Camera Deputaţilor

Domnul Mircea Dolha:

"Cine răspunde pentru pierderile suferite de companiile ce cad victimă acțiunilor de tip «tele-justiție» și «tele-condamnare» desfășurate duminica de către reprezentanții instituțiilor subordonate Ministerului Justiției și Ministerului de Interne?"

Spațiul public este marcat, în ultimele luni, de o amplă activitate a instituțiilor subordonate Ministerului Justiției și Ministerului de Interne, acțiuni a căror vigoare o salut și o apreciez.

Condamn cu fermitate actele de corupție, evaziune fiscală și fraudă, însă nu pot să nu sesizez că o parte dintre intervențiile desfășurate de unele instituții s-au transformat într-un adevărat circ mediatic, beneficiind de mediatizare în direct, cu informații "suculente" furnizate "pe surse" și, cel mai îngrijorător, cu dezvăluirea identității societăților comerciale și a antreprenorilor asupra cărora planează suspiciuni.

Edificator este un caz recent, consumat duminică 1 februarie, începând cu ora 7 dimineața, când se spărgeau (în direct!) ușile unor firme, care a făcut deliciul întregii prese, inclusiv a celei tabloide, prin detaliile și informațiile oferite pe larg inclusiv publicațiilor mondene, unde a fost publicat, spre exemplu, un articol cu titlul: "Uite, mamă, vin mascații"! Percheziții la firme de IT și construcții. Printre firmele vizate: "Erbașu", "UTI" și "Strabag".

În legătură cu acest caz, la o săptămână distanță, potrivit informațiilor din presă, proprietarul a cel puțin una dintre companii - Cristian Erbașu, a fost nevoit să facă precizări publice, conform cărora, din actele de urmărire a rezultat că firma sa nu este implicată în faptele cercetate, iar el a fost audiat doar ca martor.

În acest context, nu doar că asistăm la un fenomen de "tele-justiție", dar și la unul de "tele-condamnare", având în vedere că aceste practici afectează iremediabil imaginea unor companii și persoane publice, deși acestea nu sunt supuse numai unor percheziții în direct, nerespectându-se prezumția de nevinovăție, prin modul în care se permite mediatizarea și prezentarea informațiilor în spațiul public.

A devenit deja un obicei ca aceste intervenții "în forță" să aibă loc la prima oră a dimineții și chiar în zilele de sâmbătă sau duminică, atunci când este evident că la sediile societăților nu se află angajații sau persoanele vizate de anchetă, însă aceste intervale "se pliază" perfect pe orele în care agenda publică este liberă, asigurând astfel transmisiile live pe canalele de televiziune - unele prezente cu camere de filmat la fața locului.

În tot acest context, nu este surprinzătoare decizia luată pe 24 ianuarie a.c. în plenul Consiliului Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție care au hotărât sesizarea Ministrului Justiției, pentru inițierea unui proiect de act normativ de modificare a noului Cod de procedură civilă (Legea nr.134/2010) cu o serie de propuneri punctuale pentru a îmbunătăți sistemul judiciar.

În calitate de deputat liberal al Parlamentului României, dar și de cetățean al acestei țări, mă simt obligat să solicit clarificări publice din partea instituțiilor implicate, inclusiv Ministerului Justiției și Ministerului de Interne, cu privire la o serie de chestiuni, precum:

1. care este procedura instituțională prin care mass-media sunt anunțate selectiv de acțiunile de percheziție ale departamentelor aflate în subordinea dumneavoastră?
2. revenind strict la perchezițiile de duminică, 1 februarie 2015, ce "măsuri speciale" au impus această acțiune care, dacă s-ar fi derulat peste 24 de ore, ori înainte cu 24 de ore, nu mai prezenta nevoia spargerii ușilor sediilor societăților vizate? Nu este, cumva, vorba despre un exces de putere?
3. răspunde cineva pentru aceste acțiuni care, prin modul în care se desfășoară, condamnă firmele respective înainte de a se pronunța, așa cum este normal, justiția? Mai mult, de a doua zi, nicio bancă nu va mai credita aceste companii, beneficiarii lor vor avea mari reticențe în a mai lucra cu ele, iar activitatea societăților va fi semi-paralizată. Nu mai vorbesc de cele câteva mii de locuri de muncă pe care le generează la orizontală (subcontractori, prestatori, parteneri, furnizori etc.).
4. care este poziția instituțiilor implicate, în raport cu aceste eventuale abuzuri, care vizează societăți comerciale cu o activitate îndelungată și care, înainte de a ajunge în fața justiției, sunt deja etichetate și condamnate de opinia publică "mulțumită" informațiilor "scurse" din dosare?

În final, doresc să îmi reiterez aprecierea pentru acțiunile judiciare continue, pentru lupta anticorupție, contra evaziunii fiscale și pentru toate eforturile structurii pe care o conduceți și ale instituțiilor subordonate de a aplica litera legii, considerând însă că în aceste acțiuni, eventuale excese, practicile de tip "tele-justiție" și "tele-condamnare" ar trebui să fie eliminate din sistem, astfel încât să fie asigurată și protejată prezumția de nevinovăție, conform articolului 23, alin. (11) din Constituția României.

Menționez că întrebările referitoare la acțiunile de "tele-justiție" și de "tele-condamnare" desfășurate recent de mai multe instituții ale statului fac obiectul unei interpelări parlamentare pe care o depun la Camera Deputaților. Totodată, în temeiul art. 97 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, voi transmite o sesizare Inspecției Judiciare - Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a examina posibila activitate sau conduită necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor eventuale abateri în situațiile de tipul celor menționate anterior.