Camera Deputaţilor

Domnul Ioan Oltean:

Vã reamintesc, stimaþi colegi, cã durata unei intervenþii este de maximum trei minute. Rugãmintea mea este sã încercaþi sã vã înscrieþi în aceastã duratã, pentru cã existã o listã lungã de doritori sã se exprime de la microfonul Camerei.

Daniel Florea, deputat PSD, este invitat la microfonul Camerei ºi se pregãteºte domnul deputat Constantin Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Stimate coleg, în ciuda celor din salã, asta-i viaþa, vã rog sã vã exprimaþi poziþia.

Domnul Daniel Florea:

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

Subiectul declaraþiei politice este "Migraþia pe piaþa forþei de muncã".

Comisia Europeanã a alocat României circa 100 milioane euro în cadrul Youth Employment Initiative pentru a combate ºomajul în rândul tinerilor, se aratã într-un comunicat al Comisiei Europene.

Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate þãrilor cu regiuni în care peste 25% dintre tineri nu au un loc de muncã sau nu sunt încadraþi în sistemul de învãþãmânt.

România trebuie, la rândul sãu, sã aloce din Fondul Social European cel puþin aceeaºi sumã pentru a reduce ºomajul în rândul tinerilor. Comisia Europeanã a mai stabilit cã România trebuie sã acorde cel puþin 30,8%, adicã 4,77 miliarde de euro din fondurile de coeziune, în exerciþiul bugetar 2014-2020.

Cu toate acestea, încã observãm exodul creierelor din România spre alte state europene mult mai dezvoltate.

Din cu totul altã perspectivã, situaþia poate fi ºi altfel abordatã. Deja mass-media de specialitate a prezentat studiile conform cãrora românii susþin economiile þãrilor gazdã. De exemplu, imigranþii din Marea Britanie, cei mai mulþi supracalificaþi, sunt mai muncitori ºi primesc mai puþine indemnizaþii sociale decât britanicii, aratã douã studii publicate de cãtre douã centre de cercetare britanice prestigioase.

Unul dintre rapoarte, elaborat de University College London relevã cã imigranþii, în principal cei europeni, au avut o "contribuþie fiscalã considerabilã" la bugetul britanic în perioada 2001-2011.

"Imigranþii recenþi, adicã cei veniþi dupã anul 2000, tind sã încaseze mai puþine indemnizaþii sociale decât britanicii", aratã autorii studiului. Pe lângã faptul cã este demontat mitul abuzului sistemelor sociale, studiul completeazã cu faptul cã imigranþii au plãtit statului britanic aproximativ 25 de miliarde de lire sterline, adicã aproximativ 30 de miliarde de euro. Alt raport aratã ca imigranþii au un nivel mai ridicat de educaþie decât britanicii ºi muncesc mai multe ore decât aceºtia, primind bani mai puþini, evidenþiind productivitatea strãinilor angajaþi în Marea Britanic.

Dezechilibrul lãsat în urmã de exodul de creiere, se cuantificã prin investiþii în educaþie, prin cheltuieli ale statului ºi ale societãþii în genere, imposibil de fructificat. Consecinþele extinderii fenomenului de migraþie a specialiºtilor se manifestã în toate sectoarele societãþii, fie el economic sau social. Astfel, þara respectivã devine din ce în ce mai puþin competitivã, gradul de inovare scade, astfel încât scad ºi premisele pentru creºtere economicã ºi dezvoltare.

Liberalizarea pieþei muncii urgenteazã gãsirea unor mãsuri pentru a acoperi aceste deficienþe structurale ºi pentru a încuraja sistemul european sã funcþioneze în beneficiul tuturor, aºa cum a fost gândit, aprobat ºi îmbrãþiºat iniþial la nivel principial, conform tratatelor Uniunii Europene.

Observãm cã rata ºomajului este din ce în ce mai ridicatã ºi cã în acelaºi timp angajatorii atrag atenþia cã nu reuºesc sã angajeze oameni pentru posturile libere. Ca un paradox al pieþei muncii care geme de ºomeri, angajatorii se plâng cã nu au personal calificat ºi competitiv din punct de vedere al costurilor ºi fac relocãri cãtre Asia, Africa sau unde reuºesc sã îºi acopere deficitul de specialiºti.

Lipsa forþei de muncã bine pregãtitã ºi flexibilã - ºi când mã refer la nivel de pregãtire nu mã refer doar la studiile superioare, ci mai degrabã la perfecþionarea segmentatã ºi aplicatã pe domenii de activitate -, spuneam, aceastã lipsã a forþei de muncã scade competitivitatea, în special cea industrialã ºi de înaltã tehnologie a Uniunii Europene.

Reticenþa cu care este abordatã libera circulaþie pe piaþa muncii în Uniunea Europeanã descurajeazã ºi mai mult investitorii strãini în a veni în Europa. Se formeazã astfel un cerc vicios, întreþinut de discursuri false ºi de lipsa de reacþie politicã constructivã, fãrã viziune.

Aºadar, migraþia trebuie privitã dintr-un alt unghi, din cel al beneficiilor majore pe care le aduce þãrilor de destinaþie ºi al pierderilor serioase, profunde ºi pe termen lung al þãrilor de origine.

Manifestându-se într-un cadru democratic, matur, dirijatã de politici sãnãtoase, ea poate constitui un instrument prin care Europa, ºi implicit ºi þara noastrã, va reuºi încadrarea pe un drum al prosperitãþii, bunãstãrii ºi dezvoltãrii.

Vã mulþumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulþumesc domnului coleg.