Camera Deputaţilor

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Agricultura României, în plin avânt al dezvoltării, creează premisele unei vieți mai bune pentru oameni"

Pentru prima dată după 1989, România a avut în 2013 un excedent comercial privind producția de alimente. Practic, anul trecut am exportat alimente în valoare de 5,098 miliarde de euro, cu 1,183 miliarde de euro mai mult decât în 2012 - ceea ce arată un plus de 30,2% în doar un an de zile. Per total, am exportat cu 325 de milioane de euro mai mult decât am importat.

Aceste cifre arată două lucruri extrem de îmbucurătoare.

1. Pe de o parte, România începe să fie independentă din punct de vedere alimentar. Reușim să ne asigurăm producția proprie de alimente și nu mai suntem expuși unei eventuale crize alimentare, prevăzute de unii analiști economici și sociologi care se ocupă cu previziunile demografice. Producem, în acest moment, mai multă hrană decât consumăm, ceea ce a dus, tot pentru prima dată în istoria României postcomuniste, la o inflație negativă în ceea ce privește produsele alimentare. Practic, prețurile alimentelor s-au redus în 2013 cu 1,8% față de anul precedent. Asta înseamnă că s-a reușit reducerea presiunii pe românii cu veniturile cele mai mici și care au căzut pradă crizei economice începute în 2008.

2. Pe de altă parte, agricultura începe să devină un motor economic extrem de important, care poate aduce un plus major în anii ce vor urma. Nu este, deci, nicio mirare faptul că agricultura a avut o pondere de 5,6% în formarea produsului intern brut în 2013, înregistrându-se o creștere a volumului pe activitate de 23,4%, cea mai mare dintre toate sectoarele economice semnificative.

Multă lume spune că o pondere mare a agriculturii în economie nu este un lucru bun, din cauza faptului că valoarea adăugată este mică. Această interpretare este însă o greșeală, ea putând fi valabilă în condițiile unei economii asemănătoare ultimei decade a secolului trecut. Adevărul este însă că, pe fondul creșterii populației globului, nu avem de-a face cu o criză de supraproducție. Pur și simplu ne aflăm pe punctul la care alimentele ar putea să nu mai fie suficiente pentru necesarul actual. Asta se vede din faptul că, la nivel mondial, prețul hranei pentru populație a crescut foarte mult, la unele produse existând o accelerare a acestei tendințe. Dintr-o asemenea perspectivă, accentul pus de România pe agricultură este corect. Ne protejăm de o eventuală criză alimentară, dar și reușim să generăm un plus pentru economie. În plus, trebuie înțeles faptul că nu avem cum să generăm o schimbare de profil a întregii economii, în condițiile în care peste 40% dintre români trăiesc încă în mediul rural.

Acest progres al agriculturii românești nu se datorează în întregime climei favorabile, ci și eforturilor făcute de administrația centrală. Creșterea succesivă a alocărilor bugetare pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu 3,55% în 2013 și 7% în 2014 a contribuit la dezvoltarea infrastructurii și încurajarea fermierilor. 2014 este primul an în care se plătesc la început subvențiile pentru fermieri și agricultori, ceea ce arată o schimbare de optică inclusiv la nivelul decidenților politici. Această strategie a Guvernului Ponta de a pune accentul pe agricultură reușește după numai doi ani să-și arate roadele.

Succesul acestui demers este extrem de important, pentru că el arată că problema evaziunii fiscale poate fi rezolvată în același timp cu scăderea prețurilor la produsele alimentare. Acest experiment era extrem de important pentru a arăta FMI că putem purcede la o extindere a acestei decizii privind scăderea TVA și la alte alimente. El deschide calea unei reduceri similare pentru celelalte alimente de bază, poate chiar începând cu carnea și produsele din carne începând cu această vară.