 |
|
În intervenția sa la punctul din ordinea de zi referitor la situația din Ucraina, domnul președinte Bogdan Radu Țîmpău a subliniat interesul deosebit al României, în condițiile în care avem frontiera comună cu Ucraina și o comunitate de peste 400.000 etnici români.
A salutat succesul alegerilor prezidențiale, libere și transparente și alegerea domnului Petro Poroșenco, precum și decizia autorităților din Rusia de a da curs solicitărilor comunității internaționale de a nu extinde ”scenariul Crimeea” și asupra altor regiuni din Ucraina locuite în principal de etnici ruși .
A exprimat încrederea că Moscova va coopera acum cu noua administrație de la Kiev și că va acționa cu înțelepciune și în concordanță cu noua realitate politică, atitudine determinată și de implicarea activă a Uniunii Europene în eforturile diplomatice de detensionare a situației.
A subliniat, în continuare, interesul față de negocierile cvadripartite de la Geneva, dintre Uniunea Europeană, SUA, Ucraina și Federația Rusă, în aplicarea Declarației politice de la Geneva ce prevede, printre altele, că toate grupurile armate ilegale trebuie dezarmate și toate clădirile ocupate trebuie eliberate și returnate proprietarilor lor legitimi, obiective care sunt departe de a fi atinse.
Domnul Țîmpău a reiterat dorința comunității internaționale ca Rusia să recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale din Ucraina, să finalizeze retragerea forțelor militare de la frontiera ruso-ucraineană și să angajeze negocieri cu Ucraina.
A atras atenția că, în pofida unor semnale pozitive, temerile sunt întemeiate iar riscul ca situația să scape de sub control, evoluând spre un conflict militar amplu, nu poate fi ipotetic exclus, astfel încât ar fi indicat să rămânem pregătiți pentru decizii și reacții rapide, adaptate la evoluțiile determinate de Rusia.
A respins argumentele că Federația Rusă ar fi fost ostilizată de acțiuni ale Uniunii Europene sau ale partenerilor săi transatlantici, amintind că premiul Nobel pentru pace acordat Uniunii are deplină acoperire în fapte, întrucât Uniunea s-a afirmat ca putere pașnică și promotorul performant al păcii mondiale.
A susținut crearea unei politici comune solide a Uniunii în domeniul securității energetice, o Uniune a Energiei, pentru a reduce dependența Uniunii Europene de petrolul și gazele naturale rusești, inclusiv prin diversificarea surselor de energie.
Ceilalți membri ai delegației au avut, de asemenea, intervenții substanțiale la alte puncte ale ordinii de zi, apreciate de participanți.
În intervenția sa, doamna vicepreședinte Mihaela Popa a subliniat că politica de vecinătate a Uniunii ar trebui schimbată pentru a răspunde noilor realități politice, inclusiv în ce privește politica de extindere a Uniunii cu Ucraina și Republica Moldova. Doamna senator a adăugat că Uniunea trebuie să fie înțeleasă pe deplin de tineri, să contribuie la îndeplinirea viselor lor, motiv pentru care s-ar impune studierea în școală a istoriei Uniunii Europene.
În luarea sa de cuvânt pe tema programelor destinate tinerilor, doamna senator Popa a exprimat susținerea țării noastre pentru inițiativele care promovează creativitatea tinerilor și lansarea lor în afaceri, dând exemplu Programul pentru stimularea înființării de microîntreprinderi. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM are o componentă destinată sprijinirii inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor, la care se adaugă facilitatea scutirii de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorat de angajatorii tinerilor.
A subliniat oportunitatea înființării postului de comisar european pentru tineret, pentru a avea o politică coerentă la nivelul Uniunii.
Referindu-se la politicile de ocupare a forței de muncă ale Uniunii Europene, doamna deputat Roberta Anastase a semnalat că strategia de ocupare a forței de muncă pe plan european trebuie internalizată de fiecare stat membru, conform situației sale specifice. Doamna deputat a subliniat că impactul și succesul strategiei de ocupare a forței de muncă depinde de eficiența sistemului de educație din fiecare stat membru, ca și de politicile fiscale. De asemenea, doamna Roberta Anastase a reamintit că IMM-urile sunt cele care crează 8 din 10 locuri de muncă în România, iar situația este asemănătoare pe plan european, astfel încât se impune facilitarea accesului acestora la inovare și finanțare, dar și adoptarea unei politici fiscale stabile și favorabile.
Delegația română a propus, a susținut în dezbateri și a obținut includerea în documentul final al conferinței a celui mai mare număr de amendamente dintre delegațiile participante. |
| |
