şedinţei
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul şedinţelor
- Camerei Deputaţilor:
2025 2024 2023
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2024-prezent
2020-2024
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2025 2024 2023
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele şedinţe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2025 2024 2023
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalaţi programul Real Player
Sunteţi în secţiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 14-05-1996 Versiunea pentru printare

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 mai 1996

  1. Intervenţii ale domnilor deputaţi:

 

Şedinţa a început la ora 8,49.

Lucrările au fost conduse de domnul Marţian Dan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Kónya-Hamar Alexandru şi Viorica Afrăsinei, secretari.

 
 

Domnul Marţian Dan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem lucrările Camerei Deputaţilor şi mai întâi vreau să vă aduc la cunoştinţă situaţia prezenţei la ele. Din 341 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 221. Sunt absenţi 220. Din aceştia, 13 îndeplinesc diferite misiuni parlamentare şi sunt în imposibilitate de a lua parte la dezbaterile noastre. Cvorumul de lucru este de 171 deputaţi.

Ca de obicei, partea iniţială a şedinţei de astăzi este consacrată intervenţiilor deputaţilor pe diferite probleme.

 
Ioan Catarig - Intervenţie referitoare la raţiunea de a fi a activităţii politice în proiecţia sa energetică;

O să-l invit la tribună pe domnul deputat Ioan Catarig, Grupul parlamentar al PDSR, după care va urma domnul deputat Asztalos Ferenc.

 

Domnul Ioan Catarig:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Intervenţia de astăzi va aborda raţiunea de a fi a activităţii politice în proiecţia sa energetică, cu implicaţiile sale economice şi rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarităţii sociale economice, pornind de la realitatea PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim. De altfel, aseară, în intervenţia sa, domnul prim-ministru, din materialul pe care ni l-a prezentat şi l-aţi primit cu toţii în casetă, din cele şapte grafice, patru se referă la PIB şi este normal să fie aşa, pentru că extinderea PIB înseamnă, de fapt, extinderea activităţii productive şi de servicii, extinderea activităţii hidrotehnice, inclusiv în judeţul Bistriţa-Năsăud.

În ceea ce priveşte fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, acesta se constituie, după cum ştiţi, prin aplicarea procentului de 12 la sută şi, respectiv, de 3 la sută la energia electrică şi, corespunzător, la termică şi astfel rezultă preţul unitar al energiei livrate. Procentele de 12 şi, respectiv, 3 la sută nu se aplică la energia livrată la consumatorii casnici.

S-a cerut ca în acest an să se asigure, prin Centrala nucleară de la Cernavodă, 50 miliarde lei din resursele proprii RENEL.

În 1995, la începutul anului, s-au prevăzut 375 miliarde lei pentru fondul special, iar pentru anul în curs se prevede doar cu 1 miliard mai mult, adică 376 miliarde lei. Pe luna iunie 1995, costul energiei electrice a crescut cu 115,1 la sută, fără să crească valoarea fondului special. În 1996, în trimestrul II, se prevede, de asemenea, o corecţie a preţului la energie.

Toate creşterile de preţ s-au făcut în funcţie de evoluţia leu - dolar, şi anume în iunie 1995 - 1 dolar echivalent 1.900 lei, iar astăzi 1 dolar - circa 2.870 lei, rezultând o creştere de 15l de procente. Dacă se aplica această corecţie numai pe 7 luni, rezulta o valoare în plus la fondul special de circa 110 miliarde lei, suficient să acopere necesarul de la Cernavodă.

Se estimează că energia electrică în 1996 va fi sensibil egală cu cea din 1995.

În ceea ce priveşte funcţionarea sistemului energetic pentru anul 1995, acesta va asigura cererea sporită de energie electrică şi termică în condiţiile dificultăţilor majore cu care se confruntă RENEL-ul, ca urmare a blocajului financiar şi a posibilităţilor minime de realizare a unei strategii, repet, a unei strategii pe termen mediu şi lung, care să conducă la rezultate energo-economice favorabile.

Ca şi în anii precedenţi, conducerea operativă a sistemului a stat sub semnul salvării momentului, diversele programe de optimizare fiind amendate, până la anulare completă, de strangulări rezultate din lipsa unei perspective clare a resurselor asigurate centralelor electrice.

Consumul de energie electrică a fost de 59.570 GKW/h, înregistrând o creştere de 6,8 procente, faţă de anul anterior valorile corespunzătoare lunare variind între 1,3 în februarie şi 10,3 în noiembrie.

Energia termică livrată a înregistrat o creştere de 6,7 procente faţă de anul 1994, la acestea contribuind şi anomaliile meteorologice, de felul răcirii accentuate din luna noiembrie.

Centralele pe cărbune au înregistrat un reviriment faţă de anii anteriori, ajungându-se, în lunile noiembrie şi decembrie, la o producţie record absolut faţă de valorile raportate înainte de 1990.

Deşi livrările de lignit şi huilă au fost, practic, la nivelul anului anterior, ritmicitatea necorespunzătoare, în special în lunile de iarnă, a contribuit la reduceri de putere în centralele mari. De asemenea, este dimensionat ca formarea stocurilor pentru iarnă să se realizeze în condiţiile opririi în timpul verii a tuturor grupurilor de termoficare şi a unui mare număr de grupuri de condensaţie şi, vă atrag atenţia, chiar dacă aceasta a condus la începerea consumării rezervelor de apă din lac, încă din luna iulie şi august, ceea ce energetic înseamnă o crimă.

Centralele pe hidrocarburi au resimţit frontal situaţia economico-financiară a RENEL, aceasta reflectându-se în reducerea în continuare a producţiei faţă de anii anteriori, menţinerea în rezervă a unor agregate totalizând până la circa 250 megawaţi şi, din acest motiv, trecerea în conservare a unei puteri de circa 600 megawaţi.

Neasigurarea resurselor necesare funcţionării centralelor pe hidrocarburi a redus posibilitatea de optimizare a funcţionării centralelor pe cărbuni şi a amenajărilor hidroelectrice, au îngreunat realizarea lucrărilor de reparaţii, în special la liniile de legătură cu partea de est a sistemului energetic şi au anulat, practic, valorificarea conjuncturilor favorabile de export de energie electrică.

Centralele hidroelectrice au realizat o producţie de record absolut de 166.150 megawaţi, superioară cu 16,2 la sută vechiului record, din anul 1991.

Din analiza debitelor afluente, se poate aprecia că hidraulicitatea globală, uşor superioară, 1,01, faţă de valoarea medie, dă speranţă începerii unui şir de ani favorabili, după lungul şir de ani secetoşi din perioada 1983 - 1994, în care doar anii 1991 şi 1988 au fost apropiaţi de valoarea normală.

Amenajările hidrotehnice au asigurat 27,9 la sută din consumul anual de energie electrică, în 36 la sută din zile ele participând cu peste 30 la sută la acoperirea consumului.

Participarea centralelor hidroelectrice la asigurarea puterii de vârf a fost de 35 de procente, cu valori lunare între 28 la sută în februarie şi 41,2 în iunie.

De subliniat rolul jucat în acumulările importante ale RENEL în diminuarea pagubelor provocate de viituri, de felul celor înregistrate în luna decembrie, fiind necesar ca astfel de rezultate să fie mai mult mediatizate.

Am încercat să aduc în faţa dumneavoastră un nou set de argumente, care să contribuie la promovarea unei hotărâri politice, la un angajament politic de promovare a amenajărilor hidrotehnice, cu scopul final acela al creşterii PIB-ului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 
 

Domnul Marţian Dan:

Vă mulţumesc şi eu.

 
Asztalos Ferenc - Replică la intervenţia domnului deputat Lazăr Lădariu din 7 mai 1996.

Are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc - Grupul parlamentar al UDMR. Va urma după aceea doamna deputat Paula Ivănescu.

 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 7 mai 1996, în intervenţia sa, domnul deputat Lazăr Lădariu, în stilul său binecunoscut, motivat de imensa simpatie a domniei sale faţă de comunitatea maghiară din România, făcând o legătură directă a întâlnirii membrilor Asociaţiei românilor alungaţi în decembrie 1989 din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş cu domnul Iliescu şi uciderea subofiţerului de poliţie Nicolae Ion Botaş din Odorheiul Secuiesc, în finalul discursului său, ajunge la concluzia: "Regretabil este că, având orbul voit al găinilor, ei nu recunosc că tocmai caracterul etnic a stat la baza asasinării tânărului subofiţer şi uciderea şi alungarea românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş".

După concepţia domniei sale, tot ce se petrece în aceste judeţe are caracter etnic, dar, în loc de comentarii şi aprecieri subiective şi tendenţioase, vreau să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră că preşedintele Asociaţiei românilor alungaţi, profesorul Vodă Valer, mi-a fost coleg la Şcoala normală din Odorheiul Secuiesc şi aş dori să vă spun că sunt în posesia acelor documente care reflectă fără echivoc că acest profesor nu a fost alungat, ci a plecat în mod abuziv, părăsindu-şi postul. Care sunt aceste documente? 1) Cererea profesorului Vodă Valer, la data de 21 aprilie 1990, de a părăsi locul de muncă. 2) Adresa Ministerului Învăţământului, cu nr.10331 din 3 mai 1990, în care se spune, printre altele: "S-a hotărât, de către Ministerul Învaţământului, funcţionarea în continuare a secţiei române la Liceul pedagogic din Odorheiul Secuiesc şi înfiinţarea, începând cu trimestrul III 1990 al acestui an şcolar, a secţiei române cu profil pedagogic la Liceul nr.1 Topliţa". 3) Declaraţia unor părinţi care protestează împotriva mutării ilegale a secţiei române la Topliţa. 4) Declaraţia a două eleve, din care reiese clar că domnul profesor Vodă Valer a fost unul dintre promotorii mutării secţiei române, deoarece în ziua de 23 aprilie 1990, pe furiş, s-a mai deplasat la Odorhei, pentru a convinge elevii care nu voiau să se mute la Topliţa de necesitatea plecării lor de la Odorhei şi, în fine, articolul intitulat "Cât de tare şi de ce s-a supărat pe mine domnul profesor Vodă Valer" apărut în ziarul "Adevărul Harghitei" nr.328 din 4 aprilie 1991, semnat de Iuliu Conrad din care citesc propoziţiile: "Dumneavoastră eraţi titular la Liceul pedagogic din Odorheiul Secuiesc, care nu s-a desfiinţat, funcţionând în continuare şi în limba română. Prin plecarea dumneavoastră, la acest liceu au rămas vacante catedre de limba română şi, din acest motiv, Inspectoratul şcolar nu a fost de acord cu mutarea dumneavoastră. Nu discutăm aici despre exodul elevilor, aceasta fiind o altă problemă. V-aţi folosit de conjunctură? Da."

Cu privire la uciderea plutonierului de poliţie Botaş Nicolae Ioan, permiteţi-mi să vă citesc din comunicatul oficial al Inspectoratului de poliţie al judeţului Harghita. "Conducerea Inspectoratului de poliţie al judeţului Harghita aduce la cunoştinţa opiniei publice din judeţ şi din ţară evenimentul deosebit de tragic petrecut în cursul zilei de 8 aprilie 1996, în urma căruia plutonierul de poliţie Botaş Nicolae Ioan şi-a pierdut viaţa, fiind victima bestialităţii şi cruzimii unui grup de tineri din municipiul Odorheiul Secuiesc. În urma activităţilor specifice desfăşurate de echipa operativă deplasată la faţa locului, în cursul zilei de 9 aprilie a.c., au fost identificaţi autorii. Precizăm că cei 5 autori sunt necăsătoriţi, nu au antecedente penale şi sunt fără ocupaţie. Autorii sunt cercetaţi în stare de reţinere de către Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţean Harghita, pentru săvârşirea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte". Am încheiat citatul. Semnat de şeful Inspectoratului de brigadă Gheorghe Gandra.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 
 

Domnul Marţian Dan:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

 
Paula Maria Ivănescu - Intervenţie referitoare la condiţiile minime necesare pentru organizarea şi asigurarea corectitudinii alegerilor locale

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu - Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Va urma apoi la cuvânt domnul deputat Sorin Lepşa.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, declar că bănuiala de fraudă electorală, exprimată deseori de reprezentanţii noştri, a devenit astăzi o certitudine, prin faptul că Guvernul pedeserist nu a vrut să realizeze condiţiile minime necesare pentru organizarea şi asigurarea corectitudinii alegerilor locale din acest an.

Semnalăm Parlamentului că, în acest moment, când mai sunt 18 zile până la data alegerilor, birourile electorale judeţene nu au fost dotate cu mijloacele strict necesare pentru realizarea evidenţei listelor şi a candidaţilor, fapt ce a condus la o bulibăşeală generală, aşa cum se întâmplă când înlocuieşti rigoarea matematică cu încropeala. Desigur, dacă am avea mai mult timp la dispoziţie, ar fi mai asigurator abacul ancestral decât evidenţa provizorie realizată pentru Biroul electoral central de Comisia Naţională de Statistică, care, sub bagheta unui vicepreşedinte PDSR, reuşeşte să amalgameze în aşa fel lucrurile, încât să nu se mai înţeleagă nimic, să se creeze confuzie şi, în stilul de neconfundat al domnului Radocea, să se mistifice realitatea. Astfel, Uniunea Social Democrată care, sub sigla sa legală, a depus liste de candidaturi, în proporţie de 92,6 procente, apare în statistică cu un scor diminuat, pentru că în unele judeţe, ca exemplu Bihor, Timiş, Mehedinţi, Dâmboviţa, se centralizează separat Partidul Democrat, separat Partidul Social Democrat Român, ba chiar şi FSN-ul apare în devălmăşie cu USD-ul.

În Covasna, unde USD-ul a depus liste în 8 localităţi, circa 20 la sută din judeţ apare în statisticile domnului Radocea cu 0 procente. În schimb, PDSR-ul domnului vicepreşedinte Radocea beneficiază, în mod fals, de ponderea de 50 la sută în Harghita, de parcă populaţia maghiară de acolo s-ar fi îndrăgostit brusc de partidul de guvernământ şi a năvălit pe listele acestuia.

Este clar că, prin aceste manevre grosolane, se doreşte mascarea adevărului, că Uniunea Social-Democrată se clasează, de fapt, pe primul loc în ţară la depunerea de candidaturi, fapt ce dovedeşte tăria şi puterea acestei alianţe politice, de care Partidul Democraţiei Sociale din România se teme şi recurge la tot felul de stratageme şi tertipuri, de la intimidare la şantaj, de la ameninţare la violenţă, de la căutatul nodului în papură la mistificarea statistică.

În aceste condiţii de evidenţă deficitară, timpii de antenă pentru societăţile naţionale de televiziune şi radio nu au putut fi alocaţi corect, încă continându-se manipularea opiniei publice, în modul deşănţat de până acum, transformând aceste instituţii publice în organe de propagandă ale PDSR-ului, nedând posibilitatea legală şi altor partide, în special neparlamentare, şi candidaţilor independenţi de a-şi face cunoscute programele electorale. În plus, dacă mai era nevoie, asupra multora dintre candidaţii Uniunii Social-Democrate se exercită presiuni de diverse tipuri, unele mai mârşave decât altele, ca de exemplu: primarul PDSR din Brădeşti a dat o amendă de 1,2 milioane lei unui candidat USD şi condiţionează neplata amenzii de retragerea de pe listele Uniunii Social-Democrate; în Mehedinţi, fratele domnului deputat PDSR Nicolicea Eugen ameninţă candidaţii USD, folosind calitatea de demnitar a fratelui; domnul Hrebenciuc, în stilul său caracteristic, face pressing asupra domnului Triţă Făniţă să nu care cumva să candideze pe listele USD; în multe locuri din ţară, oficialităţile pedeseriste refuză alocarea spaţiilor publice pentru organizarea de întâlniri electorale ale candidaţilor USD, aşa cum s-a întâmplat în Boldeşti - Grădiştea din Prahova. De toată această atmosferă tensionată şi îmbibată de ilegalităţi, desigur că vinovat se face Guvernul Văcăroiu care, deliberat, nu a creat condiţiile necesare şi suficiente pentru alegeri corecte, pregătind la vedere frauda electorală de care PDSR-ul are nevoie pentru a se menţine la putere.

Totodată, constatăm cu mare îngrijorare că tot mai mulţi slujitori ai justiţiei refuză să gireze activitatea birourilor electorale judeţene, în semn de protest că legea de salarizare a judecătorilor nu fost încă adoptată, datorită manevrelor de culise ale majorităţii parlamentare, creîndu-se, în acest sens, mari semne de nelinişte asupra desfăşurării corecte a alegerilor.

Având în vedere toate aceste dovezi clare de intenţie a fraudei electorale, îndoindu-ne, pe drept, de posibilitatea însumării cinstite a voturilor, atâta timp cât nu au putut fi numărate corect listele, solicităm Guvernului României ca, în decurs de 24 de ore, să doteze birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central cu logistica necesară pentru calcularea definitivă a scorurilor electorale. Altfel vom declanşa acţiunea de suspendare a alegerilor locale, cu toate consecinţele de rigoare pentru Guvernul Văcăroiu şi pentru PDSR.

(Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Marţian Dan:

Da, este foarte bine să aveţi şi această iniţiativă! Este singurul lucru pe care îl mai puteţi rosti.

 
Sorin Victor Lepşa - Intervenţie referitoare la campania electorală;

Are cuvântul domnul deputat Sorin Lepşa. După dânsul va urma domnul deputat Ion Ghişe.

Domnul Sorin Lepşa, deci, Grupul parlamentar PNŢCD + PER.

 

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

(Rumoare)

 
 

Domnul Marţian Dan:

Domnilor, vă rog foarte mult, la discursuri se răspunde prin discursuri.!

 
 

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Tema intervenţiei mele este tot campania electorală. Evident şi la Braşov campania electorală a început printr-o criză, şi anume criza apei calde. Au fost lăsaţi fără apă caldă peste 80.000 de locuitori ai municipiului. De fapt, aşa a început şi campania electorală din 1992, prin criza pâinii. Deci, după 4 ani, istoria se repetă, numai că, pentru a obţine avantaje electorale, actuala putere politică nu se dă înapoi de la a lăsa atâţia cetăţeni fără apă caldă.

Cauza întreruperii apei calde constă în nefurnizarea gazului metan marilor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, care sunt producătorii agentului termic şi care, aşa cum spune ROMGAZ-ul, au datorii foarte mari.

Regia TERMO din Braşov se judecă şi pierde în instanţă procesele cu asociaţiile de locatari, deoarece încarcă facturile, solicitând cetăţenilor să plătească ceea ce nu consumă.

Deoarece Regia ROMGAZ este regie de interes naţional, prin această intervenţie fac apel la toţi factorii de a se interveni şi a stopa abuzul asupra cetăţenilor braşoveni.

Reamintesc celor din Departamentul Administraţiei Publice Locale că, numai în urmă cu două luni, Braşovul a fost confruntat cu aceleaşi probleme datorate, atunci, Regiei TERMO.

Cu toate că, în repetate rânduri, au fost sesizate organele de anchetă penală privind săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi înşelăciune, în cazul Regiei TERMO, de către reprezentanţii asociaţiilor de locatari, acestea nu au deschis nici o anchetă şi nu au fost luate măsurile necesare.

În încheiere, doresc să atrag atenţia că, dacă nu vor fi stopate tensiunile care apar datorate acestor "crize" comandate, nici campania electorală, nici viaţa cetăţenilor braşoveni nu se pot desfăşura în condiţiile minimei decenţe.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Marţian Dan:

Vă mulţumesc.

 
Ioan Ghişe - Criza sistemului centralizat care domină furnizarea energiei termice şi a apei calde menajere la blocurile din cartierele marilor oraşe - Braşov;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Ghişe.

 

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să mă scuzaţi că se repetă puţin tema. Nu am cunoscut, nu m-am consultat cu colegul.

În ultimii ani, la Braşov, ca în atâtea localităţi ale ţării, se manifestă criza sistemului centralizat care domină furnizarea energiei termice şi a apei calde menajere la blocurile din cartierele marilor oraşe.

Regia TERMO Braşov duce o luptă, prin încălcarea legii, pentru a smulge de la cetăţeni, prin intermediul asociaţiilor de locatari, mari sume de bani, facturând consumuri după o metodologie proprie, care nu respectă normele legale în vigoare stabilite prin hotărâre de guvern.

În repetate rânduri, asociaţiile de locatari au câştigat în justiţie procese împotriva Regiei TERMO, uneori după 3 ani şi 18 termene de judecată. S-a demonstrat, prin hotărâri definitive, că Regia fură cetăţenilor, din câte o asociaţie, sume variind între 22 de milioane de lei, în 1994, şi 56 de milioane de lei, în aprilie 1996. Cu toate aceste încălcări de lege din partea Regiei, prefectul Braşovului nu a intervenit pentru intrarea în legalitate a activităţii Regiei.

La începutul lui mai 1996, din nou în mod abuziv, Regia a întrerupt furnizarea apei calde menajere către asociaţiile de locatari care nu au plătit sumele solicitate de Regie, deşi aceste sume depăşesc cu mult valoarea consumului real.

Această facturare supraevaluată a fost demonstrată de specialişti nominalizaţi de instanţa de judecată în repetate rânduri. De fapt, sau cetăţenii Braşovului acceptă să fie furaţi de mari sume de bani care să compenseze ineficienţa sistemului de distribuire a energiei termice şi a apei calde menajere, sau rămân fără apă caldă, săptămâni la rând, atunci când vrea conducerea Regiei.

Cum Regia TERMO Braşov ignoră cadrul legal în care ar trebui să servească cetăţenii oraşului, iar prefectul judeţului nu intervine, solicit domnului secretar de stat Octav Cozmâncă să intervină pentru ca în Regia TERMO Braşov să se reia imediat furnizarea apei calde către locuitorii oraşului.

Solicit, de asemenea, să se revadă o propunere de-a mea dintr-o interpelare din octombrie 1994, prin care ceream completarea unei hotărâri de guvern cu o prevedere care să determine o instanţă de arbitraj formată din specialişti ai Regiei TERMO, Consiliului local şi asociaţiilor de locatari. Această echipă de specialişti ar putea face ca, prin urmărirea continuă a respectării metodologiei legale de calcul al consumului de energie termică şi apă caldă menajeră, să nu se mai ajungă în justiţie cu procese care dau mereu câştig de cauză asociaţiilor de locatari, dar după mult timp şi după ce luni de zile zeci de mii de oameni au suferit de lipsa apei calde, cu toate consecinţele nefericite ce decurg de aici.

În încheiere, solicit domnului secretar de stat Octav Cozmâncă un răspuns scris şi o intervenţie promptă, în interesul a zeci de mii de cetăţeni ai oraşului Braşov care, de săptămâni, nu au apă caldă.

În anexă, trimit hotărâri judecătoreşti definitive care confirmă furtul de zeci de milioane de lei de la cetăţeni ai oraşului Braşov, în beneficiul Regiei TERMO Braşov.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 
 

Domnul Marţian Dan:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Cu intervenţia domnului deputat Ioan Ghişe s-a încheiat şi acest segment al activităţii noastre de la începutul lucrărilor.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marţi, 21 ianuarie 2025, 11:11