Camera Deputaților

Domnul Ioan Adam:

"Creșterea economică înregistrată în anul 2013"

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), precum și de Eurostat, produsul intern brut al României a crescut în anul 2013 cu 3,5 procente mai mult față de 2012. Valoarea PIB-ului din 2013 a fost de 631,1 mld. lei (circa 143 mld. euro). Această performanță a întrecut și cele mai optimiste așteptări ale analiștilor, depășind chiar și estimările Fondului Monetar Internațional (FMI), care preconiza un salt de 2,8%. Atât creșterea anuală, cât și cea trimestrială se cifrează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent, plasând România în topul țărilor europene.

Potrivit Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul IV din 2013, aceasta fiind în termeni reali mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier), iar față de același trimestru din anul 2012, ea a avansat cu 5,2% pe seria brută și cu 5,1% pe seria ajustată sezonier.

Astfel, conform cifrelor date publicității de Institutul Național de Statistică, cele mai importante contribuții pozitive la creșterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut au fost înregistrate de industrie și agricultură.

Industria, care reprezintă 30% din PIB, a fost principalul motor de creștere economică, contribuind cu 2,3% la avansul economiei din 2013. După un declin în perioada 2003-2008, exporturile au înregistrat un record absolut anul trecut, de 50 de miliarde de euro, Dacia fiind liderul în această categorie, urmată de Rompetrol Rafinare și Ford. Producția agricolă excepțională, în condițiile în care agricultura a reprezentat 5,6% din PIB, a adus 1,1% din creșterea economică înregistrată.

Contribuții pozitive au mai avut comunicațiile, tranzacțiile imobiliare și activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și activitățile de servicii administrative.

Un impact pozitiv l-a avut și scăderea TVA la pâine și produse de panificație de la 24% la 9%, măsură așteptată de industria de morărit și panificație, care se luptă anual cu o evaziune de 70%, la raft pâinea ieftinindu-se, în medie, cu 12%, iar consumul înregistrând o creștere de circa 15 procente.

Datorită anului agricol bun, a dinamicii temperate a prețurilor administrate, dar și a modificărilor fiscale precum reducerea TVA pentru produsele de panificație, rata anuală a inflației a fost de aproape 1,6% în 2013, încadrându-se la limita inferioară în intervalul țintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%, fiind pentru prima dată când România are o inflație anuală de sub 2%, adică limita uzuală în țările occidentale.

Menționez că tendința descendentă a inflației din prima parte a anului 2014 poate constitui un factor încurajator pentru BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare, prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite și relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei.

Ofertele publice ale companiilor de stat au făcut ca 2013 să fie cel mai bun an din istoria bursei locale, în ultimii șase ani, după vârful atins în 2007, înaintea crizei economice. Astfel, oferta publică primară inițială de vânzare a 10% din acțiunile Societății Naționale Nuclearelectrica s-a încheiat cu un real succes, societatea obținând 281,877 milioane de lei. Cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a cărei ofertă publică inițială s-a desfășurat în acest an este Romgaz. Oferta publică inițială prin care statul a vândut 15% din acțiunile Romgaz a adus statului român o sumă totală de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro).

De asemenea, un real succes pe care România l-a avut în 2013 este reprezentat de evoluția grozavă a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, aceasta fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%. Astfel, rata de absorbție curentă a fondurilor structurale și de coeziune a ajuns la 33,47% la data de 30 decembrie 2013. Conform unui comunicat de la Ministerul Fondurilor Europene, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României în perioada 1 ianuarie - 30 decembrie 2013 a fost de peste 3,56 miliarde de euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

În condițiile în care economia României este dependentă de finanțarea externă, pentru a se continua trendul ascendent al PIB în 2014 este nevoie să menținem și chiar să creștem stadiul de absorbție al fondurilor europene. În acest sens, modul în care ne propunem să folosim fondurile europene este foarte important pentru a continua să ne dezvoltăm.

Trebuie astfel să finalizăm reforma sistemului de implementare pentru ca absolut toate etapele de folosire a fondurilor europene de către beneficiari sa fie simplificate la maximum, iar economia să primească un sprijin cat mai consistent din partea banilor alocați de Uniunea Europeană.

Datorită măsurilor pragmatice luate care, după cum reiese din cifrele arătate, au dat rezultate foarte bune, România a ajuns la o stabilitate macroeconomică asemănătoare celei din țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Sper ca în continuare, prin intermediul măsurilor ce le vom adopta, să păstrăm tendința de creștere economică înregistrată anul trecut și să reducem mai departe deficitul bugetar.