DECIZIE nr.1.040 din 9 iulie 2009
privind constituționalitatea dispozițiilor art. 154, art. 155 și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților
Textul actului publicat în M.Of. nr. 614/10 sep. 2009

Cu Adresa nr. 51/3.608 din 24 iunie 2009, secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea formulată de 52 de deputați, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. c) din Constituție și al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în legătură cu neconstituționalitatea art. 154, art. 155 și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 16 ianuarie 2006.
La sesizare a fost anexată lista cuprinzând semnăturile celor 52 de deputați. Potrivit acestei liste, autorii sesizării sunt următorii: Gheorghe Albu, Carmen Axenie, Valeriu Alecu, Gabriel Andronache, Mihail Boldea, Daniel-Ionuț Bărbulescu, Adrian Bădulescu, Ioan-Nelu Botiș, Daniel Buda, William Gabriel Brînză, Constantin Chirilă, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Costică Canacheu, Petru Călian, Doinița-Mariana Chircu, Constantin Dascălu, Marius Cristinel Dugulescu, Georgică Dumitru, Adrian Florescu, Stelian Fuia, Tinel Gheorghe, Gabriel-Dan Gospodaru, Marius-Sorin Göndör, Mircia Giurgiu, Gheorghe Ialomițianu, Stelică Iacob Strugaru, Doru Brașoan Leșe, Mircea Lubanovici, Constantin Severus Militaru, Mircea Marin, Petru Movilă, Răzvan Mustea-Șerban, Adrian Henorel Nițu, Clement Negruț, Mihai Doru Oprișcan, Sorin Andi Pandele, Nicușor Păduraru, Ștefan Daniel Pirpiliu, Alin Augustin Florin Popoviciu, Cezar-Florin Preda, Florin Postolachi, Mihaela Stoica, Mihai Stroe, Ștefan Seremi, Andrei-Valentin Sava, Mihai Surpățeanu, Toader Stroian, Mihaela Ioana Șandru, Mircea-Nicu Toader, Gelu Vișan, Iulian Vladu și Valerian Vreme.
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. J3.074 din 24 iunie 2009 și formează obiectul Dosarului nr. 5.051/2009.
În motivarea sesizării autorii acesteia arată, în esență, că, aplicând prevederile art. 154, art. 155 și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia de regulament și plenul Camerei Deputaților au dat o interpretare neconstituțională acestor prevederi, potrivit căreia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate solicita începerea urmării penale a unui deputat care a avut și calitatea de ministru doar o singură dată. Această interpretare a pornit de la premisa că hotărârea plenului Camerei Deputaților referitoare la începerea urmăririi penale are caracter irevocabil și definitiv, bucurându-se de autoritate de lucru judecat și putere de lege, precum și că o nouă cerere de avizare a începerii urmăririi penale este inadmisibilă. Or, autorii sesizării arată că o asemenea interpretare este contrară principiului separației puterilor în stat, reprezentând o imixtiune a legislativului în activitatea autorității judecătorești, întrucât Camera Deputaților ar acționa ca o instanță de judecată extraordinară. De asemenea, autorii sesizării consideră că este încălcat și principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Astfel, arată că acest principiu constituțional presupune că toate persoanele au o vocație egală de a fi judecate după aceleași dispoziții legale, fie că sunt dispoziții de fond sau de procedură. În consecință, solicită Curții Constituționale "să se constate faptul că în materia punerii sub urmărire penală a membrilor Guvernului, reglementată de art. 154-156 din Regulamentul Camerei Deputaților, o a doua cerere de punere sub urmărire privind aceeași persoană, același dosar, cu aceleași infracțiuni, este admisibilă, iar hotărârea de respingere a cererii de punere sub urmărire a unui membru al Guvernului nu are un caracter definitiv irevocabil și de autoritate de lucru judecat." În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost trimisă președintelui Camerei Deputaților, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
Președintele Camerei Deputaților nu a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile criticate din Regulamentul Camerei Deputaților, raportate la prevederile Constituției României, și dispozițiile Legii nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele:
Curtea este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor criticate din Regulamentul Camerei Deputaților cu care a fost sesizată.
Obiectul sesizării îl constituie dispozițiile art. 154, art. 155 și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:
- Art. 154: "Camera Deputaților are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.";
- Art. 155: "(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfășurate în condițiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are și calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.
(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3) Cererea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.";
- Art. 156: "În cazul în care Camera Deputaților decide să ceară urmărirea penală, președintele Camerei va adresa ministrului justiției o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înștiința pe Președintele României pentru eventuala suspendare din funcție a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută." În opinia autorilor sesizării, textele din regulament menționate încalcă prevederile constituționale cuprinse în: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, art. 124 alin. (2) prin care se arată că "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți" și art. 126 alin. (1) și (5) potrivit cărora "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege" și este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.
Examinând sesizarea de neconstituționalitate formulată, Curtea Constituțională constată că motivarea acesteia nu are în vedere neconstituționalitatea prevederilor art. 154, art. 155 și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților în sine, ci modul în care aceste prevederi au fost interpretate de către Comisia de regulament, precum și de către plenul Camerei Deputaților.
Așa fiind, Curtea apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele ce țin de modul de interpretare și aplicare a Regulamentului Camerei Deputaților nu pot fi supuse controlului instanței de contencios constituțional.
În acest sens, sunt relevante cele reținute de Curte în considerentele Deciziei nr.710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.358 din 28 mai 2009, prin care s-a arătat că, "potrivit art. 146 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Camerelor Parlamentului, controlul exercitat de Curte fiind un control de conformitate cu dispozițiile Legii fundamentale. Dacă, ignorând prevederile art. 146 lit. c) din Constituție și pe cele ale art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională și-ar extinde competența și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai că ar pronunța soluții fără temei constituțional, dar ar încălca astfel și principiul autonomiei regulamentare a Camerei Deputaților, reglementat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuție a Camerei Deputaților, așa încât contestațiile deputaților privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competența exclusivă a Camerei Deputaților, aplicabile, în acest caz, fiind căile și procedurile parlamentare stabilite prin propriul regulament, după cum și desfășurarea procedurii legislative parlamentare depinde hotărâtor de prevederile aceluiași regulament, care, evident, trebuie să concorde cu normele și principiile fundamentale." Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. c) și ale art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, precum și al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), ale art. 27 și ale art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că sesizarea de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 154, art. 155 și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților este inadmisibilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică președintelui Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 9 iulie 2009 și la aceasta au participat: Ioan Vida, președinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader, Puskás Valentin Zoltán și Augustin Zegrean, judecători.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea


Sâmbătă, 25 mai 2024, 02:04

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.