Sigla Camerei Deputaților

Camera Deputaților

Limba:
  • RO
  • EN
  • FR
  • Structuri parlamentare
    • Președintele Camerei Deputaților
    • Biroul permanent
    • Comitetul liderilor grupurilor parlam.
    • Grupurile parlamentare
    • Comisiile parlamentare
    • Deputații
      • În ordine alfabetică
      • Dupa circumscripția electorală
    • Structurile parlamentare comune
      • Comisiile parlamentare
      • Grupurile de prietenie
      • Delegațiile parlamentare
      • Alte grupuri
    • Organizarea din alte legislaturi
      • 2016 - 2020
      • 2012 - 2016
      • 2008 - 2012
      • 2004 - 2008
      • 2000 - 2004
      • 1996 - 2000
      • 1992 - 1996
      • 1990 - 1992
  • Activitate parlamentară
    • Urmărirea procesului legislativ
    • Controlul parlamentar
      • Întrebari și interpelari
      • Moțiuni simple și de cenzura
      • Examinarea documentelor UE
      • Autorități sub control parlamentar
    • Activitate în plen
      • Ordinea de zi
      • Stenogramele ședințelor
      • Înregistrări audio-video
      • Votul electronic
    • Activitate în comisii
      • Ședințele comisiilor
      • Documente ale comisiilor
      • Înregistrări audio-video
    • Sancțiuni aplicate deputaților
  • Informații publice
    • Serviciile Camerei Deputaților
      • Atributii
      • Conducere
    • Relații publice
    • Internship la Camera Deputaților
    • Petiții și audiențe
    • Achiziții publice
    • Declarații de avere și interese
    • Informații economice
    • Proiect POCA
    • Funcționarea RA Monitorul Oficial
    • Transparența veniturilor salariale
    • Bunuri primite cu titlu gratuit
    • Prelucrarea datelor cu caracter personal
    • Oportunități de angajare
    • Sigla Camerei Deputaților
  • Pagina veche
  • Mentiune juridica
  • Istoric
  • Contact

Dezbateri parlamentare

  • Interogare stenograme
  • Înregistrari video ale sedintelor în plen
  • Monitorul Oficial - Partea a II-a

Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

  • Sumarul sedintei
  • Stenograma completa
  • publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.73/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS
Sunteti aici: Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

  Alocuțiunea E.S. domnul John Bercow, Președintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.  

Ședința a început la ora 10,23.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Buican și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Buican și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși reprezentanți ai Corpului diplomatic,

Stimați invitați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților consacrată vizitei în România a Excelenței Sale domnul John Bercow, Președintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Domnule președinte,

Îmi face o deosebită plăcere să vă urez bun venit astăzi în Palatul Parlamentului, în numele Parlamentului României.

Doamnelor și domnilor,

Prezența domniei sale în România ne onorează, cu atât mai mult cu cât vizita domnului Bercow se înscrie într-o lungă tradiție a legăturilor dintre România și Regatul Unit.

De altfel, între România și Regatul Unit există un parteneriat strategic, caracterizat pe relații apropiate de cooperare în plan internațional, atât în principalele dosare europene, cât și în cele bilaterale.

Domnule președinte,

Știu că sunteți un susținător energic al diplomației parlamentare și îmi exprim convingerea că această vizită va contribui la consolidarea legăturilor dintre Parlamentul României și Parlamentul Regatului Unit. Cred cu tărie că prin intensificarea cooperării interparlamentare putem răspunde mai bine așteptărilor pe care cetățenii le au de la noi și obiectivelor comune ale celor două țări. Noi vrem ca cetățenii noștri români să se bucure de toate drepturile pe care le au ceilalți cetățeni europeni și pentru atingerea acestui deziderat suntem hotărâți să ne îndeplinim toate angajamentele pe care ni le-am asumat în relația cu partenerii europeni.

Marea Britanie este și va fi un partener strategic al țării noastre. Am convingerea că legăturile de prietenie dintre parlamentele noastre vor susține dezvoltarea acestui parteneriat. De asemenea, cred că în cadrul cooperării interparlamentare vom avea foarte multe de învățat unii de la ceilalți.

Parlamentul Regatului Unit are o tradiție seculară și este în multe privințe un model de urmat de forurile legislative din toată lumea.

Viața parlamentară românească a început cu adevărat la sfârșitul secolului al XIX-lea, după obținerea independenței țării noastre, iar instituția parlamentului a contribuit decisiv la modernizarea societății românești și a fost distrusă, așa cum știți, de regimul comunist, însă a revenit și a renăscut după 1989.

Thomas Eliot spunea: "Tradiția nu poate fi moștenită. Dacă ți-o dorești, o poți obține prin multă muncă."

Parlamentul României se confruntă acum cu provocarea de a fi nevoit să-și creeze această tradiție, dar avem ocazia de a scrie încă o pagină din tradiția parlamentarismului românesc, prin vizita pe care ne-o faceți astăzi la București.

Domnule președinte,

Înainte de a vă da cuvântul, vă rog să-mi permiteți să vă prezint colegilor și invitaților mei.

Doamnelor și domnilor,

Onorabilul John Bercow este președintele Camerei Comunelor din iunie 2009, fiind reales în această funcție după alegerile parlamentare din mai 2010.

Instituția pe care domnul John Bercow o conduce are o lungă istorie de reprezentare democratică, iar dezbaterile sunt cunoscute ca fiind adevărate și sincere schimburi de idei. Confruntarea politică, dezbaterea parlamentară angajată în spiritul transparenței deciziei politice, alături de participarea publică, se evidențiază ca elemente definitorii ale unei democrații active.

În plus, reprezentativitatea pluralismului politic, supremația legilor, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă temelia oricărei societăți democratice.

Despre rolul și importanța parlamentelor într-un sistem democratic ne va vorbi în continuare invitatul nostru.

Cu aceste gânduri, doamnelor și domnilor, dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul John Bercow, președintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

(Aplauze).

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul John Bercow (președintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord):

Domnule președinte Zgonea,

Distinși parlamentari și dragi oaspeți,

Pentru mine este o onoare ca în numele țării mele să mă aflu aici astăzi, în această clădire extraordinară și în această țară europeană atât de fascinantă, în aceste vremuri de încercare în contextul internațional.

Înainte să vorbesc despre teme care ne interesează pe toți și care sunt foarte importante, aș vrea, dragi colegi parlamentari, să spargem un mit care este foarte pătrunzător și care e propagat destul de frecvent în mass-media britanică, și anume, că eu sunt cel mai scund tip care a fost vreodată președinte al Camerei Comunelor.

Domnule președinte și dragi colegi, să știți că nu e nicio problemă să fii scund. Se spune că cei care sunt scunzi, ar trebui să fie împreună. Eu am fost întotdeauna scund și chiar așa o să și rămân. Dat fiind cunoscut impactul procesului de îmbătrânire asupra fizionomiei, este foarte probabil că voi deveni în mod inexorabil și irevocabil încă și mai scund și sunt extraordinar de relaxat cu privire la aceasta, pentru că în curând voi fi atât de scund, încât aproape că nu mă voi mai vedea. Iată-mă, însă, aici ca președinte și mă preocupă puțin acuratețea istorică. Te-ai aștepta cu un președinte să fi făcut cercetări măcar în această privință.

Dragii mei colegi parlamentari, nu am să vă dezamăgesc, am făcut cercetările și, pur și simplu ca idee această replică repetată deseori este greșită. Sir John Bussy, care a fost președinte al Camerei Comunelor Regatului Unit din 1394 până în 1398, Sir John Wenlock, președinte din 1455 până în 1456 și Sir Thomas Tresham, care a fost președinte în 1459, se crede despre ei că au fost totuși mai scunzi decât mine, deși am să recunosc că ei au fost mai scunzi decât mine doar după ce au fost decapitați, pentru că mulți dintre predecesorii mei și-au găsit sfârșitul executați. Unul dintre ei a murit pe front, iar altul a fost ucis cu brutalitate. Acum vă dați seama că există o grămadă de provocări și pericole care ne cer să păstrăm un simț al proporției istorice, așa că, totuși, am să vă spun că nu e prea probabil ca eu să fiu decapitat vreodată și aș vrea să vorbesc astăzi despre multele legături care sunt între noi și despre interesele noastre comune.

Înainte să trec la aceasta, însă, aș vrea să fac câteva observații personale. V-am spus la început și vă promit că nu o să fie un discurs foarte lung. Mai întâi vreau să vă spun că, spre rușinea mea, e prima oară când mă aflu aici. Mă bucur, sunt extraordinar de încântat să fiu aici astăzi. În copilăria mea, dragi colegi parlamentari, doamnelor și domnilor, am fost un jucător de tenis destul de entuziast, dar nu foarte bun și prima mea amintire care îmi rămâne așa despre România se leagă de fanatismul și zelul incredibil cu care îl sprijineam pe Ilie Năstase, care era eroul meu din copilărie, ca tenisman. Eu îl adoram pe Năstase, el era pentru mine unul dintre marii artiști ai tenisului, unul din cei mai talentați oameni care vreodată a pus piciorul pe terenul de tenis și îl respectam în același timp foarte mult și pe Ion Țiriac. Acum sper să nu vă jignesc dacă spun că eu la 9 ani credeam, întotdeauna am crezut că el e un tip îngrozitor sau pozitiv, dar în mod îngrozitor de pozitiv, că e o personalitate fabuloasă, dar că nu aș vrea să-l întâlnesc foarte mult într-un tunel, într-o noapte întunecată. Pe de altă parte, aș vrea să-l am de partea mea în orice luptă.

Aș vrea să vă spun cât de emoționat am fost de primirea care deja mi s-a făcut în timpul acesta scurt de când suntem aici și de afecțiunea care a fost arătată față de Marea Britanie și față de poporul britanic, pe care a reflectat-o, de splendoarea extraordinară a acestei ocazii la care suntem părtași astăzi. Pentru mine este un moment emoționant și la nivel personal, pentru că nu știu neapărat toate detaliile istoriei familiei Bercow, care nu am nicio îndoială că strămoșii noștri din partea tatălui vin de pe undeva din partea aceasta a lumii. Mă uit astăzi la marea de chipuri de aici și sper că sunt aici nu numai mulți prieteni, să spunem, din instinct, dar aș putea să bănuiesc că ar putea să se afle pe aici și câteva rude îndepărtate.

Dragi colegi, acestea sunt în multe privințe vremuri turbulente pentru Europa, dar uluitoare pentru Europa de est.

Discursul destul de pesimist cu privire la perspectivele economice ale continentului nostru se bazează pe declarația unui secretar al apărării, în alt context, care vorbea despre o Europă veche. Nu se spunea nimic despre Europa nouă, căreia îi aparține acest mare popor. Este, poate, un paradox, dar în ceea ce privește Parlamentul și multe alte chestiuni îmi imaginez că, probabil, voi admirați istoria noastră, dar noi în tăcere vă invidiem vitalitatea.

Putem să spunem multe despre faptul că suntem cea mai veche democrație, dar există foarte multe avantaje în posibilitatea de a construi ceva nou, cum poate să facă o nouă democrație și cum putem să învățăm unii de la alții și cam asta ar fi tema esențială a comentariilor mele pentru voi astăzi.

Parlamentul nostru vede România ca pe un partener deplin, dinamic și egal în Uniunea Europeană, în Națiunile Unite și în toate celelalte instituții internaționale din care facem parte cu toții și în care căutăm să ne exercităm influența.

Parteneriatul nostru în NATO este de o importanță supremă, sunteți prieteni de încredere, sunteți prieteni solizi și pe care ne putem baza și puteți să fiți siguri că această prietenie este foarte apreciată.

Parlamentul britanic și poporul britanic sunt dedicați să facem acest parteneriat să funcționeze, atât la nivel general, cât și la nivel individual. Relația pe care o vreau cu voi și pe care probabil și voi o veți vrea cu noi este mult mai profundă decât înțelegerea pur politică care să se petreacă la nivelul actorilor de elită din societatea noastră.

Parlamentul exprimă sau este expresia întregului popor și o face într-un mod în care niciun guvern nu o poate face, oricât de popular sau oricât de înțelept ar fi.

Eu vin aici în fața voastră ca patriot britanic și ca parlamentar mândru și vin aici ca să întâlnesc și să cunosc patrioți români și parlamentari români mândri, pentru că limba între parlamentari, limba parlamentelor este cea pe care o vorbim cu toții, în moduri diferite, dar până la urmă foarte, foarte asemănătoare.

Sunt trei lucruri despre care vreau să vorbesc: importanța continuării reformelor, pentru ca democrația să rămână relevantă pentru cei care au ales-o, importanța adoptării de noi tehnologii și de comunicare, pentru a asigura comunicarea între parlament și cetățeni, comunicare constructivă și îndeaproape și, dragi colegi, importanța explorării căutării constante de noi idei, atât într-o democrație individuală, cât și în democrații multiple.

O să încep cu reformele. Deși Camera Comunelor este o instituție veche, străveche, o să sărbătorim acum cea de-a 750-a aniversare de la fondarea primului parlament în 1215, fondarea primului parlament recunoscut, aceasta nu înseamnă că am fost, însă, și foarte rapizi, să ne adaptăm la vremuri. Sarcina de a monitoriza îndeaproape Guvernul și de a supune legile unor examinări judiciare riguroase este la fel de dificilă și la noi, ca și la București.

Când am devenit eu președinte, în 2009, era un lucru larg acceptat faptul că parlamentul riscă să devină mai degrabă o parte onorifică, ceremonială a constituției noastre, mai degrabă decât una centrală și esențială. Însă, urmând un plan neobosit de reforme, am schimbat această percepție și am schimbat și ceea ce se întâmplă efectiv. Unele reguli le-am inițiat chiar eu, pe altele le-am supravegheat, dar acum Camera Comunelor invită miniștrii la noi, în camerele noastre, unde aceștia sunt supuși la interogări mult mai profunde și mult mai frecvente decât până acum.

Suntem mult mai independenți de guvern decât eram înainte și avem autoritatea să desfășurăm investigații pe care miniștrii ar prefera uneori să nu le fi inițiat.

Avem un comitet care este format din membri ai parlamentului și care nu fac parte din conducere, nici din guvern, nici din opoziție și care au sub controlul lor 35% din zilele unui an, din programul nostru. Eu mă bucur foarte mult că lucrurile stau așa, știu că în România și aici continuați cu reformele politice și apreciez faptul că dumneavoastră, domnule președinte Zgonea, ați fost unul dintre conducătorii acestor acțiuni de reformare, căutând uneori ca sursă de informație și legislația noastră. Eu, ca membru al Parlamentului britanic, nu pot să-mi permit să fac comentarii despre situații sau chestiuni care mai trebuie rezolvate în țara aceasta, însă o să remarc un lucru, și anume, nu poate să fie o coincidență faptul că sunt atât de multe parlamente în toată Europa care, în momentul acesta, se ocupă de reforme, într-un fel sau altul. Responsabilitatea este spiritul acestor vremuri, atât în națiunea mea, cât și în a voastră. Noi toți trebuie să fim conștienți de aceasta.

O a doua provocare comună este natura neliniștită a democrației. acum, peste tot trăim într-o eră instant, comunicare instant, probleme instant, cerințe instant de la parlamentari. Există un pericol foarte mare de a pierde contactul cu alegătorii noștri și cu circumscripțiile noastre electorale. Este adevărat, și pentru parlamentari, dar și pentru alți politicieni și eu am căutat ca dezbaterile noastre în Camera Comunelor să fie, spre exemplu, mult mai locale, mult mai la obiect, pentru ca oamenii să simtă că vorbim despre lucruri care îi entuziasmează sau care îi întristează pe ei. De asemenea, este important să adoptăm tot felul de tehnologii de comunicare, internet, facebook, tot ce ne oferă tehnologia, pentru a întări legătura între cei reprezentați și cei care îi reprezintă.

Nu știu ce face sau ce plănuiește să facă în privința aceasta Parlamentul României, dar probabil că o să aflu mai multe în timpul șederii mele aici.

În niciuna dintre democrațiile noastre un alegător nu are datoria de a căuta efectiv să vadă ce se întâmplă în parlament. Noi trebuie să le atragem atenția și aceasta înseamnă să comunicăm cu cetățenii, mai ales cu tinerii și să o facem într-un mod care pentru ei să fie familiar și cu care să se simtă bine, mod care poate să nu fie neapărat unul pe care îl cunoaștem noi sau care să ne fie nouă confortabil. Este, ca urmare, important să avem acțiuni personale. Oficiul președintelui Camerei Comunelor este foarte vechi, ca și instituție, eu sunt a 157-a persoană care deține această poziție și până acum vreme de sute de ani nu era ceva neobișnuit ca președintele să fie de partea greșită a regelui, vă povesteam și mai devreme puțin și să fie executat pur și simplu pentru ceea ce face. Nu s-a mai întâmplat, însă, de ceva secole, sunt bucuros să vă spun aceasta, așa că nu mă tem că mi se va întâmpla acest lucru când mă întorc în Marea Britanie, dar președintele Camerei Comunelor a fost pentru multă vreme o persoană care era auzită prin Camera Comunelor, dar un soi de prizonier în parlament, atunci când era vorba de restul Europei sau chiar de restul țării.

Prin convenție, președintele nu petrece foarte mult timp în afara Westminster-ului, în afara palatului sau în afara zonei pe care o reprezenta în parlament, discutând despre ce face Camera Comunelor sau cu ce se ocupă miniștri.

Situația poate că e una e înțeles, însă este clar că nu este foarte corespunzătoare sau foarte potrivită pentru vremurile noastre. Eu petrec multe ore prezidând dezbateri parlamentare, am și alte responsabilități în ceea ce privește parlamentul, în afara camerei de dezbateri, dar când parlamentul nu este în sesiune eu am ales să-mi dedic timpul, dragi colegi, și să călătoresc în Marea Britanie vorbind și ascultând tot felul de membri ai populației, cu un accent deosebit însă pe tineri și pe studenții și elevii din școlile și din facultățile noastre, care la urma urmei sunt viitorul acestei democrații a noastre.

Eu personal nu cred că tinerii din Marea Britanie sunt dezinteresați sau că sunt înstrăinați de democrația noastră și de principiile noastre democratice. Aș fi însă foarte surprins ca și tinerii din România să fie cumva dezamăgiți de aceste instituții sau îndepărtați de aceste valori, dar trebuie să ieșim dincolo de perimetrul parlamentului, dacă vrem să le transmitem mesajul nostru.

De aceea, când călătoresc în străinătate, mai ales în Europa, mă interesează în special ce se spune, ce se face, la ce se gândesc oamenii în democrațiile mai noi ale Europei, mai degrabă decât cele cu o istorie veche. Până acum am vizitat Polonia, am fost în Ungaria, în Slovenia și în Lituania, am mers și mai departe și am văzut India și Africa de Sud și chiar m-au interesat foarte mult și instituțiile noastre politice descentralizate din Țara Galilor și din Scoția și din Irlanda de Nord.

Dragi colegi, scopul acestor acțiuni nu este să călătoresc, de dragul călătoriei, ci să folosesc călătoria ca pe o experiență de învățare. Noi, în Marea Britanie, avem atât de multe de învățat din modul în care alții își organizează parlamentele, dar avem și obligația de a furniza tot ce poate să furnizeze un parlament cu o tradiție atât de lungă. De aceea, sunt întotdeauna entuziast, mă bucur să primesc vizitatori și președinți în vizită la Londra. Parlamentele au foarte multe în comun, însă trebuie să ne vedem, să ne auzim, să intrăm în contact unii cu alții, la nivel de instituții, pentru a putea învăța lecțiile unii de la alții.

Vremea pe care o petrec în România va fi o experiență de învățare, știu aceasta și am spus și mai devreme că o să fie făcută poate și mai interesantă de legăturile personale pe care le am cu acest spațiu. Am norocul să îl am alături pe domnul Martin Harris, ambasadorul nostru extraordinar, care m-a ajutat cu pregătirea acestei vizite, dar și extraordinara politețe pe care președintele Zgonea o pune la dispoziție, având grijă de mine astăzi, în această perioadă pe aici. Pentru mine va fi o experiență de neuitat. Vizita de mâine, de exemplu, la Craiova, scopul acestei vizite nu are legătură cu mine, nu are legătură cu președintele care sunt, ci cu parlamentele noastre și în acest fel cu popoarele noastre, cu democrațiile noastre.

România este, în prezent, chiar în nucleul familiei europene, acolo îi este locul și este o mare plăcere pentru mine să spun acest lucru și să văd acest lucru. Aici trebuie să avem parte de cetățenie de primă clasă, pentru o țară de primă clasă, într-un continent de primă clasă. Parte din acestea le pot face miniștrii, prin instituțiile lor, dar cele mai multe vor fi puse la punct de parlamentari, ei, unul câte unul. Avem de-a face aici cu un parlament extraordinar, într-o țară minunată.

Mă bucur foarte mult că am putut să mă adresez vouă. Vă mulțumesc pentru atenție, pentru interes și pentru prietenie.

Mulțumesc foarte, foarte mult. (Aplauze).

 
Video in format Flash/IOS Conferirea E.S. Domnului John Bercow, Președintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, a Colanului Camerei Deputaților.  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Aplauzele colegilor mei... Dați-mi voie, în numele Camerei Deputaților, cu aprobarea distinșilor mei colegi și onorabililor mei colegi din Biroul permanent și al liderilor, ca expresie a prieteniei celor două state, a eforturilor onorabililor membri ai Camerelor Comunelor de a susține integrarea României în structurile europene și euroatlantice, domnule președinte, permiteți-mi să vă ofer cea mai înaltă distincție pe care Camera Deputaților poate să o înmâneze, Colanul Camerei Deputaților, președintelui Camerei Comunelor, domnului John Bercow.

(Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, îi înmânează distincția domnului John Bercow, Președintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Aplauze.)

Excelența Sa, domnul președinte a uitat să spună că o parte din rădăcinile domniei sale sunt românești....

Voci din sală:

A spus!

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

N-a spus-o cu atâta pregnanță cu cât ar fi trebuit să se laude, eu fiind mai oltean, aș fi spus de 100 de ori acest lucru...

Le mulțumesc tuturor colegilor pentru prezență astăzi, o să-l rog pe domnul vicepreședinte Mitrea să preia conducerea acestei ședințe pentru a continua lucrările.

Îi mulțumesc Excelenței Sale domnul John Bercow pentru discursul domniei sale în fața plenului și vă mulțumesc și dumneavoastră.

(Excelența Sa domnul John Bercow părăsește sala de ședință. Aplauze.)

 
  Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.  

După pauză

     

După pauză, lucrările ședinței Camerei Deputaților au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Buican și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi, continuăm lucrările ședinței noastre de astăzi.

Din totalul de 411 deputați, sunt prezenți 276; sunt absenți 135, din care 18 participă la alte activități.

Înainte de a intra pe ordinea de zi, avem o solicitare de procedură.

Domnul deputat Neacșu.

Vă rog să luați loc în sală și să începem ședința în liniște.

Stimați colegi,

Domnul Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Am câteva lucruri, de factură procedurală, și vreau să le fac colegilor noștri promisiunea că vom rezolva de acum înainte aceste probleme la Biroul permanent, ca să nu mai fie nevoie să facem ceea ce vă propun eu în acest moment.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Național Liberal, vă propun următoarele lucruri să le stabiliți către plen, domnule președinte, să propuneți votului plenului.

În primul rând, aș vrea ca Proiectul legislativ nr.35/2013, care se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77, să fie mutat de pe poziția 7 pe poziția 4.

În măsura în care va trece prin vot acest lucru, am să-mi permit să vin și să vă spun și ce vrem să facem cu el.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră trecerea proiectului de lege de pe poziția 7 la poziția 4.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS     115 voturi pentru, două abțineri, un vot împotrivă.

Propunerea a fost adoptată.

Vă rog, domnule Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea cererii Comisie juridice, de disciplină și imunități și a Comisiei pentru industrii și servicii de a lucra în paralel cu plenul.  

Domnul Marian Neacșu:

Am să prezint mai multe lucruri la microfon, pentru a stabili clar o linie de conduită și a respecta procedura. Deci, acum, fiind pe poziția 4, v-aș propune, domnule președinte, tot în numele Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

În continuare, v-aș ruga să fiți de acord, evident, plenul, ca cele două comisii sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii - să lucreze în paralel cu plenul și să întocmească raportul asupra acestui proiect legislativ.

Am să vă explic imediat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Există intervenții? Nu există.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Cu 135 de voturi pentru, un vot abținere, niciun vot împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Deci, proiectul de lege se trimite înapoi, la comisie.

Comisia lucrează, în acest timp, va lucra în paralel cu noi și, dacă va fi gata, va aduce raportul și-l vom repune pe ordinea de zi, la punctul la care vom fi în momentul respectiv.

Mergem mai departe.

Domnul Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea unor suplimentări ale ordinii de zi.  

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și am să vă rog frumos ca, în continuare, să propuneți plenului să fie de acord cu suplimentarea ordinii de zi cu Proiectul legislativ 159/2013 privind modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și solicit ca acesta să intre pe ordinea de zi pe poziția 4, pentru că acum rămâne 4.

De asemenea, propun suplimentarea ordinii de zi cu PL-x 151/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Și, de asemenea, propun și suplimentarea ordinii de zi și, evident, vine pe poziția 5; suplimentarea ordinii de zi cu PL-x 110/2013 privind modificarea și completarea Legii învățământului. Știu, astăzi, acest proiect normativ se împlinește termenul pentru dezbatere și vot final.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat, procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților, în primul rând, spun articolul de regulament și alineatul pentru care am intervenit pe procedură.

Articolul 65 alin.(5) grăiește astfel: "Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza și depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului".

Atât în varianta înaintată Biroului permanent luni, cât și cea afișată pe site-ul Camerei Deputaților, acest termen cu care a fost sesizată comisia este pe 5 iunie, adică 9 zile, calculat jumătate, 4 sau 5 zile, cum doriți, deci nu mai repede de 31 mai, mai ales că deputații au dreptul de a depune amendamente până la 31 mai la acest proiect de lege privind referendumul.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată pentru aviz. Nu a dezbătut acest proiect de lege. Ca atare, este ilegală, neregulamentară depunerea raportului de către comisie înainte de 31 aprilie, oricum am socoti jumătatea... 31 mai.

Deci nu se poate supune votului dezbaterea unui raport care nu putea fi depus.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Dobre, aveți cuvântul, pe procedură, înțeleg.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și prorogarea unor termene (PL-x 111/2013). (retrimis comisiei)  

Domnul Victor Paul Dobre:

Este legat tot de ordinea de zi.

Domnule președinte,

La punctul 10 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și prorogarea unor termene.

Întrucât există și Ordonanța Guvernului nr. 41/2013, legată de același subiect, cu o majorare a sumelor alocate, vă propunem, în numele Grupurilor PSD, PNL, să o retrimitem la comisie, pentru un raport nou, care să coroboreze cele două acte normative.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Punctul 10, da, domnule Dobre?

Da, domnule Toader, procedură. Vă rog, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ar fi trebuit să terminăm întâi prima propunere făcută de domnul Neacșu și apoi să trecem la a doua. Acum, nu știm ce votăm. Și când am început discuția referitoare la Legea referendumului, pe care colegul meu, domnul Árpád, a susținut-o și a prezentat-o, este absolut corect. Chiar dacă câteodată înțelegem urgența unui act legislativ, de data asta nu-l înțelegem deloc. De ce vă grăbiți așa de tare? De ce vreți să micșorați cvorumul? Aveți vreun gând, din nou? Spuneți-ne, măcar să nu ne mai chinuiți de-acum. Nu are niciun sens să grăbim un act normativ, în care, practic, efectele sale sunt mult mai târzii, dacă dorim să le aplicăm cu bună-credință.

Pe de altă parte, susținem ideea că nu poate fi introdus pe ordinea de zi. De-abia am primit raportul și vă rog să nu fiți de acord, cel puțin grupul nostru nu este de acord cu introducerea forțată pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Eu am niște propuneri din partea grupurilor parlamentare. Am să le supun votului dumneavoastră. Plenul este suveran. Ce veți decide, așa vom face.

Prima propunere este trecerea pe punctul 4 a Proiectului de Lege PL-x 159/2013 referitor la Legea nr.3.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Vă rog să votați. 104 voturi pentru, patru abțineri, 29 de voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost trecut pe ordinea de zi.

Următoarea propunere este propunerea introducerii pe locul 5 a PL-x 151.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

123 de voturi pentru, 26 împotrivă. A fost aprobată.

Trecerea pe punctul 6 a PL-x 110.

Cine este de acord? Vă rog să votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

135 pentru, două abțineri, 12 împotrivă.

A fost adoptată noua ordine de zi.

Domnule deputat Árpád, aveți cuvântul pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ați supus votului o propunere neregulamentară, încălcând, în mod flagrant, Regulamentul Camerei Deputaților.

Solicit, în numele grupului parlamentar, o pauză de consultări.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sigur, o pauză de consultări de cinci minute.

Rog liderii de grupuri să se întâlnească.

Vă mulțumesc.

 
     

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că liderii de grup s-au pus de acord, au purtat discuții, au negociat.

Mergem mai departe. Intrăm în ordinea de zi.

Mergem mai departe. De aceea, atunci când mi s-a spus că trebuia să le discut pe rând, am vrut să fac comentariu, că am pix, am creion, știu să scriu ce mi s-a propus: propunerea pe procedură a domnului Dobre, trimiterea la comisie a proiectului de lege aflat pe poziția 10.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Termenul!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Două săptămâni, ca de obicei. Îmi cer scuze, aveți dreptate.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

124 pentru, două abțineri.

Punctul 10 a fost retrimis la comisie, cu termen două săptămâni.

Intrăm pe ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat. (PH CD 15 /2013).  

Proiect de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat, caz de pierdere a drepturilor electorale.

Am să vă citesc doar hotărârea.

"Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Art.1. Camera Deputaților ia act de decizia nr.124 a Înaltei Curte de Casație și Justiție din 20 mai 2013, prin care s-a hotărât condamnarea inculpatului Becali George pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 raportat la art.248 Cod penal, raportat la art.41 alin.(2) Cod penal.

Art.2. Camera Deputaților ia act de încetarea de drept a calității de deputat a domnului George Becali și declară vacant locul de deputat deținut de acesta în Circumscripția electorală nr.42 București, Colegiul uninominal nr.25."

Și am luat act de vacantarea postului de deputat.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (PL-x 159/2013). (rămas pentru votul final)  

Mergem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2008 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Procedură. Domnul Márton Árpád, aveți procedură. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere că raportul pe care l-am primit nu conține nici ca amendamente respinse, amendamente depuse în termenul arătat și adoptat de Biroul permanent, solicit retrimierea la comisie a acestui proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Márton Árpád, în numele Grupului parlamentar al UDMR, de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

93 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru.

Proiectul de lege nu a fost trimis la comisie.

Continuăm dezbaterea.

Dacă din partea inițiatorilor există colegi care vor să ia cuvântul?

Procedură. Domnul Ganț, vă rog frumos, procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că, date fiind circumstanțele, ar fi, totuși, de pus o întrebare către plen, care este suveran, așa cum am învățat în legislaturile precedente.

Repet, date fiind circumstanțele, totuși, nu s-ar putea, prin derogare, admite ca acei colegi care nu au apucat să-și prezinte amendamentele să o facă aici, în plen, și plenul, care este suveran, să decidă asupra lor. Deci este o întrebare pe care v-o adresez dumneavoastră, stimați colegi, tocmai pentru că este o situație mai specială.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Eu traduc intervenția domnului Ganț în acest mod - propunerea făcută de Grupul minorităților naționale ca să se accepte de către plen depunerea de amendamente în plen. Corect, domnule deputat?

Cine este pentru? Cine sprijină propunerea domnului deputat Ovidiu Ganț? Vă rog să votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

69 de voturi împotrivă, două abțineri, 58 pentru.

Propunerea domnului deputat Ganț a fost respinsă.

Domnul Florin Iordache.

Domnule Florin Iordache, aveți cuvântul, inițiatorul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prezint în câteva cuvinte obiectul de reglementare a acestui proiect de lege.

De-a lungul timpului, dumneavoastră știți că Legea nr.3, care vizează organizarea și desfășurarea referendumului a încercat să fie modificată pe anumite aspecte, fie că discutam despre referendumul pentru demiterea președintelui, fie că discutăm de referendumuri locale, fie că discutăm despre referendumuri constituționale. Și, de fiecare dată, Curtea Constituțională a spus că trebuie să avem aceleași condiții în legea care vizează organizarea și desfășurarea referendumului, iar noi, inițiatorii, prin acest proiect de lege asta și facem, venim cu aceleași condiții de validare și de organizare a referendumului pentru toate tipurile de referendum.

În al doilea rând, aș vrea să vă spun că în Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția nu se precizează nicăieri existența unui prag de validare și de organizare a referendumului.

În țările Uniunii Europene, sunt țări care au condiții de validare și existența unui prag la referendumuri, sunt țări care nu au acest prag, iar noi, prin modificările pe care le-am propus, propunem existența unui cvorum de participare la 30% din cetățenii existenți pe listele electorale.

De asemenea, propunem un cvorum de validare egal cu jumătate plus unu dintre cetățenii existenți pe listele electorale, dar nu mai puțin de 25% dintre aceștia.

Și cea mai importantă este prevederea care stabilește unificarea acestui prag pentru toate tipurile de referendum.

Vă mulțumesc. Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei de specialitate, vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 21 mai 2013.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.3 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale și a unui cvorum de validare egal cu majoritatea voturilor valabil exprimate, dar nu mai puțin de 25% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale pentru toate tipurile de referendum.

Totodată, se propune modificarea art.7 alin.(2) și art.12 alin.(2), pentru identitatea reglementării în toate tipurile de referendum național și pentru eliminarea discriminării dintre cetățenii români care votează în țară cu cei care votează în străinătate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Guvernul României susține adoptarea proiectului de lege, conform avizului nr.527 din 16 aprilie 2013.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale... Domnul deputat Toader, din partea PDL.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am spus și în intervenția mea pe procedură, nu înțeleg urgența. Dar, de asemenea, nu înțeleg de ce dumneavoastră vreți să dați peste cap tot sistemul democratic.

Știți foarte bine că democrația presupune o majoritate, un 50 plus unu. Dumneavoastră ați coborât la... Dar, de ce ați pus 30 și nu ați pus 15? Sau nu ați pus 32? Dați-mi și mie o explicație. Este vreun studiu, e vreo analiză? E numai pe dorința de a obține ce doriți dumneavoastră... sau ce vreți dumneavoastră printr-un vot la un referendum? Gândiți-vă ce impact are mai departe. Știți foarte bine că primarii, președinții consiliilor județene pot fi schimbați prin referendum, la nivelul acesta. Hai, să modificăm, să vedem în ce condiții poți să pornești un referendum la nivel local. Prefectul este acela care aprobă. Păi să nu fie prefectul atunci...

Deci, dați-vă seama ce implicații are o asemenea prevedere pe care dumneavoastră doriți să o modificați. Și vă repet: de ce 30? Numai pentru Constituție? Numai să treacă Constituția? Constituția, știți foarte bine, a trecut cu 50% din populație. Am avut perioada aia din 2003, când am stat două zile. Putem sta cinci, dacă doriți neapărat. Dar este inadmisibil, ca un act normativ, național, un act fundamental, cum este Constituția, să treacă cu un 50 plus unu, așa cum a fost stabilit, iar dumneavoastră să coborâți. Ca să nu mai spun ce veți face cu referendumul din 2009, unde, până la urmă, 9 milioane, aproape, de oameni au hotărât ceva. Dumneavoastră spuneți: domnule, hotărâm cu 2 milioane. De ce nu numai cu 500 de mii? Cine vă oprește? Dumneavoastră sunteți majoritari, spuneți. Aveți 70%. Da, domnilor, aveți 70%, aveți 4 milioane de voturi, dar 9 milioane au vrut altceva. Totdeauna o să spuneți: da, dar vedeți cum a fost cu referendumul cu suspendarea? Deci, tot ce ne grăbim ... puteam să găsim condiții foarte clare, prin această Lege a referendumului, fără să ne grăbim. Ca proceduri, ca modalitate de aplicare, ca până la urmă, durata în care se desfășoară un referendum, dacă se folosesc cei din străinătate cu votul prin corespondență. De ce ne grăbim? Doar atât. Aveți vreo intenție ascunsă. Măcar, spuneți-o, că nu e nicio problemă. La 70% puteți face ce vreți, așa cum ați spus, și cum am spus și noi, e adevărat că plenul este suveran. Dar nu este suveran pe ceea ce hotărăște electoratul și poporul, "la un nivel de...".

Deci, vă rog foarte mult să reanalizați aceasta. Am cerut retrimitere; nu ați vrut. O s-o atacăm la Curte. Vă spunem foarte clar, nu e o problemă. Dumneavoastră sperați că veți trece foarte repede. Nu știu dacă și 30% va fi suficient. Și ce veți face? Dați o ordonanță, spuneți: domnule, cu 10% din voturi poate să treacă o constituție.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne pare foarte rău că acest proiect de lege a ajuns în dezbaterea plenului, deși puteam să încercăm să găsim o reglementare pe care, pe de o parte, o doriți dumneavoastră, pe de altă parte, ar rezolva acele probleme pe care le ridică această lege, așa cum ea a fost trecută prin Senat și Comisia juridică, de disciplină și imunități de la Camera Deputaților.

Permiteți-mi ca prima dată să vă spun câteva probleme de fond.

Așa cum și colegul nostru a exprimat, e posibil ca, din cauza acestei reglementări, un număr de cetățeni să solicite demiterea unui primar sau președinte de consiliu județean, prin referendum, cu care prefectul poate să fie de acord, să vină doar 30% din cetățeni și, cu votul a 25%, nici măcar 25% plus unu din numărul persoanelor pe listă, să fie demis un primar care a primit, eventual, 75% din numărul total de voturi sau al persoanelor înscrise pe liste. E corect? Nu mi se pare corect.

Merg mai departe. Există un principiu... domnule președinte, nu ați fost atent, că am spus destul de clar, nici măcar 25% plus unu, ci 25%, care este un sfert; nici măcar jumătate plus unu din numărul jumătății celor înscriși pe listă. Bun.

Merg mai departe, domnule... Vă rog, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog frumos să nu întrerupeți vorbitorul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Există un alt principiu: că regulile nu se schimbă în timpul jocului.

Deci, dacă am o constituție care a fost modificată sau a fost adoptată într-un sistem, doar după ce modific acea constituție și prin modificarea constituției prevăd că de acum încolo se schimbă regula jocului, pot să prevăd o altă procedură de adoptare prin referendum a Constituției. Că ar fi și ilogic ca o constituție să ceară votul a două treimi din fiecare Cameră în parte și, dacă ei nu se înțeleg, a trei pătrimi din parlamentari, din numărul total de parlamentari, și o constituție care a fost astfel adoptată și cu votul, cu prezența majorității persoanelor înscrise pe listele electorale, să poată fi modificată cu 25% din numărul total al persoanelor, în timpul jocului. În timpul jocului!

Și procedura este în timpul jocului.

Domnule vicepreședinte, conform deciziei Biroului permanent de luni, fiecare dintre noi, conform articolului citat din regulament, alin. (4) din acel regulament, fiecare dintre noi are dreptul să depună amendamente la un termen pe care-l decide Biroul permanent. Acest termen a fost 31 aprilie, adică vineri, adică 31 mai, adică vineri.

Abia a ajuns pe site luni, spre seară, acest proiect de lege. Fiecare am avut activitățile noastre în comisii. Când s-au terminat m-am dus și eu acasă, mi-am făcut amendamentele. Azi, dis-de-dimineață, le-am depus. Și, după ce le-am depus, am constatat că există și un raport. Deși am înregistrat. Azi-dimineață mi-au fost înregistrate amendamentele.

Deci, în conformitate cu regulamentul, ne aflăm în ipostaza în care stafful poate sau Comisia juridică - mai marii din acea comisie - au uitat să atașeze niște amendamente depuse, măcar la amendamentele respinse.

Ca atare, domnule președinte, eu o să vă prezint... pentru că, în mod evident, am copia cu data de înregistrare a amendamentelor, deci nu sunt amendamente pe care le fac în plen, ci amendamente pe care le-am depus și voi încerca să le susțin în fața Camerei Deputaților.

În mod evident, această modificare care aduce în aceeași oală referendumul și inclusiv valabilitatea referendumului pentru modificarea Constituției, pentru demiterea unor primari, pentru modificarea limitelor administrativ-teritoriale, când se face consultarea, prin acest referendum, 25% din populație poate să contopească din întreaga arie de aplicabilitate a acelei inițiative, poate să contopească - știu eu - zece sate și 15 orașe și două județe. Deci, nicio problemă, 25% dacă se duc, foarte bine, e valabil, intră în Parlament, aveți două treimi, ați desființat șapte județe.

Deci nu se poate ca să avem aceeași măsură pentru diferite tipuri de referendum. Este inacceptabil, cel puțin pentru noi, și, dacă rămâne în mod evident în această formulă, nu putem susține acest proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc domnule deputat.

Din partea Grupului PP-DD, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu Codîrlă:

Grupul parlamentar al PP-DD susține amendamentele ridicate de colegii noștri de la PDL și UDMR.

Considerăm că ceea ce se întâmplă astăzi e un abuz și că e un precedent periculos pentru democrația acestei țări.

Suntem în continuare alături de colegii noștri.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dac din partea grupurilor parlamentare mai există intervenții? Înțeleg că nu. Proiectul de lege, neavând... Un reprezentant de grup parlamentar.

A, domnul Calimente, vă rog, iertați-mă, nu v-am văzut.

Domnul Calimente, după aceea domnul Adam. Nu v-am văzut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ar fi după mine, ar trebui ca referendumul ă fie scos complet din Constituție, pentru că suntem într-o democrație reprezentativă, iar referendumul este caracteristic democrațiilor directe.

Vreau să vă spun că țara care a introdus referendumul, și anume Germania, prima în secolul XX, Republica de la Weimar a introdus referendumul în constituțiile moderne, și datorită faptului că, folosindu-se de referendumuri, puterea fascistă a făcut ce a făcut în Germania, în Constituția Germaniei de astăzi nu mai există această instituție a referendumului.

Un prag foarte înalt în referendum înseamnă, așa cum s-a întâmplat până acum, blocarea oricărei inițiative sau jocuri făcute în așa fel încât să iasă cum își doresc cei care inițiază referendumul. Pentru că s-a văzut foarte clar că un prag foarte înalt duce din start la eșecul referendumului.

De altfel, Comisia de la Veneția este cea care recomandă praguri, 20-30, sub 50%, tocmai pentru ca referendumul să-și atingă scopul.

Cred că și România trebuie să se alinieze la acest lucru și, până la urmă, dacă 25% sau 35% din cetățeni își manifestă interesul, asta este voința politică exprimată. Înseamnă că pe ceilalți nu-i interesează.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Adam. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Adam:

Aș vrea să relev faptul că - pentru niște nedumeriri care s-au exprimat aici, căci Comisia de la Veneția chiar nu recomandă un prag - acest proiect de lege se încadrează în practica Uniunii Europene. Sunt multe țări care au cvorumuri de acest gen. Dar ceea ce este important de relevat este faptul că, prin ceea ce s-a spus din partea dreaptă, de aici, ar vrea să se inducă ideea că acest popor nu înțelege ce face și că ar fi în mare pericol democrația dacă am accepta pragul care a fost propus prin acest proiect de lege.

Este o inexactitate voit exprimată, pentru că avem reguli foarte clare în Constituție. Această lege care este lege organică în materie stabilește cadrul general de desfășurare al referendumului pentru toate alegerile din această țară, și nu numai pentru cele care vizează instituția președintelui.

Mai trebuie să relevăm faptul că avem un precedent periculos, pe care l-am trăit cu toții, dincolo de inexactitatea acelui număr de alegători, acel cvorum care a apărut din neant a făcut ca voința a peste 7,5 milioane de români să nu fie avut în vedere și este deloc de neglijat o asemenea voință.

Eu cred că ne înscriem în rândul țărilor europene cu o democrație autentică prin acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Din partea grupurilor parlamentare... Ați luat cuvântul, Grupul parlamentar al PD.

Procedură? Sigur că da, dar nu fiți nervos, vă rog eu frumos.

Procedură. V-am confundat, se întâmplă, suntem oameni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu confundați respectarea regulamentului cu - eu știu - libera dumneavoastră opțiune de a aplica acest regulament.

Eu vă invoc art.33, care spune că "Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții: lit.b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de doi secretari, și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum și respectarea prevederilor prezentului regulament."

Or, conform art.65, pe care tocmai l-ați încălcat, mi-ați luat un drept legal, de a depune amendamente la această lege.

Eu înțeleg necesitatea, urgența de a o adopta, inclusiv toate argumentele tehnice, juridice, pe care le invocați, dar dreptul meu și al celorlalți colegi de a depune amendamente la această lege nu puteți să-l încălcați, domnule președinte! Indiferent care-i motivația și care este rațiunea pentru acest comandament. Aici am ajuns.

Astăzi, dați o lovitură de stat! Sau o minilovitură.

Două lucruri: îmi luați dreptul legal de a depune amendamente la lege - drept legal. Niciodată nu v-am luat dreptul, în mandatul anterior, de a depune amendamente. Niciodată. Indiferent care a fost procedura, inclusiv pe procedura de urgență.

Astăzi, n-ați făcut altceva decât, pentru cei care sunt în opoziție, le-ați luat un drept legal de a depune amendamente. Nu v-am cerut altceva. Să-l lăsați pe Márton Árpád să depună amendamente - ca el au fost foarte mulți - până vineri. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înțeles, domnule deputat.

Da, domnul Árpád, sper să aveți o nouă poziție, că pe cealaltă am înregistrat-o, vă rog să mă credeți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Eu, deci solicitarea mea de procedură, că ați încercat să treceți direct la votul final, neavând amendamente cică depuse, enunț încă o dată și vă prezint amendamentul meu depus azi-dimineață, înainte de ora 9,00 la secretariatul comisiei și solicit să-mi dați dreptul regulamentar de a-mi susține amendamentele depuse în termenul...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Árpád, vă rog să mi-l dați mie, că ați spus că mi-l dați și nu mi l-ați dat. Probabil că de aceea n-am putut să mă uit pe el. Vă rog să mi-l înaintați.

Președintele comisiei sau cine reprezintă Comisia juridică? Domnul Nica, veniți o secundă. Vă rog să veniți un pic.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Ca să rămânem totuși într-o zonă de procedură, vă solicit o pauză de cinci minute, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
     

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Am să revin - la înțelegere cu liderii grupurilor parlamentare - la votul dat la propunerea domnului Ovidiu Ganț, și anume aceea că amendamentul care a fost depus și n-a fost înregistrat astăzi de dimineață, cel al domnului Márton Árpád, să fie acceptat, să fie discutat în plen, așa cum regulamentul ne permite.

Cine este pentru?

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Cu 167 de voturi pentru, un vot împotrivă, amendamentul domnului Árpárd a fost acceptat.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentați și să susțineți amendamentul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Am un total de trei amendamente.

Primul amendament este la punctul 1 din proiectul de lege.

Toate cele trei, de fapt, vizează o nuanțare a tipurilor de referendum.

Reformularea mea ar zice astfel pentru alin.(2) de la art.5: "Referendumul prevăzut la lit.c) - adică cel național - al aliniatului precedent, care nu implică obligativitatea unei decizii legislative, este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente."

Adică procentul propus de dumneavoastră, dar numai pentru referendumuri naționale care nu implică procedură legislativă.

Deci asta este prima propunere a mea: modificarea punctului unu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Supun discuției dumneavoastră acest amendament. Nu există puncte de vedere.

Supun votului. Cine este pentru amendamentul prezentat de domnul Márton Árpárd.

Vă rog votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Cu 119 voturi împotrivă, cinci abțineri, 53 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Lăsați-l pe domnul Árpád să termine, vă rog frumos.

Poftiți, procedură, domnule deputat, iertați-mă că v-am întrerupt.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am intrat pe procedură. Vedeți și dumneavoastră, am început în cavalcadă. Nu acceptăm amendamente, le discutăm aici. Adevărul e că ce ați citit, domnule Árpád... trebuia să fiu și eu foarte atent, să avem textul, n-am depus nici noi amendamente.

Eu, dacă tot am ajuns într-o situație de asta, și-i rog pe colegii mei de la putere să fie ce acord s-o reîntoarcem la comisie, să avem și noi timp să depunem amendamente, să vedem dacă amendamentul domnul Árpád, citit aici, e adevărat, dar una e când îl citești, alta când îl analizezi, poți să ai o decizie asupra lui. Eu sunt convins că dacă întrebați, colegii din sală nu înțeleg ce a spus domnul Árpád decât așa, superficial. Și v-aș ruga să revenim încă o dată, s-o întoarcem la comisie, să fie de acord, să dați un termen scurt și săptămâna viitoare, luni sau marți, îl dezbatem, așa cum este normal.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să mă credeți că eu am mare încredere în inteligența și capacitatea colegilor mei de a înțelege un amendament. Sunt convins că l-au înțeles. Am supus la vot retrimiterea la comisie. A fost respinsă. Folosim o procedură specială, rară în Parlament, citirea de amendamente în Parlament.

Domnul Árpád, vă rog amendamentul doi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Un singur comentariu. Pe vremuri, în Parlament, se susțineau amendamente cu condiția să fie depuse în scris.

Punctul 2. Este o propunere de modificare a punctului 2 din proiectul de lege, care vorbește de un procent de 25% din numărul total de alegători, care 25% nu înseamnă majoritatea persoanelor posibil venind peste 50%, deci majoritatea jumătate plus unu.

Ca atare, eu propun modificarea din 25 în 26% a acestui procent din punct de vedere aritmetic, corect, zic eu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat propune modificarea procentului din 25 în 26%. Dacă sunt comentarii? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Cu 122 de voturi împotrivă, două abțineri, 62 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ultimul amendament pe care l-am propus este o completare a proiectului de lege și de fapt a art.5 cu trei alineate noi, prevăzând niște excepții de la regula generală. O practică destul de mult uzitate în actul legislativ.

Deci aceste trei alineate noi ar suna astfel:

"Referendumul național pentru revizuirea Constituției este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente și majoritatea acestora votează pentru revizuire sau dacă la acesta participă cel puțin 40% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente și votează pentru revizuire cel puțin 34% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente."

Adică măcar o treime din persoanele cu drept de vot să dorească revizuirea Constituției - măcar o treime.

Alin.(5): "Dacă referendumul național prevăzut la lit.c) al alin.(1) implică modificări legislative - deci cum ar fi acel minunat referendum pentru revizuirea Constituției cu Parlament unicameral - atunci valabilitatea este cea prevăzută la alineatul precedent și are drept consecință obligativitatea luării în discuție a temei propuse referendumului."

Și alin.(6): "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale, precum și pentru inducerea unor noi structuri administrativ-teritoriale este nevoie de referendum în toate localitățile vizate, iar valabilitatea acestuia necesită o prezență de cel puțin 50% din numărul total de alegători și votul majorității celor prezenți în toate localitățile vizate.

Rezultatul referendumului și actul normativ adoptat pe baza acestuia nu pot fi aplicate localităților în care referendumul nu a fost valabil."

Deci acesta este al treilea amendament al meu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră - dacă nu sunt și înțeleg că nu sunt comentarii - amendamentul propus în plen de domnul deputat.

Cine este pentru? Votați, vă rog.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Cu 144 de voturi împotrivă, 52 pentru, două abțineri, amendamentul a fost respins.

Trimit proiectul de lege cu amendamente respinse, menționând că am pus în discuția plenului toate amendamentele care au fost înscrise la comisie, chiar dacă comisia a uitat să le pună în raport, pentru votul final de la ora 12,00.

Acum îmi permit să fac, pentru unii colegi, un comentariu.

Stimați colegi,

Cutumele, în Parlament, din păcate, au fost schimbate în ultimii patru ani.

Acum patru ani, când am plecat de la acest birou erau ale cutume. Când m-am întors, dumneavoastră ați fost la putere ați făcut alt cutume. Cutumele se pun în practică.

Cutuma pe care ați pus-o în practică și ați impus-o a fost aceea a superiorității votului din plen asupra deciziilor luate în alte direcții, sistem care există în unele parlamente, care n-a existat în Parlamentul României până în anul 2008, dar care a devenit o cutumă de bază, anume majoritatea, plenul, are cuvântul final.

Am folosit această cutumă și o voi folosi în continuare până când va veni cineva s-o schimbe. Asta-i chestiunea de ani de zile.

Vă rog, domnul. O procedură la ce?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

O procedură la ce ați spus dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, asta nu există. Vă rog frumos să luați loc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, deci o procedură vreau...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul președinte,

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedurile se fac la acte legislative. La ce spun eu nu sunt proceduri.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

La acte legislative...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Îmi pare rău, domnule deputat. Mă puneți în situații delicate.

Vă dau cuvântul la procedură de câte ori este un proiect legislativ, așa cum este următorul, așa cum am hotărât în momentul în care s-a întors de la comisie raportul, l-am pus pe ordinea de zi la punctul la care eram.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (PL-x 35/2013).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Inițiatorul? Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Dan Vlădescu (președintele Agenției Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice):

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Sunt președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, numele meu este Dan Vlădescu și susțin, în numele Guvernului României, Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2012.

Acest act normativ a fost adoptat în procedură de urgență de Guvernul României, urmare a recomandărilor Comisiei Europene cuprinse în Raportul Deloitte, urmare a angajamentelor asumate de statul român prin Scrisoarea de intenție cu Fondul Monetar Internațional din data de 8 iunie 2012 și de asemenea, pentru a evita o serie de disfuncționalități care existau la nivel legislativ în ceea ce privește domeniul achizițiilor publice.

Principalele modificări pe care acest act normativ le aduce sunt acelea cu privire la crearea unor premise pentru dezvoltarea unui mecanism de verificare ex/ante a conflictului de interese în domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, pentru a pune de acord natura juridică a contractului de achiziție publică cu dispozițiile cuprinse în Legea contenciosului administrativ, pentru că, pe de o parte, contractul de achiziție publică era definit ca contract administrativ în Legea contenciosului administrativ și contract comercial în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006, așa cum a fost ea modificată începând cu anul 2010 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2010.

De asemenea, au fost scurtate termenele înăuntrul cărora ANRMAP-ul trebuie să evalueze documentațiilor de atribuire care sunt întocmite de autoritățile contractante, a fost definită mult mai exact noțiunea de fișă de date a achiziției și s-au stabilit niște reguli în conformitate cu care criteriile de calificare și de selecție trebuie să fie definite numai la nivelul fișei de date achiziție, orice criteriu de calificare și de selecție care se regăsește numai în caietul de sarcini reprezentând o clauză nescrisă, iar autoritatea contractantă care folosește asemenea criterii de calificare și de selecție va anula procedura de atribuire, iar celelalte modificări sunt menționate, evident, în cuprinsul notei de fundamentare a acestei ordonanțe, pe care probabil că ați primit-o cu toții.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc foarte mult.

Comisia? Domnul deputat Chiriță, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte.

În care conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, transmis celor două comisii.

În urma dezbaterilor și a examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, comisiile, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2012 și regăsim în anexe amendamente admise și amendamente respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc.

Grupurile parlamentare, dacă aveți intervenții?

Domnul Márton Árpád, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am o întrebare procedurală. Poate eu am înțeles greșit.

Acest proiect de lege a fost retrimis la comisie. S-a dat dreptul comisiei să lucreze în paralel cu noi și să primim un raport eventual de modificare ș.a.m.d. Acel raport nu l-am primit.

Poate comisia dorește să modifice primul punct din acest raport și ne trezim ulterior că a dorit să modifice altceva.

Deci nu putem intra în dezbaterea acestui proiect de lege până când nu primim raportul suplimentar de la comisia căreia i-am permis să lucreze în paralel cu activitatea plenului și căreia i-am retrimis această lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnul Toader, procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data asta pe procedură pot să spun și eu. Așa este, cutumele și ce știați dumneavoastră acum opt ani s-au modificat, dar permanent, când erați în partea de opoziție, ați spus: ce faceți cu regulamentele? Le încălcați! Încălcați cutumele! Nu mai ținem să rămânem ca instituția fundamentală a democrației - Parlamentul. Și am fost sancționați. Am fost sancționați electoral.

Dumneavoastră v-ați angajat că veți respecta, veți întoarce acea poziție a Parlamentului.

Am avut un exemplu cu Legea referendumului. Am mai avut un exemplu, această Lege a achizițiilor publice, unde, domnule, e o mică greșeală acolo, hai s-o facem. Deci, așa am făcut și noi, așa ați făcut și dumneavoastră.

Am aceeași propunere: s-o reîntoarcem la comisie, asta nu mai este nicio urgență la ea, și acolo unde e de modificat s-o modificăm.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Toader...

Liderii de grup, vă rog, veniți o secundă până la mine.

(Consultări.)

Stimați colegi,

Proiectul de lege... am constatat că raportul suplimentar n-a ajuns la toți liderii de grup, motiv pentru care amânăm dezbaterea acestui proiect de lege pe ziua de luni. Va fi primul proiect de lege pe ordinea de zi.

Mergem mai departe.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (PL-x 151/2013). (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Sigur, luni vom dezbate proiectul de lege de unde am rămas, de la dezbaterile... la luările de cuvânt ale liderilor grupurilor parlamentare. Restul formalităților le-am trecut.

Proiectul de Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Inițiatorul?

Comisia juridică.

Stimați colegi,

Vreți să mai lucrăm sau luăm pauza pentru votul final?

Comisia juridică.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art. 92 alin (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă în ședința din 13 mai 2013.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.217 din 29 martie 2013, a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic de constituire și funcționare a parcurilor industriale alegându-se soluția unei noi reglementări primare determinată de considerentele actualizării și optimizării normelor în vigoare, în raport de contextul socio-economic actual.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat inițiativa legislativă în ședința din 28 mai 2013.

La lucrările ședinței au fost prezenți 17 deputați din totalul de 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, precum și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, cu amendamentele admise, care sunt în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Grupurile parlamentare, intervenții la dezbaterea pe fond a proiectului de lege.

Dacă există colegi care vor să intervină? Nu. Vă mulțumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei, raport cu amendamente admise, și vom lucra în felul următor:

Punctul nr.1, nemodificat. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 2. Există intervenții? Nu.

3. Nemodificat. Intervenții? Nu.

4. Nemodificat. Intervenții? Nu.

5. Nemodificat. Intervenții? Nu.

6. Nemodificat. Intervenții? Nu.

7. Nemodificat. Intervenții? Nu.

8. Nemodificat. Intervenții? Nu.

9. Nemodificat. Intervenții? Nu.

Toate punctele au fost adoptate.

Nr.crt.10. Există amendament admis al comisiei.

Dacă există intervenții? Nu. Amendamentul a fost admis.

Nr.crt.11. Nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.12. Amendament al comisiei. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.13. Amendament admis al comisiei. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.14. Amendament admis al comisiei. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.15. Amendament admis al comisiei. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.16, nemodificat. Nu există intervenții. Adoptat.

Nr.crt.17, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.18, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.19. Există amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

20-21, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

22. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.23. Dacă există intervenții la amendamentul admis al comisiei? Nu. Adoptat.

Nr.crt.24, 25, 26 și 27, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

Nr.crt.28. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.29, 30, 31 și 32, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

Nr.crt.33. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.34. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.35, 36, 37 și 38, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

Nr.crt.39. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.40, 41, 42, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

Nr.crt.43. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.44. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții. Nu. Adoptat.

Nr.crt.45, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.46. Amendament admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.47. Amendament admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.48, 49, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

50. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

51, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

52. Există amendamente respinse. Dacă le susține cineva? Nu.

Trecem la amendamentul admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.53, 54 și 55, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

Nr.56, amendamentul comisiei. Intervenții? Nu. Adoptat.

57, 58, 59, 60, 61 și 62, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

63. După 62 avem amendamente respinse. La ele vă referiți? Da.

Amendamente respinse după punctul 62. Corect.

Domnul Victor Paul Dobre are un amendament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca în locul amendamentului admis să vă supun votului și aprobării amendamentul respins, respectiv la art. 6 alin. (4), după lit. g) se introduc două noi litere: h), respectiv acordul autorității publice locale privind scutirile prevăzute la art. 20, e vorba de scutirile de taxe, și lit. i) care prevede ca în documentația pentru obținerea autorizației de parc să fie un punct separat, studiul de fezabilitate.

Propun ca acest amendament să înlocuiască amendamentul de la punctul 63, astfel încât să venim în întâmpinarea autorităților locale, implicării lor și să nu creăm o situație în care să se facă reduceri excesive de taxe și impozite locale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat propune ca după 62 - g, în loc de h - i, amendamente adoptate de către comisie, să existe h - i în formula pe care Domnia Sa v-a propus-o.

Am să supun la vot această propunere de înlocuirea celor două amendamente.

Cine este pentru înlocuirea amendamentelor? Vă rog, votați.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Cu 175 de voturi pentru, 5 abțineri, 5 voturi împotrivă, amendamentele admise de comisie au fost respinse, și în schimb au fost înlocuite cu amendamentele propuse de domnul deputat Dobre.

Punctul 64, nemodificat.

Punctul 65, nemodificat, 66, 67, 68, 69, 70, 71, nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate.

72, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

73, amendament al comisiei. Intervenții? Nu. Adoptat.

74, 75, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

76, amendament comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

77, amendament comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

78, amendament comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

79, amendament comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

80, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

81. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

82. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

83, 84, 85, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

86. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

87. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

88. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

89, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

90. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

91, 92, 93, 94, 95, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

96, 97, 98, 99, 100. Intervenții? Nu. Adoptate.

101, 102, 103, 104 și 105. Dacă sunt intervenții? Nemodificat. Nu. Adoptate.

106, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

107, amendament de eliminare admis de comisie. Dacă există intervenții? Nu. Se elimină respectivul text.

108. Amendament admis comisie. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

109. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

110. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

111, 112, 113, 114, 115, nemodificate. Dacă nu există intervenții, și nu există, adoptate.

116, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

117, amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

118. Intervenție pe amendamentul admis de comisie? Nu. Adoptat.

119, 120, 121, 122, 123, nemodificat, dacă există intervenții? Nu. Adoptate.

124, 125, 126, nemodificate. Dacă există intervenții. Nu. Adoptate.

127. Amendament de eliminare al comisiei juridice. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Se elimină textul.

128. Amendament comisie. Nu sunt intervenții. Adoptat.

129. Amendament comisie. Nu sunt intervenții. Adoptat.

130, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

131. Amendament admis comisie. Nu sunt intervenții. Adoptat.

132, 133, 134, 135, nemodificate. Intervenții? Nu sunt. Adoptate.

136. Amendament admis al comisiei. Intervenții? Nu. Adoptat.

137. Amendament admis al comisiei. Intervenții? Nu. Adoptat.

138, 139, 140, 141, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

142, 143, 144, 145, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

146, 147, 148, 149, 150, 151, nemodificate. Intervenții? Nu sunt. Adoptate.

152. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

153, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

154. Amendament admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

155, 156, amendamente nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

157. Amendament comisie. Admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

158, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

159. Amendament admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

160, 161, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

162, amendament admis. Nu există intervenții. Adoptat.

163, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

164. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

165. Amendament admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

166. Amendament admis. Intervenții? Nu. Adoptat.

167, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

168. Amendament admis. Nu sunt intervenții. Adoptat.

169, 170, 171, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

172. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

173, 174, 175, 176, 177 și 178, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

179, 180, 181, 182, 183, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

184, 185, 186, 187, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

188. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

189. Amendament admis comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

190, 191, 192, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

193. Amendament admis comisie. Nu sunt intervenții. Adoptat.

194. Amendament admis comisie. Nu sunt intervenții. Adoptat.

195, 196, 197, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

198. Amendament admis comisie. Nu sunt. Adoptat.

199, nemodificat. Intervenții?. Nu sunt intervenții. Adoptat.

200. Amendament admis comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

201, 202, 203, 204, nemodificate. Nu sunt intervenții. Adoptate.

205. Amendament admis comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

206. Amendament admis comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

207, 208, nemodificate. Nu sunt intervenții. Adoptate.

209. Amendament admis comisie. Nu există intervenții. Adoptat.

210. Amendament admis comisie. Nu există intervenții. Adoptat.

211. Amendament admis comisie. Nu există intervenții. Adoptat.

212, 213, 214, 215 și 216, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

217. Amendament admis de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

218, nemodificat. Intervenții? Nu. Adoptat.

219. Amendament admis al comisiei. Există intervenții? Nu. Adoptat.

220, 221, 222, 223 și 224, nemodificate. Intervenții? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege trece la sesiunea de voturi finale.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 110/2013). (rămasă pentru votul final)  

Și vom trece la ultimul proiect de lege pe care-l vom dezbate astăzi, și anume Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011.

Inițiatorul, dacă există, să ia cuvântul. Înțeleg că nu.

Raportul comisiei.

Comisia, vă rog. Comisia de învățământ. Domnule deputat Tîlvăr, vă rog, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației nr.1/2011.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, avizul Consiliului Legislativ, precum și avizul Consiliului Economic și Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii disciplinei "Educația pentru sănătate" ca disciplină obligatorie în învățământul preuniversitar și universitar.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Iar potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 27 mai 2013, comisia a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenți respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă cu propunere de respingere va merge la votul final.

Zece minute pauză. La și 25 intrăm în votul final.

Vă mulțumesc.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi, votul final.

Vom începe cu moțiunea simplă inițiată de 73 de deputați, moțiune care a fost... Nu vă aud.

Sigur, o să facem testul de vot. Am înțeles.

După aceea, la legile care au fost în discuție astăzi.

Până când vom începe votul, vom face controlul ca de obicei. Vă rog, pregătiți-vă pentru vot. Domnilor deputați, vă rog, luați loc în bănci, pregătiți-vă pentru vot, ca să nu trebuiască să-l repet. Vă rog pe toți să luați loc în bănci ca să putem face controlul pentru votul final.

Vă mulțumesc.

Vă rog, votați.

Rog liderii de grup să poftească la zona tehnică să verifice prezența.

Vă spun de-acum că mai sunt un număr de 22 de parlamentari care n-au participat la prezență, i-am văzut intrând în sală, i-am numărat.

Stimați colegi,

Înțeleg că liderii de grup s-au uitat și totul este în regulă.

Vă rog, luați loc în bănci, ca să începem procedura de vot.

 
Video in format Flash/IOS   Moțiunea simplă inițiată de 73 de deputați (MS 5/ 2013). (respinsă)

Vom începe cu moțiunea simplă inițiată de 73 de deputați.

Vă reamintesc că votul 1-4, este vot da, vot pentru moțiune. 1-2 este vot nu, vot împotriva moțiunii.

Vă rog, votați.

(Din sală se strigă că nu funcționează votul electronic.)

Nu merge nici la mine. De-abia acum merge.

Vă rog, votați.

detalii vot
Video in format Flash/IOS    

Cu 67 de voturi pentru, nouă abțineri, 218 voturi împotrivă, moțiunea simplă a fost respinsă.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (PL-x 159/2013). (adoptat)

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Lege organică.

Vă rog, votați.

detalii vot
Video in format Flash/IOS    

Cu 221 de voturi pentru, două abțineri și 73 voturi împotrivă, legea a fost adoptată.

Domnul deputat Toader. Explicarea votului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Motivația respingerii cred că a fost fundamentată cu ocazia dezbaterilor pe acest proiect de lege. Eu vreau să atrag atenția a ceea ce se va întâmpla de azi încolo sau de când se va promulga legea. Dați-vă seama că orice primar din România va putea fi schimbat cu 25%. Credeți că nu se găsesc într-o comună cetățeni... sau vor aduna un număr de 25% ca să poată să schimbe un primar? Și gândiți-vă și la președinții dumneavoastră de consilii județene.

Eu cred că v-ați grăbit cu această lege, nu numai pentru a rezolva problema Constituției, care putea fi rezolvată altfel decât neapărat prin lege și, practic, ați încercat să denaturați o idee, pe care o avem cu toții, a acelei majorități care trebuie să decidă într-o democrație.

V-ați asumat, vă asumați, este și motivul pentru care noi nu am votat și vă și anunțăm că împreună cu colegii de la UDMR și PP-DD vom ataca la Curtea Constituțională.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc noii majorități.

Vă rog, domnule deputat Árpád. Explicarea votului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar a încercat să modifice acest proiect de lege care în anumite puncte are dreptate, deci nu pentru toate tipurile de referendum ar fi necesară o prezență de 50%. Dar sunt câteva situații care implică prea mult întreaga societate, încât decizia să poată fi luată de 25% din populația majoră.

Am încercat să explicăm aceste situații începând cu modificarea, revizuirea Constituției, care nu cred că e bine să fie făcută cu 25% din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Nu credem că un primar, un președinte de consiliu județean, la un moment dat ales foarte bine, poate fi demis cu 25% dintre cei doritori, și nu credem că modificarea limitelor teritoriale ale administrației publice locale poate fi modificată, iarăși, cu 25%, eventual dintr-un singur sat din cele patru care doresc să facă orice.

Deci nu credem că în toate situațiile într-un stat drept se pot lua astfel de decizii cu numai o pătrime din locuitori, din cei care au fost întrebați.

Și ultima frază: am auzit și e corect, într-adevăr, există țări unde constituția poate fi modificată fără referendum, dacă au două treimi. Din săptămână în săptămână, așa cum se procedează într-un stat vecin. Nu cred că e bine. Dar dacă doriți așa ceva, păi în momentul când revizuiți Constituția scoateți alin.(3) de la prevederea din articolul cum se modifică Constituția, necesitatea referendumului. Evident că acea abrogare a acelui alineat va funcționa numai după ce intră în vigoare noua Constituție.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Dolha, vă rog, aveți cuvântul, pentru explicarea votului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Dolha:

Distinse colege și distinși colegi,

Mă miră calculul pe care-l face unul dintre antevorbitorii de la acest microfon, spunând foarte impacientat că primarii și președinții de consilii județene vor putea fi demiși cu 25%.

Da, dar 25% din numărul alegătorilor înscriși pe buletinele de vot, listele electorale, scuzați-mă, este mult mai mult decât numărul de voturi pe care mulți dintre primari și președinți de consilii județene le-au obținut la alegeri ieșind din primul tur. Așa că, să avem pardon, este foarte în regulă și cred că trebuie să votăm această lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am votat-o. Era vorba doar de explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Dacă-mi permiteți, câteva considerații legate de afirmațiile de dinainte. În cadrul unui referendum s-a întâmplat de foarte multe ori să avem referendum și să nu avem cvorumul necesar ca să putem să punem în aplicare ceea ce s-a dorit prin referendum. Astfel, banul public a fost cheltuit inutil.

Prin scăderea acestui prag pentru referendum, de fapt, s-a aliniat prezența la vot a românului, s-a demonstrat în timp că românul vine la vot în proporție de 30%, în medie, și s-a ajuns astfel încât acest act electoral al referendumului să poată fi eficient pentru banii care se cheltuiesc.

Pe de altă parte, tot se poartă grija primarilor, care pot fi demiși cu 25%. Păi, să mă ierte Dumnezeu, dacă au fost aleși și au majoritate, să vină ceilalți 75% care i-au ales și să-i susțină în referendum. Asta este ideea, nu?!

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă, vă rog!

Doamnă deputat, explicarea votului.

Vă rog să aveți răbdare cu toți colegii care explică votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi ați revoluționat atât democrația, cât și matematica. Am înțeles astăzi că 30% reprezintă o majoritate.

Mulțumesc frumos, noi am votat împotrivă. Pentru noi, 30% nu reprezintă o majoritate.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Ultimul punct de pe ordinea de zi pentru votul final.

Proiectul de Lege privind constituirea...

Un singur reprezentant de grup parlamentar. Domnule deputat, vă mulțumesc din inimă!

Domnul Ganț are, sigur, dreptul. Grupul parlamentar al minorităților nu a luat cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Nu am avut intenția, stimate domnule președinte, stimați colegi, să luăm cuvântul, dar la dezbaterea generală a legii s-a afirmat că există în Europa două feluri de state - care au, respectiv nu au cvorum la referendum. Trebuie să fac o adăugire.

Există o țară care nu cunoaște referendum la nivel național, și anume Republica Federală Germania. Cred că este o democrație solidă, în care Parlamentul - Bundestagul - decide, inclusiv asupra modificării Constituției, fără a se supune această decizie unui referendum.

Acest lucru are motivații istorice importante, referendumuri ținute într-o perioadă de tristă faimă au generat decizii care au susținut cel mai criminal regim din istoria umanității.

De aceea, nu este cazul să absolutizăm valoarea unui referendum dincolo de importanța votului unui parlament ales democratic.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule Ganț, și vă mulțumesc și personal - da, aveți dreptate - pentru intervenție. Sigur că există multe sisteme și nu trebuie să ne cramponăm de niciunul.

Poate că încă este bine să mai avem referendum, câțiva ani, în tânăra noastră democrație.

Iertați-mă, punctul 3. Am crezut că l-am făcut, dar luat de dezbaterea puternică de astăzi din sală, am sărit peste el.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 110/2013). (respinsă)

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011.

Lege organică.

Propunere de respingere.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

detalii vot
Video in format Flash/IOS    

243 de voturi pentru, patru abțineri, 51 împotrivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (PL-x 151/2013). (adoptat)

Abia acum ultimul punct de pe ordinea de zi.

4. Proiectul de Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Lege ordinară, cu propunerea de adoptare.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

detalii vot
Video in format Flash/IOS    

295 voturi pentru, cinci abțineri și niciun vot împotrivă.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Declar închise lucrările ședinței noastre de astăzi.

Vă doresc o după-amiază plăcută.

 
Video in format Flash/IOS    

Ședința s-a încheiat la ora 12,48.

 
     
Camera Deputaților

Camera Deputaților

Adresa postală

Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti

Legaturi utile

  • Președintele României
  • Senatul României
  • Guvernul României
  • Curtea Constituțională
  • Consiliul Legislativ
  • Monitorul Oficial

Camera Deputaților

HTTPS access
  • Harta site
  • Structuri parlamentare
  • Activitate parlamentară
  • Informații publice
  • Arhiva

Copyright © Camera Deputaților