Camera Deputatilor

Domnul Constantin Adăscăliţei:

Prin dezbaterile publice din ultimii 5 ani, reprezentanţii UAT-urilor din mediul rural, din care cel mai semnificativ for - ACOR (Asociaţia Comunelor din România) au stabilit împreună cu MADR 3 priorităţi pe termen scurt şi mediu: PNDR, irigaţiile şi cadastrul. Despre acest ultim domeniu voi vorbi în intervenţia de astăzi, întrucât cadastrul deficitar sau lipsa lui este una dintre cele mai frecvente piedici în aplicarea pentru finanţări europene agricole. Mai mult, termenul de finalizare nu trebuie să depăşească 2020, în condiţiile în care din acel moment plăţile din agricultură se vor face pe exploataţie, şi nu pe unitatea de suprafaţă. Înţelegem prin cadastru ansamblul de documente care prezintă situaţia topografică, economică şi juridică a terenurilor, dar şi elemente tehnice privind delimitarea hotarelor, marcarea perimetrelor sau puneri în posesie.

După revoluţia din ’89, fondul funciar românesc a suferit transformări structurale, în principal, din cauza retrocedărilor, însă nimeni nu s-a preocupat şi de o resistematizare din punct de vedere cadastral. În anii ’70, comuniştii au făcut ultimul cadastru general în care terenurile erau în proprietatea Cap-urilor şi IAS-urilor, desfiinţate după 1990. Este clar, că datorită tuturor transformărilor, acesta nu mai este de actualitate, iar statisticile din 2014 arătau că maxim 10% din terenurile agricole româneşti sunt cadastrate, de multe ori cu ocazia vânzării către entităţi străine. În opinia noastră, deşi multe guverne şi-au exprimat intenţia pentru demararea unui proiect naţional de cadastru, 2 mari probleme au blocat acest demers: pe de o parte legislaţia ambiguă, iar pe de altă parte lipsa sursei de finanţare, care la nivel naţional ar fi însemnat o sumă de ordinul sutelor de milioane de euro pentru un total de aproximativ 10 milioane hectare de teren agricol.

Încă două aspecte lămuritoare în încercarea de diagnoză a sistemului: la nivel naţional 90% dintre operaţiunile cadastrale au vizat terenuri şi construcţii din intravilan şi doi - neclarităţile din sistem lipsesc bugetele UAT-urilor de sume care nu pot fi încasate, estimate la zeci de milioane de euro anual.

Recent, la o conferinţă comună a Camerelor de Comerţ Internaţionale s-a concluzionat că cea mai mare piedică în dezvoltarea afacerilor din agricultură o reprezintă cadastrul. Având în vedere că o exploataţie agricolă are o valoare intrinsecă imobiliară, un cadastru extins permite garanţii mai mari faţă de bănci şi, implicit, un capital de lucru mai mare.

Instituţia centrală de resort, ANCPI (Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) a lansat anul trecut în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Programul naţional de cadastru şi carte funciară, proiect de viziune în valoare de 1 miliard de euro, atât bani europeni, cât şi fonduri guvernamentale de dezvoltare. Trebuie menţionat că această instituţie, care până în 2009 se finanţa din venituri proprii, a suferit grave constrângeri financiare în perioada 2010-2012, care au blocat progresele în domeniu. Abia în luna mai 2013, prin şedinţa de Guvern, s-a alocat o sumă considerabilă destinată înregistrării imobilelor în sistemul de cadastru şi carte funciară. Un exemplu de bună practică este Proiectul CESAR, prin care, cu ajutorul unui împrumut de la BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), s-a efectuat cadastru pentru un număr de 50 UAT-uri, reprezentând 1,74% din planul naţional de cadastru. Pentru cetăţenii acestor comune programul înseamnă lucrări de cadastru şi cărţi funciare gratuite şi o gestionare durabilă, mai ales în scopul aplicării pentru fonduri europene destinate fermierilor.

Vă propun să sprijinim eforturile Guvernului şi ale ANPCI către progrese mai mari în efectuarea cadastrului agricol. Totodată, ANCPI, prin oficiile teritoriale judeţene, trebuie să dezvolte o comunicare mai intensă atât cu administratorii UAT-urilor, cât şi cu simplii cetăţeni care deţin proprietăţi funciare.