Camera Deputaţilor

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Familia românească trebuie să devină prioritatea guvernării"

Relansez astăzi în dezbaterea publică o temă mereu "la modă" printre sociologi și analiștii tranziției din societatea românească. Am considerat că este oportună abordarea acestei teme după ce săptămâna trecută am tras un semnal de alarmă despre pericolul socio-economic constituit de criza francului elvețian, situație care poate afecta zeci de mii de familii din țara noastră. Deși este dificilă o radiografiere generalistă a familiei contemporane, putem afirma că aceasta se află într-o situație de risc, ca să nu spunem mai direct - criza.

Din nefericire familia românească reflectă direct starea de sănătate a întregii colectivități românești, pornind de la efecte demografice negative, mentalități așa-zis moderne care au dus la lipsirea de repere morale și spirituale, și până la stresul financiar și socio-economic alimentat de politicile diverselor guverne care nu doar că nu au sprijinit familia, ci au creat premisele destrămării acesteia.

După principiul biblic de "a da Cezarului ce-i al Cezarului" voi analiza în intervenția de astăzi acele aspecte care aparțin actului de guvernare și implicarea clasei politice pentru elaborarea unei strategii care să încurajeze prin măsuri socio-economice tânăra familie și să creeze un climat de bunăstare care să susțină familia românească.

Statistic în România majoritatea gospodăriilor se regăsesc în orașe și municipii 56%, în timp ce 44% se află în mediul rural, ambele având o dimensiune situată în vecinătatea cifrei de 2,8 persoane. La nivel național ponderea numărului de membri de familie este următoarea: 27% familii cu 2 membri, 42% familii cu 3 membri, 18% familii alcătuite din 4 persoane, iar 11% familii cu 5 sau mai mulți membri. Doar dacă însumăm primele două categorii rezultă 69% familii cu 0 sau un singur moștenitor, fapt care explică limpede sporul negativ prefigurat pe următorii 20 ani.

Pe grupe de vârstă ale capului de familie este îngrijorător că 29% sunt conduse de persoane peste 65 ani, 31% de persoane între 50-64 ani, în vreme ce doar 44% sunt familii al cărui lider are sub 50 ani. La nivel ocupațional 37% dintre familii sunt conduse de salariați, 42% de către pensionari, iar restul de 20% sunt șomeri, lucrători pe cont propriu sau prestează diverse activități de subzistență. O ultimă cifră îngrijorătoare, în 2014, 20% dintre gospodării nu și-au putut achita la timp rata bancară, factura de energie electrică sau alte utilități, impozitul sau chiria pe spațiul de locuit.

Din nefericire familia românească a fost un concept suficient de abstract pentru a fi ținta predilectă a guvernelor Boc-Ungureanu în anii de tristă amintire 2008-2012. Dacă încă din 2008 promiteau alocații de 100 lei/lună și salarii de 900 euro a fost nevoie de doar 2 ani în care politicile lor distructive au afectat copii, salariați, pensionari, bugetari, mame, persoane cu dizabilități, adică un genocid economic pe care personal nu cred că l-au decontat în totalitate. Dacă ați fi întrebat orice cuplu în acea perioadă despre nașterea unui copil, v-ar fi răspuns că este cel mai serios sacrificiu financiar, cu repercusiuni în păstrarea locului de muncă, etapa pe care de regulă tinerii o amână pentru vremuri mai bune.

Și aici ajungem la misiunea noastră de aleși prin vot popular, care putem prin votul nostru să dăm o direcție și soluții care să sprijine familia românească și, implicit, întreaga societate în ansamblul ei.

Am apreciat Programul "Prima Casă", care s-a dovedit funcțional pentru o categorie de tineri la un moment dat, la fel cum și Programul ANL al Guvernului Năstase a ajutat multe familii cu venituri modeste. Este însă cazul să elaborăm un program național de achiziție de locuințe care să țină seama de realitățile zilei. Programul "Prima Casă" prezintă un bilanț de aproximativ 100.000 de dosare finanțate în 6 ani. Studiile de piață arată însă un necesar de 100.000 locuințe în fiecare an, asta doar pentru familiile tinere și fără a lua în considerare locuințele vechi sau degradate care trebuie consolidate sau refăcute. Am văzut la începutul lunii cum Guvernul a contractat 175 milioane euro de la BDCE pentru a construi circa 9.000 de locuințe sociale pentru tineri. Având în vedere că acești bani reprezintă investiții directe în economia românească, care vor duce la crearea de locuri de muncă, consider că ar trebui mărit de la an la an cuantumul acestor investiții. Rog pe Victor Ponta, premierul României, să aibă în vedere că de aceste investiții este nevoie și în mediul rural, nu doar la orașe.

De asemenea, am apreciat ideea introducerii alocației de sprijin pentru copiii din familii sărace, însă Guvernul trebuie să găsească soluții de finanțare pentru mărirea tuturor alocațiilor care în prezent sunt de 42 lei, adică 10 euro, în timp ce media europeană se situează undeva la 100 euro, dar sunt și țări unde aceasta atinge 400 euro.

Cu speranța că susținem cu toții acest demers util, vă mulțumesc pentru atenție și vă promit că voi reveni pe viitor cu o serie de bune practici în domeniu ale vecinilor noștri din UE.