Camera Deputaţilor

Doamna Violeta Tudorie:

"Reforma administraþiei"

Moþiunea "Reforma administraþiei fãrã consens" este o încercare de a reîncãlzi aceeaºi ciorbã pe care deputaþii PDL ºi cei care au mai rãmas din PP-DD ne-au servit-o acum trei-patru luni dupã ce a fost adoptatã Legea privind unele mãsuri de descentralizare. Numai o epuizare a inspiraþiei politice poate sã explice de ce într-un interval atât de scurt se revine cu o moþiune cu aceeaºi temã.

Este de tot hazul apelul la o aºa-zisã moþiune constructivã, când autorii sãi, în loc sã se opreascã asupra observaþiilor Curþii Constituþionale îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituþional, de haos general, de blocaj financiar, de reformã strâmbã, de cedare la presiunile baronilor ºi altele de felul acesta.

În aparenþã plinã de bunãvoinþã, în fapt, noua-veche moþiune este folositã de parlamentarii PDL ca un prilej de a-ºi strecura pretenþia de oameni grijulii cu administrarea statului, de a toate ºtiutori într-ale politicii administrative, de a se lãuda cu ce au fãcut ºi chiar cu ce nu au fãcut în domeniu atunci când erau la guvernare. Aºa se face cã-ºi prezintã scrierea moþiunilor ºi sesizarea Curþii Constituþionale ca pe o faptã mãreaþã, chiar eroicã, o dovadã de responsabilitate cã ne oferã nouã un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici mãcar sã-l scoatã din sertar în anii guvernãrii de cea mai tristã amintire, Bãsescu-Boc. Acestea ar fi, preiau din textul moþiunii: "fapte, nu glumiþe".

Neînþelegând dinamica societãþii actuale, autorii moþiunii îºi acoperã superficialitatea cu o abundenþã de termeni precum modernizarea statului, regionalizare, reforma administrativã sãnãtoasã, structurã flexibilã, toþi utilizaþi ca pe niºte lozinci la modã. Totodatã, se oferã ca, din prea-plinul ºtiinþei lor, sã ne recomande, citez: "sensul logic ºi firesc al reformei". Dacã vã puneþi problema în ce constã acesta, deputaþii PDL, dupã ce au aprobat desfiinþarea spitalelor ºi a ºcolilor, ne recomandã sã facem noi restul, adicã sã tãiem localitãþile mici, oricum cele mai mici de 5.000 de locuitori, ºi apoi sã ne punem în pielea unui Gâgã care se întreabã: "Ce face comuna? Ce face oraºul? Ce ar trebui ele sã facã?". Dupã ce le desfiinþãm ne întrebãm ce ar trebui sã facã ºi apoi le informatizãm pentru ca þãranul român sã nu mai fie nevoit sã meargã la ghiºeu. În final, se atrage atenþia ca abia dupã ce rãspundem la aceste probleme sã ne apucãm de descentralizare.

În ce mai constã sensul logic ºi firesc al reformei în viziunea opoziþiei moþionare!? Pãi, ni se cere sã facem o reformã care sã nu convinã primarilor, consilierilor ºi preºedinþilor de consilii judeþene, nu una care sã rãspundã la problemele presante din prezent, ci una dreaptã, care sã fie valabilã peste 40-50 de ani! Observaþi cât de vizionari sunt colegii noºtri!

Moþiunea nu aduce vreo clarificare în materia reformei administrative. Sã nu ne lãsãm furaþi de preþiozitatea celor care prin truisme, lozinci ºi formule fãrã fond se auto-prezintã ca mari reformatori ai statului român. Iar apelul dumnealor la dezbateri ºi consens, deºi normal în sine, este formulat de politicieni necredibili, care în tot timpul cât au fost la guvernare, potrivit unui fost PDL-ist, au condus România spre un stat poliþienesc ºi falimentar. Politicieni care-ºi luau lumina ºtiinþei lor politice ºi administrative de la Cotroceni ºi o impuneau autoritar, cu aroganþã, unui popor întreg.