Camera Deputatilor

Doamna Daniela Oteşanu:

"Toleranţă zero faţă de abuzurile asupra copiilor"

În această lună, în urmă cu câteva zile, respectiv 19 şi 20 noiembrie, au fost marcate Ziua internaţională de prevenire a abuzului asupra copilului şi Ziua internaţională a drepturilor copilului, evenimente care se organizează în fiecare an, cu scopul ca fiecare comunitate să conştientizeze consecinţele pe care le au abuzurile, fie că sunt de ordin psihologic, social, economic, fizic sau sexual, în educarea minorilor.

Interesul superior al copilului este cel care trebuie să primeze în orice familie şi societate, indiferent de situaţia în care se află.

Abuzul asupra copilului, abandonul şcolar şi delincvenţa juvenilă sunt probleme care afectează şi dăunează comunitatea din care fac parte, dar, mai mult decât atât, are influenţe negative în dezvoltarea comportamentului minorului. În urma abuzurilor de care suferă o persoană în copilărie, la maturitate poate deveni un om introvertit, poate avea atacuri de panică şi chiar tentative de suicid.

Fiecare copil se naşte cu acelaşi drept inalienabil, de a avea un început sănătos în viaţă, o educaţie şi o copilărie sigură, toate fiind esenţiale pentru dezvoltarea lui viitoare, pentru a deveni un adult responsabil şi implicat în viaţa socială şi economică a comunităţii din care face parte. Un copil lipsit de protecţie împotriva conflictelor, violenţei sau abuzului, a exploatării şi discriminării, a muncii de la o vârstă fragedă se poate alege cu traume fizice şi emoţionale permanente, având consecinţe profunde.

Copilul nu poate înţelege abuzul la fel ca un adult, nu poate reacţiona la fel şi mai ales nu se poate apăra asemeni unui adult.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie a înregistrat, în 2017, 15.386 cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, din care 6.758 în mediul urban şi 8.628 în mediul rural. Conform acestor statistici, cele mai multe cazuri au fost de neglijare, respectiv 11.129. Totodată, au fost înregistrate 1.235 cazuri de abuz fizic, 1.736 de abuz emoţional şi 762 de abuz sexual. La acestea se adaugă 356 de cazuri de exploatare prin muncă, 55 de exploatare sexuală şi 113 de exploatare pentru comiterea unor infracţiuni.

În acest moment, legislaţia naţională, dar şi cea internaţională protejează interesul superior al copilului, prin incriminarea abuzului de orice formă asupra minorului.

România a adoptat legislaţia Uniunii Europene cu privire la prevenirea şi combaterea abuzului asupra minorului, iar serviciile oferite de statul român sunt din ce în ce mai axate asupra preîntâmpinării abuzului, prin intermediul multiplelor campanii de sensibilizare a opiniei publice şi prin informarea asupra efectelor nocive pe care abuzul le are asupra copilului.

În acest sens, cred că este nevoie în continuare de organizarea de acţiuni permanente pentru informarea şi educarea părinţilor privind consecinţele grave pe care le are abuzul de orice fel asupra copilului, precum şi de realizarea mai multor campanii naţionale de conştientizare şi sensibilizare a populaţiei asupra problemelor abuzului şi consecinţele de ordin legal, social, uman, psihic, fizic, educaţional, relaţional şi cognitiv asupra copilului.

În acelaşi timp, consider că trebuie să creăm un sistem solid şi coerent de baze de date la nivel naţional şi local, care să cuprindă cât mai multe informaţii privind cazurile instrumentate şi diversele statistici care pot decurge de aici, în vederea îmbunătăţirii strategiilor de intervenţie, rezolvare şi monitorizare a cazurilor de abuz asupra copiilor.

Fiecare copil are dreptul să trăiască şi să se dezvolte într-un mediu pozitiv, care să îl stimuleze la nivel cognitiv, emoţional, social şi comportamental!