Camera Deputaţilor

Domnul Cornel-George Comșa:

"Atacurile armate din Copenhaga - noi semne ale unor riscuri de securitate în Europa"

Atacurile armate din Copenhaga, aparent motivate din nou de un substrat religios, ridică noi semne de întrebare în legătură cu securitatea pe teritoriul statelor Uniunii Europene. Nu demult, am avut de a face cu un atac cumplit în capitala Franței, soldat cu morți, răniți și o națiune în stare de șoc.

Aceste atacuri nocive pentru securitatea cetățenilor europeni au, se pare, un numitor comun în materie de cauză și efect. Au un fundament politic și se folosesc de religie la nivel declarativ, urmărind producerea panicii pe fondul mediatizării excesive. Char dacă ele sunt asimilate tipologiei de atac terorist, putem ușor să le evaluăm ca fiind mișcări în lanț ale unor grupuri fundamentaliste, ce doresc să producă un dezechilibru pe scena politică și socială a Europei, grupuri care s-au format și dezvoltat pe diverse fonduri de credință, discriminare și instigare la ură. Această formă energică și periculoasă a lor reprezintă o expresie a frustrărilor acumulate, a incapacității intelligence-ului european de a le anticipa acțiunile, dar și a lipsei de dialog în spațiul public pe subiecte sensibile.

Aceste grupuri așa-numite religioase, sunt actori non-statali, fluizi în spațiul UE, acoperiți sub diverse personalități și cariere, acționând la impuls social și producând efecte dezastruoase și greu anticipabile. Acest fapt e datorat și lentorii cu care autoritățile statelor vătămate au răspuns atacurilor acestor grupări și modalității în care s-au comportat ulterior unor evenimente ca cele descrise mai sus.

În acest context, Parlamentul, Guvernul și Administrația Prezidențială trebuie să-și coordoneze acțiunile pentru întărirea sistemului național de intelligence și crearea cadrului legal necesar identificării și anihilării din timp a celulelor cu caracter terorist, mascate ca elemente ale unui avatar religios. Având în vedere amenințările asimetrice și neconvenționale la care suntem expuși în relația cu aceste grupări, Serviciul Român de Informații are dreptul de a beneficia de un cadru legal de desfășurare a activității de obținere, prelucrare și furnizare de informații care pot pune în pericol securitatea cetățenilor României.

În paralel, autoritățile române trebuie să combată și grupurile de interese care dezinformează și manipulează mesajul public, susținând că nu există atacuri sau riscuri teroriste, iar legislația în domeniu ar putea servi unor abuzuri ale statului. Sigur, este nevoie în același timp de un control eficient asupra activității SRI și de sancțiuni drastice în cazurile în care se încalcă în mod nejustificat intimitatea cetățeanului, spațiul său privat și libertățile cetățenești.