Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe dec. 2015 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 9 decembrie 2015 ora 20:30

6. Avizul comun întocmit de Comisiile pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului asupra mandatului României la reuniunea Consiliului European din 17-18 decembrie 2015
s-a luat act consultă

Avizul comun întocmit de Comisiile pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului asupra mandatului României la reuniunea Consiliului European din 17-18 decembrie 2015 Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Este vorba de avizul comun întocmit de Comisiile pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului din data de 8 decembrie cu privire la mandatul pe care președintele statului l-a dat primului-ministru al României pe cele șase teme stabilite pentru următoarea ședință a consiliului.

Dacă sunt obiecții, comentarii la mandat?

Nu sunt. Atunci Biroul permanent ia act de acest lucru.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să revin asupra acestui subiect și să vă aduc încă o dată la cunoștință că procedura pe care o urmăm este incorectă, nu respectă nici Legea 373, nici Decizia Curții Constituționale care amândouă vorbesc despre aprobarea dată de Parlament.

Aprobarea dată de Parlament înseamnă că, pe baza avizului dat de Comisiile de afaceri europene, ar trebui ca acest lucru să-l formalizăm printr-o Hotărâre a Parlamentului adoptată în plen. Avizul comisiilor nu ține loc de aprobare a Parlamentului.

Legea 373, după ce a fost adoptată, a făcut obiectul unei sesizări de neconstituționalitate în 2013 din partea președintelui de atunci și sesizarea de neconstituționalitate care se referă la articolul 18, alineatul 1, 2 și 3 a fost respinsă. Alineatele 1, 2 și 3, articolul 18 din Legea 373 vorbește foarte clar despre situația în care primul-ministru vine în Parlament cu proiectul de mandat pentru reprezentare la Consiliul European și despre obligația Parlamentului de a dezbate și a aproba acel raport.

Prin urmare, vă solicit să includem pe ordinea de zi a ședinței comune a Camerei și Senatului, până în data de 17 decembrie, când pleacă domnul Cioloș la Bruxelles, un punct distinct în care să discutăm, să dezbatem în sensul în care grupurile să-și poată preciza punctul de vedere. Avem raportul comisiei și supunem votului proiectul de mandat care este neschimbat în urma avizului comisiilor, în fine, și îl supunem aprobării, lucru care ne dă posibilitatea să formalizăm, așa cum v-am spus, printr-o hotărâre a Parlamentului aprobarea acestui mandat.

Aceasta este și practica europeană în toate țările. Acest lucru îl spune și Curtea Constituțională.

Aceasta este propunerea pe care v-o fac.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi, este un șef de Departament de afaceri europene aici? Nu este. Are cineva Legea 373, articolul 18 cu privire la posibilitatea de a adopta., "poate adopta un proiect de hotărâre"? Că scrie "poate".

Deci, dragi colegi, proiectul de mandat ca și COM-urile pe care le adoptăm în baza Tratatului de la Lisabona la care noi suntem parte, pe toate Comisiile de afaceri europene, nu judecăm în procedura pe care o avem de aprobare a unei legislații. Mandatul pe care îl dă Parlamentul are două componente în toate statele europene, un mandat care să dă de către Comisiile de afaceri europene și un mandat care este modificat și pe care Parlamentul atunci îl supune, printr-un proiect de hotărâre, aprobării plenului reunit.

Dacă mandatul este la nivelul Comisiei de afaceri europene și majoritatea statelor au acest lucru în anumite limite, îl dau primului-ministru cu avizul Comisiilor afacerilor europene care, așa cum aveți și dumneavoastră la Senat, cum avem și noi la Cameră, are două componente ca și la COM-uri.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Dar vine și hotărârea și decizia Curții 400 nu știu cât din 2013.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

În momentul în care președintele statului, care prin alte decizii ale Curții Constituționale a retrimis această Lege 373 la Parlament, în România mandatul la Consiliu îl are președintele statului. Președintele statului nu este obligat să prezinte în fața Parlamentului, sub nici o formă, la cererea noastră, punctul de vedere și mandatul pe care îl are.

În varianta în care președintele predă mandatul primului-ministru al României, în acest capitol 78 scrie: "Se poate adopta printr-un proiect de hotărâre". Cum se poate adopta? Dacă Parlamentul României, prin cele două comisii reunite, modifică mandatul dat de către președinte primului-ministru. Acest lucru poate să-l facă.

Aici apar două probleme, ca și la COM-urile pe care noi le aprobăm. Noi aprobăm COM-urile.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Dar e greșit. Nu e corect ce spuneți. În cazul în care primul-ministru vine și prezintă un proiect de mandat, proiectul de mandat nu este dat de președinte. Scrie foarte clar: proiectul de mandat este al primului-ministru, care are obligația să ceară aprobarea Parlamentului. Numai în situația pe care ați menționat-o anterior, președintele se duce la Consiliul European, nu are nicio obligație de a veni și a supune mandatul aprobării Parlamentului.

În cazul în care e primul-ministru, primul-ministru nu primește mandat de la președinte și de aceea, conform raporturilor stabilite între Guvern și Parlament, trebuie să vină să ceară aprobarea Parlamentului.

Vă rog să citiți și legea și Decizia Curții Constituționale. Am stat ieri și alaltăieri și le-am răsfoit pe toate părțile, pentru că am spus că poate greșesc eu, ceea ce nu este exclus niciodată, dar m-am uitat de multe ori. M-am consultat și cu cei din serviciile de la noi, de la Senat. Vă rog, uitați-vă cu multă atenție. Sunt două proceduri total distincte și total separate. Când vine primul-ministru e altă procedură. Nu are legătură cu președintele. Vine, se supune mandatul, se dezbate, se poate modifica sau nu și Parlamentul îl adoptă și-i dă mandat.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi, fiecare dintre noi are dreptatea lui. Eu vă citesc articolul și alinatul - "Controlul parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European". Art.18 alin.(2): "Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate (repet, "poate") adopta propuneri privind mandatul". Poate! "Propunerile adoptate în conformitate cu alin.(2) (spune la următorul alineat) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern". Deci, proiectul de mandat pe care Parlamentul României îl primește - nu-l inițiem noi noaptea, în somn, ci Guvernul, pe care îl primește de la președinte, în acest caz.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Nu-l primește de la președinte.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îl inițiază pe baza propunerilor date de președinte și-l trimite Parlamentului României.

Guvernul României vine cu un proiect. Dacă noi modificăm proiectul de mandat, vine la noi, la Birourile permanente reunite, ca și la celelalte COM-uri, care sunt nelegislative, pentru că acesta este nelegislativ, este un mandat. Mandatul nu este legislativ. Nu votăm ceva care se va transforma într-o directivă europeană, ci este opinia noastră și a altor state.

Atunci, îl păstrăm în Biroul permanent. Dacă modificăm, îl trimitem în plen, așa cum facem și cu COM-urile. La COM-uri, dacă COM-urile au caracter legislativ, scrie în Regulamentul nostru și la Senat, pe baza acestei legi suntem obligați să-l ducem în plen și-l dezbatem în plen.

Până când am avut această lege în 2013, niciun Guvern al României de la 1 ianuarie 2007 nu a cerut vreun mandat. Niciunul, pentru că nu a vrut.

Astăzi avem următoarea chestiune. Domnul Cioloș a trimis un proiect de mandat, pe care noi l-am aprobat în Comisiile pentru afaceri europene, nemodificându-l și, pe principiile pe care le-am formulat la celelalte COM-uri, îl aprobăm în Biroul permanent.

Putem la fel de bine să ne ducem și în plen să-l dezbatem, așa cum le dezbatem și pe celelalte. Președintele Comisiei de afaceri europene intervine, nu interesează pe nimeni. Dar, dacă e să respectăm regulile care se întâmplă și în celelalte Parlamente, atunci eu vă propun, pentru că suntem reprezentanții tuturor grupurilor politice parlamentare, să mergem până în Biroul permanent.

Dacă era o virgulă modificată în proiectul de mandat de către Comisiile de afaceri europene, atunci era un nou proiect, pe care noi îl trimiteam în plen.

Ambele variante pot fi luate în calcul. Dar vă spun încă o dată, la alin.(2): "Parlamentul poate." Nu este obligat.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Ceea ce faceți dumneavoastră acum - și-mi cer scuze că o să vă critic - este total incorect, în sensul în care ceea ce vorbim de 10 minute s-a tranșat prin vot luni. Ce discutăm astăzi?

Deci, din punctul meu de vedere, Parlamentul, dacă și-a dat un vot, s-a închis subiectul. Astăzi n-am făcut decât să luăm act de hotărârea Birourilor permanente reunite de luni. De ce rediscutăm? Și de aceea vă critic și-mi pare rău, nu trebuia să reluați subiectul. El a fost tranșat o dată și închis.

Procedura a fost stabilită, ea a fost respectată, a venit avizul, s-a luat act de el și am închis procedura, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Galan.

Domnul Constantin Galan:

Domnule președinte Zgonea, eu cred că ar trebui să nu-i luați dumneavoastră rolul Parlamentului și, în cazul acesta, dacă spuneți că, în seara aceasta, comisiile reunite pot decide, haideți să decidem și despre buget și nu mai este nevoie de Parlament. Dacă domnul Tăriceanu spune că votul trebuie să-l preia Parlamentul iar dumneavoastră spuneți că o comisie, înseamnă că putem reduce și cheltuielile și ne rezumăm la 20 de oameni și ei iau hotărârea pentru o țară întreagă.

Eu cred că nu este corect. Dumneavoastră probabil că vedeți lucrurile dintr-un unghi, dar vedeți că din unghiul acela se pot vedea și altfel lucrurile. Interpretați cum doriți. Nu este corect.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu sunt coleg cu dumneavoastră și pot să vă spun că știu foarte bine care este diferența dintre ciment și beton. Aceasta este diferența între o opinie a Parlamentului sau un mandat nelegislativ dat ex-ante, pe afaceri europene, și un vot pe care îl dă Parlamentul într-un proiect de lege, cu avizul comisiilor de specialitate.

Pentru cei care nu se pricep la acest lucru, este foarte greu și de aceea am explicat procedura. Noi am plecat de la această dezbatere pentru că în celălalt Birou permanent, la care eu am lipsit, fiind plecat în delegație oficială, s-a făcut referire la corpul unei decizii de respingere ca nefondată a unei cereri a președintelui României, iar în corp, Curtea Constituțională, fără obligația noastră, că nu poate să legifereze Curtea Constituțională, a explicat că Parlamentul este suveran și poate pe art.18 alin.(2) - dacă vrea face mandat, dacă nu, zice "am luat act de proiectul tău de mandat și mie îmi convine", în cele două cazuri, în Comisia de afaceri europene sau direct în plen, dacă îl modifică. Această chestiune este obligatorie, pentru că aceasta este lege.

Decizia Curții Constituționale de a respinge ca nefundat un proiect de lege și în explicații Curtea Constituțională aduce niște argumente din alte state și le spune acolo, nu sunt obligatoriu valabile pentru Parlamentul României, că nu legiferează Curtea Constituțională. Și este singura decizie care a fost la bază, prezentată de câțiva reprezentanți ai departamentelor de afaceri europene ca marea filozofie; noi, dacă avem o decizie prin care Curtea Constituțională respinge ca nefondată contestația mea, ca membru al Partidului Social Democrat, sau a celor de la PNL, aceasta nu înseamnă că ce scrie în corp eu sunt obligat să introduc în lege.

Acesta este fondul discuției de la ultimul Birou permanent reunit. E o decizie prin care Curtea Constituțională își motivează respingerea contestației făcute de către domnul președinte Traian Băsescu în 2013, care voia să blocheze această lege, raporturile dintre Parlament și Guvern în materia afacerilor europene, care nu închid numai mandatul de la Consiliu, ci sunt mult mai complexe.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Bun. Deci, domnule deputat Nicolăescu, eu am crezut că experiența pe care ați câștigat-o în ultima perioadă, în ultimii ani în viața politică și parlamentară v-a adus la înțelepciunea proverbului latin: "Errare humanum est". Perseverare, știți cum este, diabolicum.

Vreau să vă citez din lege, că noi am vorbit poate mai mult sau mai puțin aproximativ. Legea 373, la articolul 18, alineatul 2, alineatul 1, spune ce trebuie să facă Guvernul, Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului propunerea de mandat pe care delegația României intenționează să o prezinte.

Doi. Vă rog să fiți puțin atenți! Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul, adică modificări ale Parlamentului.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Poate.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Da, da, propuneri. Eu subliniez: poate adopta propuneri.

Am spus următorul lucru: poate. Eu am subliniat, dar este vorba de propuneri, nu e vorba de "poate adopta hotărâri", nu. Este vorba de propuneri. Propunerile adoptate în conformitate cu alineatul 2 se includ în proiectul de mandat.

Deci, dacă sunt propuneri, dar dacă nu sunt propuneri ce spune legea? Legea nu spune nimic. A.., nu mai este nevoie de vot, este suficient votul comisiilor? Și atunci, am decizia Curții Constituționale ca urmare a sesizării făcute de domnul președinte la vremea respectivă pe articolul 18, alineatul 1, 2 și 3 care este respins în totalitate. Am să vă citez un pic cu dificultate că este scris foarte mărunt.

Președintele a vrut să sesizeze Curtea că articolele sunt neconstituționale și a respins cererea președintelui, deci, articolele sunt constituționale.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Adică Parlamentul poate.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Dar nu este vorba de propuneri, dom’le! Este vorba de propunerea de mandat, nu este vorba de propuneri de modificare ale mandatului! Nu faceți distincția între două lucruri simple? Voi tot o țineți înainte că este vorba de propuneri de modificare și eu vă spun că este propunerea de mandat ce discutăm acum. Nu au făcut Comisiile de afaceri europene propuneri de modificare, perfect. Perfect, nu au făcut propuneri de modificare, mandatul rămâne așa cum este. Ce facem mai departe?

Uitați ce spune Decizia Curții: "Atunci când deleagă atribuția sa de participare la reuniunile Consiliului European, președintele poate formula conținutul mandatului, iar primul-ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe".

Deci, proiect de mandat pe care Parlamentul să îl aprobe. De asta vorbim, nu vorbim de propuneri de modificare.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dați-mi voie să vă citez eu un articol. Eu am citit-o foarte bine și o cunosc, de 15 ani în Comisia aceasta de integrare. Eu vă mai citez ceva de la pagina 5 pct.2, așadar, toată explicația, care până la urmă, respinge cererea lui Băsescu: "Atribuția de a participa la reuniunile Consiliului aparține reprezentanților de la nivel ministerial al fiecărui stat membru"; 5.2, potrivit articolului 3, alineatul 2 din lege: "Hotărârea Parlamentului sau a uneia din cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziției naționale de negociere în Consiliu". Îi dai un mandat, nu este legislativ.

De asemenea, "Guvernul motivează în scris în cel mai scurt timp susținerea acestei poziții. În consecință (spune Curtea Constituțională), Guvernul este cel care stabilește în final conținutul mandatului sau al mandatului general, după caz, la Consiliul Uniunii Europene în sensul articolului 2, alineatul 3 și lit.f) din lege. Acesta nu poate stabili conținutul mandatului sau ale mandatelor generale decât într-o ședință de Guvern, la care președintele României poate participa".

Dacă președintele spune: dom’le, nu vreau eu să mă duc la Consiliu, deleg Guvernul. Guvernul trimite către Parlament proiectul și aici există două variante. Și varianta domnului Tăriceanu este universal valabilă, dar niciun stat nu o folosește cu dezbatere doar în plen, ci în anumite condiții stabilite prin regulament sau prin lege la nivelul Comisiilor de afaceri europene, iar în momentul în care proiectul de mandat cerut de către Guvern este modificat sau este extins sau este simplificat, se transmite către Birourile permanente ale acelui Parlament sau către Biroul permanent care se duce cu el în plen, pentru că este o modificare a mandatului pe care îl cere în ședința de guvern Guvernul unui stat Parlamentului și este corect.

Eu asta am spus. Noi avem în acest moment date nelegislative, aprobarea Birourilor permanente reunite care sunt de acord cu poziția pe care o exprimă Parlamentul României prin vocea Comisiei de afaceri europene, care s-a consultat ex ante cu comisia de specialitate. În acest caz, în acest mandat, Comisiile de afaceri europene au discutat cu primul-ministru al României, au constatat că mandatul, așa larg cum este cerut de către Guvern, corespunde cerințelor și exigențelor Parlamentului României, Comisiilor de afaceri europene și nu au obiecții.

Și atunci, pe baza unui comportament pe care l-am avut la mandate nelegislative, scrise în textul legii, am propus să aprobăm în Biroul permanent reunit. Aceasta nu înseamnă că creăm o cutumă și că de mâine încolo vom face așa, ci doar pentru acest caz, astfel încât primul-ministru să vină, așa cum am discutat cu el, și înainte dar și după să ne spună ce a făcut acolo.

Rolul Parlamentului este să fie informat. Până astăzi, nu a fost niciodată informat cu ce s-a întâmplat decât în momentul în care domnul Băsescu i-a dat domnului Victor Ponta care, după ce a fost, nu înainte, deși legea era în vigoare, ne-a informat ce s-a întâmplat la Consiliu. Asta este opinia mea pe care mi-o susțin.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte, este o mică diferență. Haideți să vă spun ceva. Rolul Parlamentului este să dezbată și să aprobe legi, hotărâri ș.a.m.d. Opinia publică, avem datoria, să o informăm. Este o diferență mare. Noi nu suntem aici organism de informare, să primim informări. Este o diferență fundamentală de viziune asupra rolului Parlamentului.

Punctul doi. Nu cred că domnul Cioloș este de sticlă și se sparge dacă vine în Parlament și asistă la luările de poziție ale liderilor grupurilor parlamentare, care pot să aibă o părere în consens cu mandatul sau pot eventual să aibă o părere care să nu fie în consens cu mandatul dar, având în vedere că Parlamentul este suveran, votează în consecință și îi dă mandat primului-ministru. Nu văd unde este problema. Ce este mic și trebuie să-l apărăm, să nu se spargă? Care este problema?

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu îi iau eu apărarea domnului Cioloș, poate să se apere singur, dar sunt două chestiuni.

În primul rând, primul-ministru al României a venit în Parlament și a cerut, la aprobarea Guvernului, dacă avem o altă opinie în Comisiile de afaceri europene.

Noi am decis în Comisiile de afaceri europene, așa cum a zis domnul Nicolăescu, în Birourile permanente reunite.

Doi. Ceea ce spuneți dumneavoastră nu este interzis pentru că noi putem, după ce se duce la Consiliu, să cerem primului-ministru, dacă dânsul nu vine în următoarea săptămână, să informeze Parlamentul României cu ce a discutat acolo și atunci, în urma informării, așa cum am mai făcut și cu domnul Victor Ponta, care a fost primul prim-ministru care a făcut acest lucru, să avem dezbateri și să criticăm dacă anumite poziții au fost în afara mandatului. Atâta timp cât pentru prima dată îi dăm mandat nu putem să-l criticăm pe om și să-i dăm cu piatra în cap. Să-l vedem cum duce mai departe cele șase puncte de pe ordinea de zi a Consiliului, ce face.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Nu, dar poate veneau toți și astă seară toată lumea, într-un cuget, urmau să-l laude.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Am luat act de mandatul care este transmis de Comisiile de afaceri europene în urma deciziei Biroului permanent reunit de data trecută, la care eu nu am participat, și am luat act și de cererea președintelui Senatului ca domnul prim-ministru să vină.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Care nu se mai poate supune votului, pentru că unii dintre colegi au plecat.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu. Sunt aici, în hol.

Domnule secretar general, să formulați o scrisoare prin care noi am luat act de acest mandat. Birourile permanente reunite aprobă mandatul Comisiilor de afaceri europene, dar cere primului-ministru ca după ce se duce în Consiliu să vină să prezinte Parlamentului rezultatul mandatului pe care l-a avut.

Mulțumesc foarte mult.

Declar ședința închisă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 15 aprilie 2024, 3:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro