Camera Deputatilor

Domnul Dumitru Mihalescul:

"La mulţi ani, România mea!"

Unirea tuturor românilor într-o Românie Mare a fost, fără îndoială, cel mai important proiect al neamului românesc. Pentru România de care ne bucurăm astăzi, căreia, pe 1 decembrie, îi vom sărbători frumoasa vârstă de 100 de ani, s-au jertfit generaţii întregi de români, militari, ţărani şi politicieni responsabili. La Centenarul Marii Uniri, am decis să aduc aminte numai câteva dintre cuvintele rostite de cei cărora le datorăm, în mod fundamental, România de astăzi.

Ferdinand I, Întregitorul neamului românesc - "După Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră dintre cele mai scumpe - Ardealul (...) Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice, bazate pe principii democratice (...) ele sunt cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii, de apostoli ai idealului naţional (...) Să consacrăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar şi unirea în muncă roditoare, prin strigătul: Trăiască România mare, puternică şi unită!"

Ion I. C. Brătianu, prim-ministrul liberal care a dus România nu numai către Unire, ci şi către prosperitate - "Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român, care de sute şi sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne uneşte astăzi şi care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie...".

Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii româneşti - "În faţa asupririlor şi nedreptăţilor, pe cari nu le puteam opri, ne-am retras resemnaţi la vetrele familiilor şi la altarele bisericilor noastre; şi acolo am străjuit cu neadormită grijă şi am salvat scumpele comori ale sufletului: legea, limba, datinile strămoşeşti şi toată moştenirea fiinţei noastre etnice de Români. Ceasul deschiderii a sosit. Nu putem şi nici n-am avea lipsă să retezăm Carpaţii, căci ei sunt şi trebuie să rămână şi în viitor inima Românismului, dar simţesc că astăzi (...) vom deschide larg şi pentru totdeauna porţile Carpaţilor, ca să poată pulsa prin arterele lor cea mai caldă viaţă românească şi ca prin aceasta să ni se înfăptuiască acel vis neîndeplinit, copil al suferinţei, de-al cărui dor au adormit şi moşii şi părinţii...".

Înaintaşii noştri şi-au dorit din tot sufletul o Românie unită şi prosperă, o Românie în care românii să trăiască în armonie, fără lipsuri şi cu credinţa în Dumnezeu. Generaţia de astăzi are obligaţia de a veghea ca România să devină puternică prin credinţă, cultură, limbă, tradiţii, educaţie sau prin economie. Să cinstim România nu numai în ziua de 1 decembrie, ci în fiecare zi a vieţii noastre, prin faptele noastre şi prin ceea ce noi construim pentru ţara noastră.

Pentru politicienii de astăzi sau de mâine, Unirea de la 1918 înseamnă responsabilitate şi datorie faţă de ţară. Pentru politicienii din toată ţara, pentru cei care decid astăzi asupra ţării, am selectat acele părţi din discursul lui Brătianu, al lui Ferdinand Întregitorul sau Miron Cristea. Ori de câte ori lucrează pentru ţară, să nu uite jertfa nenumăratelor generaţii, onestitatea şi curajul politicienilor din urmă cu un secol, care au pus ţara mai presus de viaţa lor. Centenarul trebuie să ne aducă aminte că România nu este un dat, ci este o floare pe care trebuie să o îngrijim în fiecare zi, fiecare după puterea lui.

Dumnezeu să ne dea înţelepciune să ducem mai departe ceea ce au clădit înaintaşii noştri!

La mulţi ani, români de pretutindeni!

La mulţi ani, ţara mea dragă, România!