Camera Deputaţilor

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Agricultura României, în plin avânt al dezvoltãrii, creeazã premisele unei vieþi mai bune pentru oameni"

Pentru prima datã dupã 1989, România a avut în 2013 un excedent comercial privind producþia de alimente. Practic, anul trecut am exportat alimente în valoare de 5,098 miliarde de euro, cu 1,183 miliarde de euro mai mult decât în 2012 - ceea ce aratã un plus de 30,2% în doar un an de zile. Per total, am exportat cu 325 de milioane de euro mai mult decât am importat.

Aceste cifre aratã douã lucruri extrem de îmbucurãtoare.

1. Pe de o parte, România începe sã fie independentã din punct de vedere alimentar. Reuºim sã ne asigurãm producþia proprie de alimente ºi nu mai suntem expuºi unei eventuale crize alimentare, prevãzute de unii analiºti economici ºi sociologi care se ocupã cu previziunile demografice. Producem, în acest moment, mai multã hranã decât consumãm, ceea ce a dus, tot pentru prima datã în istoria României postcomuniste, la o inflaþie negativã în ceea ce priveºte produsele alimentare. Practic, preþurile alimentelor s-au redus în 2013 cu 1,8% faþã de anul precedent. Asta înseamnã cã s-a reuºit reducerea presiunii pe românii cu veniturile cele mai mici ºi care au cãzut pradã crizei economice începute în 2008.

2. Pe de altã parte, agricultura începe sã devinã un motor economic extrem de important, care poate aduce un plus major în anii ce vor urma. Nu este, deci, nicio mirare faptul cã agricultura a avut o pondere de 5,6% în formarea produsului intern brut în 2013, înregistrându-se o creºtere a volumului pe activitate de 23,4%, cea mai mare dintre toate sectoarele economice semnificative.

Multã lume spune cã o pondere mare a agriculturii în economie nu este un lucru bun, din cauza faptului cã valoarea adãugatã este micã. Aceastã interpretare este însã o greºealã, ea putând fi valabilã în condiþiile unei economii asemãnãtoare ultimei decade a secolului trecut. Adevãrul este însã cã, pe fondul creºterii populaþiei globului, nu avem de-a face cu o crizã de supraproducþie. Pur ºi simplu ne aflãm pe punctul la care alimentele ar putea sã nu mai fie suficiente pentru necesarul actual. Asta se vede din faptul cã, la nivel mondial, preþul hranei pentru populaþie a crescut foarte mult, la unele produse existând o accelerare a acestei tendinþe. Dintr-o asemenea perspectivã, accentul pus de România pe agriculturã este corect. Ne protejãm de o eventualã crizã alimentarã, dar ºi reuºim sã generãm un plus pentru economie. În plus, trebuie înþeles faptul cã nu avem cum sã generãm o schimbare de profil a întregii economii, în condiþiile în care peste 40% dintre români trãiesc încã în mediul rural.

Acest progres al agriculturii româneºti nu se datoreazã în întregime climei favorabile, ci ºi eforturilor fãcute de administraþia centralã. Creºterea succesivã a alocãrilor bugetare pentru Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR) cu 3,55% în 2013 ºi 7% în 2014 a contribuit la dezvoltarea infrastructurii ºi încurajarea fermierilor. 2014 este primul an în care se plãtesc la început subvenþiile pentru fermieri ºi agricultori, ceea ce aratã o schimbare de opticã inclusiv la nivelul decidenþilor politici. Aceastã strategie a Guvernului Ponta de a pune accentul pe agriculturã reuºeºte dupã numai doi ani sã-ºi arate roadele.

Succesul acestui demers este extrem de important, pentru cã el aratã cã problema evaziunii fiscale poate fi rezolvatã în acelaºi timp cu scãderea preþurilor la produsele alimentare. Acest experiment era extrem de important pentru a arãta FMI cã putem purcede la o extindere a acestei decizii privind scãderea TVA ºi la alte alimente. El deschide calea unei reduceri similare pentru celelalte alimente de bazã, poate chiar începând cu carnea ºi produsele din carne începând cu aceastã varã.