Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Relații publice > Versiunea pentru printare
Ca simplu iubitor al sportului, dar și ca președinte al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport a Camerei Deputaților, nu pot decât să salut inițiativa Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori (AFAN) care, împreună cu Ministerul Tineretului și Sportului a organizat joi, 28 martie a.c. Conferința intitulată "Sportul Românesc - moment zero".

Beneficiind de prezența unor personalități marcante ale lumii sportului și de reprezentanți ai autorităților centrale cu responsabilități în acest domeniu (dintre care nu au lipsit premierul Victor Ponta, ministrul de resort Nicolae Bănicioiu sau reprezentanți ai comisiei pe care o reprezint), conferința și-a propus lansarea unui semnal de alarmă față de starea precară în care se găsește astăzi sportul național, începând cu baza materială absolut insuficientă și continuând cu baza de selecție necesară sportului de performanță din ce în ce mai restrânsă.
M-a bucurat atât faptul că Primul Ministru al Guvernului României și-a găsit timp să participe la eveniment, în ciuda programului încărcat, cât și disponibilitatea sa totală de a sprijini revigorarea sportului românesc, semn al recunoașterii importanței pe care actuala putere politică o acordă acestui domeniu. Mi-a făcut plăcere să constat, de asemenea, că ministrul Nicolae Bănicioiu și secretarul de stat pentru sport, doamna Carmen Tocală, au deja pregătită o strategie în acest domeniu, urmând ca în perioada imediat următoare să înainteze Parlamentului României un proiect de lege care vizează îmbunătățirea substanțială a actualului cadru normativ.
Ceea ce nu m-a putut bucura, însă, este constatarea aproape unanimă a faptului că în toți acești ultimi 23 de ani sportul românesc nu a beneficiat, din nefericire, de o strategie coerentă și eficace pe termen mediu și lung, mergându-se, mai degrabă, pe abordări punctuale, subordonate unor obiective imediate, în dauna unor obiective de natură să contribuie la realizarea unui cadru de dezvoltare propice atât sportului de performanță, cât și celui de masă. Iată că a venit și neplăcutul moment în care suntem nevoiți să recunoaștem că am sacrificat munca de reconstrucție și de dezvoltare a mișcării noastre sportive în favoarea unei recolte de medalii și de rezultate din ce în ce mai firave!
Sigur, una dintre scuzele veșnic invocate este cea legată de permanenta insuficiență a fondurilor alocate. Este adevărat, niciodată în ultimii ani sportul românesc nu a avut suficienți bani pentru a se revigora, cel mai acut resimțindu-se acest lucru la nivelul cluburile care ar trebui să pregătească copiii și juniorii, adică tocmai la nivelul care asigură baza de selecție. Ca să nu mai vorbim de atenția absolut marginală de care s-a bucurat sportul de masă sau sportul școlar, adică exact acele sectoare responsabile în mod direct de împuținarea numărului de pacienți tineri care frecventează spitalele și cabinetele medicale!
Din fericire, la nivel guvernamental situația pare a se schimba radical, ținând cont de faptul că decidenții în domeniu, în frunte cu Primul Ministru, au hotărât, deja, nu doar mărirea numărului de ore de educație fizică din programa școlară, ci și revigorarea competițiilor sportive cu caracter de masă organizate la nivel național. Dar toate aceste măsuri nu cred că sunt suficiente, după părerea mea, pentru îmbunătățirea radicală a situației în care se găsește sportul la ora actuală!
Nu neg deloc posibila subfinanțare de până acum a domeniului, însă nu pot să nu constat, pe de altă parte, că și fondurile care au fost puse până acum la dispoziția acestui sector nu au fost, totdeauna, folosite cu eficiență maximă. Ne-am încăpățânat să creăm fel și fel de noi federații sportive naționale, reprezentând ramuri care de care mai exotice, în loc să concentrăm resursele pe sporturi în care România are, deja, tradiție și rezultate. Dar cel mai grav este că am neglijat, în cele mai multe cazuri, dezvoltarea unei autentice școli naționale de pregătire a managementului sportiv, care să beneficieze de aportul pe care l-ar fi putut aduce în acest sens puținii specialiști români și foarte mulții specialiști ce ar fi trebuit aduși din țările cu mare tradiție în acest domeniu!
Și fiindcă fotbalul este cel mai popular sport de pe planetă, m-aș referi la exemple din acesta pentru a întări afirmațiile anterioare.
Știm cu toții că Argentina, spre exemplu, nu este cea mai stabilă economic țară din lume, nu tocmai demult traversând una dintre multele sale crize economice acute. Cu toate acestea, nu doar că echipa națională de fotbal a acestei țări este dublă campioană mondială, dar clubul de fotbal Boca Juniors este, alături de A. C. Milan, cel mai titrat din lume după numărul trofeelor aflate în vitrina sa. Ei bine, aceste rezultate aparent uimitoare au fost posibile, în primul rând, datorită unui management extrem de bine pus la punct și de eficient! Există companie de taxi Boca, există lanțuri de magazine Boca și există chiar și vinuri Boca. Produse, evident, de podgoria Boca!!! Toate aceste structuri comerciale aduc suficienți bani pentru ca echipa de fotbal să-și poată permite achiziționarea unor vedete așa cum sunt sau au fost Nicolas Gaitan, Martin, Palermo, Juan Roman Riquelme, sau magistralul Diego Armando Maradona!
Trecând oceanul în bătrâna noastră Europă, putem face un popas în Anglia, acolo unde constatăm că, în pofida sumelor uriașe investite în ultimii ani de prinți ai petrolului din lumea arabă sau de investitori ruși în cluburi precum Manchester Citz sau Chelsea Londra, cel mai de succes club de fotbal continuă să fie (atât în plan sportiv cât, mai ales, în cel financiar) Manchester United, succes datorat în principal stabilității sale manageriale, de destinele sale ocupându-se de peste un sfert de secol acest geniu al managementului sportiv care este Sir Alex Ferguson.
Iată, deci, nu doar banii contează atunci când este vorba de obținerea unor rezultate de succes, în sport și în oricare alt domeniu. Nu contest în nici un fel importanța acestora, desigur, dar dacă resursele financiare avute la dispoziție nu sunt dublate de priceperea necesară la nivelul manageriatului, atunci putem spune că vorbim de bani aruncați în vânt. Sau, fiindcă tot ne aflăm la final de săptămână, pe apa sâmbetei!
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 5 august 2020, 14:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro