Camera Deputaților

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ghizdeanu, pentru domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Ion Ghizdeanu (președintele Comisiei Naționale de Prognoză):

Mulțumesc.

Întrebările domnului deputat Gheorghe Florin au ca subiect principal deficitul, problemele relaxării fiscale și devansarea reducerii accizei la motorină. Răspunsul este în scris, a fost transmis, dacă nu a ajuns, avem o copie.

Și aș dori, dacă se poate, pentru că sunt foarte multe cifre și nu se supără domnul deputat că i-l dau în scris, să reduc un pic expunerea legată de cifre, pe care colegii chiar din Departamentul de buget le-au evidențiat.

În primul rând, legat de noul Cod fiscal, reintrodus, după cum se știe, cu 1 ianuarie, efectele de prima rundă au fost de aproximativ, estimate la acel moment, 7,5 miliarde, și efectele de runda a doua cu impactul pe creștere economică de 0,7 și impact evident de aici pe deficit, astfel încât, pentru 2016, conform Legii bugetului, deficitul bugetar asumat este sub 3%, 2,9 pentru 2016, foarte aproape de unități de sută, dar, evident, sub limita prevăzută de procedura de deficit excesiv.

De asemenea, pentru 2017 este aceeași situație, pentru că sunt măsuri care au efect și în 2017. Nu există, la acest moment, diferențe între evaluările noastre și evaluările experților FMI, pentru 2016, chiar conform ultimei opinii date prin Programul de convergență este identic chiar, 2,9 noi și 2,8 Comisia Europeană, apare o mică diferență, redusă foarte mult de la data scrisorii, acum doar de la 2,9 la 3,2, cu posibilități ulterioare. Nu este scrisoare, dar trebuie să menționez că, totuși, pe primele patru luni există excedent bugetar, mic, dar există, ceea ce este o premisă, pentru că aveam deficit bugetar.

Referitor la celelalte întrebări, menționez că la momentul promovării Proiectului de Lege privind Codul fiscal, respins, scăderea nivelului accizei pentru motorină era prevăzută a fi aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2016.

În urma dezbaterilor din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, s-a stabilit ca reducerea accizei la motorină să fie aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Totodată, referitor la posibilitatea devansării datei de la care să se aplice nivelul scăzut, precizăm că Ministerul Finanțelor Publice nu are în vedere, la această dată, implementarea unei astfel de măsuri, adică o devansare a datei pentru accizele pentru motorină, așa cum nu are, și nu este în scrisoare, este doar o adăugire, nici vreo eventuală măsură... măsura de relaxare de reducere a TVA-ului cu un punct de la 1 ianuarie 2017 să nu se aplice. Principiul este corect. Dacă Parlamentul a aprobat acest nou Cod fiscal, și respectul față de acest Cod fiscal să rămână.

De asemenea, având în vedere că prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, considerăm că trebuie să se respecte principiul predictibilității impunerii, astfel încât prezentul Cod fiscal să asigure stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii. Acest principiu vine în sprijinul mediului de afaceri.

În ce privește veniturile, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, este important să se asigure regimuri fiscale eficiente și favorabile de creștere și, de asemenea, importantă este prevenirea unor derapaje bugetare și vor trebui găsite instrumentele cele mai potrivite de atenuare a unor eventuale derapaje bugetare, în condițiile în care nivelul cheltuielilor nu poate fi redus din cauza presiunilor sociale economice și politice.

Ministerul Finanțelor Publice adresează mulțumiri pentru această întrebare și, în măsura în care sunt nemulțumiri, evident că stăm la dispoziție pentru detalii ulterioare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspuns.

Legat de reducerea accizei la motorină începând cu 1 ianuarie 2017, aș vrea să știți și cred că știți și dumneavoastră, faptul că firmele din România așteaptă acest lucru și își doresc ca și România să reducă această acciză la motorină, la fel cum s-a întâmplat și în statele vecine, membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Tot pentru dumneavoastră, domnul Andrei Kiraly, domnul secretar de stat Andrei Kiraly. Vă rog.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule deputat, urmare întrebării formulate de Domnia Voastră, înaintată Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, vă comunicăm următorul răspuns.

Competițiile școlare și extrașcolare din sistemul educațional românesc se organizează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului nr.3035/2012 privind aprobarea Metodologiei - Cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative școlare și extrașcolare.

Conform prevederilor art. 3 și art. 5 ale metodologiei-cadru, competițiile școlare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanțe școlare înalte sau care au interes și aptitudini deosebite în domeniul științific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic și în cel sportiv.

Totodată, competițiile școlare promovează valorile culturale și etice fundamentale, spiritul de fairplay, competitivitate și comunicare interpersonală.

Olimpiadele școlare sunt considerate competiții școlare de excelență, adresându-se elevilor cu aptitudini și performanțe înalte în domeniul matematicii și al științelor, al limbii și al literaturii române și al limbilor moderne, al limbilor materne, al disciplinelor socioumane, al calificărilor profesionale și artelor și sportului.

Metodologia-cadru este completată cu regulamentele specifice ale fiecărei competiții școlare naționale.

La finalul fiecărei competiții, comisia de organizare realizează un raport care este înaintat inspectorului de specialitate din cadrul ministerului nostru. Aceste rapoarte se centralizează la nivelul ministerului și pot genera modificări ale metodologiei-cadru, dacă există recomandări în acest sens.

Metodologia-cadru prevede la art.14 alin.(1) și responsabilitatea organizării acestor competiții, în funcție de etapă, după cum urmează: responsabilitatea organizării și desfășurării competițiilor naționale, în funcție de etapa de desfășurare, revine unităților de învățământ preuniversitar pentru etapa școlară, inspectoratelor școlare pentru etapa locală, la nivel comună, oraș, sector, pentru etapa județeană, respectiv etapa interjudețeană sau regională; și Direcției generale educație și învățare pe tot parcursul vieții și, după caz, Direcției generale învățământ în limbile minorităților din minister, pentru etapa națională, respectiv etapa internațională.

Referitor la recunoașterea și recompensarea materială a cadrelor didactice care se dedică pregătirii elevilor premiați la olimpiadele internaționale, ministrul educației emite, în fiecare an, în baza Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr.369/1994 privind organizarea și desfășurarea manifestărilor științifice studențești, concursurilor pe obiecte de învățământ, de meserii, cultural-artistice, tehnico-științifice și campionatelor și concursurilor sportive școlare naționale și internaționale, cu modificările și completările ulterioare, un ordin privind premiile acordate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice elevilor, profesorilor și unităților școlare care au primit distincții la olimpiadele și concursurile școlare internaționale desfășurate în anul școlar respectiv.

Acest ordin cuprinde lista tuturor elevilor care au avut rezultate excepționale la olimpiadele internaționale, precum și locul și data de desfășurare a evenimentului de premiere.

Atât elevii, cât și cadrele didactice care i-au pregătit sunt recunoscuți și recompensați, inclusiv material, în cadrul unui eveniment oficial de premiere.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.