Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

Dezbateri parlamentare

Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

Sumarul sedintei
Stenograma completa
publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.73/2013

Video - Flash & IOS

Sunteti aici:

Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

Sedinta Camerei Deputatilor din 29 mai 2013

Alocuţiunea E.S. domnul John Bercow, Preşedintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Şedinţa a început la ora 10,23.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată vizitei în România a Excelenţei Sale domnul John Bercow, Preşedintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Domnule preşedinte,

Îmi face o deosebită plăcere să vă urez bun venit astăzi în Palatul Parlamentului, în numele Parlamentului României.

Doamnelor şi domnilor,

Prezenţa domniei sale în România ne onorează, cu atât mai mult cu cât vizita domnului Bercow se înscrie într-o lungă tradiţie a legăturilor dintre România şi Regatul Unit.

De altfel, între România şi Regatul Unit există un parteneriat strategic, caracterizat pe relaţii apropiate de cooperare în plan internaţional, atât în principalele dosare europene, cât şi în cele bilaterale.

Domnule preşedinte,

Ştiu că sunteţi un susţinător energic al diplomaţiei parlamentare şi îmi exprim convingerea că această vizită va contribui la consolidarea legăturilor dintre Parlamentul României şi Parlamentul Regatului Unit. Cred cu tărie că prin intensificarea cooperării interparlamentare putem răspunde mai bine aşteptărilor pe care cetăţenii le au de la noi şi obiectivelor comune ale celor două ţări. Noi vrem ca cetăţenii noştri români să se bucure de toate drepturile pe care le au ceilalţi cetăţeni europeni şi pentru atingerea acestui deziderat suntem hotărâţi să ne îndeplinim toate angajamentele pe care ni le-am asumat în relaţia cu partenerii europeni.

Marea Britanie este şi va fi un partener strategic al ţării noastre. Am convingerea că legăturile de prietenie dintre parlamentele noastre vor susţine dezvoltarea acestui parteneriat. De asemenea, cred că în cadrul cooperării interparlamentare vom avea foarte multe de învăţat unii de la ceilalţi.

Parlamentul Regatului Unit are o tradiţie seculară şi este în multe privinţe un model de urmat de forurile legislative din toată lumea.

Viaţa parlamentară românească a început cu adevărat la sfârşitul secolului al XIX-lea, după obţinerea independenţei ţării noastre, iar instituţia parlamentului a contribuit decisiv la modernizarea societăţii româneşti şi a fost distrusă, aşa cum ştiţi, de regimul comunist, însă a revenit şi a renăscut după 1989.

Thomas Eliot spunea: "Tradiţia nu poate fi moştenită. Dacă ţi-o doreşti, o poţi obţine prin multă muncă."

Parlamentul României se confruntă acum cu provocarea de a fi nevoit să-şi creeze această tradiţie, dar avem ocazia de a scrie încă o pagină din tradiţia parlamentarismului românesc, prin vizita pe care ne-o faceţi astăzi la Bucureşti.

Domnule preşedinte,

Înainte de a vă da cuvântul, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint colegilor şi invitaţilor mei.

Doamnelor şi domnilor,

Onorabilul John Bercow este preşedintele Camerei Comunelor din iunie 2009, fiind reales în această funcţie după alegerile parlamentare din mai 2010.

Instituţia pe care domnul John Bercow o conduce are o lungă istorie de reprezentare democratică, iar dezbaterile sunt cunoscute ca fiind adevărate şi sincere schimburi de idei. Confruntarea politică, dezbaterea parlamentară angajată în spiritul transparenţei deciziei politice, alături de participarea publică, se evidenţiază ca elemente definitorii ale unei democraţii active.

În plus, reprezentativitatea pluralismului politic, supremaţia legilor, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale reprezintă temelia oricărei societăţi democratice.

Despre rolul şi importanţa parlamentelor într-un sistem democratic ne va vorbi în continuare invitatul nostru.

Cu aceste gânduri, doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie să-l invit la microfon pe domnul John Bercow, preşedintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

(Aplauze).

Domnul John Bercow (preşedintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord):

Domnule preşedinte Zgonea,

Distinşi parlamentari şi dragi oaspeţi,

Pentru mine este o onoare ca în numele ţării mele să mă aflu aici astăzi, în această clădire extraordinară şi în această ţară europeană atât de fascinantă, în aceste vremuri de încercare în contextul internaţional.

Înainte să vorbesc despre teme care ne interesează pe toţi şi care sunt foarte importante, aş vrea, dragi colegi parlamentari, să spargem un mit care este foarte pătrunzător şi care e propagat destul de frecvent în mass-media britanică, şi anume, că eu sunt cel mai scund tip care a fost vreodată preşedinte al Camerei Comunelor.

Domnule preşedinte şi dragi colegi, să ştiţi că nu e nicio problemă să fii scund. Se spune că cei care sunt scunzi, ar trebui să fie împreună. Eu am fost întotdeauna scund şi chiar aşa o să şi rămân. Dat fiind cunoscut impactul procesului de îmbătrânire asupra fizionomiei, este foarte probabil că voi deveni în mod inexorabil şi irevocabil încă şi mai scund şi sunt extraordinar de relaxat cu privire la aceasta, pentru că în curând voi fi atât de scund, încât aproape că nu mă voi mai vedea. Iată-mă, însă, aici ca preşedinte şi mă preocupă puţin acurateţea istorică. Te-ai aştepta cu un preşedinte să fi făcut cercetări măcar în această privinţă.

Dragii mei colegi parlamentari, nu am să vă dezamăgesc, am făcut cercetările şi, pur şi simplu ca idee această replică repetată deseori este greşită. Sir John Bussy, care a fost preşedinte al Camerei Comunelor Regatului Unit din 1394 până în 1398, Sir John Wenlock, preşedinte din 1455 până în 1456 şi Sir Thomas Tresham, care a fost preşedinte în 1459, se crede despre ei că au fost totuşi mai scunzi decât mine, deşi am să recunosc că ei au fost mai scunzi decât mine doar după ce au fost decapitaţi, pentru că mulţi dintre predecesorii mei şi-au găsit sfârşitul executaţi. Unul dintre ei a murit pe front, iar altul a fost ucis cu brutalitate. Acum vă daţi seama că există o grămadă de provocări şi pericole care ne cer să păstrăm un simţ al proporţiei istorice, aşa că, totuşi, am să vă spun că nu e prea probabil ca eu să fiu decapitat vreodată şi aş vrea să vorbesc astăzi despre multele legături care sunt între noi şi despre interesele noastre comune.

Înainte să trec la aceasta, însă, aş vrea să fac câteva observaţii personale. V-am spus la început şi vă promit că nu o să fie un discurs foarte lung. Mai întâi vreau să vă spun că, spre ruşinea mea, e prima oară când mă aflu aici. Mă bucur, sunt extraordinar de încântat să fiu aici astăzi. În copilăria mea, dragi colegi parlamentari, doamnelor şi domnilor, am fost un jucător de tenis destul de entuziast, dar nu foarte bun şi prima mea amintire care îmi rămâne aşa despre România se leagă de fanatismul şi zelul incredibil cu care îl sprijineam pe Ilie Năstase, care era eroul meu din copilărie, ca tenisman. Eu îl adoram pe Năstase, el era pentru mine unul dintre marii artişti ai tenisului, unul din cei mai talentaţi oameni care vreodată a pus piciorul pe terenul de tenis şi îl respectam în acelaşi timp foarte mult şi pe Ion Ţiriac. Acum sper să nu vă jignesc dacă spun că eu la 9 ani credeam, întotdeauna am crezut că el e un tip îngrozitor sau pozitiv, dar în mod îngrozitor de pozitiv, că e o personalitate fabuloasă, dar că nu aş vrea să-l întâlnesc foarte mult într-un tunel, într-o noapte întunecată. Pe de altă parte, aş vrea să-l am de partea mea în orice luptă.

Aş vrea să vă spun cât de emoţionat am fost de primirea care deja mi s-a făcut în timpul acesta scurt de când suntem aici şi de afecţiunea care a fost arătată faţă de Marea Britanie şi faţă de poporul britanic, pe care a reflectat-o, de splendoarea extraordinară a acestei ocazii la care suntem părtaşi astăzi. Pentru mine este un moment emoţionant şi la nivel personal, pentru că nu ştiu neapărat toate detaliile istoriei familiei Bercow, care nu am nicio îndoială că strămoşii noştri din partea tatălui vin de pe undeva din partea aceasta a lumii. Mă uit astăzi la marea de chipuri de aici şi sper că sunt aici nu numai mulţi prieteni, să spunem, din instinct, dar aş putea să bănuiesc că ar putea să se afle pe aici şi câteva rude îndepărtate.

Dragi colegi, acestea sunt în multe privinţe vremuri turbulente pentru Europa, dar uluitoare pentru Europa de est.

Discursul destul de pesimist cu privire la perspectivele economice ale continentului nostru se bazează pe declaraţia unui secretar al apărării, în alt context, care vorbea despre o Europă veche. Nu se spunea nimic despre Europa nouă, căreia îi aparţine acest mare popor. Este, poate, un paradox, dar în ceea ce priveşte Parlamentul şi multe alte chestiuni îmi imaginez că, probabil, voi admiraţi istoria noastră, dar noi în tăcere vă invidiem vitalitatea.

Putem să spunem multe despre faptul că suntem cea mai veche democraţie, dar există foarte multe avantaje în posibilitatea de a construi ceva nou, cum poate să facă o nouă democraţie şi cum putem să învăţăm unii de la alţii şi cam asta ar fi tema esenţială a comentariilor mele pentru voi astăzi.

Parlamentul nostru vede România ca pe un partener deplin, dinamic şi egal în Uniunea Europeană, în Naţiunile Unite şi în toate celelalte instituţii internaţionale din care facem parte cu toţii şi în care căutăm să ne exercităm influenţa.

Parteneriatul nostru în NATO este de o importanţă supremă, sunteţi prieteni de încredere, sunteţi prieteni solizi şi pe care ne putem baza şi puteţi să fiţi siguri că această prietenie este foarte apreciată.

Parlamentul britanic şi poporul britanic sunt dedicaţi să facem acest parteneriat să funcţioneze, atât la nivel general, cât şi la nivel individual. Relaţia pe care o vreau cu voi şi pe care probabil şi voi o veţi vrea cu noi este mult mai profundă decât înţelegerea pur politică care să se petreacă la nivelul actorilor de elită din societatea noastră.

Parlamentul exprimă sau este expresia întregului popor şi o face într-un mod în care niciun guvern nu o poate face, oricât de popular sau oricât de înţelept ar fi.

Eu vin aici în faţa voastră ca patriot britanic şi ca parlamentar mândru şi vin aici ca să întâlnesc şi să cunosc patrioţi români şi parlamentari români mândri, pentru că limba între parlamentari, limba parlamentelor este cea pe care o vorbim cu toţii, în moduri diferite, dar până la urmă foarte, foarte asemănătoare.

Sunt trei lucruri despre care vreau să vorbesc: importanţa continuării reformelor, pentru ca democraţia să rămână relevantă pentru cei care au ales-o, importanţa adoptării de noi tehnologii şi de comunicare, pentru a asigura comunicarea între parlament şi cetăţeni, comunicare constructivă şi îndeaproape şi, dragi colegi, importanţa explorării căutării constante de noi idei, atât într-o democraţie individuală, cât şi în democraţii multiple.

O să încep cu reformele. Deşi Camera Comunelor este o instituţie veche, străveche, o să sărbătorim acum cea de-a 750-a aniversare de la fondarea primului parlament în 1215, fondarea primului parlament recunoscut, aceasta nu înseamnă că am fost, însă, şi foarte rapizi, să ne adaptăm la vremuri. Sarcina de a monitoriza îndeaproape Guvernul şi de a supune legile unor examinări judiciare riguroase este la fel de dificilă şi la noi, ca şi la Bucureşti.

Când am devenit eu preşedinte, în 2009, era un lucru larg acceptat faptul că parlamentul riscă să devină mai degrabă o parte onorifică, ceremonială a constituţiei noastre, mai degrabă decât una centrală şi esenţială. Însă, urmând un plan neobosit de reforme, am schimbat această percepţie şi am schimbat şi ceea ce se întâmplă efectiv. Unele reguli le-am iniţiat chiar eu, pe altele le-am supravegheat, dar acum Camera Comunelor invită miniştrii la noi, în camerele noastre, unde aceştia sunt supuşi la interogări mult mai profunde şi mult mai frecvente decât până acum.

Suntem mult mai independenţi de guvern decât eram înainte şi avem autoritatea să desfăşurăm investigaţii pe care miniştrii ar prefera uneori să nu le fi iniţiat.

Avem un comitet care este format din membri ai parlamentului şi care nu fac parte din conducere, nici din guvern, nici din opoziţie şi care au sub controlul lor 35% din zilele unui an, din programul nostru. Eu mă bucur foarte mult că lucrurile stau aşa, ştiu că în România şi aici continuaţi cu reformele politice şi apreciez faptul că dumneavoastră, domnule preşedinte Zgonea, aţi fost unul dintre conducătorii acestor acţiuni de reformare, căutând uneori ca sursă de informaţie şi legislaţia noastră. Eu, ca membru al Parlamentului britanic, nu pot să-mi permit să fac comentarii despre situaţii sau chestiuni care mai trebuie rezolvate în ţara aceasta, însă o să remarc un lucru, şi anume, nu poate să fie o coincidenţă faptul că sunt atât de multe parlamente în toată Europa care, în momentul acesta, se ocupă de reforme, într-un fel sau altul. Responsabilitatea este spiritul acestor vremuri, atât în naţiunea mea, cât şi în a voastră. Noi toţi trebuie să fim conştienţi de aceasta.

O a doua provocare comună este natura neliniştită a democraţiei. acum, peste tot trăim într-o eră instant, comunicare instant, probleme instant, cerinţe instant de la parlamentari. Există un pericol foarte mare de a pierde contactul cu alegătorii noştri şi cu circumscripţiile noastre electorale. Este adevărat, şi pentru parlamentari, dar şi pentru alţi politicieni şi eu am căutat ca dezbaterile noastre în Camera Comunelor să fie, spre exemplu, mult mai locale, mult mai la obiect, pentru ca oamenii să simtă că vorbim despre lucruri care îi entuziasmează sau care îi întristează pe ei. De asemenea, este important să adoptăm tot felul de tehnologii de comunicare, internet, facebook, tot ce ne oferă tehnologia, pentru a întări legătura între cei reprezentaţi şi cei care îi reprezintă.

Nu ştiu ce face sau ce plănuieşte să facă în privinţa aceasta Parlamentul României, dar probabil că o să aflu mai multe în timpul şederii mele aici.

În niciuna dintre democraţiile noastre un alegător nu are datoria de a căuta efectiv să vadă ce se întâmplă în parlament. Noi trebuie să le atragem atenţia şi aceasta înseamnă să comunicăm cu cetăţenii, mai ales cu tinerii şi să o facem într-un mod care pentru ei să fie familiar şi cu care să se simtă bine, mod care poate să nu fie neapărat unul pe care îl cunoaştem noi sau care să ne fie nouă confortabil. Este, ca urmare, important să avem acţiuni personale. Oficiul preşedintelui Camerei Comunelor este foarte vechi, ca şi instituţie, eu sunt a 157-a persoană care deţine această poziţie şi până acum vreme de sute de ani nu era ceva neobişnuit ca preşedintele să fie de partea greşită a regelui, vă povesteam şi mai devreme puţin şi să fie executat pur şi simplu pentru ceea ce face. Nu s-a mai întâmplat, însă, de ceva secole, sunt bucuros să vă spun aceasta, aşa că nu mă tem că mi se va întâmpla acest lucru când mă întorc în Marea Britanie, dar preşedintele Camerei Comunelor a fost pentru multă vreme o persoană care era auzită prin Camera Comunelor, dar un soi de prizonier în parlament, atunci când era vorba de restul Europei sau chiar de restul ţării.

Prin convenţie, preşedintele nu petrece foarte mult timp în afara Westminster-ului, în afara palatului sau în afara zonei pe care o reprezenta în parlament, discutând despre ce face Camera Comunelor sau cu ce se ocupă miniştri.

Situaţia poate că e una e înţeles, însă este clar că nu este foarte corespunzătoare sau foarte potrivită pentru vremurile noastre. Eu petrec multe ore prezidând dezbateri parlamentare, am şi alte responsabilităţi în ceea ce priveşte parlamentul, în afara camerei de dezbateri, dar când parlamentul nu este în sesiune eu am ales să-mi dedic timpul, dragi colegi, şi să călătoresc în Marea Britanie vorbind şi ascultând tot felul de membri ai populaţiei, cu un accent deosebit însă pe tineri şi pe studenţii şi elevii din şcolile şi din facultăţile noastre, care la urma urmei sunt viitorul acestei democraţii a noastre.

Eu personal nu cred că tinerii din Marea Britanie sunt dezinteresaţi sau că sunt înstrăinaţi de democraţia noastră şi de principiile noastre democratice. Aş fi însă foarte surprins ca şi tinerii din România să fie cumva dezamăgiţi de aceste instituţii sau îndepărtaţi de aceste valori, dar trebuie să ieşim dincolo de perimetrul parlamentului, dacă vrem să le transmitem mesajul nostru.

De aceea, când călătoresc în străinătate, mai ales în Europa, mă interesează în special ce se spune, ce se face, la ce se gândesc oamenii în democraţiile mai noi ale Europei, mai degrabă decât cele cu o istorie veche. Până acum am vizitat Polonia, am fost în Ungaria, în Slovenia şi în Lituania, am mers şi mai departe şi am văzut India şi Africa de Sud şi chiar m-au interesat foarte mult şi instituţiile noastre politice descentralizate din Ţara Galilor şi din Scoţia şi din Irlanda de Nord.

Dragi colegi, scopul acestor acţiuni nu este să călătoresc, de dragul călătoriei, ci să folosesc călătoria ca pe o experienţă de învăţare. Noi, în Marea Britanie, avem atât de multe de învăţat din modul în care alţii îşi organizează parlamentele, dar avem şi obligaţia de a furniza tot ce poate să furnizeze un parlament cu o tradiţie atât de lungă. De aceea, sunt întotdeauna entuziast, mă bucur să primesc vizitatori şi preşedinţi în vizită la Londra. Parlamentele au foarte multe în comun, însă trebuie să ne vedem, să ne auzim, să intrăm în contact unii cu alţii, la nivel de instituţii, pentru a putea învăţa lecţiile unii de la alţii.

Vremea pe care o petrec în România va fi o experienţă de învăţare, ştiu aceasta şi am spus şi mai devreme că o să fie făcută poate şi mai interesantă de legăturile personale pe care le am cu acest spaţiu. Am norocul să îl am alături pe domnul Martin Harris, ambasadorul nostru extraordinar, care m-a ajutat cu pregătirea acestei vizite, dar şi extraordinara politeţe pe care preşedintele Zgonea o pune la dispoziţie, având grijă de mine astăzi, în această perioadă pe aici. Pentru mine va fi o experienţă de neuitat. Vizita de mâine, de exemplu, la Craiova, scopul acestei vizite nu are legătură cu mine, nu are legătură cu preşedintele care sunt, ci cu parlamentele noastre şi în acest fel cu popoarele noastre, cu democraţiile noastre.

România este, în prezent, chiar în nucleul familiei europene, acolo îi este locul şi este o mare plăcere pentru mine să spun acest lucru şi să văd acest lucru. Aici trebuie să avem parte de cetăţenie de primă clasă, pentru o ţară de primă clasă, într-un continent de primă clasă. Parte din acestea le pot face miniştrii, prin instituţiile lor, dar cele mai multe vor fi puse la punct de parlamentari, ei, unul câte unul. Avem de-a face aici cu un parlament extraordinar, într-o ţară minunată.

Mă bucur foarte mult că am putut să mă adresez vouă. Vă mulţumesc pentru atenţie, pentru interes şi pentru prietenie.

Mulţumesc foarte, foarte mult. (Aplauze).

Conferirea E.S. Domnului John Bercow, Preşedintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, a Colanului Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Aplauzele colegilor mei... Daţi-mi voie, în numele Camerei Deputaţilor, cu aprobarea distinşilor mei colegi şi onorabililor mei colegi din Biroul permanent şi al liderilor, ca expresie a prieteniei celor două state, a eforturilor onorabililor membri ai Camerelor Comunelor de a susţine integrarea României în structurile europene şi euroatlantice, domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă ofer cea mai înaltă distincţie pe care Camera Deputaţilor poate să o înmâneze, Colanul Camerei Deputaţilor, preşedintelui Camerei Comunelor, domnului John Bercow.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, îi înmânează distincţia domnului John Bercow, Preşedintele Camerei Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Aplauze.)

Excelenţa Sa, domnul preşedinte a uitat să spună că o parte din rădăcinile domniei sale sunt româneşti....

Voci din sală:

A spus!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

N-a spus-o cu atâta pregnanţă cu cât ar fi trebuit să se laude, eu fiind mai oltean, aş fi spus de 100 de ori acest lucru...

Le mulţumesc tuturor colegilor pentru prezenţă astăzi, o să-l rog pe domnul vicepreşedinte Mitrea să preia conducerea acestei şedinţe pentru a continua lucrările.

Îi mulţumesc Excelenţei Sale domnul John Bercow pentru discursul domniei sale în faţa plenului şi vă mulţumesc şi dumneavoastră.

(Excelenţa Sa domnul John Bercow părăseşte sala de şedinţă. Aplauze.)

Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.

După pauză

După pauză, lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, continuăm lucrările şedinţei noastre de astăzi.

Din totalul de 411 deputaţi, sunt prezenţi 276; sunt absenţi 135, din care 18 participă la alte activităţi.

Înainte de a intra pe ordinea de zi, avem o solicitare de procedură.

Domnul deputat Neacşu.

Vă rog să luaţi loc în sală şi să începem şedinţa în linişte.

Stimaţi colegi,

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Am câteva lucruri, de factură procedurală, şi vreau să le fac colegilor noştri promisiunea că vom rezolva de acum înainte aceste probleme la Biroul permanent, ca să nu mai fie nevoie să facem ceea ce vă propun eu în acest moment.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi al Partidului Naţional Liberal, vă propun următoarele lucruri să le stabiliţi către plen, domnule preşedinte, să propuneţi votului plenului.

În primul rând, aş vrea ca Proiectul legislativ nr.35/2013, care se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77, să fie mutat de pe poziţia 7 pe poziţia 4.

În măsura în care va trece prin vot acest lucru, am să-mi permit să vin şi să vă spun şi ce vrem să facem cu el.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Dacă nu sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră trecerea proiectului de lege de pe poziţia 7 la poziţia 4.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

detalii vot

115 voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

Propunerea a fost adoptată.

Vă rog, domnule Neacşu.

Aprobarea cererii Comisie juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru industrii şi servicii de a lucra în paralel cu plenul.

Domnul Marian Neacşu:

Am să prezint mai multe lucruri la microfon, pentru a stabili clar o linie de conduită şi a respecta procedura. Deci, acum, fiind pe poziţia 4, v-aş propune, domnule preşedinte, tot în numele Grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

În continuare, v-aş ruga să fiţi de acord, evident, plenul, ca cele două comisii sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii - să lucreze în paralel cu plenul şi să întocmească raportul asupra acestui proiect legislativ.

Am să vă explic imediat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Există intervenţii? Nu există.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

detalii vot

Cu 135 de voturi pentru, un vot abţinere, niciun vot împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Deci, proiectul de lege se trimite înapoi, la comisie.

Comisia lucrează, în acest timp, va lucra în paralel cu noi şi, dacă va fi gata, va aduce raportul şi-l vom repune pe ordinea de zi, la punctul la care vom fi în momentul respectiv.

Mergem mai departe.

Domnul Neacşu.

Aprobarea unor suplimentări ale ordinii de zi.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi am să vă rog frumos ca, în continuare, să propuneţi plenului să fie de acord cu suplimentarea ordinii de zi cu Proiectul legislativ 159/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi solicit ca acesta să intre pe ordinea de zi pe poziţia 4, pentru că acum rămâne 4.

De asemenea, propun suplimentarea ordinii de zi cu PL-x 151/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Şi, de asemenea, propun şi suplimentarea ordinii de zi şi, evident, vine pe poziţia 5; suplimentarea ordinii de zi cu PL-x 110/2013 privind modificarea şi completarea Legii învăţământului. Ştiu, astăzi, acest proiect normativ se împlineşte termenul pentru dezbatere şi vot final.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat, procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor, în primul rând, spun articolul de regulament şi alineatul pentru care am intervenit pe procedură.

Articolul 65 alin.(5) grăieşte astfel: "Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului".

Atât în varianta înaintată Biroului permanent luni, cât şi cea afişată pe site-ul Camerei Deputaţilor, acest termen cu care a fost sesizată comisia este pe 5 iunie, adică 9 zile, calculat jumătate, 4 sau 5 zile, cum doriţi, deci nu mai repede de 31 mai, mai ales că deputaţii au dreptul de a depune amendamente până la 31 mai la acest proiect de lege privind referendumul.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru aviz. Nu a dezbătut acest proiect de lege. Ca atare, este ilegală, neregulamentară depunerea raportului de către comisie înainte de 31 aprilie, oricum am socoti jumătatea... 31 mai.

Deci nu se poate supune votului dezbaterea unui raport care nu putea fi depus.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Dobre, aveţi cuvântul, pe procedură, înţeleg.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi prorogarea unor termene (PL-x 111/2013). (retrimis comisiei)

Domnul Victor Paul Dobre:

Este legat tot de ordinea de zi.

Domnule preşedinte,

La punctul 10 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi prorogarea unor termene.

Întrucât există şi Ordonanţa Guvernului nr. 41/2013, legată de acelaşi subiect, cu o majorare a sumelor alocate, vă propunem, în numele Grupurilor PSD, PNL, să o retrimitem la comisie, pentru un raport nou, care să coroboreze cele două acte normative.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Punctul 10, da, domnule Dobre?

Da, domnule Toader, procedură. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ar fi trebuit să terminăm întâi prima propunere făcută de domnul Neacşu şi apoi să trecem la a doua. Acum, nu ştim ce votăm. Şi când am început discuţia referitoare la Legea referendumului, pe care colegul meu, domnul Árpád, a susţinut-o şi a prezentat-o, este absolut corect. Chiar dacă câteodată înţelegem urgenţa unui act legislativ, de data asta nu-l înţelegem deloc. De ce vă grăbiţi aşa de tare? De ce vreţi să micşoraţi cvorumul? Aveţi vreun gând, din nou? Spuneţi-ne, măcar să nu ne mai chinuiţi de-acum. Nu are niciun sens să grăbim un act normativ, în care, practic, efectele sale sunt mult mai târzii, dacă dorim să le aplicăm cu bună-credinţă.

Pe de altă parte, susţinem ideea că nu poate fi introdus pe ordinea de zi. De-abia am primit raportul şi vă rog să nu fiţi de acord, cel puţin grupul nostru nu este de acord cu introducerea forţată pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Eu am nişte propuneri din partea grupurilor parlamentare. Am să le supun votului dumneavoastră. Plenul este suveran. Ce veţi decide, aşa vom face.

Prima propunere este trecerea pe punctul 4 a Proiectului de Lege PL-x 159/2013 referitor la Legea nr.3.

detalii vot

Vă rog să votaţi. 104 voturi pentru, patru abţineri, 29 de voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost trecut pe ordinea de zi.

Următoarea propunere este propunerea introducerii pe locul 5 a PL-x 151.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

detalii vot

123 de voturi pentru, 26 împotrivă. A fost aprobată.

Trecerea pe punctul 6 a PL-x 110.

Cine este de acord? Vă rog să votaţi.

detalii vot

135 pentru, două abţineri, 12 împotrivă.

A fost adoptată noua ordine de zi.

Domnule deputat Árpád, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aţi supus votului o propunere neregulamentară, încălcând, în mod flagrant, Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Solicit, în numele grupului parlamentar, o pauză de consultări.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sigur, o pauză de consultări de cinci minute.

Rog liderii de grupuri să se întâlnească.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că liderii de grup s-au pus de acord, au purtat discuţii, au negociat.

Mergem mai departe. Intrăm în ordinea de zi.

Mergem mai departe. De aceea, atunci când mi s-a spus că trebuia să le discut pe rând, am vrut să fac comentariu, că am pix, am creion, ştiu să scriu ce mi s-a propus: propunerea pe procedură a domnului Dobre, trimiterea la comisie a proiectului de lege aflat pe poziţia 10.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Termenul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Două săptămâni, ca de obicei. Îmi cer scuze, aveţi dreptate.

detalii vot

124 pentru, două abţineri.

Punctul 10 a fost retrimis la comisie, cu termen două săptămâni.

Intrăm pe ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat. (PH CD 15 /2013).

Proiect de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat, caz de pierdere a drepturilor electorale.

Am să vă citesc doar hotărârea.

"Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Art.1. Camera Deputaţilor ia act de decizia nr.124 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie din 20 mai 2013, prin care s-a hotărât condamnarea inculpatului Becali George pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzută de art.26 raportat la art.248 Cod penal, raportat la art.41 alin.(2) Cod penal.

Art.2. Camera Deputaţilor ia act de încetarea de drept a calităţii de deputat a domnului George Becali şi declară vacant locul de deputat deţinut de acesta în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr.25."

Şi am luat act de vacantarea postului de deputat.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (PL-x 159/2013). (rămas pentru votul final)

Mergem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2008 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Procedură. Domnul Márton Árpád, aveţi procedură. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere că raportul pe care l-am primit nu conţine nici ca amendamente respinse, amendamente depuse în termenul arătat şi adoptat de Biroul permanent, solicit retrimierea la comisie a acestui proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Márton Árpád, în numele Grupului parlamentar al UDMR, de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

detalii vot

93 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru.

Proiectul de lege nu a fost trimis la comisie.

Continuăm dezbaterea.

Dacă din partea iniţiatorilor există colegi care vor să ia cuvântul?

Procedură. Domnul Ganţ, vă rog frumos, procedură.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că, date fiind circumstanţele, ar fi, totuşi, de pus o întrebare către plen, care este suveran, aşa cum am învăţat în legislaturile precedente.

Repet, date fiind circumstanţele, totuşi, nu s-ar putea, prin derogare, admite ca acei colegi care nu au apucat să-şi prezinte amendamentele să o facă aici, în plen, şi plenul, care este suveran, să decidă asupra lor. Deci este o întrebare pe care v-o adresez dumneavoastră, stimaţi colegi, tocmai pentru că este o situaţie mai specială.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Eu traduc intervenţia domnului Ganţ în acest mod - propunerea făcută de Grupul minorităţilor naţionale ca să se accepte de către plen depunerea de amendamente în plen. Corect, domnule deputat?

Cine este pentru? Cine sprijină propunerea domnului deputat Ovidiu Ganţ? Vă rog să votaţi.

detalii vot

69 de voturi împotrivă, două abţineri, 58 pentru.

Propunerea domnului deputat Ganţ a fost respinsă.

Domnul Florin Iordache.

Domnule Florin Iordache, aveţi cuvântul, iniţiatorul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint în câteva cuvinte obiectul de reglementare a acestui proiect de lege.

De-a lungul timpului, dumneavoastră ştiţi că Legea nr.3, care vizează organizarea şi desfăşurarea referendumului a încercat să fie modificată pe anumite aspecte, fie că discutam despre referendumul pentru demiterea preşedintelui, fie că discutăm de referendumuri locale, fie că discutăm despre referendumuri constituţionale. Şi, de fiecare dată, Curtea Constituţională a spus că trebuie să avem aceleaşi condiţii în legea care vizează organizarea şi desfăşurarea referendumului, iar noi, iniţiatorii, prin acest proiect de lege asta şi facem, venim cu aceleaşi condiţii de validare şi de organizare a referendumului pentru toate tipurile de referendum.

În al doilea rând, aş vrea să vă spun că în Codul de bune practici al Comisiei de la Veneţia nu se precizează nicăieri existenţa unui prag de validare şi de organizare a referendumului.

În ţările Uniunii Europene, sunt ţări care au condiţii de validare şi existenţa unui prag la referendumuri, sunt ţări care nu au acest prag, iar noi, prin modificările pe care le-am propus, propunem existenţa unui cvorum de participare la 30% din cetăţenii existenţi pe listele electorale.

De asemenea, propunem un cvorum de validare egal cu jumătate plus unu dintre cetăţenii existenţi pe listele electorale, dar nu mai puţin de 25% dintre aceştia.

Şi cea mai importantă este prevederea care stabileşte unificarea acestui prag pentru toate tipurile de referendum.

Vă mulţumesc. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei de specialitate, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 21 mai 2013.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.3 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale şi a unui cvorum de validare egal cu majoritatea voturilor valabil exprimate, dar nu mai puţin de 25% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale pentru toate tipurile de referendum.

Totodată, se propune modificarea art.7 alin.(2) şi art.12 alin.(2), pentru identitatea reglementării în toate tipurile de referendum naţional şi pentru eliminarea discriminării dintre cetăţenii români care votează în ţară cu cei care votează în străinătate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Guvernul României susţine adoptarea proiectului de lege, conform avizului nr.527 din 16 aprilie 2013.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale... Domnul deputat Toader, din partea PDL.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am spus şi în intervenţia mea pe procedură, nu înţeleg urgenţa. Dar, de asemenea, nu înţeleg de ce dumneavoastră vreţi să daţi peste cap tot sistemul democratic.

Ştiţi foarte bine că democraţia presupune o majoritate, un 50 plus unu. Dumneavoastră aţi coborât la... Dar, de ce aţi pus 30 şi nu aţi pus 15? Sau nu aţi pus 32? Daţi-mi şi mie o explicaţie. Este vreun studiu, e vreo analiză? E numai pe dorinţa de a obţine ce doriţi dumneavoastră... sau ce vreţi dumneavoastră printr-un vot la un referendum? Gândiţi-vă ce impact are mai departe. Ştiţi foarte bine că primarii, preşedinţii consiliilor judeţene pot fi schimbaţi prin referendum, la nivelul acesta. Hai, să modificăm, să vedem în ce condiţii poţi să porneşti un referendum la nivel local. Prefectul este acela care aprobă. Păi să nu fie prefectul atunci...

Deci, daţi-vă seama ce implicaţii are o asemenea prevedere pe care dumneavoastră doriţi să o modificaţi. Şi vă repet: de ce 30? Numai pentru Constituţie? Numai să treacă Constituţia? Constituţia, ştiţi foarte bine, a trecut cu 50% din populaţie. Am avut perioada aia din 2003, când am stat două zile. Putem sta cinci, dacă doriţi neapărat. Dar este inadmisibil, ca un act normativ, naţional, un act fundamental, cum este Constituţia, să treacă cu un 50 plus unu, aşa cum a fost stabilit, iar dumneavoastră să coborâţi. Ca să nu mai spun ce veţi face cu referendumul din 2009, unde, până la urmă, 9 milioane, aproape, de oameni au hotărât ceva. Dumneavoastră spuneţi: domnule, hotărâm cu 2 milioane. De ce nu numai cu 500 de mii? Cine vă opreşte? Dumneavoastră sunteţi majoritari, spuneţi. Aveţi 70%. Da, domnilor, aveţi 70%, aveţi 4 milioane de voturi, dar 9 milioane au vrut altceva. Totdeauna o să spuneţi: da, dar vedeţi cum a fost cu referendumul cu suspendarea? Deci, tot ce ne grăbim ... puteam să găsim condiţii foarte clare, prin această Lege a referendumului, fără să ne grăbim. Ca proceduri, ca modalitate de aplicare, ca până la urmă, durata în care se desfăşoară un referendum, dacă se folosesc cei din străinătate cu votul prin corespondenţă. De ce ne grăbim? Doar atât. Aveţi vreo intenţie ascunsă. Măcar, spuneţi-o, că nu e nicio problemă. La 70% puteţi face ce vreţi, aşa cum aţi spus, şi cum am spus şi noi, e adevărat că plenul este suveran. Dar nu este suveran pe ceea ce hotărăşte electoratul şi poporul, "la un nivel de...".

Deci, vă rog foarte mult să reanalizaţi aceasta. Am cerut retrimitere; nu aţi vrut. O s-o atacăm la Curte. Vă spunem foarte clar, nu e o problemă. Dumneavoastră speraţi că veţi trece foarte repede. Nu ştiu dacă şi 30% va fi suficient. Şi ce veţi face? Daţi o ordonanţă, spuneţi: domnule, cu 10% din voturi poate să treacă o constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne pare foarte rău că acest proiect de lege a ajuns în dezbaterea plenului, deşi puteam să încercăm să găsim o reglementare pe care, pe de o parte, o doriţi dumneavoastră, pe de altă parte, ar rezolva acele probleme pe care le ridică această lege, aşa cum ea a fost trecută prin Senat şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi de la Camera Deputaţilor.

Permiteţi-mi ca prima dată să vă spun câteva probleme de fond.

Aşa cum şi colegul nostru a exprimat, e posibil ca, din cauza acestei reglementări, un număr de cetăţeni să solicite demiterea unui primar sau preşedinte de consiliu judeţean, prin referendum, cu care prefectul poate să fie de acord, să vină doar 30% din cetăţeni şi, cu votul a 25%, nici măcar 25% plus unu din numărul persoanelor pe listă, să fie demis un primar care a primit, eventual, 75% din numărul total de voturi sau al persoanelor înscrise pe liste. E corect? Nu mi se pare corect.

Merg mai departe. Există un principiu... domnule preşedinte, nu aţi fost atent, că am spus destul de clar, nici măcar 25% plus unu, ci 25%, care este un sfert; nici măcar jumătate plus unu din numărul jumătăţii celor înscrişi pe listă. Bun.

Merg mai departe, domnule... Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog frumos să nu întrerupeţi vorbitorul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Există un alt principiu: că regulile nu se schimbă în timpul jocului.

Deci, dacă am o constituţie care a fost modificată sau a fost adoptată într-un sistem, doar după ce modific acea constituţie şi prin modificarea constituţiei prevăd că de acum încolo se schimbă regula jocului, pot să prevăd o altă procedură de adoptare prin referendum a Constituţiei. Că ar fi şi ilogic ca o constituţie să ceară votul a două treimi din fiecare Cameră în parte şi, dacă ei nu se înţeleg, a trei pătrimi din parlamentari, din numărul total de parlamentari, şi o constituţie care a fost astfel adoptată şi cu votul, cu prezenţa majorităţii persoanelor înscrise pe listele electorale, să poată fi modificată cu 25% din numărul total al persoanelor, în timpul jocului. În timpul jocului!

Şi procedura este în timpul jocului.

Domnule vicepreşedinte, conform deciziei Biroului permanent de luni, fiecare dintre noi, conform articolului citat din regulament, alin. (4) din acel regulament, fiecare dintre noi are dreptul să depună amendamente la un termen pe care-l decide Biroul permanent. Acest termen a fost 31 aprilie, adică vineri, adică 31 mai, adică vineri.

Abia a ajuns pe site luni, spre seară, acest proiect de lege. Fiecare am avut activităţile noastre în comisii. Când s-au terminat m-am dus şi eu acasă, mi-am făcut amendamentele. Azi, dis-de-dimineaţă, le-am depus. Şi, după ce le-am depus, am constatat că există şi un raport. Deşi am înregistrat. Azi-dimineaţă mi-au fost înregistrate amendamentele.

Deci, în conformitate cu regulamentul, ne aflăm în ipostaza în care stafful poate sau Comisia juridică - mai marii din acea comisie - au uitat să ataşeze nişte amendamente depuse, măcar la amendamentele respinse.

Ca atare, domnule preşedinte, eu o să vă prezint... pentru că, în mod evident, am copia cu data de înregistrare a amendamentelor, deci nu sunt amendamente pe care le fac în plen, ci amendamente pe care le-am depus şi voi încerca să le susţin în faţa Camerei Deputaţilor.

În mod evident, această modificare care aduce în aceeaşi oală referendumul şi inclusiv valabilitatea referendumului pentru modificarea Constituţiei, pentru demiterea unor primari, pentru modificarea limitelor administrativ-teritoriale, când se face consultarea, prin acest referendum, 25% din populaţie poate să contopească din întreaga arie de aplicabilitate a acelei iniţiative, poate să contopească - ştiu eu - zece sate şi 15 oraşe şi două judeţe. Deci, nicio problemă, 25% dacă se duc, foarte bine, e valabil, intră în Parlament, aveţi două treimi, aţi desfiinţat şapte judeţe.

Deci nu se poate ca să avem aceeaşi măsură pentru diferite tipuri de referendum. Este inacceptabil, cel puţin pentru noi, şi, dacă rămâne în mod evident în această formulă, nu putem susţine acest proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc domnule deputat.

Din partea Grupului PP-DD, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Codîrlă:

Grupul parlamentar al PP-DD susţine amendamentele ridicate de colegii noştri de la PDL şi UDMR.

Considerăm că ceea ce se întâmplă astăzi e un abuz şi că e un precedent periculos pentru democraţia acestei ţări.

Suntem în continuare alături de colegii noştri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dac din partea grupurilor parlamentare mai există intervenţii? Înţeleg că nu. Proiectul de lege, neavând... Un reprezentant de grup parlamentar.

A, domnul Calimente, vă rog, iertaţi-mă, nu v-am văzut.

Domnul Calimente, după aceea domnul Adam. Nu v-am văzut.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă ar fi după mine, ar trebui ca referendumul ă fie scos complet din Constituţie, pentru că suntem într-o democraţie reprezentativă, iar referendumul este caracteristic democraţiilor directe.

Vreau să vă spun că ţara care a introdus referendumul, şi anume Germania, prima în secolul XX, Republica de la Weimar a introdus referendumul în constituţiile moderne, şi datorită faptului că, folosindu-se de referendumuri, puterea fascistă a făcut ce a făcut în Germania, în Constituţia Germaniei de astăzi nu mai există această instituţie a referendumului.

Un prag foarte înalt în referendum înseamnă, aşa cum s-a întâmplat până acum, blocarea oricărei iniţiative sau jocuri făcute în aşa fel încât să iasă cum îşi doresc cei care iniţiază referendumul. Pentru că s-a văzut foarte clar că un prag foarte înalt duce din start la eşecul referendumului.

De altfel, Comisia de la Veneţia este cea care recomandă praguri, 20-30, sub 50%, tocmai pentru ca referendumul să-şi atingă scopul.

Cred că şi România trebuie să se alinieze la acest lucru şi, până la urmă, dacă 25% sau 35% din cetăţeni îşi manifestă interesul, asta este voinţa politică exprimată. Înseamnă că pe ceilalţi nu-i interesează.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Adam. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Adam:

Aş vrea să relev faptul că - pentru nişte nedumeriri care s-au exprimat aici, căci Comisia de la Veneţia chiar nu recomandă un prag - acest proiect de lege se încadrează în practica Uniunii Europene. Sunt multe ţări care au cvorumuri de acest gen. Dar ceea ce este important de relevat este faptul că, prin ceea ce s-a spus din partea dreaptă, de aici, ar vrea să se inducă ideea că acest popor nu înţelege ce face şi că ar fi în mare pericol democraţia dacă am accepta pragul care a fost propus prin acest proiect de lege.

Este o inexactitate voit exprimată, pentru că avem reguli foarte clare în Constituţie. Această lege care este lege organică în materie stabileşte cadrul general de desfăşurare al referendumului pentru toate alegerile din această ţară, şi nu numai pentru cele care vizează instituţia preşedintelui.

Mai trebuie să relevăm faptul că avem un precedent periculos, pe care l-am trăit cu toţii, dincolo de inexactitatea acelui număr de alegători, acel cvorum care a apărut din neant a făcut ca voinţa a peste 7,5 milioane de români să nu fie avut în vedere şi este deloc de neglijat o asemenea voinţă.

Eu cred că ne înscriem în rândul ţărilor europene cu o democraţie autentică prin acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Din partea grupurilor parlamentare... Aţi luat cuvântul, Grupul parlamentar al PD.

Procedură? Sigur că da, dar nu fiţi nervos, vă rog eu frumos.

Procedură. V-am confundat, se întâmplă, suntem oameni.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu confundaţi respectarea regulamentului cu - eu ştiu - libera dumneavoastră opţiune de a aplica acest regulament.

Eu vă invoc art.33, care spune că "Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii: lit.b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de doi secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament."

Or, conform art.65, pe care tocmai l-aţi încălcat, mi-aţi luat un drept legal, de a depune amendamente la această lege.

Eu înţeleg necesitatea, urgenţa de a o adopta, inclusiv toate argumentele tehnice, juridice, pe care le invocaţi, dar dreptul meu şi al celorlalţi colegi de a depune amendamente la această lege nu puteţi să-l încălcaţi, domnule preşedinte! Indiferent care-i motivaţia şi care este raţiunea pentru acest comandament. Aici am ajuns.

Astăzi, daţi o lovitură de stat! Sau o minilovitură.

Două lucruri: îmi luaţi dreptul legal de a depune amendamente la lege - drept legal. Niciodată nu v-am luat dreptul, în mandatul anterior, de a depune amendamente. Niciodată. Indiferent care a fost procedura, inclusiv pe procedura de urgenţă.

Astăzi, n-aţi făcut altceva decât, pentru cei care sunt în opoziţie, le-aţi luat un drept legal de a depune amendamente. Nu v-am cerut altceva. Să-l lăsaţi pe Márton Árpád să depună amendamente - ca el au fost foarte mulţi - până vineri. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înţeles, domnule deputat.

Da, domnul Árpád, sper să aveţi o nouă poziţie, că pe cealaltă am înregistrat-o, vă rog să mă credeţi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Eu, deci solicitarea mea de procedură, că aţi încercat să treceţi direct la votul final, neavând amendamente cică depuse, enunţ încă o dată şi vă prezint amendamentul meu depus azi-dimineaţă, înainte de ora 9,00 la secretariatul comisiei şi solicit să-mi daţi dreptul regulamentar de a-mi susţine amendamentele depuse în termenul...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Árpád, vă rog să mi-l daţi mie, că aţi spus că mi-l daţi şi nu mi l-aţi dat. Probabil că de aceea n-am putut să mă uit pe el. Vă rog să mi-l înaintaţi.

Preşedintele comisiei sau cine reprezintă Comisia juridică? Domnul Nica, veniţi o secundă. Vă rog să veniţi un pic.

Domnul Marian Neacşu:

Ca să rămânem totuşi într-o zonă de procedură, vă solicit o pauză de cinci minute, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Am să revin - la înţelegere cu liderii grupurilor parlamentare - la votul dat la propunerea domnului Ovidiu Ganţ, şi anume aceea că amendamentul care a fost depus şi n-a fost înregistrat astăzi de dimineaţă, cel al domnului Márton Árpád, să fie acceptat, să fie discutat în plen, aşa cum regulamentul ne permite.

Cine este pentru?

detalii vot

Cu 167 de voturi pentru, un vot împotrivă, amendamentul domnului Árpárd a fost acceptat.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentaţi şi să susţineţi amendamentul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Am un total de trei amendamente.

Primul amendament este la punctul 1 din proiectul de lege.

Toate cele trei, de fapt, vizează o nuanţare a tipurilor de referendum.

Reformularea mea ar zice astfel pentru alin.(2) de la art.5: "Referendumul prevăzut la lit.c) - adică cel naţional - al aliniatului precedent, care nu implică obligativitatea unei decizii legislative, este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente."

Adică procentul propus de dumneavoastră, dar numai pentru referendumuri naţionale care nu implică procedură legislativă.

Deci asta este prima propunere a mea: modificarea punctului unu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Supun discuţiei dumneavoastră acest amendament. Nu există puncte de vedere.

Supun votului. Cine este pentru amendamentul prezentat de domnul Márton Árpárd.

Vă rog votaţi.

detalii vot

Cu 119 voturi împotrivă, cinci abţineri, 53 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Lăsaţi-l pe domnul Árpád să termine, vă rog frumos.

Poftiţi, procedură, domnule deputat, iertaţi-mă că v-am întrerupt.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am intrat pe procedură. Vedeţi şi dumneavoastră, am început în cavalcadă. Nu acceptăm amendamente, le discutăm aici. Adevărul e că ce aţi citit, domnule Árpád... trebuia să fiu şi eu foarte atent, să avem textul, n-am depus nici noi amendamente.

Eu, dacă tot am ajuns într-o situaţie de asta, şi-i rog pe colegii mei de la putere să fie ce acord s-o reîntoarcem la comisie, să avem şi noi timp să depunem amendamente, să vedem dacă amendamentul domnul Árpád, citit aici, e adevărat, dar una e când îl citeşti, alta când îl analizezi, poţi să ai o decizie asupra lui. Eu sunt convins că dacă întrebaţi, colegii din sală nu înţeleg ce a spus domnul Árpád decât aşa, superficial. Şi v-aş ruga să revenim încă o dată, s-o întoarcem la comisie, să fie de acord, să daţi un termen scurt şi săptămâna viitoare, luni sau marţi, îl dezbatem, aşa cum este normal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să mă credeţi că eu am mare încredere în inteligenţa şi capacitatea colegilor mei de a înţelege un amendament. Sunt convins că l-au înţeles. Am supus la vot retrimiterea la comisie. A fost respinsă. Folosim o procedură specială, rară în Parlament, citirea de amendamente în Parlament.

Domnul Árpád, vă rog amendamentul doi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Un singur comentariu. Pe vremuri, în Parlament, se susţineau amendamente cu condiţia să fie depuse în scris.

Punctul 2. Este o propunere de modificare a punctului 2 din proiectul de lege, care vorbeşte de un procent de 25% din numărul total de alegători, care 25% nu înseamnă majoritatea persoanelor posibil venind peste 50%, deci majoritatea jumătate plus unu.

Ca atare, eu propun modificarea din 25 în 26% a acestui procent din punct de vedere aritmetic, corect, zic eu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat propune modificarea procentului din 25 în 26%. Dacă sunt comentarii? Înţeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog votaţi.

detalii vot

Cu 122 de voturi împotrivă, două abţineri, 62 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ultimul amendament pe care l-am propus este o completare a proiectului de lege şi de fapt a art.5 cu trei alineate noi, prevăzând nişte excepţii de la regula generală. O practică destul de mult uzitate în actul legislativ.

Deci aceste trei alineate noi ar suna astfel:

"Referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente şi majoritatea acestora votează pentru revizuire sau dacă la acesta participă cel puţin 40% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente şi votează pentru revizuire cel puţin 34% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente."

Adică măcar o treime din persoanele cu drept de vot să dorească revizuirea Constituţiei - măcar o treime.

Alin.(5): "Dacă referendumul naţional prevăzut la lit.c) al alin.(1) implică modificări legislative - deci cum ar fi acel minunat referendum pentru revizuirea Constituţiei cu Parlament unicameral - atunci valabilitatea este cea prevăzută la alineatul precedent şi are drept consecinţă obligativitatea luării în discuţie a temei propuse referendumului."

Şi alin.(6): "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale, precum şi pentru inducerea unor noi structuri administrativ-teritoriale este nevoie de referendum în toate localităţile vizate, iar valabilitatea acestuia necesită o prezenţă de cel puţin 50% din numărul total de alegători şi votul majorităţii celor prezenţi în toate localităţile vizate.

Rezultatul referendumului şi actul normativ adoptat pe baza acestuia nu pot fi aplicate localităţilor în care referendumul nu a fost valabil."

Deci acesta este al treilea amendament al meu.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră - dacă nu sunt şi înţeleg că nu sunt comentarii - amendamentul propus în plen de domnul deputat.

Cine este pentru? Votaţi, vă rog.

detalii vot

Cu 144 de voturi împotrivă, 52 pentru, două abţineri, amendamentul a fost respins.

Trimit proiectul de lege cu amendamente respinse, menţionând că am pus în discuţia plenului toate amendamentele care au fost înscrise la comisie, chiar dacă comisia a uitat să le pună în raport, pentru votul final de la ora 12,00.

Acum îmi permit să fac, pentru unii colegi, un comentariu.

Stimaţi colegi,

Cutumele, în Parlament, din păcate, au fost schimbate în ultimii patru ani.

Acum patru ani, când am plecat de la acest birou erau ale cutume. Când m-am întors, dumneavoastră aţi fost la putere aţi făcut alt cutume. Cutumele se pun în practică.

Cutuma pe care aţi pus-o în practică şi aţi impus-o a fost aceea a superiorităţii votului din plen asupra deciziilor luate în alte direcţii, sistem care există în unele parlamente, care n-a existat în Parlamentul României până în anul 2008, dar care a devenit o cutumă de bază, anume majoritatea, plenul, are cuvântul final.

Am folosit această cutumă şi o voi folosi în continuare până când va veni cineva s-o schimbe. Asta-i chestiunea de ani de zile.

Vă rog, domnul. O procedură la ce?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

O procedură la ce aţi spus dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, asta nu există. Vă rog frumos să luaţi loc.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, deci o procedură vreau...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul preşedinte,

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedurile se fac la acte legislative. La ce spun eu nu sunt proceduri.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

La acte legislative...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Îmi pare rău, domnule deputat. Mă puneţi în situaţii delicate.

Vă dau cuvântul la procedură de câte ori este un proiect legislativ, aşa cum este următorul, aşa cum am hotărât în momentul în care s-a întors de la comisie raportul, l-am pus pe ordinea de zi la punctul la care eram.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (PL-x 35/2013).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Iniţiatorul? Aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Dan Vlădescu (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Sunt preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, numele meu este Dan Vlădescu şi susţin, în numele Guvernului României, Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2012.

Acest act normativ a fost adoptat în procedură de urgenţă de Guvernul României, urmare a recomandărilor Comisiei Europene cuprinse în Raportul Deloitte, urmare a angajamentelor asumate de statul român prin Scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional din data de 8 iunie 2012 şi de asemenea, pentru a evita o serie de disfuncţionalităţi care existau la nivel legislativ în ceea ce priveşte domeniul achiziţiilor publice.

Principalele modificări pe care acest act normativ le aduce sunt acelea cu privire la crearea unor premise pentru dezvoltarea unui mecanism de verificare ex/ante a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice.

De asemenea, pentru a pune de acord natura juridică a contractului de achiziţie publică cu dispoziţiile cuprinse în Legea contenciosului administrativ, pentru că, pe de o parte, contractul de achiziţie publică era definit ca contract administrativ în Legea contenciosului administrativ şi contract comercial în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, aşa cum a fost ea modificată începând cu anul 2010 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2010.

De asemenea, au fost scurtate termenele înăuntrul cărora ANRMAP-ul trebuie să evalueze documentaţiilor de atribuire care sunt întocmite de autorităţile contractante, a fost definită mult mai exact noţiunea de fişă de date a achiziţiei şi s-au stabilit nişte reguli în conformitate cu care criteriile de calificare şi de selecţie trebuie să fie definite numai la nivelul fişei de date achiziţie, orice criteriu de calificare şi de selecţie care se regăseşte numai în caietul de sarcini reprezentând o clauză nescrisă, iar autoritatea contractantă care foloseşte asemenea criterii de calificare şi de selecţie va anula procedura de atribuire, iar celelalte modificări sunt menţionate, evident, în cuprinsul notei de fundamentare a acestei ordonanţe, pe care probabil că aţi primit-o cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia? Domnul deputat Chiriţă, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În care conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, transmis celor două comisii.

În urma dezbaterilor şi a examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, comisiile, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2012 şi regăsim în anexe amendamente admise şi amendamente respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă aveţi intervenţii?

Domnul Márton Árpád, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am o întrebare procedurală. Poate eu am înţeles greşit.

Acest proiect de lege a fost retrimis la comisie. S-a dat dreptul comisiei să lucreze în paralel cu noi şi să primim un raport eventual de modificare ş.a.m.d. Acel raport nu l-am primit.

Poate comisia doreşte să modifice primul punct din acest raport şi ne trezim ulterior că a dorit să modifice altceva.

Deci nu putem intra în dezbaterea acestui proiect de lege până când nu primim raportul suplimentar de la comisia căreia i-am permis să lucreze în paralel cu activitatea plenului şi căreia i-am retrimis această lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnul Toader, procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De data asta pe procedură pot să spun şi eu. Aşa este, cutumele şi ce ştiaţi dumneavoastră acum opt ani s-au modificat, dar permanent, când eraţi în partea de opoziţie, aţi spus: ce faceţi cu regulamentele? Le încălcaţi! Încălcaţi cutumele! Nu mai ţinem să rămânem ca instituţia fundamentală a democraţiei - Parlamentul. Şi am fost sancţionaţi. Am fost sancţionaţi electoral.

Dumneavoastră v-aţi angajat că veţi respecta, veţi întoarce acea poziţie a Parlamentului.

Am avut un exemplu cu Legea referendumului. Am mai avut un exemplu, această Lege a achiziţiilor publice, unde, domnule, e o mică greşeală acolo, hai s-o facem. Deci, aşa am făcut şi noi, aşa aţi făcut şi dumneavoastră.

Am aceeaşi propunere: s-o reîntoarcem la comisie, asta nu mai este nicio urgenţă la ea, şi acolo unde e de modificat s-o modificăm.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Toader...

Liderii de grup, vă rog, veniţi o secundă până la mine.

(Consultări.)

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege... am constatat că raportul suplimentar n-a ajuns la toţi liderii de grup, motiv pentru care amânăm dezbaterea acestui proiect de lege pe ziua de luni. Va fi primul proiect de lege pe ordinea de zi.

Mergem mai departe.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale (PL-x 151/2013). (rămas pentru votul final)

Proiectul de Lege privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Sigur, luni vom dezbate proiectul de lege de unde am rămas, de la dezbaterile... la luările de cuvânt ale liderilor grupurilor parlamentare. Restul formalităţilor le-am trecut.

Proiectul de Lege privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Iniţiatorul?

Comisia juridică.

Stimaţi colegi,

Vreţi să mai lucrăm sau luăm pauza pentru votul final?

Comisia juridică.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă în şedinţa din 13 mai 2013.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.217 din 29 martie 2013, a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic de constituire şi funcţionare a parcurilor industriale alegându-se soluţia unei noi reglementări primare determinată de considerentele actualizării şi optimizării normelor în vigoare, în raport de contextul socio-economic actual.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 28 mai 2013.

La lucrările şedinţei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, precum şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu amendamentele admise, care sunt în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, intervenţii la dezbaterea pe fond a proiectului de lege.

Dacă există colegi care vor să intervină? Nu. Vă mulţumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei, raport cu amendamente admise, şi vom lucra în felul următor:

Punctul nr.1, nemodificat. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 2. Există intervenţii? Nu.

3. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

4. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

5. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

6. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

7. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

8. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

9. Nemodificat. Intervenţii? Nu.

Toate punctele au fost adoptate.

Nr.crt.10. Există amendament admis al comisiei.

Dacă există intervenţii? Nu. Amendamentul a fost admis.

Nr.crt.11. Nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.12. Amendament al comisiei. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.13. Amendament admis al comisiei. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.14. Amendament admis al comisiei. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.15. Amendament admis al comisiei. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.16, nemodificat. Nu există intervenţii. Adoptat.

Nr.crt.17, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.18, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.19. Există amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

20-21, nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

22. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.23. Dacă există intervenţii la amendamentul admis al comisiei? Nu. Adoptat.

Nr.crt.24, 25, 26 şi 27, nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.28. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.29, 30, 31 şi 32, nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.33. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.34. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.35, 36, 37 şi 38, nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.39. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.40, 41, 42, nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.43. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.44. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii. Nu. Adoptat.

Nr.crt.45, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.46. Amendament admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.47. Amendament admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.48, 49, nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

50. Amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

51, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

52. Există amendamente respinse. Dacă le susţine cineva? Nu.

Trecem la amendamentul admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.53, 54 şi 55, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.56, amendamentul comisiei. Intervenţii? Nu. Adoptat.

57, 58, 59, 60, 61 şi 62, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

63. După 62 avem amendamente respinse. La ele vă referiţi? Da.

Amendamente respinse după punctul 62. Corect.

Domnul Victor Paul Dobre are un amendament.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca în locul amendamentului admis să vă supun votului şi aprobării amendamentul respins, respectiv la art. 6 alin. (4), după lit. g) se introduc două noi litere: h), respectiv acordul autorităţii publice locale privind scutirile prevăzute la art. 20, e vorba de scutirile de taxe, şi lit. i) care prevede ca în documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de parc să fie un punct separat, studiul de fezabilitate.

Propun ca acest amendament să înlocuiască amendamentul de la punctul 63, astfel încât să venim în întâmpinarea autorităţilor locale, implicării lor şi să nu creăm o situaţie în care să se facă reduceri excesive de taxe şi impozite locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat propune ca după 62 - g, în loc de h - i, amendamente adoptate de către comisie, să existe h - i în formula pe care Domnia Sa v-a propus-o.

Am să supun la vot această propunere de înlocuirea celor două amendamente.

Cine este pentru înlocuirea amendamentelor? Vă rog, votaţi.

detalii vot

Cu 175 de voturi pentru, 5 abţineri, 5 voturi împotrivă, amendamentele admise de comisie au fost respinse, şi în schimb au fost înlocuite cu amendamentele propuse de domnul deputat Dobre.

Punctul 64, nemodificat.

Punctul 65, nemodificat, 66, 67, 68, 69, 70, 71, nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

72, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

73, amendament al comisiei. Intervenţii? Nu. Adoptat.

74, 75, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

76, amendament comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

77, amendament comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

78, amendament comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

79, amendament comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

80, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

81. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

82. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

83, 84, 85, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

86. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

87. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

88. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

89, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

90. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

91, 92, 93, 94, 95, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

96, 97, 98, 99, 100. Intervenţii? Nu. Adoptate.

101, 102, 103, 104 şi 105. Dacă sunt intervenţii? Nemodificat. Nu. Adoptate.

106, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

107, amendament de eliminare admis de comisie. Dacă există intervenţii? Nu. Se elimină respectivul text.

108. Amendament admis comisie. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

109. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

110. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

111, 112, 113, 114, 115, nemodificate. Dacă nu există intervenţii, şi nu există, adoptate.

116, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

117, amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

118. Intervenţie pe amendamentul admis de comisie? Nu. Adoptat.

119, 120, 121, 122, 123, nemodificat, dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

124, 125, 126, nemodificate. Dacă există intervenţii. Nu. Adoptate.

127. Amendament de eliminare al comisiei juridice. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Se elimină textul.

128. Amendament comisie. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

129. Amendament comisie. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

130, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

131. Amendament admis comisie. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

132, 133, 134, 135, nemodificate. Intervenţii? Nu sunt. Adoptate.

136. Amendament admis al comisiei. Intervenţii? Nu. Adoptat.

137. Amendament admis al comisiei. Intervenţii? Nu. Adoptat.

138, 139, 140, 141, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

142, 143, 144, 145, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

146, 147, 148, 149, 150, 151, nemodificate. Intervenţii? Nu sunt. Adoptate.

152. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

153, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

154. Amendament admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

155, 156, amendamente nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

157. Amendament comisie. Admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

158, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

159. Amendament admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

160, 161, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

162, amendament admis. Nu există intervenţii. Adoptat.

163, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

164. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

165. Amendament admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

166. Amendament admis. Intervenţii? Nu. Adoptat.

167, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

168. Amendament admis. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

169, 170, 171, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

172. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

173, 174, 175, 176, 177 şi 178, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

179, 180, 181, 182, 183, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

184, 185, 186, 187, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

188. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

189. Amendament admis comisie. Intervenţii? Nu. Adoptat.

190, 191, 192, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

193. Amendament admis comisie. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

194. Amendament admis comisie. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

195, 196, 197, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

198. Amendament admis comisie. Nu sunt. Adoptat.

199, nemodificat. Intervenţii?. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

200. Amendament admis comisie. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

201, 202, 203, 204, nemodificate. Nu sunt intervenţii. Adoptate.

205. Amendament admis comisie. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

206. Amendament admis comisie. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

207, 208, nemodificate. Nu sunt intervenţii. Adoptate.

209. Amendament admis comisie. Nu există intervenţii. Adoptat.

210. Amendament admis comisie. Nu există intervenţii. Adoptat.

211. Amendament admis comisie. Nu există intervenţii. Adoptat.

212, 213, 214, 215 şi 216, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

217. Amendament admis de comisie. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

218, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

219. Amendament admis al comisiei. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

220, 221, 222, 223 şi 224, nemodificate. Intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege trece la sesiunea de voturi finale.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 (Pl-x 110/2013). (rămasă pentru votul final)

Şi vom trece la ultimul proiect de lege pe care-l vom dezbate astăzi, şi anume Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Iniţiatorul, dacă există, să ia cuvântul. Înţeleg că nu.

Raportul comisiei.

Comisia, vă rog. Comisia de învăţământ. Domnule deputat Tîlvăr, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei nr.1/2011.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, avizul Consiliului Legislativ, precum şi avizul Consiliului Economic şi Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii disciplinei "Educaţia pentru sănătate" ca disciplină obligatorie în învăţământul preuniversitar şi universitar.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Iar potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 27 mai 2013, comisia a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă cu propunere de respingere va merge la votul final.

Zece minute pauză. La şi 25 intrăm în votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să trecem la ultima parte a şedinţei noastre de astăzi, votul final.

Vom începe cu moţiunea simplă iniţiată de 73 de deputaţi, moţiune care a fost... Nu vă aud.

Sigur, o să facem testul de vot. Am înţeles.

După aceea, la legile care au fost în discuţie astăzi.

Până când vom începe votul, vom face controlul ca de obicei. Vă rog, pregătiţi-vă pentru vot. Domnilor deputaţi, vă rog, luaţi loc în bănci, pregătiţi-vă pentru vot, ca să nu trebuiască să-l repet. Vă rog pe toţi să luaţi loc în bănci ca să putem face controlul pentru votul final.

Vă mulţumesc.

Vă rog, votaţi.

Rog liderii de grup să poftească la zona tehnică să verifice prezenţa.

Vă spun de-acum că mai sunt un număr de 22 de parlamentari care n-au participat la prezenţă, i-am văzut intrând în sală, i-am numărat.

Stimaţi colegi,

Înţeleg că liderii de grup s-au uitat şi totul este în regulă.

Vă rog, luaţi loc în bănci, ca să începem procedura de vot.

Moţiunea simplă iniţiată de 73 de deputaţi (MS 5/ 2013). (respinsă)

Vom începe cu moţiunea simplă iniţiată de 73 de deputaţi.

Vă reamintesc că votul 1-4, este vot da, vot pentru moţiune. 1-2 este vot nu, vot împotriva moţiunii.

Vă rog, votaţi.

(Din sală se strigă că nu funcţionează votul electronic.)

Nu merge nici la mine. De-abia acum merge.

Vă rog, votaţi.

detalii vot

Cu 67 de voturi pentru, nouă abţineri, 218 voturi împotrivă, moţiunea simplă a fost respinsă.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (PL-x 159/2013). (adoptat)

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Lege organică.

Vă rog, votaţi.

detalii vot

Cu 221 de voturi pentru, două abţineri şi 73 voturi împotrivă, legea a fost adoptată.

Domnul deputat Toader. Explicarea votului.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Motivaţia respingerii cred că a fost fundamentată cu ocazia dezbaterilor pe acest proiect de lege. Eu vreau să atrag atenţia a ceea ce se va întâmpla de azi încolo sau de când se va promulga legea. Daţi-vă seama că orice primar din România va putea fi schimbat cu 25%. Credeţi că nu se găsesc într-o comună cetăţeni... sau vor aduna un număr de 25% ca să poată să schimbe un primar? Şi gândiţi-vă şi la preşedinţii dumneavoastră de consilii judeţene.

Eu cred că v-aţi grăbit cu această lege, nu numai pentru a rezolva problema Constituţiei, care putea fi rezolvată altfel decât neapărat prin lege şi, practic, aţi încercat să denaturaţi o idee, pe care o avem cu toţii, a acelei majorităţi care trebuie să decidă într-o democraţie.

V-aţi asumat, vă asumaţi, este şi motivul pentru care noi nu am votat şi vă şi anunţăm că împreună cu colegii de la UDMR şi PP-DD vom ataca la Curtea Constituţională.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc noii majorităţi.

Vă rog, domnule deputat Árpád. Explicarea votului.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul nostru parlamentar a încercat să modifice acest proiect de lege care în anumite puncte are dreptate, deci nu pentru toate tipurile de referendum ar fi necesară o prezenţă de 50%. Dar sunt câteva situaţii care implică prea mult întreaga societate, încât decizia să poată fi luată de 25% din populaţia majoră.

Am încercat să explicăm aceste situaţii începând cu modificarea, revizuirea Constituţiei, care nu cred că e bine să fie făcută cu 25% din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Nu credem că un primar, un preşedinte de consiliu judeţean, la un moment dat ales foarte bine, poate fi demis cu 25% dintre cei doritori, şi nu credem că modificarea limitelor teritoriale ale administraţiei publice locale poate fi modificată, iarăşi, cu 25%, eventual dintr-un singur sat din cele patru care doresc să facă orice.

Deci nu credem că în toate situaţiile într-un stat drept se pot lua astfel de decizii cu numai o pătrime din locuitori, din cei care au fost întrebaţi.

Şi ultima frază: am auzit şi e corect, într-adevăr, există ţări unde constituţia poate fi modificată fără referendum, dacă au două treimi. Din săptămână în săptămână, aşa cum se procedează într-un stat vecin. Nu cred că e bine. Dar dacă doriţi aşa ceva, păi în momentul când revizuiţi Constituţia scoateţi alin.(3) de la prevederea din articolul cum se modifică Constituţia, necesitatea referendumului. Evident că acea abrogare a acelui alineat va funcţiona numai după ce intră în vigoare noua Constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Dolha, vă rog, aveţi cuvântul, pentru explicarea votului.

Domnul Mircea Dolha:

Distinse colege şi distinşi colegi,

Mă miră calculul pe care-l face unul dintre antevorbitorii de la acest microfon, spunând foarte impacientat că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor putea fi demişi cu 25%.

Da, dar 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe buletinele de vot, listele electorale, scuzaţi-mă, este mult mai mult decât numărul de voturi pe care mulţi dintre primari şi preşedinţi de consilii judeţene le-au obţinut la alegeri ieşind din primul tur. Aşa că, să avem pardon, este foarte în regulă şi cred că trebuie să votăm această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am votat-o. Era vorba doar de explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Dacă-mi permiteţi, câteva consideraţii legate de afirmaţiile de dinainte. În cadrul unui referendum s-a întâmplat de foarte multe ori să avem referendum şi să nu avem cvorumul necesar ca să putem să punem în aplicare ceea ce s-a dorit prin referendum. Astfel, banul public a fost cheltuit inutil.

Prin scăderea acestui prag pentru referendum, de fapt, s-a aliniat prezenţa la vot a românului, s-a demonstrat în timp că românul vine la vot în proporţie de 30%, în medie, şi s-a ajuns astfel încât acest act electoral al referendumului să poată fi eficient pentru banii care se cheltuiesc.

Pe de altă parte, tot se poartă grija primarilor, care pot fi demişi cu 25%. Păi, să mă ierte Dumnezeu, dacă au fost aleşi şi au majoritate, să vină ceilalţi 75% care i-au ales şi să-i susţină în referendum. Asta este ideea, nu?!

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă, vă rog!

Doamnă deputat, explicarea votului.

Vă rog să aveţi răbdare cu toţi colegii care explică votul.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi aţi revoluţionat atât democraţia, cât şi matematica. Am înţeles astăzi că 30% reprezintă o majoritate.

Mulţumesc frumos, noi am votat împotrivă. Pentru noi, 30% nu reprezintă o majoritate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Ultimul punct de pe ordinea de zi pentru votul final.

Proiectul de Lege privind constituirea...

Un singur reprezentant de grup parlamentar. Domnule deputat, vă mulţumesc din inimă!

Domnul Ganţ are, sigur, dreptul. Grupul parlamentar al minorităţilor nu a luat cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Nu am avut intenţia, stimate domnule preşedinte, stimaţi colegi, să luăm cuvântul, dar la dezbaterea generală a legii s-a afirmat că există în Europa două feluri de state - care au, respectiv nu au cvorum la referendum. Trebuie să fac o adăugire.

Există o ţară care nu cunoaşte referendum la nivel naţional, şi anume Republica Federală Germania. Cred că este o democraţie solidă, în care Parlamentul - Bundestagul - decide, inclusiv asupra modificării Constituţiei, fără a se supune această decizie unui referendum.

Acest lucru are motivaţii istorice importante, referendumuri ţinute într-o perioadă de tristă faimă au generat decizii care au susţinut cel mai criminal regim din istoria umanităţii.

De aceea, nu este cazul să absolutizăm valoarea unui referendum dincolo de importanţa votului unui parlament ales democratic.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule Ganţ, şi vă mulţumesc şi personal - da, aveţi dreptate - pentru intervenţie. Sigur că există multe sisteme şi nu trebuie să ne cramponăm de niciunul.

Poate că încă este bine să mai avem referendum, câţiva ani, în tânăra noastră democraţie.

Iertaţi-mă, punctul 3. Am crezut că l-am făcut, dar luat de dezbaterea puternică de astăzi din sală, am sărit peste el.