Camera Deputaților

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Are cuvântul domnul deputat Horia Grama.

Domnul Horia Grama:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Când se vor regăsi românii transilvăneni pe stema țării?"

Cuvântul discriminare este folosit prea des și în mod nejustificat, mai ales în discursurile politicienilor ce reprezintă minoritatea maghiară.

Dacă tot vorbim de discriminare, vă aduc în atenție situația românilor transilvăneni, majoritari cu un procent de peste 80%, dar cu statut de "națiune tolerată" pe propria-i stemă.

În anul 2014, la fel ca acum 400 de ani, românii din Transilvania nu sunt reprezentați pe stema țării, pe simbolul unității naționale a României. Românii transilvăneni sunt, în continuare, exilați de pe stema Transilvaniei, în schimb secuii, maghiarii și sașii o domină în exclusivitate.

Este o nedreptate perpetuată încă din 1659, când, în urma Dietei de la Sebeș, și-au împărțit teritoriul pe stema Transilvaniei cele trei "națiuni privilegiate", consolidând astfel conceptul de Unio Trium Nationum și perpetuând umilirea românilor, prin orice mijloace, ca națiune tolerată, fără drepturi politice, fără dreptul de a participa la treburile de stat. Toate acestea se petreceau pe teritoriul strămoșesc al românilor din Transilvania, iar reprezentarea heraldică din zilele noastre este, în mod inadmisibil, aceeași după sute de ani.

Nici Marea Unire, nici un alt eveniment istoric de anvergură nu au adus îndreptarea acestei situații, iar românii încă nu și-au găsit un loc de cinste pe stema Transilvaniei. Secuii sunt reprezentați prin însemnele lor: soarele și luna; maghiarii, prin vulturul negru de stepă, pasărea turul; sașii, prin cele 7 turnuri, reprezentând tot atâtea cetăți. Unde și prin ce sunt reprezentați românii? Ei par a nu fi parte majoritară a Transilvaniei, sunt exilați în continuare din istorie, tocmai de pe simbolul care apare pe toate actele oficiale, simbolul național adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Românii din Transilvania sunt, chiar și după sute de ani, victimele exclusivismului politic pe criterii etnice și drept mărturie stă stema țării.

Stema Țării Românești, Stema Olteniei, Stema Moldovei, Stema Dobrogei, toate sunt reprezentări ale românismului, doar a cincea stemă din cele care compun simbolul României, cea a transilvănenilor, e parcă menită să rănească sentimentele naționale ale unui popor greu încercat în istorie.

Stimați colegi,

În județul de unde provin, în Covasna, steagurile secuiești sunt prezente la loc de cinste, la orice eveniment al etnicilor maghiari. De multe ori aceleași steaguri sunt arborate pe instituții publice ale statului român, în pofida prevederilor legale.

Ca român transilvănean, cred că este datoria noastră, a celor din Parlamentul României, să facem toate demersurile ce se cer, pentru a aduce românismul la locul meritat pe stema Transilvaniei. Cred că avem specialiști în heraldică, istorici care să găsească simbolul potrivit pentru a reprezenta românii din Transilvania și, împreună cu ei, să reușim să ștergem odată pentru totdeauna umilința și nedreptatea la care suntem supuși milioane de români în propria noastră țară.

Vă mulțumesc.

Horia Grama, deputat PSD, Colegiul nr.4, Circumscripția electorală nr.15 Covasna.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.