Sigla Camerei Deputaților

Camera Deputaților

Limba:
  • RO
  • EN
  • FR
  • Structuri parlamentare
    • Președintele Camerei Deputaților
    • Biroul permanent
    • Comitetul liderilor grupurilor parlam.
    • Grupurile parlamentare
    • Comisiile parlamentare
    • Deputații
      • În ordine alfabetică
      • Dupa circumscripția electorală
    • Structurile parlamentare comune
      • Comisiile parlamentare
      • Grupurile de prietenie
      • Delegațiile parlamentare
      • Alte grupuri
    • Organizarea din alte legislaturi
      • 2016 - 2020
      • 2012 - 2016
      • 2008 - 2012
      • 2004 - 2008
      • 2000 - 2004
      • 1996 - 2000
      • 1992 - 1996
      • 1990 - 1992
  • Activitate parlamentară
    • Urmărirea procesului legislativ
    • Controlul parlamentar
      • Întrebari și interpelari
      • Moțiuni simple și de cenzura
      • Examinarea documentelor UE
      • Autorități sub control parlamentar
    • Activitate în plen
      • Ordinea de zi
      • Stenogramele ședințelor
      • Înregistrări audio-video
      • Votul electronic
    • Activitate în comisii
      • Ședințele comisiilor
      • Documente ale comisiilor
      • Înregistrări audio-video
    • Sancțiuni aplicate deputaților
  • Informații publice
    • Serviciile Camerei Deputaților
      • Atributii
      • Conducere
    • Relații publice
    • Internship la Camera Deputaților
    • Petiții și audiențe
    • Achiziții publice
    • Declarații de avere și interese
    • Informații economice
    • Proiect POCA
    • Funcționarea RA Monitorul Oficial
    • Transparența veniturilor salariale
    • Bunuri primite cu titlu gratuit
    • Prelucrarea datelor cu caracter personal
    • Oportunități de angajare
    • Sigla Camerei Deputaților
  • Pagina veche
  • Mentiune juridica
  • Istoric
  • Contact

Dezbateri parlamentare

  • Interogare stenograme
  • Înregistrari video ale sedintelor în plen
  • Monitorul Oficial - Partea a II-a

Sedinta Camerei Deputatilor din 26 februarie 2013

  • Sumarul sedintei
  • Stenograma completa
  • publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS
Sunteti aici: Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 26 februarie 2013

Sedinta Camerei Deputatilor din 26 februarie 2013

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Eduard Raul Hellvig, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS   Grigore Crăciunescu - declarație politică cu titlul: Congresul PNL, o reușită a liberalilor, o reușită a românilor;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Declar deschisă ședința dedicată declarațiilor politice.

Astăzi vom începe cu parlamentarii puterii.

Din câte văd, este prezent domnul deputat al Grupului parlamentar PNL, domnul Grigore Crăciunescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineața.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am numit declarația mea politică de astăzi: "Congresul PNL, o reușită a liberalilor, o reușită a românilor".

Recentul Congres al Partidului Național Liberal a arătat celor care se mai îndoiau de unitatea partidului, celor care făceau speculații legate de existența unor tabere ireconciliante în partid, că - vorba lui Mark Twain, când a citit în presă știrea despre moartea sa - "lucrurile au fost un pic exagerate". Nimic nu s-a dovedit a fi adevărat din toate acestea. Dimpotrivă, astăzi partidul este mai puternic și mai unit în jurul echipei propuse de președintele Antonescu. Are programe bine structurate, cu obiective clare, știe ce are de făcut pe termen scurt, mediu și lung. Acest lucru a fost posibil pentru că toate cele trei obiective stabilite la congresul anterior, din 2010, au fost atinse în cea mai mare parte.

La alegerile parlamentare din toamna anului trecut am realizat un scor de 28,5%, cel mai mare din istoria PNL. Am devenit în mod evident un partid puternic, al doilea de pe eșichierul politic românesc. Am acces la guvernare în parteneriat cu PSD-ul, în formulă de paritate guvernamentală. N-a fost ușor. Așa cum s-a spus la congres, pentru a avea aceste rezultate a fost nevoie de o bună strategie, de multă muncă și sudoare din partea tuturor liberalilor, de la simpli membri până la lideri.

Desigur, ca în orice formațiune clădită pe principii eminamente democratice, au existat și voci - e drept, răzlețe - care au propus o altă abordare a statutului, în ce privește modul de alegere a echipei de conducere și a modului de desemnare a candidatului la viitoarele alegeri prezidențiale. E un aspect care arată că în PNL oamenii își pot expune puncte de vedere diferite de curentul majoritar, puncte de vedere pe care colegii de partid le respectă. O dovedește faptul că luările lor de cuvânt în plen au fost ascultate cu atenție și aplaudate la scenă deschisă.

Acum, când avem o echipă nouă, validată de congres, tot efortul trebuie depus pentru a duce la capăt ceea ce am promis în campania electorală: relansare și creștere economică, locuri de muncă, salarii mai bune, pensii mai mari, reducerea fiscalității, infrastructură modernă, drumuri comunale și județene asfaltate, apă, canalizare în mediu rural.

Din acest punct de vedere, Congresul PNL e important pentru toți românii, indiferent de simpatiile lor politice. Dispunem de două treimi din voturile din Parlament. Prin alianța USL împreună cu PSD avem multă putere. Putem promulga orice lege. Avem voturi suficiente pentru a modifica Constituția, pentru a face regionalizarea, pentru a schimba legea electorală și multe alte lucruri necesare pentru binele românilor. Mai avem nevoie doar de înțelepciunea de a face profesionist aceste legi, pentru binele nației, pe termen lung, pentru a înscrie România pe un drum nou, care să conducă la creștere economică, la bunăstare, la o viață mai bună și mai frumoasă.

Sunt convins că vom avea această înțelepciune, dar și voința politică de a realiza ceea ce s-a promis în campania electorală, convingere întărită de declarațiile făcute la Congresul PNL de către cei doi lideri politici, Crin Antonescu și Victor Ponta. Și mai cred că prietenia acestora, reiterată și la acest congres, este sinceră și constructivă și va avea un rol hotărâtor în atingerea țelurilor propuse.

Orice națiune are, la un moment dat, nevoie de lideri politici cu carismă și viziune, care să schimbe în bine soarta unui popor. Crin Antonescu și Victor Ponta sunt astfel de lideri. Ține numai de ei, de maturitatea lor și de voința lor politică, în condițiile în care au la îndemână pârghiile pentru a face binele pe care țara îl merită.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe - declarație politică cu tema: Regionalizarea, câteva principii;

Invit la cuvânt pe domnul deputat din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, Florin Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Regionalizarea, câteva principii"

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu uimire și dezamăgire, am remarcat că Uniunea Social Liberală, prin vocea ministrului Dragnea, pregătește un proiect de regionalizare a României, care, din punct de vedere principial și logic, conduce la câteva paradoxuri și efecte pe termen lung.

Domnule ministru,

Ar trebui să știți că orice ființă umană și, în speță, cetățean are o apartenență, iar această apartenență este definită printr-un nume al regiunii din care provine. Plecând de la denumirea continentelor, a țărilor și, implicit, a regiunilor, ca să nu mai vorbim de orașe sau localități, atât eu, cât și cetățenii României, chiar și dumneavoastră, suntem în primul rând cetățeni români, apoi olteni, moldoveni, dobrogeni, ardeleni etc.

Explicați-ne, vă rugăm frumos, cine și cum a ajuns la concluzia că noi, românii, putem fi împărțiți după puncte cardinale sau combinații ale acestora. Cum se va numi locuitorul regiunii Sud-Vest sau Nord-Est, de exemplu? Cumva sud-vestean sau nord-estean? Sună și este cel puțin stupid!

Înțelegem rațiunile economico-financiare care stau la baza ideii de regionalizare, dar cel puțin eu consider că ar trebui să judecăm această problemă după câteva principii:

1. Principiul geografic - Regiunile s-au format de-a lungul istoriei în virtutea unei limite date de bariere naturale, cum ar fi: linia crestelor munților, mari râuri și fluvii sau zone puternic împădurite.

2. Principiul cultural - Locuitorii unei astfel de regiuni au o subcultură proprie, plus obiceiuri în ceea ce privește cel puțin două evenimente fundamentale din existența omului, adică nașterea și moartea.

3. Principiul demografic - Reglementările Uniunii Europene fac referire la populația minimă și maximă.

4. Principiul economic - Din punct de vedere economic și al produsului intern brut, nu este obligatoriu ca aceste regiuni să fie egale între ele. Se va înțelege de aici că anumite regiuni vor fi ajutate mai mult din banii comunitari decât altele, pentru eliminarea decalajelor existente. Aceasta este filozofia banilor comunitari atât în macro, cât și în micro.

Aplicarea acestor cel puțin patru principii vă va conduce la concluzia că regiunile României nu vor putea fi decât următoarele: Dobrogea, Moldova, Bucovina, Maramureș, Crișana, Ardeal, Banat, Oltenia, Muntenia și București.

Astfel, zece regiuni pot fi echilibrate din punct de vedere geografic și demografic fără a se ține cont de vechea delimitare județeană dată de Ceaușescu în 1968.

Având în vedere că aproape toate unitățile administrativ-teritoriale au încheiat procese-verbale de delimitare cu vecinii, vizate de oficiile județene de cadastru, devine o procedură simplă adăugarea unor unități apartenențe la un vechi județ, la o regiune nou-creată.

Domnule ministru,

Regionalizarea nu se face doar pentru bani, regionalizarea trebuie făcută pentru o lungă perioadă de timp, fiindcă nu ne jucăm nici cu făcutul legilor, nici cu schimbarea Constituției. Avem nevoie ca oamenii să se mândrească cu apartenența lor și să participe cu entuziasm la dezvoltarea propriei regiuni.

Încercați să depășiți ambițiile și orgoliile atât ale dumneavoastră, cât și ale baronilor locali USL și gândiți-vă că veți intra în istorie ca arhitectul unui progres administrativ al României, așezat pe baze normale, juste și dătătoare de speranță.

Nu picați în capcana momentului!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Gabriela-Maria Podașcă - declarație politică intitulată: 2% pentru copiii cu autism;

Invit la microfon pe doamna deputat Gabriela Podașcă, grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Gabriela-Maria Podașcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"2% pentru copiii cu autism"

În momentul de față se află în dezbatere Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate. Dincolo de contribuția pe care intenționez să o am la acest cadru legislativ în calitate de vicepreședintă a Comisiei pentru egalitate de șanse din Camera Deputaților, vreau să vă propun tuturor să facem ceva în calitate de oameni: să redirecționăm 2% din impozitul pe venit către asociațiile nonguvernamentale care luptă pentru a oferi un viitor mai bun persoanelor cu TSA. Aceste ONG-uri le oferă copiilor șansa de integrare în societate și sunt alături de familiile acestora încă de la diagnosticare, oferind o serie de servicii specializate, dintre care menționez: cursuri pentru părinții care vor să înțeleagă cum își pot ajuta copiii cu TSA, cursuri de formare pentru învățători și educatori, cursuri de suport etc.

În România, ca în alte țări, nu există o evidență clară a persoanelor cu TSA. Cu toate acestea, conform datelor oficiale oferite de Congresul european de neuropsihiatrie de la Barcelona, 1 din 166 de copii suferă de autism. Chiar și fără a lua în calcul persoanele care nu au fost încă depistate, această afecțiune se dovedește a fi mai des întâlnită decât cancerul.

Cifrele sunt puțin spus îngrijorătoare: în România, 1 din 100 de copii are o tulburare din spectrul autismului. Deși autismul este prezent de la naștere, semnele sale pot fi dificil de identificat și de diagnosticat. Doar cu ajutorul tratamentului precoce și intensiv, aceștia își pot îmbunătăți capacitatea de a relaționa și de a comunica. Doar astfel pot ajunge niște adulți independenți, capabili să se îngrijească singuri. După diagnosticare, următorul pas este tratamentul. Terapia comportamentală este vitală pentru persoanele cu TSA, fiind, de altfel, singura terapie validată științific pentru recuperarea copiilor cu autism. Costurile acesteia pot ajunge însă până la mii de euro pe lună pentru o singură persoană. Toate aceste costuri sunt, de cele mai multe ori, imposibil de suportat de către părinți.

De ani de zile, asociațiile nonguvernamentale precum Help Autism, Învingem Autismul și Romanian Angel Appeal au făcut eforturi supraomenești pentru a ajuta copiii cu autism și familiile acestora. De la campanii de informare a publicului larg, la programe de diagnostic precoce și de intervenție timpurie, workshopuri pentru părinți, centre gratuite de diagnostic precoce, evaluare psihologică și intervenție terapeutică și până la diverse acțiuni de informare și conștientizare, aceste ONG-uri au realizat mai mult decât poate au realizat autoritățile rămâne până în prezent. Haideți să fim alături de ei, să le arătăm pe această cale că eforturile lor sunt apreciate! În primul rând, să fim alături de copiii cu autism, să îi ajutăm acum, când putem să le schimbăm soarta.

Acești 2% pot face diferența dintre un adult independent și unul asistat social. În 2012, cele peste 10.000 de persoane care au redirecționat 2% din impozitul pe venit au ajutat 52 de copii să urmeze programul de recuperare oferit de Help Autism în 2013. Sumele redirecționate din impozitul către stat pot ajuta un copil să fie diagnosticat corect, să urmeze orele minime de terapie, îl pot ajuta să ne privească în ochi și să zâmbească.

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Cristian-George Sefer - declarație politică cu subiectul Turismul cultural are nevoie de susținere;

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul deputat Cristian Sefer.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cristian-George Sefer:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Turismul cultural are nevoie de susținere"

România are un patrimoniu cultural-istoric și etno-folcloric de mare valoare și atractivitate turistică. Avem peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional, multe dintre acestea constituind valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. Mă refer aici la bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetățile dacice și, nu în ultimul rând, la cetatea Sighișoara.

Deși potențialul turistic al acestor obiective este unul imens, realitatea cifrelor dovedește o slabă exploatare a acestui patrimoniu. Motivele sunt multiple, putând fi legate de lipsa infrastructurii de acces la siturile arheologice, lipsa spațiilor de parcare dotate cu puncte de informare și promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificații, cetăți medievale, biserici, monumente istorice și mănăstiri sau lipsa spațiilor de campare pentru turismul de pelerinaj.

Dar cea mai resimțită problemă este lipsa unei susțineri coordonate din partea autorităților locale și naționale. Obiectivele turistice culturale au nevoie de promovare internațională; patronatul din turismul cultural are nevoie de susținere și facilități, inclusiv fiscale; autoritățile locale au nevoie de sprijin guvernamental pentru reabilitarea infrastructurii.

Ca deputat ales într-un colegiu care se bucură de existența unui obiectiv cu o valoare istorică, arhitectonică și culturală recunoscută pe plan național și internațional, consider că am datoria să identific și să promovez soluții legislative și administrative pentru stimularea și revitalizarea turismului cultural.

Avem obligația, ca împreună, putere și opoziție, să creăm cadrul legislativ adecvat susținerii turismului cultural cel puțin la nivelul celorlalte state ale Comunității Europene. Trebuie să înțelegem că un turism cultural stimulat și susținut poate și trebuie să devină motor de atragere a turiștilor străini și, implicit, o importantă sursă de capital pentru bugetul local și național.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Vă felicit și vă susțin în demersul dumneavoastră, ca fost ministru al turismului. Turismul cultural, într-adevăr, este un domeniu extraordinar de important în România.

 
Video in format Flash/IOS   Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică intitulată: Mărirea salariilor medicilor rezidenți - o mare urgență;

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamnă Camelia Bogdănici.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața!

Declarația politică se numește: "Mărirea salariilor medicilor rezidenți - o mare urgență"

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Aduc în atenția dumneavoastră un subiect care a figurat de multe ori pe agenda politicienilor, fiind superficial și îndelung dezbătut, dar care nici până acum nu și-a găsit rezolvarea. Atrag atenția actualilor guvernanți că mărirea salariilor rezidenților nu mai poate fi amânată la nesfârșit. Este vorba de motivarea resursei umane din unul dintre cele mai importante sectoare de activitate - medicina.

De o lungă perioadă asistăm la un adevărat exod al medicilor rezidenți. Nu pot fi învinovățiți pentru că pleacă în căutarea unui trai mai bun decât cel pe care îl oferă în acest moment România. Cu banii câștigați aici nu își pot cumpăra nici măcar un tratat de medicină, dar să își mai asigure și condițiile minime pentru traiul lunar: chirie, cărți, participare la congrese medicale, mâncare etc., acestea, în cazul în care nu au și o familie de întreținut.

Să nu uităm de investiția colosală a statului român în pregătirea medicilor rezidenți, estimările fiind de 3,5 miliarde de euro. Numai în anul 2012 au părăsit România 1.605 medici pentru a profesa în străinătate. De fapt, pregătim rezidenți pentru export. Preocupările mele, ca medic, cadru didactic universitar, dar și ca parlamentar, s-au concentrat în permanență pe motivarea tinerilor din sistemul sanitar. Pentru a opri exodul rezidenților este nevoie urgent de o schimbare a salarizării acestora, în definitiv, de a-i determina că merită să-și exercite profesia în țara în care s-au născut și au studiat.

Din păcate, cei care dețin astăzi puterea și-au uitat promisiunile făcute în campania electorală, motivul fiind lipsa fondurilor. Dacă s-ar aproba ca toți rezidenții să fie introduși în linia I de gardă (linie plătită, lucru deja solicitat de mine ministrului sănătății), s-ar găsi fonduri pentru rotunjirea veniturilor acestora.

Salut demersurile sistematice făcute de Colegiul Medicilor din România pentru îmbunătățirea condiției medicilor rezidenți și îmi exprim speranța ca vocea tuturor celor care doresc buna funcționare a sistemului sanitar să fie curând auzită de factorii decizionali.

Declarația mea politică trebuie să fie o urgență pentru Ministerul Sănătății, în condițiile în care toate prețurile au crescut simțitor și insuportabil pentru medicii rezidenți.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Florin-Cristian Tătaru - declarație politică cu titlul: Regionalizarea încotro?;

Înainte de a da cuvântul unui alt coleg parlamentar, dați-mi voie să vă semnalez că la Secretariatul tehnic au fost depuse și următoarele declarații politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Mircea Drăghici, Adrian Petrache, Ana Birchall, Florin Tătaru care, din câte văd, este și în sală, o să susțină, probabil, și în plen declarația politică. Ionuț Săvoiu, Vasile Popeangă, Laurențiu Nistor, Intotero Natalia-Elena, Neculai Rățoi, Ciprian Nica, Dorel Covaci, Ion Eparu, Iriza Scarlat, Mihai Weber, Ovidiu-Cristian Iane, Ioan Munteanu, Zisu Stanciu, Marian Ghiveciu, Itu Cornel, Vasile Mocanu, Bărbulescu Daniel, Roman Ioan, Găină Mihăiță, Tudorie Violeta. Asta, din partea Grupului parlamentar PSD.

Din partea Grupului parlamentar PNL au depus în scris următorii: Octavian Bot, Ștefan Alexandru Băișanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Carmen Hărău, Titi Holban, Dan Bordeianu, Daniel Iane, Gigel Știrbu, Virgil Guran, George Scutaru, Ursărescu Dorinel, Cosmanciuc Mugurel.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator au depus, în scris, următorii deputați, declarații politice: Bogdan-Liviu Ciucă, Ion Diniță, Daniel Constantin, Georgică Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal au depus în scris, declarații politice, următorii deputați: Cornel Sănmărtinean, Claudia Boghicevici, Alin Popoviciu, Florin Gheorghe, Ioan Oltean, Ioan Balan, Sanda-Maria Ardeleanu, Daniel Geantă, Vasile Iliuță, Lubanovici Mircea.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD domnii deputați: Ion Melinte, Pușcaș Iacob.

Iar din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Florin Tătaru.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică pe care o voi prezenta se intitulează: "Regionalizarea,încotro?".

Regionalizarea este un subiect sensibil, dar care trebuie abordat și dezbătut intens. Salut inițiativa Guvernului de a aborda într-o manieră organizată și prealabilă problema regionalizării. Nu sunt de acord cu aruncarea subiectelor pe masă și discutarea lor expeditivă sau, așa cum au făcut guvernele anterioare, care și-au asumat răspunderea în Parlament după o dezbatere sumară. Este timpul să gândim strategic și să anticipăm soluții pentru a îmbunătăți nivelul de viață al tuturor cetățenilor.

Regionalizarea a fost privită întotdeauna în vestul Europei ca o soluție democratică la probleme etnice sau de conciliere a diferențelor culturale în marea lor în diversitate. Pot spune că în România, nu există asemenea mari diferențe ca între landurile germane, țările spaniole, ducatele italiene sau cantoanele elvețiene. Între provinciile istorice ale noastre diferențele sunt mai mici, noi fiind mult mai mult omogeni decât alții. Deci nu există o motivație pentru regionalizare din această perspectivă.

În țara noastră subiectul regionalizării a fost propus pentru zonele unde există minorități, precum cea maghiară, pentru a elimina tensiunile ce au fost și mai pot fi. E modalitatea cea mai elegantă de a trece dincolo de naționalismul brutal al secolelor trecute și sigur că inițiativa a aparținut maghiarilor, singura minoritate care a cerut acest lucru. Consider că cetățenii români nu sunt încă pregătiți, la nivelul culturii lor politice, să accepte așa ușor conceptul de regionalizare, și asta pentru mai multe motive: formarea statului național a avut loc destul de târziu, ceea ce a însemnat o așteptare uriașă transformată în obiectiv major, naționalismul epocii comuniste a cimentat ideea de unitate necesară, dar și ca o formă de apărare împotriva adversarilor externi și, nu în ultimul rând, o incapacitate a guvernelor și administrațiilor de după 1990 de a asigura securitatea pe termen mediu și lung.

Trebuie știut că regionalizarea poate fi de mai multe feluri: regionalizare administrativă, regionalizare prin intermediul colectivităților locale, descentralizare regională, regionalizare politică sau autonomie regională. Pentru toate modelele dezvoltate de administrațiile occidentale există motivații solide, justificate de tradiția politică și culturală a fiecărui stat. Trebuie să știm foarte clar de ce facem această regionalizare. Pentru că o vrea Occidentul? Pentru că o dorește o anumită etnie, pentru că ne va aduce dezvoltare și pentru a evolua politic? Pentru controlul mai facil al populațiilor și pentru o împărțire a sferelor de influență a marilor puteri mai ușor? O populație cu o cultură politică mediocră este subiectul unei manipulări tragice și facile, aceasta devenind sclav al dorințelor unor politicieni sau unor puteri de a decide destine fără acordul populațiilor conduse. Oare nu s-a întâmplat în mod curent așa până acum?

Din punctul meu de vedere, dacă este nevoie de un model administrativ regional, trebuie să o facem în etape și, pe parcurs, dacă este fezabil, să accentuăm acest proces, ca formă de dezvoltare economică și de aprofundare democratică. Sunt de acord cu faptul că o regionalizare bine realizată și pregătită din timp poate fi începutul unei modernizări pentru anumite regiuni și expansiune economică pentru altele. Însă consider că regionalizarea, fără o informare corectă, fără o decizie cu susținere politică și populară puternică, fără o pregătire în prealabil, printr-o simulare a funcționării instituțiilor, va genera o perioadă haos. Există o formă de regionalizare în sensul autorităților regionale pe diferite programe cu finanțare europeană și regiunile de dezvoltare există într-un anumit grad, dar cu puține rezultate. Este adevărat că aceste instituții regionale nu au avut o autonomie care să le dea sensul luării deciziilor responsabile și au depins întotdeauna de centru, dar operarea lor ne-a dat o măsură de eficiență a unei instituții nou-create.

Trebuie luat în calcul faptul că, dacă nu se ajunge la un consens politic, modalitatea de adoptare a reformei administrative trebuie făcută prin referendum, iar această formă de agregare instituțională să vină oarecum în mod natural. Regionalizarea trebuie să fie organică, dar și strategică. Chiar dacă, organic, cetățenii din câteva județe hotărăsc că doresc să opereze împreună pentru rezolvare, o situație geopolitică sau geostrategică aparte poate fi un risc de securitate, poate fi un pericol pentru propria identitate culturală, motiv pentru care un criteriu strategic trebuie impus, iar obiectivul trebuie să fie foarte puternic statuat și respectat.

La Consiliul Europei există Congresul Autorităților Locale și Regionale, care au expertiză în a ajuta România să ia cea mai bună decizie, dacă tot facem acest pas. Comisia Europeană ar trebui să ajute România în ce privește unele costuri privind pregătirea, iar Guvernul să prevadă niște fonduri pentru informare, consultare și construcție instituțională.

Pentru Maramureș, județul pe care îl reprezint, regionalizarea trebuie să respecte prioritățile de dezvoltare obiective ale noastre și să prevină tendința unui centru administrativ de a monopoliza investițiile sau deturna sensul obiectiv al dezvoltării. Noi, maramureșenii, considerăm că avem un brand cultural puternic care reprezintă o resursă capitală și care trebuie să opereze în beneficiul nostru, în măsura în care ajută și alte județe, și centrul administrativ. Pentru mine este clar că în lupta pentru competitivitate și performanță trebuie să dăm un corp administrativ care să gestioneze aspectele regionale profesionist și care să fie motorul acestei dezvoltări. Nu trebuie, așa cum s-a mai întâmplat în toată administrația, ca profesioniștii să fie alungați de politicieni, dar nici să întărim o clientelă administrativă favorabilă anumitor politicieni sau partide. Dacă tot facem o reformă administrativă, aceasta trebuie să fie pe criterii de performanță, altfel o facem degeaba sau în beneficiul unei minorități.

În ceea ce privește viziunea de implementare a reformei administrative, aceasta trebuie să se realizeze în etape transparente și necesare.

Astfel, un document-cadru pentru deschiderea dezbaterii trebuie pus la dispoziția publicului de către specialiști din instituții, profesori universitari și academicieni, experți independenți din țară și străinătate. Înainte de a porni pe acest drum, avem nevoie și de studii referitoare la atitudinea populației, dar și la efectele unei asemenea regionalizări. S-ar putea ca studiile să scoată în evidență o imposibilitate a unor regiuni de a-și proiecta dezvoltarea proprie, chiar dacă decizia va sta în mâinile lor. Nu există o uniformitate a profesionalismului în administrație, mai ales că aceasta a depins doar - și subliniez -, doar de eficiența managerilor diferitelor instituții și de dorințele subiective ale politicienilor. Trebuie să recunoaștem că nu există o clasă administrativă standard, iar nivelul plecării din sistem al celor buni este foarte mare.

O etapă următoare publicării documentului-cadru de dezbatere publică, trebuie organizate consultări publice și o campanie de informare. Civilizat, în România secolului al XXI-lea, nu mai vrem să auzim impuneri grosiere ale unei legislații imperfecte. Consultarea dă măsura gradului de democrație și, dacă este să aprofundăm democrația prin aducerea deciziei politice cât mai aproape de cetățean, să nu o facem prin forță. Chiar dacă suntem conștienți de nivelul culturii civice a majorității populației, cetățenii nu trebuie tratați cu dispreț, ci cu respect și dorință de progres.

O altă etapă, poate necesară, care va cimenta legături prolifice, va fi consultarea prin referendum. Dacă în anumite regiuni nu vor fi de acord cetățenii cu formulele propuse, un vot popular va tranșa și întări decizia politică, o va face mai eficientă. Așa ceva nu trebuie exclus, ci, din contră, trebuie promovat.

O altă etapă, poate finală, înainte de executarea reformei și de operarea în formă regională a administrațiilor, este cea a simulării instituțiilor. În Occident, simularea funcționării instituțiilor poate scoate în evidență erorile de concepție și permite o rafinare a practicilor și a legilor. Având experiența administrației românești de până acum, să nu ne îndoim că vom avea multe întârzieri și practici ineficiente dacă dăm drumul să funcționeze instituții noi și să așteptăm să le corectăm pe parcurs. Experiența în ceea ce privește introducerea unei instituții noi în România, precum Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, poate fi valoroasă pentru implementarea unei alte instituții. Eu spun să învățăm din greșelile trecutului, din experiența anterioară, și nu să reparăm pe parcurs, pentru că este stupid și costisitor.

Sunt convins că Guvernul va accepta o metodologie clară și transparentă a acestui proces, pentru că nu o facem pentru alții, o facem pentru noi, viitorul nostru și al urmașilor noștri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Gudu - declarație politică intitulată: Politica agricolă a Guvernului USL;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, pe domnul deputat Vasile Gudu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Veniți vă rog frumos să vă spuneți numele. Sunteți foarte mulți înscriși la cuvânt și nu vă cunosc, încă. Îmi pare rău, dacă-mi spuneți numele, sigur, nicio problemă.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Gudu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică am intitulat-o: "Politica agricolă a Guvernului USL".

Dezvoltarea agriculturii nu este nici pentru Guvernul USL o prioritate. În Programul de guvernare prezentat de Victor Ponta în Parlament la 21 decembrie 2012, la Capitolul destinat agriculturii sunt înscrise obiective generale, enunțate, de altfel, de USL în campania electorală de la sfârșitul anului 2012, fără termene precise de realizare și fără fundamentare financiară realistă.

Iată câteva dintre aceste obiective: "readucerea agriculturii pe locul dat de potențialul și tradiția ei; asocierea în agricultură va atinge nivelul necesar promovării unei agriculturi performante, bazate pe cererea pieței europene și internaționale; dezvoltarea zootehniei și creșterea ponderii acesteia în totalul producției agricole este prioritară; creșterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole; creșterea suprafețelor irigate, prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice".

Am citat doar câteva din obiectivele Programului de guvernare al USL, ele sunt însă mai multe și formulate în același limbaj. Trebuie să recunoaștem că sună ca la carte. Mai greu sunt însă de pus în practică, atâta vreme cât problemele din agricultura românească sunt în mare parte o acumulare a dezinteresului Guvernului Ponta pentru acest sector de o importanță vitală pentru economie și pentru cei care locuiesc în mediul rural, dar nu numai.

Același dezinteres pentru agricultură, Guvernul Ponta l-a manifestat și săptămâna trecută, prin neadoptarea în plenul Camerei Deputaților a unor propuneri legislative ce privesc sectorul agricol, propuneri de care agricultorii României au nevoie urgentă.

Este evident că la elaborarea programului de guvernare Guvernul Ponta a dovedit un optimism nerealist în ceea ce privește suma pe care România ar fi urmat să o obțină din bugetul Uniunii Europene pentru exercițiul bugetar 2014-2020. După cum știm, din cele aproape 40 de miliarde de euro obținute de România din bugetul european, 17,5 miliarde au fost alocate pentru Politica Agricolă Comună, în creștere cu 27% față de exercițiul bugetar 2007-2013.

Dar această creștere a fondurilor europene pentru agricultură (ca de altfel și creșterea fondurilor structurale) nu constituie o garanție că agricultura românească va deveni mai competitivă pe piața europeană în următorii ani. Mai întâi, actualul guvern va trebui să pună la punct un întreg mecanism prin care rata de absorbție a fondurilor europene să fie mult mai mare ca până acum. Pentru aceasta e nevoie de eliminarea birocrației, de renunțarea la clientelism, de angajarea de personal cu înaltă calificare pentru elaborarea programelor. Vor fi toate acestea aplicate de Guvernul Ponta? După cum a funcționat până acum clientelismul în nenumăratele numiri și măsuri ale Guvernului USL, mă îndoiesc de o evoluție bună a lucrurilor. Sunt prea multe guri de hrănit și prea multe note de plată către susținători în marea familie a USL.

Până una-alta, Guvernul Ponta a schimbat modalitatea de impozitare pentru agricultorii persoane fizice, altfel spus pentru aproximativ 670.000 de țărani, de la o taxă pe venitul declarat, cum era până acum, la impozit pe suprafața de teren și pe numărul de animale. Premisa guvernanților este aceea că țăranii primesc anual subvenții și e imposibil ca aceștia să nu producă profit, chiar dacă au doar un hectar de teren și două vaci.

Teoretic, lucrurile stau în felul acesta. În realitate însă, se știe că majoritatea satelor românești sunt în mare parte locuite de bătrâni, care fac o agricultură de subzistență. Mulți tineri s-au stabilit la oraș sau lucrează în Spania, Italia ori în alte țări europene care încă mai primesc muncitori români.

Pe de altă parte, de câțiva ani, aproximativ un milion de hectare de teren arabil rămân nelucrate. Dacă proprietarilor le-ar aduce profit, oare le-ar mai lăsa să fie năpădite de buruieni? Sigur că aici răspunsul nu poate fi unul singur, sunt situații diferite de la caz la caz, însă nu poți să impozitezi un bătrân care are două hectare de teren la câțiva kilometri de casă, mergând haiducește pe ideea că bătrânul produce obligatoriu profit.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație politică referitoare la vizita președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon;

O invit la cuvânt pe doamna deputat Ana Birchall, din partea Partidului Social Democrat.

Vă rog, doamna deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la vizita președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon.

Zilele acestea avem onoarea de a fi vizitați de către una dintre personalitățile marcante ale Europei, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Jean-Claude Mignon. Vizita domnului Mignon este una cu atât mai specială, deoarece este prima întâlnire a domniei sale cu actuala formulă a Parlamentului României.

Acest eveniment diplomatic vine într-un context foarte bun pentru relațiile externe ale României. Vizita domnului Mignon urmează unei succesiuni de întâlniri bilaterale pe care premierul României, Victor Ponta, le-a desfășurat în mai multe state ale Uniunii Europene, arătând astfel deschiderea României către o politică externă activă.

Președintele Jean-Claude Mignon este cunoscut ca un prieten al României și al românilor, o persoană care s-a interesat constant de situația țării noastre. Aș vrea să menționez un asemenea moment important, reprezentat de rezoluția prin care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, condusă de domnul Mignon, a cerut Rusiei să continue negocierile pentru returnarea Tezaurului României.

Vizita domnului președinte Mignon este o dovadă a deschiderii externe pe care România a arătat-o în ultimele luni de guvernare USL. După o perioada de izolare pe plan european, în care lideri europeni notabili evitau țara noastră în deplasările întreprinse, în mai puțin de șase luni s-au realizat întâlniri bilaterale ale României cu state însemnate din Europa - și aș vrea aici să menționez în special Italia, Franța; și astăzi premierul României se deplasează în Danemarca.

Domnul Jean-Claude Mignon a demonstrat de-a lungul timpului o disponibilitate către dialog și o atitudine echilibrată față de politica din România. Personal și cu toți colegii mei și colegele mele suntem onorați că domnia sa a ales să întreprindă această vizită în țara noastră, una pe care o consider marcantă atât pentru relațiile statului român cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cât și pentru imaginea României în plan european.

Mă simt personal onorată de întâlnirea avută ieri cu domnul Mignon, în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene.

România a susținut și va susține acțiunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în încercarea de a democratiza spațiul est european, în principal prin experiența pe care statul român a căpătat-o ca urmare a tranziției de la un regim totalitar până la aderarea la Uniunea Europeană.

Prin urmare, în România, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei are un partener de bază în Europa de Est, un promotor al principiilor democratice.

De altfel, în cadrul discuțiilor avute cu domnul Mignon, am subliniat faptul că, în problema transnistreană, România consideră că orice măsură care va fi luată trebuie să țină cont de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, plecând de la frontierele recunoscute internațional. De asemenea, am adăugat faptul că România urmărește cu interes și preocupare problema asigurării dreptului la educație și în general situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. O atenție particulară consider că trebuie acordată normalizării activității școlilor cu predare în grafică latină din regiunea amintită.

În final, aș vrea să subliniez și însemnătatea pe care România o acordă unei viitoare cooperări strânse cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cooperare care sperăm să fie una benefică pentru ambele părți.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, doamna deputat. Vă felicit pentru declarația politică.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Mihail Secară - declarație politică numită USL și restricțiile în calea libertății de circulație a românilor;

Pentru a rezolva o nedreptate neintenționată, îl invit pe domnul deputat Florin Mihail Secară la microfon, cu scuzele de rigoare.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Mihail Secară:

Bună ziua!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "USL și restricțiile în calea libertății de circulație a românilor".

Domnule președinte,

Integrarea economică europeană se bazează, printre altele, și pe libertatea de circulație a forței de muncă în spațiul Uniunii Europene, libertate esențială în realizarea Uniunii Economice și Monetare. Nu pot să nu remarc faptul că după ce iritarea vestului, legată de pericolul iminent reprezentat de așa-zisul "instalator polonez" a trecut, astăzi, mai degrabă ca urmare a exagerărilor din presa tabloidă, s-a ajuns la temerea că muncitorii români vor coloniza Marea Britanie, Olanda, Belgia sau Franța. Presa britanică avertiza chiar asupra pericolului că peste 30 de milioane de români și bulgari vor amenința locurile de muncă din Marea Britanie, ignorând voit faptul că toată populația celor două țări nu se ridică la această cifră.

Astfel, în ciuda unei percepții total greșite asupra României și Bulgariei, Guvernul care a preluat puterea acum 10 luni nu a avut niciun fel de reacție și nici nu a formulat un răspuns adecvat limitărilor care sunt impuse lucrătorilor români pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană.

Lipsa de acțiune în sfera europeană nu este legată numai de atitudinea antieuropeană a unei mari părți a coaliției de guvernare USL, ci și de slabele performanțe ale acesteia în actul de guvernare. Apoi, cât de credibil ar putea să fie Guvernul USL în relația sa cu Uniunea Europeană, mai ales în privința ridicării restricțiilor de pe piața muncii, atâta vreme cât vara trecută, același prim-ministru le nega românilor din diaspora drepturile electorale sau le era împiedicată exercitarea acestora. Cât de credibil ar putea fi Victor Ponta în fața partenerilor europeni, atâta vreme cât omologii săi doar bănuiți de plagiat și-au depus mandatul, iar pe de altă parte domnia sa continuă să tolereze în guvern miniștri care au grave probleme cu justiția.

Doamnelor și domnilor,

Relația cu partenerii europeni nu va suferi ameliorări semnificative, atâta vreme cât Guvernul USL va îmbrățișa valori antieuropene și va fi mai preocupat de sintagma "Jos Băsescu" decât de problemele reale ale românilor, indiferent unde s-ar afla aceștia, în interiorul sau exteriorul frontierelor statului român.

Restricțiile pentru lucrătorii români nu vor dispărea nicidecum de la sine, atâta vreme cât șomajul la nivelul zonei euro este de peste 11%, iar în state precum Spania a trecut de 25%. Barierele în calea lucrătorilor români se pot ridica numai prin negocieri diplomatice și guvernamentale credibile, prin măsuri eficiente de înlăturare a migrației ilegale, prin măsuri reale de creare a locurilor de muncă bine plătite la nivel național. Ori USL a demonstrat în ultimele 10 luni că nu știe să facă nimic din toate acestea, ci dimpotrivă, consideră românii din afara frontierelor ca o povară și un domeniu de intervenție guvernamentală în care nu trebuie acționat.

Dragi colegi,

USL nu a înțeles încă faptul că suntem membri ai Uniunii Europene de mai bine de cinci ani, modul în care trebuie să ne comportăm ca parteneri și cum pot fi maximizate beneficiile reale pentru români și România. Calea europeană a avut de suferit și în perioada lui Adrian Năstase și are în continuare de suferit și sub guvernare discipolului acestuia, Victor Ponta.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat pentru cuvântul dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică referitoare la societățile comerciale constituite de consiliile locale sau de către consiliile județene;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Virgil Guran, reprezentantul marelui județ Prahova.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este mare și prin faptul că am avut un președinte de Cameră de acolo din județ, nu-l mai avem...

Stimați colegi,

Declarația politică se referă la societățile comerciale constituite de consiliile locale sau de către consiliile județene.

Există Legea administrației publice nr. 215/2001, care, la art. 15, spune: "Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean".

Din păcate, de multe ori acest text de lege a fost folosit de către consiliile locale și eventual consiliile județene, doar pentru organizarea unor piețe agroalimentare, unde de multe ori erau angajați foarte mulți oameni, supradimensionat, oameni care de regulă erau în relații politice sau apolitice cu cei care conduceau comunitățile locale și nu exista o eficiență. Acest lucru ducea de multe ori la dezordine, la creșterea prețurilor produselor agroalimentare.

Am auzit mulți primari spunând că ei nu pot să se implice în crearea de locuri de muncă, că ei au doar rolul de a împărți banii și a investi banii comunității sau, cei care sunt și conduc consiliile județene, banii consiliilor județene, pentru anumite reparații, pentru anumite investiții.

Nu este adevărat și cred că trebuie să ne schimbăm concepția. Și consiliile locale și consiliile județene au posibilitatea de a crea locuri de muncă direct și o să dau doar două scurte exemple. Se povestește mult în România despre parcuri industriale. Sincer, în Prahova, acest proiect a avut succes. Există până în prezent patru parcuri industriale care sunt profitabile, care aduc bani la bugetul județean. Ce înseamnă acest lucru? Comunitatea locală, prin Consiliul local sau Consiliul județean pune la dispoziție terenul pe care-l amenajează, canalizare, curent, apă, drum, îl parcelează și îl pune la dispoziția unor societăți comerciale care vin să investească în zonă.

De ce vin acele societăți comerciale să investească în zonă? Pentru că primesc ceva gratuit, adică acel teren sau, dacă nu gratuit, cel puțin plătibil în foarte mulți ani și la sume mici. Faptul că au la dispoziție infrastructura necesară îi atrage. Aceste parcuri industriale au reușit în diverse țări și cred că dacă ne aplecăm mai mult asupra acestui concept putem să rezolvăm o parte din problemele locale referitoare la locuri de muncă, referitoare la dezvoltare economică.

Al doilea exemplu: avem încă destule localități în România care nu au apă curentă.

Consiliul local, Consiliul județean se pot implica în realizarea unor societăți care să funcționeze pentru aprovizionarea cu apă potabilă a populației, pot să creeze această societate care este profitabilă, care poate să trăiască din încasările respective și să rezolve și această necesitate care lipsește de multe ori, apa.

În felul acesta se pot crea locuri de muncă, se poate crea profit pentru bugetul local sau județean, în felul acesta bugetul este cheltuit mult mai eficient și lasă loc de a colecta alte taxe și alte sume care să permită dezvoltarea localităților.

Cred că în momentul în care putem să devenim pragmatici în actul de administrare, și nu doar niște ordonatori de credite care cheltuiesc banii mai mult sau mai puțin bine, cred că în acel moment putem să trecem la o nouă etapă de dezvoltare, la un sistem capitalist, care să ne aducă la nivelul de trai pe care-l visăm de foarte mult timp.

Guran Virgil, Colegiul nr.2, Prahova. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Paul Dumbrăvanu - declarație politică în sprijinul persoanelor care suferă de tulburări din spectrul autist;

Dacă nu mai este nimeni din partea opoziției, invit la cuvânt, din același mare județ, din partea Partidului Național Liberal, pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea vine în sprijinul persoanelor care suferă de tulburări din spectrul autist.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În România, la fiecare 7 ore și jumătate se naște un copil ce suferă de tulburări din spectrul autist. Astăzi, cred eu, mai mult decât înainte, aceste persoane diagnosticate cu autism pot fi ajutate. O combinație între intervenția timpurie, educația specială, sprijinul familiei și, în unele cazuri, medicație ajută la creșterea numărului de copii cu autism care trăiesc o viață normală. Cu toate acestea, terapiile necesare acestor copii sunt extrem de costisitoare.

Analizând Proiectul de Ordin comun privind aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 151/2010 elaborat de Ministerul Sănătății, cu consultarea reprezentanților CNAS, ai Ministerului Educației Naționale și ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, am constatat că nu toate serviciile de sănătate acordate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt asigurate din Fondul național unic al asigurărilor de sănătate. Mai mult decât atât, Proiectul de Ordin ce a fost înaintat CNAS încă din aprilie 2011, nu a fost semnat nici până în momentul de față, deși există și o recomandare a Avocatului Poporului în acest sens, și anume Recomandarea nr. 18/26.04.2012.

Normele de aplicare a Legii nr. 151/2010 ar trebui să asigure cadrul necesar respectării drepturilor persoanelor cu tulburări din spectrul autist din România, drepturi stabilite și prin Carta drepturilor persoanelor cu autism, adoptată de Parlamentul European la data de 9 mai 1996. Consider că sintagma "acces liber la serviciile integrate de sănătate, educație și sociale", prevăzută la art. 4 alin. (2) din lege trebuie transpusă în norme de aplicare explicite cu privire la decontarea tuturor serviciilor și intervențiilor ce duc la recuperarea persoanelor cu tulburări din spectrul autist, inclusiv consilierea familiei sau aparținătorilor. Un lucru foarte important, conform statisticilor, 4 din 5 cupluri care au un copil diagnosticat cu tulburări din spectrul autist sau cu tulburări mintale asociate, divorțează după aflarea diagnosticului. Din acest motiv și pentru a ajuta părinții să înțeleagă necesitățile copilului lor și modul în care viața acestuia și a lor se schimbă odată cu pronunțarea diagnosticului, consilierea psihologică a părinților este nu doar bine-venită, ci absolut necesară.

Trebuie să luăm atitudine față de această problemă reală și tulburătoare a societății românești și să facem toate demersurile necesare ca normele de aplicare a legii să fie adoptate în timp cât mai scurt, pentru a evita ca această lege să stea în sertare!

Vă mulțumesc frumos.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL, Prahova, Colegiul nr.11.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Liliana Mincă - declarație politică având subiectul Demisia de onoare a președintelui ANSVSA, domnul Mihai Țurcanu;

Vroiam să întreb dacă mai există doamne sau domni deputați care doresc să susțină declarația politică?

Dacă nu, înainte de a închide ședința dedicată declarațiilor politice, vreau să vă supun atenției lista parlamentarilor care au depus în scris declarații politice la secretariatul tehnic.

Astfel, din partea Grupului parlamentar al PSD: Mircea Drăghici, Adrian Petrache, Gheorghe Ciobanu, Mitrea Manuela, Aurelia Cristea, Ionuț Săvoiu, Vasile Popeangă, Laurențiu Nistor, Intotero Natalia, Neculai Rățoi, Ciprian Nica, Dorel Covaci, Ion Eparu, Iriza Scarlat, Mihai Weber, Ovidiu Iane, Ioan Munteanu, Zisu Stanciu, Marian Ghiveciu, Itu Cornel, Vasile Mocanu, Bărbulescu Daniel, Roman Ioan, Găină Mihăiță și Tudorie Violeta.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarație politică următorii domni deputați: Octavian Bot, Ștefan Alexandru Băișanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Carmen Hărău, Titi Holban, Dan Bordeianu, Călin Potor, Elena Uioreanu, Daniel Iane, Gigel Știrbu, George Scutaru, Ursărescu Dorinel, Cozmanciuc Mugurel.

Din partea Grupului parlamentar al PC: Bogdan Liviu Ciucă, Ion Diniță, Daniel Constantin, Georgică Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al PDL: Cornel Sămărtinean, Claudia Boghicevici, Romeo Rădulescu, Petru Movilă, Alin Popoviciu, Florin Gherghe, Ioan Oltean, Ioan Balan, Sanda-Maria Ardeleanu, Daniel Geantă, Vasile Iliuță, Eugen Tomac, Raluca Turcan, Lubanovici Mircea.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Liliana Mincă, Cristian Sefer, Ioana Dumitru, Ion Melinte, Pușcaș Iacob, Nistor Marioara.

Și din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Acestea fiind zise... Da, dacă doriți, chiar ne face plăcere. Doamna deputat Liliana Mincă, aveți cuvântul, ca de obicei, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Liliana Mincă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scandalul internațional al cărnii de cal etichetată ca fiind de vită a readus în atenția opiniei publice afacerile familiei Țurcanu. "Florea Carn" SRL din localitatea Dracșani, comuna Sulița, județul Botoșani, aparține familiei Țurcanu. Atât Florin Țurcanu, cât și fratele său Mihai Țurcanu, susțin că nu au niciun amestec în firma respectivă și că singurul acționar și proprietar este tatăl lor, Florea Țurcanu. "Florea Carn" SRL a fost înființată la 1 februarie 2011, iar inaugurarea abatorului de la Dracșani s-a făcut cu tam-tam, ca pe vremea împușcatului de la Scornicești. Președintele Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu a invitat toate oficialitățile mai mult sau mai puțin liberale ale județului, iar primarii au răspuns prezent, ca la convocările de odinioară ale PCR.

La doi ani de la înființarea firmei, lovitura sabiei lui Damocles părea să fie inevitabilă pentru abatorul familiei. Cum era aproape previzibil, reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare Botoșani s-au autosesizat de la România TV și au decis că e musai să facă un control la abatorul familiei șefului lor de la București. Tatăl oficialităților de la București și Botoșani a ieșit basma curată, călcată și apretată. Nici nu se putea altfel. Problema încă nesesizată de nimeni rămâne însă în vigoare și după trecerea nebuloasei scandalului cărnii de cal. Scandalul a dat naștere altor enigme care, probabil, la fel de rapid, vor fi soluționate în creuzetele instituțiilor controlate de membrii familiei Țurcanu. Ecuația este de gradul unu: tatăl, Florea Țurcanu, are abatorul de la Sulița. Un fecior, Florin Țurcanu, este președintele Consiliului Județean Botoșani, iar celălalt fecior, Mihai Țurcanu, este președinte cu rang de secretar de stat al Autorității Naționale Sanitar Veterinare, în capitală.

Iar dacă ați crezut că ecuația este simplă, nu e așa. Șeful Autorității Sanitar Veterinare are soția, Ana Țurcanu, angajată la Direcția Sanitar Veterinară Botoșani. În atare situație, dacă ar sacrifica și livra catâri pe post de viței la abatorul din Dracșani, care credeți că ar fi rezultatul oricărui control? Conflictul de interese este evident, în condițiile în care tatăl este controlat de către instituțiile în care lucrează sau sunt conduse de către noră și fiu. Iată de ce președintele Autorității Sanitar Veterinare va fi umbrit continuu de vălul conflictului de interese. Demisia de onoare este singurul act ce îi poate face cinste, consolidându-i imaginea de corectitudine și intransigență, la care ține foarte mult. Dacă demisia de onoare nu este o soluție agreată de către domnul președinte Mihai Țurcanu, solicităm public demiterea acestuia de către ministrul agriculturii.

La fel de interesantă este și declarația de avere a președintelui Autorității Sanitar Veterinare, Mihai Țurcanu. Acesta susținea anul trecut, la capitolul terenuri deținute în proprietate că, împreună cu soția sa, are doar două hectare de teren. Același secretar de stat a declarat că nu a obținut venituri din alte activități agricole și, de asemenea, nu a declarat nici implicarea în vreo fermă sau afacere de familie. Cu toate acestea, subvenția încasată de Mihai Țurcanu a fost, nici mai mult nici mai puțin, de 6560 ron. Pentru două hectare de teren! Aproape jumătate din solda pe care o avea în 2011, când lucra și Domnia Sa la Direcția Sanitar Veterinară Botoșani.

Afacerile cu animale, terenuri și subvenții nu sunt o noutate pentru familia Țurcanu. În 2006, Florin Țurcanu era proprietarul abatorului din Dracșani, calitate în care a constituit pe atunci obiectul unui control al Prefecturii Botoșani. Țurcanu era suspectat atunci de încasare necuvenită de subvenții. Acționarii "Carne Com" SA Dracșani, începând cu 2005, erau Florin Țurcanu șef de cabinet (pe atunci), Cornel Lupașcu, Florin Julei, Aurel Fediuc, încă un liberal și firma Prodmarc Grup SA Botoșani. Despre Fediuc se știe că mai are un abator pe la Lebăda. Toți cei șase acționari ai abatorului de la Dracșani dețineau acțiuni în mod egal. Din datele oferite de către Direcția Agricolă în 2006, am înțeles că abatorul nu a primit subvenții de la stat. Dar am aflat că o sumă nu tocmai de neglijat, de multe sute de milioane de lei, cu titlu de subvenție, a primit Țurcanu, ca și crescător individual de porcine.

La fel de interesantă poate fi și evoluția ulterioară a lui Florin Țurcanu, ca fermier.

Dar dincolo de aceste aspecte ce țin de istoria familiei Țurcanu, rămâne în picioare enigma moralității, obiectivității și corectitudinii rubedeniilor presărate strategic, de la Sulița până în Capitală. Bulevardul succesului fermierului Țurcanu este mai clar conturat decât Autostrada Soarelui.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Delureanu - declarație politică intitulată Înlăturarea greșelilor făcute de Guvernul Boc privind metodele de îmbunătățire a accesării fondurilor europene;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Delureanu Virgil.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Declarația mea politică se intitulează: "Înlăturarea greșelilor făcute de Guvernul Boc privind metodele de îmbunătățire a accesării fondurilor europene":

Sunt necesare găsirea unor soluții pentru ca proiectele declarate eligibile pe Măsura 322 să fie trecute la finanțare fie prin redistribuire de la alte măsuri sau reluarea acestora la alte programe; finanțarea proiectelor începute, aprobate atât prin Hotărârea Guvernului nr.577/1997, cât și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.7/2006, și Fondul de mediu; suportarea de către stat a contribuțiilor autorităților publice locale la realizarea unor investiții din programele naționale sau fonduri europene; luarea unor măsuri legislative pentru ca proiectele din programul național de modernizare a zece mii de kilometri să devină realizabile; stabilirea ghidului solicitantului, simplificarea cererii de finanțare.

Având în vedere că principiul aplicat la obținerea finanțării este: primul venit, primul servit, propunem să se renunțe la grilele de evaluare și introducerea unor criterii minime ce trebuie să fie îndeplinite pentru a aproba la finanțare proiectul. Autoritatea de management a proiectelor să întocmească o listă cu firmele de consultanță ce au întocmit documentațiile neconforme, ce pot crea prejudicii autorităților contractante.

De asemenea, este necesară finalizarea tuturor obiectivelor de investiții începute și acordarea până la finele anului 2013 a tuturor sumelor restante pentru lucrările executate și neplătite până la această dată, inclusiv a sumelor pentru cofinanțare, și realizarea în continuare a tuturor obiectivelor de investiții în construcții și a celor ce se află în perioada de pregătire a licitațiilor pentru realizarea proiectului tehnic și construcția obiectivelor.

Pentru 2013 și cu siguranță începând cu 2014-2016, fondurile acordate României de Uniunea Europeană să fie alocate și către toate proiectele de infrastructură eligibile la nivelul fiecărui centru regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, inclusiv a celor care din 2008 și până în prezent au fost declarate neeligibile de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, știindu-se că acestea s-au făcut politic. Această propunere, în condițiile în care este acceptată, presupune reactualizarea studiului de fezabilitate și obținerea avizelor prevăzute de lege.

Pentru toate obiectivele de investiții ce se vor accesa cu finanțare europeană să se simplifice metodologia și condiționările din ghidul programelor și măsurilor, fiind suficiente îndeplinirea condițiilor de necesitate, oportunitate, asigurarea mentenanței și executarea acestora pe proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și chiar în asociere între acestea și consiliul județean, prin acordul acestora de executare a obiectivelor de investiții și pe proprietatea publică ce le aparține.

Asigurarea finanțării integrale pentru funcționarea localităților mici, inclusiv a unor sume necesare întocmirii proiectelor cu finanțare europeană.

Deputat PSD, Colegiul nr.4, Balș, Virgil Delureanu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

S-a mai depus în scris la secretariat din partea Grupului parlamentar al PP-DD, declarația domnului deputat Alin Bucur.

Dacă în sală nu mai sunt deputați care doresc să susțină declarații politice, încheiem ședința consacrată declarațiilor politice, urmând ca la ora 10,00 să înceapă plenul Camerei Deputaților, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

O zi bună vă doresc!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Gurzău - Apel către organele statului să se sesizeze cu privire la modul absolut ilegal prin care Guvernul Ponta s-a descotorosit rapid de Combinatele Mechel și și-au bătut joc de români;

Domnul Adrian Gurzău:

Rog organele statului să se sesizeze cu privire la modul absolut ilegal prin care Guvernul Ponta s-a descotorosit rapid de Combinatele Mechel și și-au bătut joc de români!

În calitate de parlamentar PDL Cluj, îmi exprim dezamăgirea față de modul în care Guvernul Ponta înțelege să guverneze România, căpușând bugetul de stat prin zecile de companii care au pierderi uriașe sau obțin profituri mult diminuate, totul din cauza controlului politic al USL. În loc ca cei de la USL să se preocupe să instituie management privat al companiilor de stat din domeniul transporturilor sau energiei, astfel, încât pe de-o parte să se respecte acordul cu FMI, iar pe de altă parte să se asigure un management care să asigure profitul acestor companii, guvernanții noștri se preocupă doar de a vota imunități parlamentare și bugete direcționate către baronii lor locali.

Pentru USL, minciuna este deja o obișnuință, iar lipsa soluțiilor pentru relansarea economiei este la ordinea zilei. Guvernul condus de Victor Ponta este singurul vinovat pentru amăgirea cetățenilor României, pentru închiderea combinatelor din România și pentru lipsa de soluții în ceea ce privește salvarea locurilor de muncă. Deși se numesc socialiști, și prima lor preocupare ar trebui să fie cetățeanul și asigurarea unui trai decent și locuri de muncă, USL, în general, și PSD, în special, au uitat menirea politicilor lor, precum și promisiunile îndelung vociferate în campania electorală, iar în loc să industrializeze țara, aceștia nu fac altceva decât să o dezindustrializeze și să își bată joc într-un mod grosolan de cetățeni.

În momentul în care 5 fabrici importante din România, cum sunt fabricile Mechel, se vând pe 50 de euro, e un semnal foarte puternic că această afacere dubioasă a fost făcută doar de dragul de a lichida aceste companii, neexistând în niciun moment o transparență în acest proces de vânzare. De aceste lucruri s-au ocupat personal cei doi miniștri incompetenți - Daniel Chițoiu, groparul Oltchim și Varujan Vosganian, ministrul fără nicio soluție, sub stricta supraveghere a șefului lor pe scară ierarhică, în persoana domnului premier Victor Ponta, care trebuie să-și prezinte urgent demisiile din Guvern pentru acest eșec major produs în economia românească.

Compania rusească Mechel a anunțat pe 19 februarie că renunță la toate activele sale metalurgice din România (5 fabrici - Brăila, Buzău, Târgoviște, Oțelu Roșu, Câmpia Turzii), acțiunile activelor sale românești urmând să fie preluate de firma Invest Nikarom din București. Suma tranzacției este de 230 de lei - 52 de euro. Victor Ponta a declarat pe 20 februarie la Cluj: "Este o investiție privată; am verificat dacă s-au respectat toate condițiile la momentul privatizării, și s-au respectat. Iar criza în care se află compania, și afectează multe alte țări, este o realitate pe care nu am putut să o combatem". De asemenea, el a mai adăugat că va acorda "orice sprijin" pentru un nou investitor "care poate salva aceste uzine", dar că nu poate interveni în niciun fel în procesul de vânzare.

Îl rog pe Victor Ponta să le răspundă românilor doar la 3 întrebări:

Dacă el, în calitate de premier, nu poate interveni în procesul de vânzare, de ce se mai intitulează premier și nu pilot de raliu?

Nu este el, premierul Victor Ponta, cel care trebuie să apere interesele economiei românești și ale muncitorilor care au rămas pe drumuri?

A identificat până în acest moment soluții cu care să vină în fața oamenilor disponibilizați de la aceste companii care trăiesc de pe o zi pe alta și care nu mai au bani de pâine?

Este inadmisibil ca un guvern de stânga să nu facă nimic pentru salvarea unor locuri de muncă. Asta înseamnă că tot discursul despre "PSD care ține cu oamenii săraci" nu a fost altceva decât o altă minciună sfruntată. Victor Ponta și USL le-au promis românilor locuri de muncă doar în campanie. Acum, după campanie, le promite și le oferă doar șomaj. Guvernul Ponta e un guvern slab și dezinteresat, iar Victor Ponta e un premier care nu știe să se bată pentru muncitorii români. Românii care muncesc și care produc nu se pot baza pe acest guvern.

Tocmai de aceea, în calitate de parlamentar al PDL Cluj, județ în care compania Mechel și-a desfășurat activitatea, ofer din salariul meu 52 de euro, pentru a răscumpăra aceste companii, gest pe care românii îl așteptau de la Guvernul Ponta. Nu trebuie să rămânem nepăsători la acțiunile de fraudă ale statului și la aceste încercări disperate de evaziune fiscală. Organele statului trebuie să se sesizeze în acest caz și să tragă la răspundere adevărații vinovați de aceste crime împotriva economiei românești, iar Guvernul Ponta trebuie disponibilizat de români pentru incompetența de care a dat dovadă în tot acest timp.

    Adrian-Alin Petrache - declarație politică cu titlul: Succese ale sportului românesc;

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Succese ale sportului românesc"

În urmă cu o săptămână omagiam de la această tribună efortul organizatorilor și sportivitatea participanților la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE). Astăzi vreau să felicit plasarea sportivilor români pe un onorabil loc 8 între cele 45 de delegații participante.

Medaliile noastre au fost cucerite de Emil Imre, la short-track, în probele de 500 m (argint), respectiv 1.000 m (aur) și Dorottya Buzaș (argint) la biatlon în proba de 6 km sprint. Două locuri 5 au fost obținute de Cătălin Dimitrescu, la patinaj artistic, și de echipa de sărituri cu schiurile la trambulina HS 100 (K90). Un loc 6 i-a revenit echipei României la hochei pe gheață. Trei locuri 8 au fost obținute de săritorii cu schiurile, Iulian Pîtea, Dana Haralambie, și de ștafeta mixtă a României la biatlon. Un loc 9 i-a revenit echipei României la schi fond, în proba de ștafetă mixtă pe 20 km, iar un loc 10 a fost cucerit de Tamas Antal, la patinaj viteză, în proba de 1.500 m.

Sunt tineri de care sunt convins că vom mai auzi, tineri de ale căror eforturi și performanțe suntem și vom fi mândri.

Avantajele desfășurării acestei competiții în bazele sportive din județul Brașov sunt multiple, însă cel mai important este acela că am dovedit că putem fi în lumea bună a sportului, că avem potențial pentru performanță în sporturile de iarnă. Infrastructura creată și apetitul în creștere al tinerilor pentru sporturile de iarnă sunt premise care ne îndreptățesc să visăm la mai mult, poate, peste doi ani, în Austria și Liechtenstein.

Totodată, FOTE a arătat că atunci când există reguli clare și o bună organizare se pot realiza lucruri de care să ne putem mândri. Sportul românesc are nevoie de direcții precise, de orientări strategice care să ducă la expansiunea bazelor de selecție prin dezvoltarea sportului de masă pentru copii și tineri. Sunt necesare strategii interdisciplinare și integratoare la nivel național pentru ca tinerii noștri creativi, isteți și capabili să ajungă sportivi de performanță și să-și reprezinte țara cu cinste în competiții de orice nivel.

În încheiere, vreau să transmit felicitări organizatorilor, în special domnului Octavian Morariu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, pentru consecvența cu care reușește să promoveze olimpismul și România.

    Angel Tîlvăr - declarație politică: - 21 februarie - Ziua Internațională a Limbii Materne;

Domnul Angel Tîlvăr:

"21 februarie - Ziua Internațională a Limbii Materne"

Istoria Zilei Internaționale a Limbii Materne este una de dată recentă și își are originea în decizia UNESCO din anul 1999 care a stabilit ca anual, la data de 21 februarie, să se celebreze la nivel internațional dreptul diferitelor grupuri etnice, în special al celor minoritare, de a-și folosi limba maternă.

Decizia UNESCO a fost inspirată de Ziua Mișcării pentru Limbă, zi dedicată de statul Bangladesh comemorării tragicelor evenimente din ziua de 21 februarie a anului 1952.

În acea zi, studenții de la Universitatea din Dacca au manifestat pentru recunoașterea limbii bengali ca una dintre limbile vorbite pe teritoriul Pakistanului, pe atunci Bangladeshul fiind doar o provincie a acestui stat. Cum legile pakistaneze recunoșteau existența unei singure limbi, limba urdu, s-a ajuns rapid la violențe între manifestanți și forțele de represiune, acestea din urmă făcând uz de focuri de armă, soldate cu uciderea unui important număr de studenți.

Așadar, începând din 21 februarie 2000, statele membre UNESCO și-au propus să contribuie, prin protejarea dreptului de folosire a limbii materne, la protecția, revigorarea și promovarea bogatei diversități culturale care caracterizează lumea contemporană.

Inițiativa UNESCO este, neîndoielnic, una lăudabilă, deoarece limba maternă a fiecărui grup etnic aparține moștenirii culturale a întregii umanități, mărturia unor culturi și civilizații de multe ori milenare. Limbile vorbite de fiecare etnie în parte reprezintă mărturia vie a evoluției noastre ca specie inteligentă, de altfel singura specie inteligentă din Universul cunoscut.

Din nefericire, potrivit statisticilor, mai mult de jumătate din numărul total al limbilor vorbite la scară planetară se află în pragul dispariției, iar omenirea nu-și poate permite să asiste impasibilă la acest fenomen, deoarece pierirea oricărei limbi afectează, uneori iremediabil, înțelegerea trecutului nostru comun și, pe cale de consecință, prefigurarea corectă a viitorului.

Este greu de calculat cât de mult ar fi evoluat artele, spre exemplu, dacă în lume ar fi existat astăzi mult mai mulți vorbitori ai limbii latine, ca limbă vie, viguroasă și în continuă evoluție, și nu doar puținii inițiați în vorbirea unei limbi moarte. Sigur, există traduceri ale operelor lui Petrarca, ale lui Virgilius sau ale lui Publius Ovidius Nasso, dar cât de fidele sunt, oare, aceste traduceri. Dar, este greu de crezut că o traducere dintr-o limbă care nu mai este folosită uzual poate interpreta fidel un mesaj transmis peste milenii, deoarece traducătorul, spre deosebire de autor, nu posedă deprinderea de a gândi în limba respectivă.

Și limba latină reprezintă totuși un caz fericit, în contextul discutat, deoarece, fiind limba celui mai important stat al lumii antice, Imperiul Roman, a lăsat moștenire o mare bogăție de documente scrise și continuă să fie folosită încă în cadrul unei importante instituții, Biserica Catolică. Nu același lucru s-a întâmplat, din nefericire, cu multe alte limbi care, nebeneficiind de atributul universalității caracteristic limbii latine, au dispărut în totalitate.

Extincția unei limbi are loc, așadar, nu doar în cazul în care are loc dispariția bruscă și totală a vorbitorilor săi, acestea sunt cazuri mai degrabă izolate, cel mai celebru dintre ele fiind cel al civilizației Maya. Disparițiile cele mai frecvente ale limbilor vorbite la un moment dat se produc, în special, atunci când vorbitorii acestora sunt împiedicați să mai gândească în limba respectivă, acesta fiind cazul tipic al asimilării etnice. Așadar, odată cu dispariția unei limbi, dispare o întreagă etnie și prin aceasta, o întreagă cultură și civilizație.

Din fericire, cel puțin în ultimii ani, organismele internaționale, dar și fiecare stat în parte au devenit, se pare, mult mai conștiente de pericolul pe care aceste fenomene nefaste îl reprezintă pentru moștenirea culturală comună, iar celebrarea anuală a Zilei Internaționale a Limbii Materne reprezintă doar unul dintre multele exemple în acest sens.

Nu doar comunitatea internațională, ci și fiecare popor, națiune sau grup etnic au dreptul și, în egală măsură, obligația de a-și proteja atât propria limbă, cât și limbile celorlalte etnii cu care interacționează. A apăra limba maternă, a ta sau a vecinului tău, nu este doar o chestiune de supraviețuire etnică, ci reprezintă și o contribuție definitorie la conservarea și la dezvoltarea patrimoniului universal comun.

Statul român, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene și profund fidel principiului unității în diversitate, respectă drepturile grupurilor etnice de pe teritoriul său de a-și conserva și a-și promova propriile tradiții culturale și propria limbă, propria identitate etnică. Din acest punct de vedere, România poate fi considerată un adevărat model la nivel internațional. Totuși, poate că ar trebui intensificate eforturile întreprinse în favoarea etnicilor români, cetățeni ai altor state, pentru a putea, la rândul lor, să își conserve propria lor identitate culturală, evitând pericolul de a fi asimilați etnic.

    Angel Tîlvăr - declarație politică: - Repatrierea rămășițelor celebrului sculptor Constantin Brâncuși;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Repatrierea rămășițelor celebrului sculptor Constantin Brâncuși"

Am avut onoarea de a participa, cu foarte puține zile în urmă, la celebrarea celor 137 de ani de când, într-un micuț sătuc din Gorj, vedea lumina zilei unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuși.

Printre numeroasele valori pe care România le-a oferit umanității de-a lungul veacurilor se numără și celebrul sculptor român, al cărui imens talent, manifestat în special prin marea sa capacitate de abstractizare a subiectelor reprezentate, a adus o contribuție esențială la dezvoltarea sculpturii moderne.

Chiar dacă cea mai mare parte a impresionantei sale cariere artistice s-a desfășurat la Paris, asemenea celei a dramaturgului Eugen Ionescu, spre exemplu, genialul sculptor, plecat din Hobița Gorjului, nu și-a uitat și nu și-a renegat niciodată rădăcinile sale adânc înfipte în pământul țării sale. O elocventă dovadă în acest sens o constituie decizia sa de a lăsa moștenire statutului român atelierul său din Paris.

Din nefericire, autoritățile comuniste, care guvernau România anului 1957, au respins cu brutalitate și, deopotrivă, cu inconștiență nobilul, dar pe care sculptorul îl făcea țării. Cauza refuzului categoric de a lua în proprietate atelierul unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai sculpturii moderne a fost că, în ochii politrucilor vremii, Brâncuși era întruchiparea artei decadente, "neangajante", care nu servea nici unuia dintre obiectivele majore ale epocii: colectivizarea agriculturii, industrializarea socialistă a țării prin confiscarea capacităților de producție de la proprietarii de drept ai acestora și, mai ales, crearea unei culturi de tip nou, revoluționar, prin importarea proletcultismului sovietic.

Astfel, atelierul Brâncuși a intrat în patrimoniul cultural francez bucurându-se, anual, de atenția a mii de vizitatori de pe întreg mapamondul.

Cazul Constantin Brâncuși nu este singular. Și un alt artist celebru, violonistul Niccolo Paganini s-a "bucurat" de o asemenea "înaltă apreciere" din partea statului italian, încât rămășițele i-au putut fi înhumate în pământul propriei sale țări abia în anul 1853, la 13 ani după trecerea sa în neființă. Motivul autorităților italiene de a-i refuza acestuia dreptul de a-și găsi repausul veșnic în pământul țării sale era acela că arta sa interpretativă era prea desăvârșită și, deci, Paganini era suspectat de a fi încheiat un pact cu diavolul.

Nu este de mirare faptul că, în aceste condiții, trupul marelui sculptor român se odihnește la Paris, în Cimitirul Montparnasse.

De aceea, atât ca deputat, dar, în primul rând, ca cetățean român, îmi exprim bucuria imensă și susținerea față de demersurile domnului Victor Ponta, prim-ministru al Guvernului României, de a iniția demersuri energice și fără precedent în scopul de a obține dreptul de a aduce, în sfârșit, rămășițele pământești ale celebrului sculptor în România. Acest gest reprezintă un prim pas spre deprinderea respectului față de țară, față de valorile pe care aceasta ni le-a oferit cu dărnicie de-a lungul timpurilor. Or, din acest punct de vedere, demersurile actualului Guvern de a face orice efort necesar pentru a-l reda, deplin, pe Constantin Brâncuși țării și poporului său, pot reprezenta piatra unghiulară de care avem nevoie, de atâta amar de vreme, pentru a înțelege, în sfârșit, cât de norocoși am fost să putem oferi omenirii și patrimoniului universal asemenea nestemate și cât de păgubitor este să-i tratăm cu indiferență tocmai pe cei mai valoroși ambasadori de care poate beneficia un popor.

    Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică cu tema: Reorganizarea administrativă a României - o necesitate;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

"Reorganizarea administrativă a României - o necesitate"

Este clar pentru toți actorii implicați în sectorul politico-administrativ românesc că procesul de regionalizare și descentralizare reprezintă una din mizele importante ale anului 2013, în vederea unei dezvoltări coerente și a unei absorbții eficiente de fonduri europene.

Sunt sigur că toți parlamentarii români, indiferent de culoarea politică, vor oferi tot sprijinul și expertiza necesare ca acest proiect să fie finalizat și implementat cât mai curând și să putem folosi rezultatele pentru programarea bugetară europeană 2014-2020. Dorința noastră este să finalizăm în timp util ceea ce ne-am asumat prin programul de guvernare, astfel, încât la începutul anului viitor, regiunile să fie constituite și funcționale.

Condamn ferm încercările politicianiste ale unei părți a opoziției, care, în lipsă de idei și soluții alternative la actuala coaliție guvernamentală, încearcă să manipuleze opinia publică prin aruncarea în dezbaterea mediatică a unor teme false de discuție.

Procesul regionalizării nu desființează unități administrative-teritoriale, ba, mai mult, vor rămâne și toate autoritățile locale din prezent, respectiv primari, consilieri locali și județeni. Probabil că va exista un prefect regional, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, și vor apărea în plus nivelul consiliului regional și al președintelui de regiune, dar asta se va stabili în urma dezbaterilor pe care le vom organiza cu experții în domeniu, reunite într-un consiliu consultativ.

Marota desființării județelor nu există, iar cetățeanul simplu nu are decât de câștigat în urma acestui proces. Instituțiile sunt aduse mai aproape de cetățean și vor fi conduse de un management public flexibil, care va potența resursele locale și regionale. Autonomia financiară e o necesitate la nivel de regiune, fiind singura care poate duce la dezvoltarea infrastructurii regionale, să asigure coeziunea economică și socială, să elimine disparitățile economice și să evite izolaționismul etnic.

Am încredere că desenarea noii structuri administrative a României va intra în discuție în guvern, în iulie, va fi transpusă în Constituție și supusă implicit referendumului în octombrie, urmând ca, maximum o lună mai târziu, noii președinți de regiuni și consilierii regionali să fie desemnați.

    Constantin-Alin Bucur - declarație politică intitulată Regionalizarea României - sub oblăduirea unui teleormănean;

Domnul Constantin-Alin Bucur:

"Regionalizarea României - sub oblăduirea unui teleormănean"

Dezbaterile pe subiectul regionalizării sunt vechi și recurente. Se pare că a fost nevoie de un politician din Teleorman ca acest subiect să se apropie de o variantă reală și fezabilă. Consider că regionalizarea României trebuie tratată cu maximă seriozitate, fără pasiuni teritoriale sau etnice, cu legea în mână și, foarte important, trebuie să fie un proces supervizat de specialiști în administrația publică locală. Ambițiile politice nu își au locul în această discuție. În acest sens salut prezența în fruntea acestui demers a fostului președinte al Consiliului Județean Teleorman. Am încredere că domnul vicepremier, Liviu Dragnea, va lua în considerare și sugestiile noastre ca parlamentari ai opoziției în elaborarea acestui mare progres în organizarea teritorială a României.

Funcționăm pe o lege de organizare teritorială din 1968 și a venit momentul să progresăm și să lansăm o dezbatere coerentă pe această temă. Legea nr.2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România a fost modificată de peste 200 de ori, dar niciodată modificată cu simț de răspundere pentru cetățeni și niciodată în substanța acesteia. Modificările au vizat aproape în exclusivitatea înființarea de comune și orașe, aceste comune și orașe sunt, în cea mai mare măsură nesustenabile din punct de vedere financiar. Așa am înțeles noi că se face o reformă administrativ-teritorială, cu scopul evident de a înființa și mai multe primării, și mai multe posturi, și mai multe cheltuieli inutile.

În acest sens, îmi permit să vă prezint câteva solicitări înainte ca acest proiect să intre în dezbaterea camerelor Parlamentului. În primul rând, vă rog să nu acceptați regionalizarea României pe criterii etnice, vă rog să nu permitem deturnarea unui subiect atât de important cum este reorganizarea administrativ - teritorială în acea zonă gri a discuțiilor interminabile legate de autonomie. Autonomia regională trebuie să fie, în opinia mea, aceeași pentru Teleorman, aceeași pentru Harghita și aceeași pentru Maramureș. Vă reamintesc că politicile publice de integrare a minorităților în România sunt studii de caz pentru Uniunea Europeană, așa că orice discuție pe această temă nu își are locul.

În cel de-al doilea rând, vă rog, stimați colegi și domnule vicepremier, stabiliți cetățeanul ca principal criteriu în dezvoltarea viitoarelor regiuni. Poate sună puțin cam vag, tocmai de aceea voi elabora. Pe parcursul reformelor administrative din România criteriul de bază a fost solidificarea unui sistem de administrație publică neperformant. Suntem încă departe de cetățeni și de nevoile acestora. Suntem încă discreționari în împărțirea resurselor către autoritățile publice locale, fie că vorbim de nivel județean, municipal sau comunal, avem discrepanțe mari între cele mai bogate și cele mai sărace județe.

Vă vorbește unul dintre reprezentanții celei mai sărace județe din România, și știu foarte bine cât de greu le este teleormănenilor să își ducă traiul de zi cu zi față de cetățenii altor județe. Această practică trebuie să înceteze, ca reprezentanți ai poporului, haideți să punem cetățeanul în centrul preocupărilor noastre.

Stimați colegi, vă rog, în cel de-al treilea rând, să aveți în vedere simplificarea administrației publice din România prin eliminarea județelor ca formă de organizare administrativ - teritorială. Proiectul inițiat de Guvern nu este public asumat. Totuși, există o formă a legii regionalizării pe care am avut ocazia să o studiez. Dacă această formă se apropie de realitate, atunci, vorbim efectiv despre o pătură administrativă nouă care va avea două efecte imediate:

Confuzia generală a populației care nu va știi cui să se adreseze pentru o problemă, reprezentantului județului sau reprezentantului regiunii. - Creșterea exponențială a cheltuielilor publice pentru înființarea unui nou aparat național administrativ și creșterea cheltuielilor cu procesul electiv regional.

Altfel spus, ne îndepărtăm de cetățeni, dar în același timp îi supunem la o cheltuială mai mare prin majorarea taxelor pentru întreținerea unui sistem administrativ nou, care nu va face altceva decât să dubleze atribuțiile județelor de astăzi.

Vă prezint două soluții în acest sens. În primul rând, se pot elimina județele și implicit consiliile județele, atribuțiile acestora fiind preluate de către administrația regională. Astfel, sistemul administrativ devine mai suplu, mai eficient și mult mai aproape de cetățean. Și în cel de-al doilea rând, deschiderea unor filiale locale ale regiunilor cu un aparat de lucru minim, dar specializat astfel încât cetățenii să aibă acces facil la resursele oferite de către consiliul regional.

În cele din urmă, vreau să vă rog, stimați colegi, să luați în considerare, cu această ocazie, comasarea autorităților publice locale de la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor astfel încât să ajungem ca în termen de 10 ani să nu mai existe nicio unitate administrativ-teritorială care să nu se susțină din punct de vedere financiar. Dezvoltarea comunelor și orașelor mici în jurul unităților administrativ-teritoriale mai dezvoltate este o soluție a viitorului și singura posibilitate pe care noi o avem să reducem pe cât posibil diferențele încă uriașe între nivelurile de trai din România.

Trebuie să avem în vedere o strategie prin care să echilibrăm dezvoltarea regională a României. Trebuie ca, începând cu acest moment important al reformelor administrative, electorale și constituționale, să începem să implementăm un plan pe termen foarte lung prin care și alte centre regionale să ajungă la nivelul de performanță al Bucureștiului.

Vă rog să nu ratăm această ocazie. Eu vă respect, stimați colegi USL, poziția de putere în care cetățenii acestei țări v-au plasat, dar vă cer și responsabilitatea care vine odată cu acest nivel de putere. Am încredere că un teleormănean, aflat momentan în poziția de responsabilitate pe care funcția de vicepremier o cere, va putea duce la bun sfârșit regionalizarea și m-aș considera cu adevărat norocos dacă va ține cont de sugestiile mele, ca deputat de Alexandria și ca reprezentant al opoziției în acest Parlament.

    Călin Potor - declarație politică cu tema: Klaus Iohannis, un câștig cert pentru USL în Transilvania;

Domnul Călin Potor:

"Klaus Iohannis, un câștig cert pentru USL în Transilvania" Partidul Național Liberal a trecut într-o nouă eră a dezvoltării sale, odată cu intrarea în partid la Congresul de săptămâna trecută a reputatului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, nou prim-vicepreședinte. Ceea ce probabil a uimit mulți analiști politici, cooptarea lui Iohannis în PNL, este, fără doar și poate, o lovitură de maestru a președintelui Crin Antonescu. Partidul Național Liberal a câștigat un om cu o mare probitate morală și profesională, a câștigat un primar deja celebru nu numai în țară, ci și dincolo de hotarele sale și, nu în ultimul rând, PNL și USL s-au întărit exemplar nu numai la nivel central, ci punctual, la nivelul Transilvaniei, unde lupta cu adversarii politici este mai dură decât în alte zone. Este un câștig și pentru Regiunea Centru, din care face parte și Alba, deoarece având un model de succes în față, liberalii, dar și ceilalți componenți ai USL, vor fi motivați să muncească mai mult și mai spornic pentru atingerea obiectivelor în viitoarele bătălii electorale.

Proiectul politic al noii echipe de conducere a PNL are în vedere susținerea lui Victor Ponta ca premier al USL, modificarea Constituției, câștigarea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Partidul Național Liberal a reafirmat că va face parte până la capăt din Guvernul Victor Ponta și îl va susține pe primul-ministru cel puțin până la capătul acestui ciclu electoral, respectiv în 2016. În baza valorilor și angajamentelor din programul de guvernare, PNL își va face datoria la nivel guvernamental față de România. De asemenea, prin Rezoluția de modificare a Constituției, adoptată de Congresul de la sfârșitul săptămânii trecute, PNL își dorește un Parlament bicameral, cu cel mult 300 de membri în Camera Deputaților, iar Senatul să fie Cameră de reprezentare a regiunilor.

Recentul Congres a mai relevat faptul că PNL este unit și solidar, având obiective importante pentru viitor, dincolo de realitatea conform căreia este acum cel mai important partid de dreapta din România. Consider că poziționarea extrem de favorabilă din prezent a PNL va conduce anul viitor la rezultate excelente la alegerile europarlamentare, precum și la câștigarea președinției României de către candidatul nostru, al USL, Crin Antonescu.

    Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică ce are ca subiect Justiția este doar pentru justițiabili;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Justiția este doar pentru justițiabili"

Independența justiției este un deziderat declarat al clasei politice românești, de ani de zile, este un deziderat al oricărei democrații și nu este un deziderat, doar așa, cu care să se împopoțoneze unii sau alții, independența justiției este cea care dă încredere justițiabilului că va avea parte de un proces cinstit și de o sentință corectă.

În ultimul an, un anumit personaj a vorbit mereu despre independența justiției, dar s-a raportat la acest subiect strict din punct de vedere politic, uitând complet că rolul justiției nu este să aducă puncte politice, ci să facă dreptate oamenilor care apelează la sistemul judiciar. Pentru personajul în cauză justiția înseamnă un anumit magistrat în fruntea Parchetului General și un altul în fruntea CSM. Doar interese strict politicianiste! Poate că dacă personajul în cauză ar fi vorbit și despre lipsa de încredere pe care mulți dintre justițiabili o au față de instituțiile din justiție, atunci ar fi devenit puțin mai credibil.

Nu a făcut și nu va face acest lucru pentru că personajului nu-i pasă dacă oamenii nu-și găsesc dreptatea la tribunal, așa cum nu i-a păsat de oameni când a hotărât să taie pensiile și salariile. Este interesat doar cine va conduce Parchetul General, DNA și CSM, și amenință, prin epistole, că dacă cei pe care îi vrea el nu vor fi numiți mai repede, primul-ministru se va face vinovat de neintrarea României în Schengen. O minciună și o tentativă ieftină de manipulare, în condițiile în care România trebuia să adere deja la Schengen în urmă cu doi ani de zile, în timpul ilustrei guvernări Boc (PDL).

Ceea ce este revoltător la acest nou serial epistolar este faptul că personajul pune, din nou, înaintea intereselor țării, propriile sale interese, cu riscul de a face rău României. El este singurul care leagă aderarea României la Schengen de raportul MCV, chiar dacă nicio instituție europeană nu face acest lucru.

Revoltător este și faptul că, România se bucură de sprijinul majorității statelor UE pentru aderarea la Schengen, printre care și Franța, în timp ce toți cei care se opun aderării noastre fac parte din PPE.

Poate că acest tip de revoltă i-a determinat pe judecătorii din cadrul Asociației Magistraților din România să organizeze marți o grevă judecătorească, în semn de protest față de Consiliul Suprem al Magistraturii care refuză, de o lună de zile, să-i revoce din funcții pe judecătorii Alina Ghica și Cristi Dănileț.

Și poate că tipul acesta de atitudine al magistraților va reuși să-i dea de înțeles personajului că independența justiției nu se clamează, ci se respectă și că în lumea magistraților există suficient de multe persoane capabile să asigure șefia Parchetului General și a DNA pentru o mai bună funcționare a acestor instituții cu scopul de a crește credibilitatea în rândul justițiabililor.

    Claudia Boghicevici - declarație politică cu tema: Ce facem cu pensiile militarilor? Rezolvă ministerul sesizările primite sau declanșează un nou experiment social?;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ce facem cu pensiile militarilor? Rezolvă ministerul sesizările primite sau declanșează un nou experiment social?"

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă semnala iresponsabilitatea și degringolada actualei guvernări în ceea ce privește situația pensionarilor.

Astfel, ca urmare a poziției șubrede în USL a ministrului muncii, interesele pensionarilor sunt sacrificate pe altarul războiului dintre PSD și PNL. Lipsa de autoritate a actualului ministru al muncii pe acest subiect a produs panică și confuzie în rândul pensionarilor. La Ministerul Muncii se operează și după 9 luni de guvernare USL cu scuza "grelei moșteniri". USL tratează pensionarii ca o carne de tun, sunt buni în campania electorală, după care uită de problemele lor. Declarațiile premierului Ponta privind menținerea actualei legi a sistemului unic de pensii arată că toată retorica USL din perioada sa de opoziție și de campanie electorală a fost doar o propagandă ieftină. Cu responsabilitatea guvernării ca o sabie a lui Damocles deasupra capului, USL recunoaște că această lege nu poate fi modificată pentru că ar strica niște echilibre cu greu obținute de țara noastră.

România în acest moment nu își permite un nou experiment social. Acesta ar produce numai haos și dezordine în sistem. Dacă există cazuri punctuale, acestea trebuie să fie rezolvate conform reglementărilor legale în vigoare. Vorbesc aici de acele cazuri în care există hotărâri ale instanțelor judecătorești pe care niciun ministru nu le poate ignora, dar de la o excepție să generalizăm mi se pare aberant. Aceste recalculări au fost făcute de o casă sectorială, nu de casa națională de pensii, casă ce lucrează în sistem de atâția ani și care a calculat pensiile acestei categorii încă de la începutul înființării ei.

A reclama modificarea Legii pensiilor pentru că au existat cazuri punctuale în care unele pensii s-au recalculat greșit este ca și cum nu ai vedea pădurea din cauza copacilor. Nu demolezi o întreagă clădire doar pentru că pe un etaj ai observat niște crăpături, repari doar acel etaj, dar lași clădirea în picioare.

Dar revenirea la principiul pensiilor speciale, în care unii sunt mai egali ca alții doar pentru că ar beneficia de un statut special, este o eroare care ar costa România pe termen lung. Mai mult, o astfel de decizie ar contribui la distrugerea țesutului social și așa afectat de grelele decizii din anii cei mai grei ai crizei economice, unele categorii sociale ar fi îndreptate ostentativ împotriva altora. În lipsa unor prevederi constituționale specifice, cum a fost cazul personalului de la Curtea de Conturi, singurul principiu prin care se poate face dreptate pentru cei mai mulți este principiul contributivității.

Asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu urgentarea proiectului privind pensiile ocupaționale. Mi-aș dori ca actualul guvern să facă din această lege o prioritate, pentru că pe termen mediu și lung ar câștiga unele categorii de bugetari, fără a se pune presiune pe bugetul asigurărilor sociale.

Demararea unui nou proces generalizat de recalculare a pensiilor ar fi un experiment social pe care România nu și-l mai permite, un proces care ar genera numai haos și dezordine în sistem.

    Dan Bordeianu - declarație politică intitulată: Consecințe ale explorării și/sau exploatării gazelor de șist în județul Vaslui;

Domnul Dan Bordeianu:

"Consecințe ale explorării și/sau exploatării gazelor de șist în județul Vaslui"

De mai bine de un an de zile, opinia publică din județul nostru este frământată de controversele generate de explorarea gazelor de șist din zona Bârladului și de perspectiva exploatării efective a acestor resurse naturale. În lipsa unor informații corecte, coerente și conforme cu realitatea, deja s-a produs o poziționare a presei scrise locale, a unor organizații ale societății civile și a politicienilor, independent de orientările doctrinare și partizane.

În momentul de față, avem și comunități locale care, prin reprezentanții lor, s-au pronunțat pro sau contra exploatării gazelor de șist în județul Vaslui. Pe de o parte, consiliile locale din comunele Iana, Tutova și Pochidia s-au poziționat "contra" și au luat hotărârea de a interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul lor. Astfel, prin hotărârile adoptate în plenul consiliilor locale, "se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism și autorizații de construire în vederea amplasării de construcții, sonde de extracție pe teritoriul comunei". De asemenea, prin aceleași hotărâri se interzice vânzarea, darea în administrare, concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate publică a comunelor în scopul explorării și/sau exploatării gazelor de șist. Pe de altă parte, hotărârile luate de către autoritățile locale din cele trei comunități vin la scurt timp după ce Consiliul Județean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 și ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de șist în trei perimetre din județul Vaslui, respectiv Păltiniș (comuna Băcești), Popeni (comuna Găgești) și Siliștea (comuna Pungești).

La începutul acestei luni, reprezentanții companiei Chevron, în colaborare cu conducerea Consiliului Județean Vaslui, au organizat la Centrul de Afaceri Vaslui o dezbatere cu ușile închise pe marginea strategiei companiei de a explora și exploata gazele de șist în perimetrul concesionat EV-2 în zona Bârlad, în suprafață de aproximativ 6350 km pătrați. Mass-media locală nu a putut participa la această dezbatere, fapt care s-a reflectat negativ în percepția publică. Pe fondul unor proteste antiguvernamentale organizate de Grupul de Inițiativă al Societății Civile Bârlădene (GSCB) pe tema exploatării gazelor de șist în zonă, o parte a mass-media solicită parlamentarilor luarea unor poziții publice referitoare la acest subiect controversat.

Ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, încerc să abordez problematica explorării și/sau exploatării gazelor de șist din perspectiva impactului asupra securității naționale. În primul rând, ar trebui să răspundem la întrebarea dacă există gaze de șist în România, exploatabile comercial? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, compania Chevron, cu acordul autorităților române (Guvern, Agenția Națională pentru Resurse Minerale), a demarat deja procedurile de explorare a potențialelor depozite de gaze de șist. Această procedură presupune: 1) cercetarea geologică și fizică a perimetrelor concesionate și 2) evaluarea și testarea informațiilor culese în etapa de cercetare. Abia după finalizarea acestor etape, care durează aproximativ 4-5 ani, ne putem pune întrebarea dacă suntem sau nu de acord cu exploatarea zăcămintelor de gaze de șist, cu toate consecințele ce decurg de aici.

În ceea ce mă privește, exploatarea gazelor de șist reprezintă o oportunitate pentru independența (securitatea) noastră energetică. Apoi, mai înseamnă o oportunitate de creare de noi locuri de muncă pentru firmele subcontractoare ale Chevron, achiziții de echipamente și tehnologii performante, servicii de operare și mentenanță echipamente, plus toată infrastructura care decurge de aici. Însă procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze de șist trebuie făcut astfel încât să nu fie prejudiciată securitatea mediului: contaminarea pânzei freatice, producerea de seisme, degradarea terenurilor post-exploatare etc. În concluzie, exploatarea gazelor de șist trebuie analizată de toți factorii interesați (Guvern, autorități județene și locale, companii etc.) din perspectiva dilemei de securitate: securitate energetică/economică versus securitatea/protecția mediului înconjurător.

    Florian Daniel Geantă - declarație politică cu subiectul: Guvernul Ponta mai mult a luat decât a dat!;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Guvernul Ponta mai mult a luat decât a dat!"

Cu sunete și trâmbițe, în luna decembrie a anului trecut Guvernul Ponta ne-a propus "o guvernare care să redea românilor speranța, demnitatea și mândria de a trăi în țara lor", dar în schimb ce au primit: taxe și impozite mărite, creșterea prețurilor la gaze, energie electrică, accize mărite la motorină și, implicit, creșterea prețurilor la alimente ș.a.m.d.

Oare acestea sunt politicile de stimulare a creșterii economice? Stimați membri ai Guvernului, prin restructurare și restrângerea arieratelor, prin lipsa investițiilor, prin introducerea impozitului de 3% pe venit la IMM-uri doriți ca românii să aibă o viață mai bună ?

Creșterea pensiilor cu 4%, precum și reîntregirea salariilor bugetarilor nu vor acoperi inflația, pentru că știm foarte bine că puterea de cumpărare va scădea, taxele pe care le introduceți aproape săptămânal nu le va face viața mai ușoară, ci dimpotrivă. Și parcă nu era destul, mai introduceți și coplata în sănătate, mai măriți și taxele locale, mai introduceți și timbrul de mediu.

Dar ceea ce este cel mai grav este intenția Guvernului Ponta de a reinstitui pensiile de lux lovind în continuare în cei mulți, adică 600.000 de pensionari care au pensia minimă de numai 350 lei, cărora această mărire de 4% le-a adus în portofel doar 14 lei. Dreptate vreți să faceți? Este oare echitabil?

Românii trebuie să știe și să conștientizeze că anul 2013 va fi un an greu, un an al scumpirilor și al umilinței, pentru că acest guvern a dat cu o mână și a luat cu nouă.

    Daniel Iane - declarație politică privind demersul PNL de a se întări prin aducerea în interiorul său a unor oameni de certă valoare;

Domnul Daniel Iane:

După fiecare tură de alegeri, în principal cele pentru formarea unei noi majorități parlamentare, partidele câștigătoare au tendința de a uita de procesul de construcție internă. Partidul Național Liberal, prin congresul ce a avut loc la finalul săptămânii trecute, nu numai că a demonstrat că nu își ignoră demersul intern, dar a ales să se întărească prin aducerea în interiorul său a unor oameni de certă valoare.

Intrarea primarului Iohannis în PNL dă semnalul clar al faptului că liberalii sunt deciși să își respecte standardele impuse de parcursul istoric, dar și de realitățile prezentului. Probitatea morală a lui Klaus Iohannis și puterea de a construi - fapt imposibil de contestat de către cineva - aduce un plus de valoare României și, implicit, PNL, ca partid aflat la guvernare.

Faptul că PNL a câștigat - alături de partenerii din USL - ultimele bătălii electorale este doar începutul luptei noastre. Ceea ce urmează în perioada următoare are o încărcătură mult mai mare și de o importanță covârșitoare pentru România. Este un mandat pe care noi, liberalii, ni-l asumăm în scopul rezolvării marilor probleme cu care se confruntă românii. Din punct de vedere personal și politic consider că demersul meu în Parlament trebuie să fie fundamentat pe identificarea celor mai potrivite soluții pentru valorificarea celei mai importante resurse pe care o are România: oamenii săi. Tocmai de aceea generarea de locuri de muncă prin dezvoltarea de afaceri solide, precum și încurajarea spiritului de liberă inițiativă pentru deschiderea de mici afaceri trebuie să fie sensul în care să se miște politica țării în perioada următoare.

Mai mult decât atât, dacă în prezent marea majoritate a inițiativelor private sunt centrate pe dezvoltarea de servicii, cred că acum este momentul pentru încurajarea celor care au curajul să investească în producție. Și aici mă refer în egală măsură la cei care dezvoltă mari linii de producție, capabile să genereze locuri de muncă pentru sute și mii de oameni, cât și la cei care doresc să își valorifice abilitățile și proprietatea deținută pentru dezvoltarea unor afaceri de familie.

În felul acesta tot mai mulți români vor fi cei care își conduc propriul destin și care, în mod implicit, vor contribui la dezvoltarea comunităților în care trăiesc.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ziua păcălelilor USL;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ziua păcălelilor USL"

Ieșenii vor zbura de pe Aeroportul Internațional direct la Londra, Torino și Bologna. Tarom anunță că a inclus deja aceste rute în programul de primăvară și că acestea urmează a fi inaugurate cel mai probabil de la 1 aprilie.

Mă întreb dacă domnul Fenechiu știe de acest fapt sau e vorba de o nouă păcăleală marca USL?

Cei 17 parlamentari USL ne-au promis în campania electorală, cu mâna pe trandafiri și pe săgeată, că aeroportul Iași va fi realizat. Nici nu au așteptat ziua păcălelilor pentru a ne arăta că proiectul unui aeroport internațional la Iași e lăsat în aer...

Poate vor face măcar un proiect de lege care să declare 9 decembrie o nouă zi a păcălelilor... USL.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - E momentul unei strategii privind rezidenții;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"E momentul unei strategii privind rezidenții"

Este nevoie de o strategie și acte normative pentru a-i ajuta pe medicii rezidenți.

Conform acestui proiect de act normativ rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea medicului titular de gardă și doar dublându-l pe acest medic. Rezidenții vor fi salarizați pentru această activitate, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, de către unitatea sanitară unde efectuează garda.

Proiectul este în concordanță cu art. 41.(3) din Constituția României și corectează discriminările existente în acest moment în Legea nr.12/2008. Adoptarea acestui act normativ va duce la salarizarea oricărui medic rezident pentru activitățile prestate peste programul de lucru.

Salariile mici, neplata gărzilor, blocarea posturilor și condițiile de muncă au făcut ca în 2012 numărul de medici să scadă sub nivelul critic de 40.000 medici. La acest început de an mai avem doar 39.813 medici, cu aproape 15.000 mai puțini față de 1990. Medicii rezidenți câștigă doar cinci lei (1,38 euro) pe oră, de zece ori mai puțin decât un coleg din occident și după 3-7 ani de umilințe aleg o altă țară în care pot avea un trai decent.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Fumatul dăunează grav sănătății;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Fumatul dăunează grav sănătății"

Voi depune un proiect legislativ a cărui obiectiv este prevenirea și combaterea fumatului în rândul tinerilor, precum și adaptarea legislației românești adoptate încă din 2002 la modificările semnificative survenite pe piața produselor din tutun și în legislația europeană. Afirm că acest proiect legislativ mută accentul de pe măsurile coercitive aplicate consumatorilor pe informarea și educația corectă a acestora, întrucât oferă consumatorilor informațiile necesare atât pentru aprecierea riscurilor, cât și pentru renunțare la consum. Totodată, actul normativ impune norme stricte producătorilor și comercianților de produse din tutun.

Statisticile arată că fumatul debutează în 70% din cazuri înainte de 18 ani și se asociază unui risc major de dependență și unei mortalități de 50%. Fumatul ucide anual 700.000 de persoane în Europa, iar milioane de cetățeni ai UE suferă de boli asociate cu fumatul - cancer, boli cardiovasculare și respiratorii. 50% din fumători mor prematur, în medie cu 14 ani mai devreme, iar fumătorii petrec mai mulți ani de viață caracterizați de o stare nesatisfăcătoare a sănătății. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, în prezent, consumul de tutun ucide aproape șase milioane de persoane în fiecare an, ce ar putea crește la opt milioane până în 2030, în cazul în care nu se iau măsuri pentru a inversa această tendință îngrijorătoare.

Acest act normativ previne și combate efectele fumatului prin introducerea de noi norme în fabricarea, prezentarea și comercializarea produselor din tutun, având rolul de a scădea atractivitatea acestora și a informa exact asupra riscurilor asupra sănătății, precum și a variantelor pentru renunțarea la fumat.

Propunerea prevede modificări și completări ale Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun și este în conformitate cu modificările din legislația europeană, cu propunerea de revizuire și îmbunătățire a directivei 2001/37/CE privind produsele din tutun adoptată de Comisia Europeană în 19 decembrie 2012, precum și solicitărilor formulate de Parlamentul European și Consiliul de Miniștri.

Necesitatea modificărilor legislative este legată atât de evoluția pieței produselor din tutun, cât și de evoluția legislației internaționale în contextul în care Directiva 37/CE e valabilă din 2001.

Pe de o parte, pe piața produselor din tutun au apărut noi strategii de marketing ce implică utilizarea unor ambalaje sau arome, precum și noi produse cum sunt țigaretele electronice, dar și noi informații științifice ce cresc eficacitatea avertismentelor privind riscurile consumului produselor din tutun.

Pe de altă parte unele din dispozițiile Directivei 37/CE au devenit caduce odată cu intrarea în vigoare în 2005 a Convenției-Cadru pentru controlul tutunului (CCCT) a OMS, ratificată de toate statele membre UE, iar altele sunt în divergență cu legislația privind fabricarea, prezentarea și comercializarea produselor din tutun aplicată în diverse țări europene.

Concret, se modifică etichetarea și ambalarea pachetelor de

țigarete și tutun de rulat urmărind patru direcții:

a) Avertismente de sănătate și alte mesaje: avertismente de sănătate combinate (imagine și text sunt obligatorii pe 75% din fețele anterioare și posterioare ale pachetelor de țigarete și tutun de rulat). Cantitățile de GNMC (gudron, nicotină, monoxid de carbon) sunt înlocuite cu mesaje de informare pe partea laterală a pachetului conform cărora fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer. Informațiile privind serviciile de renunțare sunt afișate pe ambalaj ca parte a avertismentului de sănătate.

b) Elementele promoționale sunt interzise, fiind considerate înșelătoare. Produsele din tutun nu pot avea elemente promoționale precum "natural", "organic" sau trimiteri la arome și culori înșelătoare. Țigaretele subțiri (slim) (<7,5 mm diametru) sunt considerate înșelătoare.

c) Forma și dimensiunea pachetului: tutunul de rulat nu poate fi vândut în pungi mai mici de 40 g. Pachetele de țigarete trebuie să respecte înălțimea, lățimea și adâncimea minime pentru a asigura vizibilitatea totală a avertismentelor de sănătate.

d) Ambalajele generice: se pot introduce în cazuri justificate ambalaje standardizate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu tratatul și să fie notificate în temeiul Directivei 98/34.

e) Produse din plante pentru fumat trebuie să poarte avertismente pentru sănătate.

Propunerea a fost adoptată în urma unei consultări ample a părților interesate, inclusiv a unei consultări publice care a generat 85.000 de răspunsuri. În timpul pregătirii a fost efectuată o evaluare detaliată a impactului, care a examinat efectele economice, sociale și de sănătate ale mai multor opțiuni de politici avute în vedere. Mai multe studii externe au fost comandate și în timpul procesului de evaluare realizat de Comisia Europeană.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Memento bugetar;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Memento bugetar"

Reamintind discursul premierului privind starea națiunii, putem concluziona că este saturat de mesaje politice în care sunt clamate noțiunile de transparență și responsabilitate, Domnia Sa retrăgându-se în spatele funcției de simplu administrator al banului public.

Făcând analiză pe textul Domniei Sale constatăm că:

1. Promisiunile electorale privind creșterea nivelului de trai prin suspendarea austerității nu vor fi respectate:

a. Salariile bugetarilorvor fi înghețate la nivelul actual, deși salariul minim promis de USL este de 1200 de lei.

b. Reîntregirea acestora este strict nominală (inflația și devalorizarea leului, precum și tăierea tichetelor de masă, de vacanță și a celor cadou scăzând puterea de cumpărare mult sub cea din 2008).

c. Legea pensiilor impune Guvernului USL indexarea pensiilor cu 5,7%. Domnul Ponta a anunțat că va indexa pensiile cu rata inflației, pe care o prognozează la 4%, deși ea este mult mai mare, la care trebuie adăugată diferența de creștere reală a salariului mediu brut, care duce la creșterea punctului de pensie.

d. Creșterea prețurilor la curent electric (10%), la gaze naturale (10%), accize la combustibili (5%), taxe și impozite locale (16%), reintroducerea sub altă formă a taxei auto.

e. Deși s-a promis combaterea subfinanțării sistemului sanitar, guvernul va aloca doar 6,2 miliarde de euro, din care 1 miliard de euro se va duce în plata arieratelor. Asta înseamnă că fiecărui român îi revin aproximativ 300 de euro, de 10 ori mai puțin decât media europeană. Secretarul de stat Arafat declara că ne situăm la nivelul Europei anilor ’60 și că media europeană din PIB alocată sănătății este de 8,9%, de peste două ori mai mare față de România. Chiar și Albania alocă un procent mai mare decât noi. Nu se precizează și probabil că nu se pune problema redeschiderii celor 182 de spitale închise sau construirii de spitale noi.

f. În ceea ce privește bugetul pentru educație, Guvernul se plasează cu totul în afara legii, alocând doar 3,14% din PIB, aproximativ jumătate din normele legale. În aceste condiții nu se poate pune problema unui învățământ competitiv și a unui personal plătit cu salarii motivaționale.

2. Este necesară continuarea acordului cu FMI, care a fost considerat criminal pe vremea când se află în opoziție. Printre altele, aceasta va menține blocarea posturilor din sănătate și educație, domenii în care deficitul de personal se soldează cu efecte dezastruoase.

3. Inexistența măsurilor de stimulare economică.

a. USL promitea în campanie:

I. reducerea fiscalității;

II. TVA revine la 19%;

III. TVA pentru produsele agricole ajunge la 9%;

IV.impozitul pe venit devine regresiv, cu 16% cota maximă de impozitare;

V. CAS urma să fie redus, iar firmele care angajează tineri urmau să primească deduceri fiscale consistente;

VI. un milion de locuri de muncă.

b. În discursul promo de buget al premierul nu se identifica nicio măsură din cele de mai sus.

4.Diminuarea investițiilor. Guvernul nu își propune decât continuarea investițiilor începute, și aceasta în contextul în care este dominat de un optimism nefundamentat privind atragerea a 2,5 miliarde euro din fonduri europene. Se știe că anul trecut cabinetul său nu a fost nici pe departe un campion în acest domeniu.Se preconizează stabilirea priorităților investițiilor în funcție de criterii politice și puterea baronilor locali.

Constatăm că Guvernul nu are nicio soluție pentru promisiunile din campanie și că în 2013 în cel mai bun caz vom supraviețui, dar nu avem motive să sperăm într-o creștere.

În viziunea noastră trebuie dezvoltate într-un plan de țară proiecte capabile să ducă pe termen mediu și lung la o creștere economică reală și sustenabilă:

1. Recâștigarea rolului de motor al economiei al agriculturii;

2.Independența energetică, în special pe baza surselor regenerabile și nepoluante;

3.Dezvoltarea infrastructurii;

4.Stimularea industriilor de înaltă performanță;

5.Politici demografice pentru o națiune puternică, sănătoasă și educată:

a. Alocarea pentru sănătate a 8% din PIB;

b. Alocarea pentru educație a 6% din PIB;

c. Stimularea natalității.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Guvernul ne poluează, Guvernul ne taxează;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul ne poluează, Guvernul ne taxează"

Timbrul de mediu reprezintă un ambalaj frumos pentru o nouă taxă auto. Guvernul ne obligă să plătim mai mult pentru a fi poluați mai mult.Aceiași oameni care ne promiteau înainte de alegeri eliminarea oricărei taxe auto ne golesc astăzi buzunarele printr-o taxă abuzivă și discriminatorie și uită să investească în drumuri sau să ofere facilități pentru cei care își doresc o mașină mai puțin poluantă.

Practic, această taxă are doar consecințe negative:

1. În loc să stimuleze înnoirea parcului auto, se încurajează achiziționarea de mașini vechi și poluante noneuro sau euro 1 și 2 la care timbrul de mediu este mai mic decât taxa de primă înmatriculare. La un parc auto de 5,4 milioane de mașini, în mare parte îmbătrânit, având înmatriculate 932.000 de unități mai vechi de 20 de ani, 1,3 milioane de unități vechi de 6-10 ani și doar 640.000 de unități de maximum doi ani vechime consecințele sunt previzibile: România riscă să devină debușeul și cimitirul mașinilor vechi din întreaga UE și doar în 2012 s-a înregistrat o creștere de circa 85% a înmatriculărilor de autoturisme vechi.

2. Impactul negativ asupra economiei se datorează încurajării achiziționării de mașini vechi având drept consecințe reducerea producției și comercializării de mașini noi cu răsunet global asupra locurilor de muncă și a economiei. Doar în primele șapte luni din 2012 vânzările de mașini noi au scăzut cu 18,5%, ajungând la 50.003 de unități.

3. Este discriminatorie pentru că:

a) funcționează ca o protecție socială pentru cei bogați care dau zeci de mii de euro pentru mașini puternice care, prin consumul mare, sunt nocive pentru mediu, pentru că aceștia vor plăti mai puțin chiar decât cei care achiziționează o mașina de oraș de mic litraj;

b) taxează diferit vehiculele comerciale;

c) taxează suplimentar pe cei care au dat în judecată statul pentru recuperarea taxei de primă înmatriculare plătită înainte de 2007 pentru mașinile euro 3 și 4;

4. Încalcă normele europene, fiind doar o taxă abuzivă ce nu respectă principiul "poluatorul plătește", iar atacarea în instanță a unei taxe similare (cea de primă înmatriculare) a dus doar la:

a) restituirea acesteia în proporție de 99% din cazuri;

b) neajunsuri generate, la nivelul personalului de execuție din instituțiile statului, de depunerea cererii de restituire a sumelor stabilite de instanțele judecătorești prin decizii definitive și irevocabile, și la nivelul personalului de conducere, constând în generarea de costuri suplimentare uriașe privind necesitatea înființării de birouri speciale și angajării de personal pentru primirea și soluționarea acestor cereri, precum și obligativitatea plății de dobânzi fiscale la banii ce sunt restituiți către persoane și, în unele cazuri, de daune colaterale moratorii sau cheltuieli de judecată stabilite prin instanță.

Nu în ultimul rând, s-a ajuns la imposibilitatea respectării termenelor legale de 45 de zile privind prin restituirea sumelor de bani, ceea ce contravine tuturor normelor de drept român sau comunitar. Acest lucru a ridicat semne de întrebare privind justiția din România, datorate necorelarii normelor legale de timp cu punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ipohondrii politici sau imunitatea bolii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ipohondrii politici sau imunitatea bolii"

Nu mai e o noutate în România ca un demnitarsă nu suporte regimul de detenție din cauza bolilor apărute peste noapte sau să poată fi tratat doar peste mări și țări,ca ordonatorii de credite anchetați pentru fraudă să ajungă la urgențe chiar în ziua în care trebuie să se prezinte în fața DNA-ului, ca cei pasibili de anchetă sau cei care trebuie schimbați din funcții să intre subit în concediu medical.

Multiplelecontroverse legate de posibila obstrucționare a justiției în toate aceste cazuri în care sunt implicațiadesea cei care ne conduc justifică pe deplin un astfel de proiect legislativ.

Cazierul medical va cuprinde totalitatea datelormedicale care atestă starea de sănătate a celoraflați în astfel de funcții prin alegeri, concurs sau numire în condițiile respectării confidențialității și secretizării.

Cazierul medical va fi actualizat ori de câte ori survin modificări în starea de sănătate, obiectivate prin documente medicale.

Cazierul medical va putea fi accesat doar la cererea instanțelor.

El va fi utilizat pentru clarificarea evoluției situației medicale, prevenind obstrucționarea justiției.

Conform acestui proiect legislativ, depunerea unui cazier medical care nu corespunde adevărului constituie infracțiune de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

Nerespectarea termenelor de depunere a cazierului medical constituie contravenție sancționată cu amendă de la 50 lei la 2.000 și duce la sesizarea din oficiu a Direcției Naționale Anticorupție.

Obligativitatea cazierului profesional e un prim pas spre limitarea "imunității" parlamentare la declarațiile politice.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Doctor sau dottore?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Doctor sau dottore ?"

Recentele controverse legate de pregătirea celor care ne conduc justifică pe deplin un astfel de proiect legislativ. Mi se pare firesc ca atunci când te hotărăști să candidezi pe o funcție de demnitate publică să-ți pui dosarul profesional cu tot ce înseamnă diplomă. Nu este condiționat dreptul de a fi ales de pregătirea profesională, dar mi se pare firesc mie, ca alegător, să știu și eu ce pregătire și competențe au cei care vor să ne guverneze, așa cum știu de unde îți procuri banii sau ce interese ai.

Ne-am săturat ca cei care ne conduc să-și ascundă nivelul de competență în spatele funcțiilor colorate de partid. Ne-am săturat să nu știm dacă miniștrii au sau nu au bacalaureatul, dacă au sau nu doctorate, precum și de examene pe posturi ce presupun un anumit nivel de pregătire la care concursul se ține joi, iar postul e ocupat de marțea precedentă, sau de chelnerii ajunși șefi de regii.

Introducerea cazierului profesional clarifică situația nivelului de pregătire și a parcursului profesional ce recomandă o anumită persoană pentru ocuparea unei funcții, arătând competențele și realizările până în acel moment.

În plus, menționarea publică a cazierului profesional în momentul ocupării unei funcții va preveni salturile profesionale sau științifice pe care unii dintre cei cu funcții înalte le obțin pe parcursul exercitării mandatelor.

Obligativitatea cazierului profesional e un prim pas spre depolitizare, dând o șansă celor competenți în fața obedienților susținuți politic.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Afară cu penalii din Guvern!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Afară cu penalii din Guvern!"

Politica la vârf implică responsabilitate și credibilitate. Asta doar în teorie. În practică, "familia" politică asigură fuga de justiție și refugiul în Parlament sau în Guvern a peste douăzeci de politicieni penali.

În loc de pușcărie, aceștia își "execută" pedeapsa într-un fotoliu confortabil, fiind "condamnați" să continue dezvoltarea propriilor afaceri.

Ne-am săturat de astfel de situații! De aceea am depus un proiect de act normativ care dă afară politicienii penali din Parlamentul și Guvernul României.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică cu subiectul: Un obiectiv important pentru Guvernul USL: autostrada Comarnic-Brașov;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Un obiectiv important pentru Guvernul USL: autostrada Comarnic-Brașov"

Faptul că autostrada Comarnic-Brașov este unul dintre cele mai importante obiective pe care Guvernul USL le-a marcat ca fiind absolut necesare de realizat cât mai curând posibil este confirmat de recentele declarații ale premierului Ponta, care a recomandat miniștrilor din cabinetul său, dar și instituțiilor abilitate să găsească cele mai rapide soluții pentru deblocarea licitației.

Finalizarea autostrăzii Comarnic-Brașov este unul dintre proiectele pe care Guvernul USL le-a avut în vedere încă din programul de guvernare.

Dezvoltarea temeinică a infrastructurii este un deziderat care n-ar trebui să lipsească din nicio listă de priorități a unui guvern responsabil. Din păcate, acest lucru nu a fost transpus din vorbe în fapte și de către foștii guvernanți, cei atât de lăudați și premiați, la scenă deschisă, de către președintele Băsescu.

Îmi amintesc cum, în campania electorală din 2008, domnii Stolojan și Berceanu le promiteau românilor sute de mii de km de autostrăzi, dar din momentul intrării lor la guvernare au uitat subit ceea ce au promis, iar România s-a ales numai cu blocaje și pagube în acest sens.

Autostrada Comarnic-Brașov a rămas doar la stadiul de proiect și din cauza fostului ministru al transporturilor, domnul Radu Berceanu, care a refuzat în 2009 să aprobe demararea procedurilor de licitație și semnarea contractului, neluând niciun moment în considerare faptul că acest proiect, dus la timp până la finalizare, ar fi fost nu numai o gură de oxigen pentru turismul din județele Prahova și Brașov, dar și un motiv în plus - unul temeinic chiar -, pentru a putea spori substanțial atractivitatea acestor județe pentru potențialii mari investitori.

Încă de la începutul acestui an, actualul premier, domnul Victor Ponta, a cerut insistent găsirea unei soluții, eventual în instanță, pentru reluarea licitației autostrăzii Comarnic-Brașov, considerând, pe bună-dreptate, că aceasta a fost iar suspendată "pentru Sfântul Așteaptă" de către Consiliul de Soluționare a Contestațiilor.

Guvernul USL nu-și bazează guvernarea pe promisiuni deșarte, ci chiar încearcă din răsputeri să miște aceste proiecte atât de vitale pentru dezvoltarea țării și dorește ca, până la sfârșitul lunii februarie, să fie reluate procedurile pentru autostrada Comarnic-Brașov și să se anunțe precalificarea.

    Dorel Covaci - intervenție intitulată Emilia Comișel - o viață dedicată cântecului popular românesc;

Domnul Dorel Covaci:

"Emilia Comișel - o viață dedicată cântecului popular românesc"

Pe data de 28 februarie se împlinesc 100 de ani de la nașterea doamnei folclorului românesc, Emilia Comișel, profesor universitar doctor, etnomuzicolog de talie internațională, folclorist, membru al Uniunii Compozitorilor din România.

S-a născut la Ploiești și a început studiile muzicale pentru vioară la vârsta de 7 ani, împreună cu tatăl său, cunoscutul institutor, profesor de muzică și dirijor de cor, Gheorghe Comișel.

Încă din timpul studiilor universitare, la recomandarea profesorului, compozitorului și cercetătorului științific Constantin Brăiloiu, fondatorul etnomuzicologiei românești, Emilia Comișel s-a dedicat studierii, cercetării și valorificării creațiilor muzicale populare din principalele zone etnofolclorice ale României, dar și din teritoriile locuite de românii din afara granițelor (Canada, Grecia, Italia, Albania, Franța, Iugoslavia, Bulgaria).

Studentă energică, pasionată, disciplinată, mânată de aspirații înalte, a făcut primele studii de teren în Fundu Moldovei în 1928, în Drăguș, Transilvania, în 1929, și în Runcu, Gorj, în 1930. Încă din tinerețe a rămas definitiv atașată de plaiurile vestice. A publicat nenumărate studii și cărți despre folclorul din ținutul Pădurenilor, Dobrogea, Vrancea, Moldova, Valea Timocului, Banatul Voievodinei și, nu în ultimul rând, zona Făgetului - Timiș, un ținut de suflet pentru Domnia Sa.

Iubitoare a plaiului, portului și tradițiilor, a cules peste 9.000 de melodii, mărturii peremptorii ale geniului țăranului român. Mică de statură, veselă și plină de energie, călătorea neobosită prin cele mai îndepărtate și uitate colțuri ale țării, cu trenul, șareta, căruța sau pe picioare, pe arșiță sau prin ger, pentru a mai afla vreo comoară ce sta gata să fie scoasă la lumină. Pe vreme aspră, știa că are cele mai mari șanse să găsească țăranul la casa lui, cu timp și dispoziție de cântat și povestit, de legănat lacrimi și doruri. Aceasta era marea ei fericire: să descifreze tainele și expresivitatea artistică a sufletului românesc.

Strălucit discipol al marelui Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel a izbutit să publice întreaga sa operă în 8 volume. În paralel cu activitatea științifică, a fost și un eminent cadru didactic, inițial la Liceul Pedagogic din Ploiești, apoi a predat cursuri de folclor la Universitatea de Muzică București.

I s-au decernat, de-a lungul carierei, ordine și medalii ale statului român, premii ale Academiei Române și distincții internaționale: ca membru al Societății Internaționale de Folclor din Londra, Paris, Basel (Elveția), trei premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor și, în 2008, Marele Premiu al acestei prestigioase uniuni de creație. A fost numită cetățean de onoare al orașelor Ploiești și Făget - Timiș.

Suflet mare și bun, a sprijinit debutul a numeroși interpreți de muzică populară cu talent și le-a ghidat pașii către atingerea gloriei profesionale. Nume cu sonoritate în folclorul de prim rang îi datorează poate netezirea drumului în viață, o încurajare la momentul oportun, repertoriul, costumele sau alte alegeri inspirate în carieră. În acest scop, al ajutorării și propulsării tinerelor talente, al diseminării gustului pentru folclor în rândul noii generații, s-a ocupat și de organizarea unor festivaluri și evenimente folclorice și de lansarea tinerilor cântăreți populari.

O femeie cu o bogăție sufletească imensă, pe care am avut norocul și onoarea de a o cunoaște, a trăit extrem de modest și cumpătat. A suferit drama marilor oameni ai culturii românești, peste care contemporaneitatea așează praful uitării, încă din timpul vieții, odată ce bătrânețea neiertătoare îi izolează de tot ceea ce reprezintă carieră, profesiune, viață activă.

După o viață neobosită, a cărei constantă a fost o mare iubire față de oameni și față de muzica tradițională românească, a trecut în lumea cea veșnică, lăsând un gol imens în sufletele celor care au cunoscut-o și au prețuit-o.

Avem printre noi oameni mari, care slujesc cu demnitate și credință neamul românesc, care ne îmbogățesc cu inestimabile valori cămara sufletului, dar nu știm să îi apreciem în timpul vieții. După trecerea lor în neființă conștientizăm păcatul, dar trăim în continuare cu el. Peste toți și toate se va așeza cenușa timpului, în cele din urmă, dar e un sacrilegiu să nu le arătăm prețuirea și respectul cuvenit marilor nume ale culturii românești, atâta timp cât încă mai avem șansa de a-i avea printre noi.

Cu veșnică recunoștință, ne rugăm pentru ei, pentru odihna și pacea sufletului lor!

    Mihăiță Găină - declarație politică referitoare la Absorbția fondurilor europene;

Domnul Mihăiță Găină:

"Absorbția fondurilor europene"

În cei 6 ani care s-au scurs din exercițiul bugetar șeptenal al Uniunii Europene, niciunul dintre guvernele României, care au avut la dispoziție bani europeni, nu a reușit să valorifice cât de cât această resursă financiară deosebit de prețioasă. S-a spus, uneori superficial și cu răutate, altă dată pe bună dreptate că, deși sunt fonduri nerambursabile, acești bani nu prezintă interes pentru că din ei nu se poate fura. Cauzele, fie obiective, fie subiective, sunt însă mult mai diverse și mai serioase.

Fiind la începutul unui nou ciclu de guvernare nu este lipsit de importanță să fixăm mai bine situația în care ne găsim la ora actuală în acest domeniu, ceea ce ne va permite să punem într-o lumină corectă atât eșecurile de până acum, cât și eventualele reușite din acest an și din cei următori.

Iată în câteva cuvinte cum stă situația.

România plătește anual 1,3-1,5 miliarde de euro sau aproximativ 1% din PIB-ul său la bugetul Uniunii, suma plătită până acum însumând puțin peste 8 miliarde de euro; cu alte cuvinte, între 2007 și 2013, România va contribui cu maximum 10 miliarde de euro, și ar putea primi în schimb peste 30 de miliarde. Per total, între 2007 și 2012, am contribuit cu 8,36 miliarde și am primit 11,33 miliarde, de unde rezultă o diferență de 3 miliarde euro. În acest fel se poate argumenta că țara noastră este o beneficiară netă de fonduri europene, spre deosebire de marii contribuitori care primesc mai puțin decât contribuția lor la bugetul Uniunii. În șeptenalul 2007-2013, UE ne-a pus la dispoziție circa 33 miliarde de euro, respectiv 5,5 miliarde pe an, aici fiind cuprinse fondurile structurale, în valoare de aproape 20 de miliarde, și cele pentru agricultură și dezvoltare rurală. Cum am afirmat mai sus, marea problemă și blamul asupra guvernelor de până acum se rețin în gradul extrem de redus de absorbție, abia o treime dintr-un total de 33 de miliarde de euro. Efectele pozitive ale acestora - cei mai ieftini bani - nu se simt în viața românilor, deoarece diferența anuală dintre cât dăm și cât primim este foarte redusă. De exemplu, anul trecut, în 2012, am primit doar un plus de 313 milioane de euro. Aici este vorba de sumele brute, pentru că la o analiză mai aprofundată se poate să descoperim că românii sunt nevoiți să facă cheltuieli suplimentare pentru accesarea banilor europeni și care nu sunt luate în considerare la decontare, ceea ce ar face și mai inconsistentă diferența dintre cât am luat și cât am dat, ca să nu mai vorbim de proasta plasare a unor investiții.

Din acest punct de vedere, autoritățile românești cu răspunderi în domeniu sunt codașele Uniunii Europene, chiar și în comparație cu vecinii noștri bulgari. Astfel, cu referire strict la fondurile structurale (fără agricultură și dezvoltare rurală), România a înregistrat, la sfârșitul anului trecut, un grad efectiv de absorbție de 11,5% (2,3 miliarde din 20 de miliarde), iar Bulgaria mai mult decât dublu, cu un grad de absorbție de 26,7%. În 2012, în timp ce România sporit gradul de absorbție cu 5,9 puncte procentuale, Bulgaria a reușit o creștere de 8,5 puncte procentuale.

Cu toate aceste neîmpliniri de până acum, fondurile europene constituie o resursă extraordinar de importantă pentru noi, căreia trebuie să-i acordăm un tratament de excepție. Acesta este motivul pentru care consider că absorbția fondurilor europene constituie provocarea numărul unu și proba cea mai elocventă a capacității actualului guvern.

În aceste condiții, mi se par absolut firești țintele mobilizatoare, dar posibil de atins cu un efort deosebit, pe care actualul Guvern și le-a fixat prin bugetul de stat și prin măsurile luate pentru asigurarea realizării obiectivelor de a urca absorbția fondurilor europene la 50% în acest an și la 80% până în 2015.

Am toată încrederea că Guvernul Ponta și Ministerul Fondurilor Europene, prin domnul ministru Eugen Teodorovici, care am constatat că a dispus deja o serie de măsuri în sistemul intern și demersuri la autoritățile UE, vor găsi în continuare resursele umane, manageriale și politice suplimentare pentru a debloca cât mai repede desfășurarea tuturor programelor finanțate cu bani europeni, blocate din vina foștilor guvernanți, și de a pune în funcțiune noul dispozitiv uman și administrativ prin care banii din fondurile europene, care au rămas de cheltuit din bugetul anterior și cei care vor veni prin bugetul 2014-2020, să poată contribui din plin la dezvoltarea României și la îmbunătățirea calității vieții concetățenilor noștri.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul: PNL, prin acțiunile sale diplomatice, susține intensificarea eforturilor Guvernului USL de aderare la spațiul Schengen;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"PNL, prin acțiunile sale diplomatice, susține intensificarea eforturilor Guvernului USL de aderare a României la spațiul Schengen"

În contextul intensificării eforturilor de aderare a României la spațiul Schengen, președintele liberal al Senatului, domnulCrin Antonescu, i-a făcut o invitație oficială președintelui Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, care a efectuat, astfel, săptămâna trecută, între 21 și 23 februarie, o vizită oficială la București.

În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Olanda am participat și eu la întâlnirea oficială care a avut loc vineri dimineață, între domnul Fred de Graaf și domnulCrin Antonescu.

Având în vedere faptul că în luna decembrie Consiliul European a făcut o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României și Bulgariei în Schengen, consider că atât Guvernul României, cât și parlamentarii USL trebuie să depună toate eforturile diplomatice necesare pentru ca țara noastră să poată primi în curând un răspuns favorabil în acest sens.

De aceea, cred că răspunsul pozitiv al președintelui Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, la invitația președintele Senatului, domnulCrin Antonescu, poate fi încadrat, în același timp, și în categoria unui important demers de consolidare a relațiilor bilaterale dintre România și Olanda, din partea celor doi oficiali, ținând cont și de importanța și potențialul relațiilor economice dintre cele două țări - Olanda fiind primul investitor străin din economia României.

În acest context, consider că aprecierile publice ale celor doi președinți - cel al Senatului Olandei și cel al Senatului României - clarifică unele aspecte, puse anterior sub semnul întrebării.

Astfel, președintele Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, a declarat, vineri, după întrevederea pe care am avut-o împreună cu președintele Crin Antonescu, următoarele: "I-am spus și colegului meu că uneori o relație bună între parlamente înseamnă și punerea de presiune pe guverne pentru a obține rezultatele pe care ni le dorim și unii, și ceilalți".

De asemenea, domnul Fred de Graaf a subliniat că dincolo de citirea unor "voluminoase rapoarte scrise", în relația dintre cele două țări este importantă și întâlnirea oficialilor și discutarea onestă a punctelor comune și diferite de vedere: "Cred că este foarte important să experimentăm și astfel relațiile între țări și parlamentele din UE, pentru că toți citim rapoarte scrise foarte mari, dar cel mai bun mod de a cunoaște prietenii este să îi întâlnești, să vorbești cu ei și să fii foarte onest cu privire la tot ce ne unește, dar ne și desparte".

Precizez faptul că domnul președinte Crin Antonescu i-a răspuns omologului olandez că atât Guvernului României, cât și majoritatea parlamentară de la București au "determinarea și voința politică" pentru ca România să răspundă "tuturor exigențelor" privind subiectul aderării la spațiul Schengen.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică referitoare la Congresul PNL, succes al unei conduceri liberale puternice, credibile și performante;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Congresul PNL, succes al unei conduceri liberale puternice, credibile și performante"

Alături de peste 1.500 de delegați din întreaga țară, am participat, la sfârșitul săptămânii trecute, împreună cu mai mulți membri ai filialei PNL Constanța, la Congresul Partidului Național Liberal, organizat în București, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul a reprezentat un moment de bilanț, firesc după desfășurarea alegerilor locale și parlamentare de anul trecut, pe de o parte, dar și de reafirmare a unor noi obiective și direcții de acțiune în noul context politic, pe de altă parte. Prin rezultatele pe care le-a obținut atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, catalogate drept cele mai bune din istoria sa postdecembristă, Partidul Național Liberal s-a consacrat definitiv ca cel mai mare partid de dreapta de pe scena politică.

Drept urmare, Congresul PNL din 22-23 februarie a.c. a avut ca principală miză modificarea statutului, astfel încât structurile de conducere să corespundă transformării partidului într-unul mare, puternic. Astfel, noua echipă aleasă de delegații prezenți la Congres este, într-adevăr, cea mai credibilă, mai performantă și mai puternică posibil.

În ciuda celor care pe la anumite posturi de televiziune sau în anumite ziare se lamentau aducând fel de fel de critici conducerii liberale, dar și a unor dispute care vizau deturnarea Congresului, putem spune că PNL a ieșit, după evenimentul din 22-23 februarie, întărit și mult mai puternic.

Reconfirmat la șefia partidului cu peste 90% din voturile celor prezenți la Congres, Crin Antonescu a spulberat contestațiile din interior. Parcă anticipând rezultatul, niciunul dintre criticii săi nu l-a mai atacat direct, preferând ca, în ciuda provocărilor, să abordeze subiecte legate de modificarea Constituției ori promovarea tinerilor pe scena politică autohtonă.

Partidul Național Liberal este astăzi cel mai mare partid de dreapta din România și reafirmă ca obiectiv strategic pe termen lung reconstrucția dreptei autentice, bazată pe valori, și nu derivată din conjuncturi și contrazisă de acțiunea politică. În intervalul scurs de la precedentul congres, PNL și-a depășit irevocabil nu numai condiția de partid mic, exprimată într-o marjă procentuală restrânsă, ci și tipul de atitudine și mentalitate care îl ținea blocat la un nivel de reprezentare incongruent cu forța și angajamentului său.

Pe de altă parte, nu pot să închei fără să amintesc faptul că acest congres reprezintă și un câștig important pentru filiala Constanța a Partidului Național Liberal, aceasta având, pentru prima oară în istoria sa, doi reprezentanți în conducerea centrală a partidului.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică având tema Aderarea la Schengen nu va putea fi posibilă decât printr-un efort politic colectiv;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Aderarea la Schengen nu va putea fi posibilă decât printr-un efort politic colectiv"

România îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Acest lucru este acceptat și consemnat ca atare de mai multe țări și lideri europeni încă din urmă cu doi ani. Din această perspectivă, întârzierea acceptării noastre în Schengen reprezintă o dovadă a faptului că nu există o coeziune foarte bună la nivel decizional în cadrul Uniunii Europene. Faptul că ni se impune respectarea unor criterii tehnice, dar judecata nu se face pe baza acestora, arată cel puțin un dublu limbaj extrem de periculos, care creează precedente.

Intrarea României în spațiul de liberă circulație european a devenit, deci, o problemă majoră de politică externă, căreia guvernele trecute nu au reușit să-i găsească o rezolvare. Atât timp cât există principiul vetoului pe acest subiect, va exista și posibilitatea unei politizări în exces - am văzut în urmă cu doi ani scandalul creat cu Olanda, care s-a folosit de acest drept tocmai pentru a se rezolva o problemă politică internă. Același lucru s-a mai întâmplat pe parcurs - se devoalează, deci, o slăbiciune conceptuală a felului în care a fost gândit procesul de aderare. Condiționarea sa de unanimitate pare cel puțin greșită, având în vedere că există multe țări europene și sunt toate șansele ca măcar în câteva dintre acestea să aibă loc alegeri și să existe, implicit, tensiuni politice.

Ideea recent lansată de corelare a aderării la Schengen de îndreptarea unor critici din raportul MCV este extrem de periculoasă. Acceptarea faptului că, deși îndeplinim criteriile tehnice, ar trebui să facem niște eforturi suplimentare, care nu au fost cerute altor țări la intrarea în spațiul de liberă circulație, ar putea crea imaginea că România este o țară europeană de rang secund. Din acest punct de vedere, Președintele Traian Băsescu greșește grav prin poziționarea sa publică. Nu e normal să acceptăm să ni se pună condiții suplimentare, când cele inițiale au fost deja îndeplinite. Dacă vom face asta, pe viitor lucrurile s-ar putea înrăutăți în raport cu cerințele UE.

Singura rezolvare posibilă a acestui impas ține de găsirea unui consens politic între toate forțele din România. Asta înseamnă comunicare și acțiuni concrete la unison, de la trimiterea unei scrisori comune de angajament a factorilor decizionali interni (președinte, premier și șefii Camerei Deputaților și Senatului), până la lobby activ prin intermediul familiilor politice europene. Cred că dincolo de disputele interne, mai importantă este evoluția României - nu putem să ne punem bețe-n roate și să politizăm acest subiect. PSD a vorbit deja cu socialiști europeni, PNL, cu reprezentanții ALDE, rămâne doar ca PDL să aibă discuții cu PPE și să-i convingă pe aceștia că procesul a fost suficient întârziat.

Al doilea element important ține de discuțiile cu statele europene cele mai importante. Premierul Ponta a făcut săptămâna trecută o vizită la Paris în acest sens și a primit asigurări că Franța va susține țara noastră. Așteptăm ca și președintele să repete gestul lui Victor Ponta și să abordeze această problemă spinoasă în relația cu Germania, știut fiind faptul că Traian Băsescu și Angela Merkel provin din aceeași familie politică europeană. Dacă și acest lucru se va întâmpla, atunci România va intra, cu siguranță, în curând în Schengen. Depinde, deci, și de președinte să înțeleagă că efortul trebuie să fie comun, pentru binele României și al românilor.

    Ioan Balan - declarație politică privind Bacalaureatul 2013 și nepăsarea Guvernului USl;

Domnul Ioan Balan:

"Bacalaureatul 2013 și nepăsarea Guvernului USL "

Nu este pentru prima dată când atrag atenția, atât în plenul Parlamentului României, cât și în conferințele de presă susținute de mine, asupra slabelor performanțe pe care le-au avut și le au absolvenții de liceu din România la așa-numita probă a vieții - bacalaureatul. Având în vedere faptul că nimic nu s-a schimbat în ultimul an de zile, mă simt dator să trag din nou un puternic semnal de alarmă asupra viitorului unei noi generații, care finalizează studiile liceale în acest an.

În primul rând, trebuie să spun că luna aceasta Guvernul USL a tratat cu cea mai mare nepăsare rezultatele dezastruoase ale simulărilor naționale de bacalaureat, probă ce se va desfășura în această vară. Rezultatele au fost dezastruoase la nivel național, deoarece la această probă nu au promovat peste 76% dintre viitorii absolvenți. Nici la nivelul județului Suceava rezultatele nu au fost îmbucurătoare, doar 1 din 4 viitori absolvenți reușind să obțină nota minimă de promovare. Potrivit celor mai mulți dintre profesorii angrenați în simularea națională, gradul de dificultate al subiectelor a fost mai redus decât în anii precedenți, însă cu toate acestea performanțele elevilor au rămas îngrijorătoare.

Cu toate că situația se prezintă în asemenea condiții, Guvernul USL tace și nu are niciun fel de răspuns sau soluție, nu are nici interesul și nici dorința de a schimba situația, iar timpul până la probele bacalaureatului propriu-zis se scurge cu viteză.

Poate că Domniile Lor au în vedere ca bacalaureatul să nu mai fie o probă obligatorie, ci una opțională! Nu așa propunea acum 2 ani doamna Andronescu?! Poate că nici nu mai trebuie să se meargă la școală, căci fabricile de diplome așteaptă de la actualul guvern să fie revigorate!

Vreme de peste doi ani de zile USL a criticat și împroșcat cu noroi noua Lege a educației naționale, care a demarat un real proces de reformă în sistemul educațional din România. La doar câteva zile după ce au preluat puterea, în luna mai a anului trecut, USL a început să masacreze punct cu punct orice reformă demarată în sistem. Începând cu relaxarea criteriilor de obținere a titlurilor didactice în învățământul superior și până la ping-pongul stupid și fără argumente cu funcționarea clasei pregătitoare, USL a instalat cu consecvență haos în sistemul de educație din România.

Nu în ultimul rând, am datoria morală de a aminti câte promisiuni mincinoase a formulat USL în campania electorală și care nu numai că nu au fost respectate, ci, dimpotrivă, chiar contrazise de acțiunea guvernamentală. Din sistemul educațional singura persoană care a avut ceva de câștigat este "învățătoarea protestatară", promovată mediatic cu îndârjire, care astăzi ocupă un fotoliu de senator și care acum tace la restaurația USL din educație.

Învățământul preuniversitar se află într-un moment de răscruce, iar dacă în cel mai scurt timp nu se iau măsuri corecte, implicațiile nu vor fi numai asupra ratei de promovabilitate la bacalaureatul din 2013, ci și asupra calității din sistemul universitar, asupra pieței muncii și a performanțelor economiei naționale.

    Ioan Munteanu - declarație politică: - Agricultura poate asigura bani pentru pensii?;

Domnul Ioan Munteanu:

"Agricultura poate asigura bani pentru pensii?"

Cu siguranță! Cele 10 procente din PIB, necesare plății pensiilor, ajutorului de șomaj și indemnizațiilor sociale se pot realiza din contribuția suplimentară a celor care muncesc pământul și cresc animale.

Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, decidenții politici trebuie să înțeleagă că investițiile în agricultură sunt cele mai rentabile. Dacă vor pricepe că într-un timp foarte scurt un euro investit atrage după sine cel puțin încă un euro, atunci soluția este ca și pusă în practică. Condiția? Doar prin decizia corectă, și nu prin simpla declarație politică.

Până în prezent, anul agricol 2012-2013 este unul bun, care ne dă garanția că agricultura poate fi un contribuabil important la creșterea PIB-ului României. Dacă e clar că Dumnezeu ține cu țăranii, rămâne de văzut în ce măsură aceștia vor fi ajutați și de către guvernanți.

Sunt ani buni de zile de când vorbesc despre criza alimentară fără a reuși să-i sensibilizez pe cei vizați. Am propus și propun din nou ca această temă a siguranței alimentare să fie tratată cu prioritate în CSAT, cu atât mai mult cu cât subiectul crizei apei potabile și al alimentelor constituie centrul dezbaterilor în mai toate guvernele din întreaga lume. Aș vrea ca astfel de discuții să conducă la măsuri concrete, care să stopeze foametea ce ne amenință.

    Ioan Munteanu - declarație politică: - Modificarea Constituției României;

Domnul Ioan Munteanu:

"Modificarea Constituției României"

În ședința de plen, Senat - Camera Deputaților, din data de 14 februarie 2013 s-a hotărât desemnarea Comisiei parlamentare care urmează să se ocupe de revizuirea Constituției României, comisie din care fac parte 23 de membri.

Termenul pe care îl are comisia pentru redactarea noului text al Constituției este începutul lunii iunie a.c., în așa fel încât la sfârșitul lunii să fie dezbătut și aprobat în Parlament. Dacă lucrurile vor decurge normal, în luna octombrie 2013 va fi organizat referendumul național în vederea adoptării noii Constituții a României.

În ultimii 10 ani, foarte multe dintre prevederile acesteia au fost clarificate prin decizii ale Curții Constituționale. Dar cum membrii Curții Constituționale fuseseră desemnați în urma propunerilor și a votului politic, deciziile acesteia au stat adesea sub semnul întrebării.

În calitatea mea de deputat consider că se impune, în mod obligatoriu, clarificarea unora dintre prevederile din actualul text al Constituției care au creat mari probleme funcționării statului român:

- suspendarea președintelui și separarea atribuțiilor între președinție și celelalte puteri ale statului;

- reducerea numărului de parlamentari, proporțional cu numărul de locuitori ai României (care a scăzut în ultimii ani, conform recensământului din 2011);

- reorganizarea administrativ-teritorială a țării (regionalizarea);

- depolitizarea Curții Constituționale și desemnarea judecătorilor acesteia de către ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) și de către CSM (Consiliul Superior al Magistraturii);

- desemnarea membrilor CSM și precizarea atribuțiilor acestora;

- desemnarea procurorului general al României și al procurorului-șef al DNA de către CSM;

- validarea unui referendum de către 30% dintre cei înscriși în listele electorale permanente;

- desemnarea premierului de către partidul/alianța electorală care a obținut cel mai mare număr de mandate în Parlament.

La sfârșitul anului 2013, România trebuie să aibă o nouă Constituție care să ducă la înlăturarea neajunsurilor constatate, la asigurarea stabilității funcționării statului și la alinierea țării noastre la nivelul statelor avansate din Europa.

    Ioan Oltean - declarație politică cu titlul: Importanța politicii de vecinătate cu țările parteneriatului estic;

Domnul Ioan Oltean:

"Importanța politicii de vecinătate cu țările parteneriatului estic"

În decembrie 2008, Uniunea Europeană propunea crearea parteneriatului estic - o dimensiune specifică de est a politicii europene de vecinătate, fiind lansat în 2009, la Praga, cu scopul măreț de a pune în aplicare o politică de integrare politică și economică între Uniunea Europeană și statele de la răsărit. Importanța apropierii unor țări precum Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Georgia și Armenia de structurile Uniunii Europene este crucială în vederea asigurării unui climat de stabilitate, siguranță și bunăstare a cetățenilor țărilor membre ale UE, precum și a celor din țărilor susținătoare ale parteneriatului estic, precum și o îmbunătățire a securității energetice.

Importanța pe care țara noastră o acordă apropierii acestor țări de modelul european de integrare, în mod special a Republicii Moldova, se regăsește în demersurile diplomatice inițiate sau susținute de către oficialii români și nu numai. Să nu uităm că încă din aprilie 2010, parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova se fundamentează pe Declarația comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a acesteia. Exceptând importanța dimensiunii politice sau economice, promovarea securității, stabilității și a bunei guvernări este, de asemenea, un element destul de important pentru granița de est a Uniunii Europene. Astfel, respectând principiul suveranității și integrității republicii Moldova, soluționarea, pe cale pașnică, a conflictului transnistrean rămâne una dintre prioritățile politicii de vecinătate, cu scopul de a promova prosperitate, stabilitate și securitate în zonă. O mai bună convergență legislativă și normativă cu Uniunea Europeană poate conduce la accelerarea investițiilor și, în timp, la creștere economică și îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor, în condițiile în care Uniunea Europeană trebuie să asigure integritatea și funcționarea concretă a pieței sale interne.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a apreciat progresele realizate de Republica Moldova în ceea ce privește Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), ceea ce presupune liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, a barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, Acordul de liber schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari și o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. În privința Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE, acest deziderat este important nu doar pentru că ar oferi posibilitate cetățenilor Republicii Moldova să călătorească fără vize, dar și datorită faptului că planul presupune o serie de reforme în domeniul justiției, afacerilor interne și drepturilor omului.

Consiliul și-a manifestat încrederea ca până în noiembrie 2013, la viitorul summit al parteneriatului estic, care va avea loc la Vilnius, negocierile dintre Republica Moldova și UE privind Acordul de asociere și DCFTA să fie finalizate datorită progreselor înregistrate de Republica Moldova. Importanța pe care liderii Uniunii Europene o acordă Republicii Moldova a fost reiterată și la discuțiile care au avut loc la Chișinău între miniștrii afacerilor externe ai Poloniei, Suediei, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și premierul Vlad Filat.

Importanța geostrategică a poziționării țării noastre (avem graniță cu trei dintre țările partenere parteneriatului estic, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, prin Marea Neagră) ne obligă să privim cu mare interes evenimentele de la granița răsăriteană a țării, respectiv a Uniunii Europene. Astfel, atât parteneriatul estic, cât și sinergia Mării Negre reprezintă puncte comune pe agenda externă pe care țara noastră le are cu celelalte țări riverane la Marea Neagră sau cu țările care au strânsă legătură cu regiunea, printre care și Republica Moldova.

Țara noastră trebuie să continue a fi un partener de încredere în vederea susținerii Republicii Moldova în demersurile sale de aderare la structurile europene, precum și a țărilor partenere pentru parteneriatul estic, țara noastră putând beneficia de marile proiecte care vizează infrastructura, securitatea energetică, educația, precum și acțiuni comune de prevenire a conflictelor.

Prin urmare, este necesar să beneficiem de toate oportunitățile pe care ni le deschide politica de vecinătate europeană, iar pentru țările vecine, țara noastră trebuie să reprezinte un exemplu în ceea ce privește respectarea și promovarea principiilor dreptului internațional și a valorilor fundamentale, printre care democrația și statul de drept, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale sau economia de piață, cu dezvoltarea durabilă. Este necesar să beneficiem de toate oportunitățile în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor noștri prin continuarea proceselor de reforme democratice. Astfel, România trebuie să coreleze toate programele și fondurile politicilor interne cu cele ale politicii de vecinătate.

    Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică intitulată: Autoritatea de Supraveghere Financiară, încă o bună ocazie ratată;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Autoritatea de Supraveghere Financiară, încă o bună ocazie ratată"

Sunt câteva subiecte care au intrat în atenția publică din România cu eticheta FMI. Unul dintre acestea este subiectul noii Autorități de Supraveghere Financiară.

În anul 2009, jumătate din clasa politică, evident aflată în opoziție, a criticat, din răsputeri, semnarea unui acord de împrumut cu FMI, a deplâns prăpastia economică în care se avânta România, a compătimit, poate pe bună dreptate, îndatorarea generațiilor viitoare către instituțiile financiare internaționale.

Nu reproșez această practică, este normal să tragi un mare semnal de alarmă când sistemul din care faci parte are posibilitatea să se autoredreseze economic. Realitatea totuși ne-a demonstrat, fără milă, că așteptările noastre față de capacitățile economice ale României au fost mult prea mari.

După cum poate știți, FMI nu a absentat din viața economico-financiară a României ultimilor 20 de ani, am semnat 8 acorduri de împrumut din 1991 și până în 2009 și ne-am angajat, de fiecare dată, să respectăm condițiile propuse de delegațiile FMI. De fiecare dată, pe principiul nimic nu este gratuit în această lume, România a avut o călăuză permanentă în reformarea economică care ar fi trebuit să reducă simțitor clivajele între lumea postdecembristă și eficiența capitalismului occidental. Așa-numita perioadă de tranziție pare însă interminabilă. Progresele pe care România le-a făcut în modernizarea instituțiilor publice sunt, din păcate, timide. Teama publică de FMI pe care orice forță politică din opoziție a încercat să capitalizeze s-a format pe parcursul anilor ’90, când patru împrumuturi succesive în valoare de peste două miliarde jumătate de drepturi speciale de tragere (moneda virtuală FMI) au dispărut fără urmă în încercările de reformă structurală la care ne-am angajat.

Vă întreb unde sunt rezultatele acestor bani? Ne-am fi așteptat să avem astăzi instituții publice performante, în folosul cetățeanului, servicii publice la standarde europene și o piață financiară controlată în beneficiul ultim al spațiului economic românesc și european.

Deși poate pe hârtie există progrese mari înregistrate pe aceste planuri, încă înregistrăm deficiențe grave în gestionarea banilor publici. Deși trebuie să promovăm persoane calificate în managementul autorităților de reglementare a piețelor de capital, aceste funcții sunt numite în continuare politic, fără a ține cont de pregătirea sau competența persoanelor care le ocupă, ci eminamente de simpatiile politice pe care aceștia le nutresc.

Am considerat necesară o introducere în istoria acordurilor noastre cu Fondul pentru a elimina posibilitatea emiterii unor opinii ipocrite din partea colegilor care reprezintă partidele parlamentare care au deținut într-o formulă sau alta puterea în ultimii 23 de ani. Responsabilitatea pentru implementarea acordurilor de împrumut pe care le-am amintit vă aparține tuturor în egală măsură. O altă responsabilitate care vă aparține în întregime este modalitatea în care se va forma noua instituție de supraveghere a piețelor financiare din România.

În primul rând, vreau să calific această măsură ca salutară. Cred că unificarea CSSPP, CSA și CNVM este o măsură pozitivă în ansamblu. Se înscrie în raporturile pe care le avem cu instituțiile financiare internaționale și ar fi putut fi o ocazie bună de a face o tranziție către profesionalizarea celor care au șansa să ocupe funcții în consiliul de administrație al Autorității de Supraveghere Financiară. Eu cel puțin consider această ocazie ratată și voi încerca să vă explic pe scurt de ce. În primul rând, ASF-ul este, conform legislației, o instituție publică autonomă, independentă cu personalitate juridică, sub control parlamentar. Controlul parlamentar, cel puțin cum îl interpretez eu, se referă exclusiv la relația între această instituție și cei pe care noi îi reprezentăm în Parlament. Articolul 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012 precizează foarte clar: ASF nu va solicita și nici nu va accepta instrucțiuni de orice natură de la nicio instituție în exercitarea atribuțiilor ce îi revin prin lege.

Atribuțiile Parlamentului în numirea membrilor consiliului de administrație al ASF ar trebui să urmeze câteva principii foarte clare: competența, experiența și profesionalismul. O privire mai atentă asupra ordonanței de înființare a ASF care ieri v-a fost supusă atenției relevă, din nefericire, faptul că niciunul din cele trei principii nu are o importanță în procesul de numire a membrilor CA. Experiența de 10 ani în domeniu a fost eliminată ca condiție necesară pentru selecția candidaților. Studiile de specialitate economică au fost înlocuite cu studii universitare de lungă durată, o exprimare vagă, care lasă mult loc de interpretare. Iată cum am ratat ocazia de a depolitiza Consiliul de Administrație al singurei autorități publice care reglementează piața financiară. Acești membri, cu o vastă responsabilitate față de piețele pe care le reglementează, răspund în continuare în fața intereselor de partid. Dacă pare de necrezut, vă rog să verificați cine ocupă încă aceste funcții în CSA, CSSPP și CNVM la ora actuală. Astfel înțelegem noi asigurarea autonomiei și independenței acestor instituții. Eu am încredere în colegii mei din comisiile de buget și comisiile de politică economică din Parlament că vor da dovadă de profesionalism în audierea candidaților la Consiliul de Administrație al ASF. Dar, din păcate, nu este de ajuns. Când numirile sunt făcute pe criterii politice, această nouă instituție, care ar fi putut însemna un nou început pentru stabilirea unor standarde de urmat în gestionarea managementului instituțiilor publice, rămâne o simplă formă fără fond, ca multe altele din sistemul nostru public.

Îmi pare sincer rău că nu am găsit înțelepciunea necesară să respectăm într-adevăr recomandările FMI și să interiorizăm cu adevărat substanța acestor recomandări. Într-un stil caracteristic am reușit să tratăm cu aceeași superficialitate și acest subiect de maximă importanță.

    Ion Diniță - declarație politică: - Salvați sediile muzeelor României!;

Domnul Ion Diniță:

"Salvați sediile muzeelor României!"

Asociațiile profesionale din domeniul cultural atrag atenția asupra pericolului pierderilor sediilor muzeelor autohtone din peste 25 de județe ale României, între care și Brașovul. Fenomenul a căpătat deja conotații naționale, fiind vorba despre un număr de 60 de imobile care au fost sau sunt în curs de retrocedare. Consecințele acestor acțiuni de retrocedare a muzeelor din România, majoritatea din patrimoniul cultural național, sunt dezastruoase pentru cultura națională. Între efectele negative ale acestei stări de fapt menționez degradarea patrimoniului cultural național mobil deținut de aceste muzee, fie că rămân în chirie temporară, fie sunt obligate să ocupe o altă locație, în cazul în care există această posibilitate. Un alt risc este cel privind scoaterea din circuitul educațional și turistic, având în vedere că muzeele retrocedate se află în centrele localităților și bine cunoscute populației, iar mutarea lor le-ar duce pe "linie moartă". Nu în ultimul rând, am asista la un proces ireversibil de degradare a monumentelor istorice, deoarece există posibilitatea ca spațiile eliberate de muzeele care funcționează în monumente istorice de categoria A și B să devină restaurante sau spații comerciale, iar colecțiile muzeale se distrug și dispar cu timpul.

În această situație, fără îndoială gravă, consider că autoritățile centrale și locale trebuie să ia urgent măsuri pentru protecția și salvarea instituțiilor muzeale, în contextul în care Guvernul trebuie să rezolve cât mai grabnic fenomenul retrocedărilor și despăgubirilor, până în aprilie 2013, la cererea Curții Europene a Drepturilor Omului.

O soluție avansată de asociațiile profesionale din domeniul cultural și muzeal este amendarea Legii nr. 247/2005 și a Legii nr. 10/2001, prin introducerea unui moratoriu cu reglementări speciale în vederea protejării acestor instituții care tezaurizează patrimoniul cultural al României.

Strict raportat la județul Brașov, există patru unități muzeale cu spații retrocedate sau în curs de retrocedare: Muzeul Național Bran (Castelul Bran) - retrocedat, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul de Etnografie Brașov și Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Pierderea acestora ar fi o gravă impietate față de cei care au muncit din răsputeri pentru constituirea acestor colecții inestimabile.

Având în vedere gravitatea consecințelor retrocedărilor acestor instituții culturale de prim rang ale României, amintite mai sus, fac un apel public ministrului culturii, Daniel Barbu, dar și ministrului administrației și dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, să analizeze cu celeritate această problemă și să ia măsurile necesare în vederea împiedicării dispariției patrimoniului cultural național.

    Ion Diniță - declarație politică: - Stabilitatea și democrația din România, apreciate de președintele APCE;

Domnul Ion Diniță:

"Stabilitatea și democrația din România, apreciate de președintele APCE"

Vizita în România a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, constituie un semnal consistent de încredere și curaj pentru Guvernul României. Alocuțiunea sa din plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României a avut loc în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei și a subliniat sprijinul constant acordat de acesta țării noastre. Aflat pentru a 15-a oară în România, Jean-Claude Mignon a reiterat disponibilitatea APCE de a colabora cu parlamentarii români în elaborarea amendamentelor la Statutul senatorilor și deputaților. De asemenea, președintele APCE a spus că piețele și democrația reprezintă chestiuni fundamentale care sunt afectate de criza financiară, soluția, în opinia sa, fiind o rezolvare mai întâi la nivel european și după aceea la nivel mondial.

În concret, Mignon a recunoscut faptul că criza financiară nu se datorează în principal guvernelor, în cazul nostru Guvernului USL, iar piețele economice și democrația au fost afectate la nivel global de această criză. Totodată, președintele ANPC a sugerat că în viitor crizele financiare pot fi amortizate prin implementarea unui nou model de gândire politică, ce presupune gestionarea mai performantă din partea statelor. Nu în ultimul rând, președintele APCE a dat speranțe Guvernului de la București și în problema aderării României la Schengen, apreciind că este în favoarea unei măsuri pozitive. Per total, Jean-Claude Mignon a apreciat coabitarea politică actuală, susținând că, după criza din vară, România a demonstrat că este o democrație matură, afirmațiile înaltului oficial european transformându-se într-o bilă albă pentru Guvernul USL și proiectele sale viitoare.

    Ion Melinte - declarație politică cu tema Când vor deveni irigațiile o prioritate reală?;

Domnul Ion Melinte:

"Când vor deveni irigațiile o prioritate reală?"

Analiza problemelor rolului, locului și stării irigațiilor în agricultura României constituie în acest moment unul din cele mai delicate și responsabile demersuri pe care trebuie să le aibă în vedere Guvernul Ponta II.

Deși România dispune de condiții naturale bune pentru practicarea unei agriculturi performante, sunt necesare eforturi financiare și materiale substanțiale pentru a da "viață" sistemului de irigații al țării.

Amenajările pentru irigații pe care statul român le-a făcut înainte de 1990 se dovedesc, astăzi, în cea mai mare parte foarte greu, dacă nu imposibil de întreținut și exploatat.

În ultimii 22 de ani, acest vast domeniu patrimonial al agriculturii a fost supus arbitrariului, deciziilor absurde și dezastrului.

Între anii 1991-1998 nu s-a făcut nimic, în schimb s-a distrus ceea ce s-a realizat, fiind cea mai neagră perioadă pentru sectorul de irigații de când acesta există. S-ar putea spune că nici o țară și nici un popor din lume nu s-a răzbunat cu atâta înverșunare și iresponsabilitate asupra propriilor realizări, distrugându-le.

Practic, chiar în condiții de secetă, activitatea de irigații a fost aproape suspendată, fără a înceta distrugerea masivă a lucrărilor executate.

Una din concluziile care trebuie să se desprindă pentru întreaga perioadă de după revoluție (și nu numai) este aceea că potențialul de producție creat prin irigații a fost valorificat într-un mod cu totul nesatisfăcător. Dovada acestor stări de lucruri o constituie, în primul rând, rezultatele deosebit de modeste în domeniul nivelului randamentelor medii la ha la principalele culturi în zona de concentrare maximă a irigațiilor.

Având în vedere schimbările climatice la nivel mondial, irigațiile în România trebuie să reprezinte o problemă de interes național strategic, fiind baza obținerii de producții agricole cu randamente ridicate.

Ea este o problemă care reclamă un sprijin financiar masiv, făcut cu conștiința clară că efortul făcut se va repercuta înzecit, prin sporuri de recoltă, în măsură să asigure securitatea alimentară a națiunii.

    Iulian Vladu - declarație politică având ca temă Minciuna și compromisul, politica de stat a USL!;

Domnul Iulian Vladu:

"Minciuna și compromisul, politica de stat a USL!"

De câteva săptămâni, românii sunt amețiți cu tot felul de declarații contradictorii, pe tema pensiilor. Ba se recalculează, ba nu se recalculează! Pe de o parte, liderii USL au un angajament semnat și parafat cu col.(r) Mircea Dogaru și asociația lui, dar pe de altă parte nu au curajul să-l explice public, pentru că ar scandaliza întreaga societate.

În acest joc al lașității, USL a încercat să implice Avocatul Poporului, care s-a prezentat în fața Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaților cu un raport, propunând chiar modificarea legislației în domeniul pensiilor.

Din cauza tensiunilor evidente dintre PNL și PSD, doamna ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, nu a fost în stare să explice niciun punct de vedere oficial al Guvernului legat de propunerile Avocatului Poporului, lăsând cetățenii în ceață, după ce declarase că pensiile se vor recalcula.

Nici cadrele militare nu mai înțeleg nimic din haosul creat de USL! Se vor recalcula sau nu pensiile?

Acest joc demonstrează, încă o dată, că USL una spune și alta face și că nu are curajul să explice public ce politică are în domeniul pensiilor. Asta, pentru că orice compromis duce la alt compromis, iar actuala putere este prinsă într-un vârtej al minciunilor, din care nu poate să mai iasă!

    Liliana Ciobanu - declarație politică intitulată Dați locuri de muncă românilor!;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Dați locuri de muncă românilor!"

Aproape trei sferturi din persoanele care se prezintă în audiență la biroul meu parlamentar se plâng că nu au loc de muncă. La prima vedere, poate fi un aspect banal, într-o Românie post-decembristă încă departe de democrație și de așteptările oamenilor. Cred însă că lipsa locurilor de muncă, transpusă în realitate în lipsa speranței, a perspectivei și a șansei unei vieți decente, denotă un fenomen social grav, încă nerezolvat de guvernele care au condus România.

Ultimele date statistice, seci și reci, arată că numărul de șomeri a crescut în 38 de județe ale țării, bineînțeles și în Giurgiu. În realitate, numărul șomerilor nu este cel oficial, din evidența Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. ANOFM împarte cei peste 500.000 de șomeri ai României în două categorii: indemnizați și neindemnizați. Cei mai mulți sunt în intervalul de vârstă cuprins între 40 și 50 de ani, iar după împlinirea vârstei de 50 de ani posibilitățile de angajare a unui român scad dramatic, dacă nu sunt chiar nule! Astfel de oameni vin, la fiecare sfârșit de săptămână, la biroul meu parlamentar din Giurgiu și își plâng soarta. Sunt oameni încă în putere, oameni bine pregătiți profesional, sătui însă de câte uși li s-au închis.

Cred că Guvernul actual are o datorie morală imensă față de acești oameni fără loc de muncă, ei devenind cerșetori sau, mai rău, ajungând să își pună capăt zilelor din disperare. Guvernul USL trebuie să spună oamenilor adevărul, după ce au câștigat alegerile cu promisiuni care mai de care mai înălțătoare, una dintre acestea fiind asigurarea de noi locuri de muncă. Din păcate, primele măsuri adoptate de actualul Executiv, referitoare la impozitarea microîntreprinderilor, determină creșterea numărului șomerilor, nu diminuarea lui. O bună parte din micile afaceri care au mai scăpat de guvernarea PDL-istă, nu mai pot acum să supraviețuiască, iar șomerii se înmulțesc văzând cu ochii.

Consider că guvernanții trebuie să prezinte o situație națională reală a tuturor persoanelor apte de muncă care în prezent nu lucrează. Sunt convinsă că cifra reală a acestor persoane depășește cu mult situația statistică oficială a șomerilor înregistrați și ar releva adevărata dramă a românilor care nu au loc de muncă.

    Mihai Lupu - declarație politică având ca subiect Reducerea substanțială a evaziunii fiscale - o provocare majoră, dar și un deziderat asumat temeinic de către Guvernul USL;

Domnul Mihai Lupu:

"Reducerea substanțială a evaziunii fiscale - o provocare majoră, dar și un deziderat asumat temeinic de către Guvernul USL"

Încă de la preluarea guvernării de către USL în mai 2012, una dintre cele mai importante bătălii pe care ne-am asumat-o este reprezentată de cea împotriva evaziunii fiscale.

În acest sens, Guvernul USL dorește găsirea celor mai bune și rapide soluții care să contribuie, în cel mai scurt timp, la eficientizarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor și, implicit, la reducerea semnificativă a evaziunii fiscale.

Având în vedere faptul că, din păcate, România se află în coada listei țărilor europene în ceea ce privește ponderea colectării taxelor și impozitelor în PIB, dar și faptul că guvernele Boc-Băsescu nu au luat niciun fel de măsuri pertinente, care să conducă la rezultate vizibile în acest domeniu, Guvernul USL face acum pași importanți pentru a putea schimba aceste lucruri!

Guvernul USL are în momentul de față în lucru un proiect amplu, prin care va fi inițiată o reorganizare, dar și o regândire importantă a structurilor fiscale, precum și a sistemului de colectare a veniturilor bugetare.

Astfel, în perioada imediat următoare va fi înființată o nouă structură de control, care va funcționa în subordinea ANAF și care va avea rolul de a combate și reduce semnificativ evaziunea fiscală în România. Această structură nouă va iniția acțiuni de control o dată la trei ani pentru întreprinderile mici și mijlocii și o dată la cinci ani pentru marii contribuabili.

Acest organism nou creat, care se regăsește și în programul de guvernare al USL, va avea ca atribuții și verificarea acelor operatori economici asupra cărora există suspiciuni de evaziune și fraudă fiscală.

Această instituție se va numi, cel mai probabil, Direcția Națională Antifraudă Fiscală și Vamală și va prelua atribuții de la Garda Financiară, Direcția de Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor și de la Unitatea de Investigații Fiscale din cadrul ANAF. Precizăm faptul că o astfel de instituție există și în majoritatea statelor Uniunii Europene.

Un deziderat asumat temeinic de către Guvernul USL, dar și un obiectiv pe care unii l-ar putea eticheta drept ambițios, este modificarea din temelii a sistemului de colectare din România, printr-o combatere eficientă și riguroasă a evaziunii fiscale!

Ca urmare, această nouă instituție va avea menirea de a reduce la jumătate evaziunea fiscală din România, încă din primul an de activitate, putând contribui astfel cu 3-4 procente, ca pondere în PIB, venituri colectate în plus la bugetul general consolidat.

Prin aceste măsuri, luate încă din primele luni de guvernare, Guvernul USL dovedește că își asumă nu numai laurii unor alegeri câștigate cu brio, ci și temele dificile, care odată transpuse pe făgașul normal, vor avea rolul de a reda economiei sustenabilitatea și eficiența necesară!

    Marian Ghiveciu - declarație politică intitulată [Cercetarea agricolă din România trebuie așezată pe un nou făgaș];

Domnul Marian Ghiveciu:

«Cercetarea agricolă din România trebuie așezată pe un nou "făgaș"»

În țările dezvoltate, cercetarea și știința rămân pe primul loc. Cercetarea și știința acționează precis și fără limite, și numai în favoarea progresului și dezvoltării. Acestea sunt sectoarele unde ar trebui să pătrundă cel mai puțin curentele retrograde.

Cercetarea și știința (sau invers), au ridicat întotdeauna economiile distruse ale multor state. Ne-ar putea salva și pe noi. Fără intervenția științei și cercetării, haosul din agricultură va continua să ia amploare și va fi foarte greu, dacă nu imposibil de oprit.

Dar, forurile de decizie sunt datoare (chiar obligate), mai întâi, să intervină să elimine haosul din cercetarea agricolă românească. Trebuie să elimine diletantismul și incompetența managerială a celor care conduc instituțiile și unitățile de cercetare românească, care produc pagube, cu toate că dispun de suprafețe de mii de hectare teren agricol, în proprietate sau în administrare.

Chiar dacă s-au redus fondurile pentru cercetare în condițiile de criză financiară, înzestrarea cu suprafețe de terenuri agricole a unităților de cercetare depășește strictul pentru desfășurarea efectivă a cercetărilor cu caracter fundamental și aplicativ și ar trebui să fie "unități model", în care rezultatele economice să fie performante, așa cum se întâmplă la operatorii economici privați care lucrează pe principiile economiei de piață.

În cercetarea agricolă românească este necesară o intervenție înțeleaptă, o intervenție din partea forurilor diriguitoare ale cercetării și o intervenție profesională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, o aliniere la spiritul reformator impus de noua structură de proprietate. Nu este admisă, însă, o reformă de dragul reformei.

Nu este posibil ca, în epoca economiei de piață, cercetarea românească să se despartă de gândirea științifică, de cea economică și de realitatea practică.

Încheind aceste câteva considerații, nu pot decât să-mi exprim total dezacordul cum este tratat în continuare patrimoniul cercetării agricole de către actualii manageri ai cercetării agricole, utilizatori și deținători de mii de hectare de terenuri agricole

    Marioara Nistor - declarație politică despre Laminorul Brăila, între salvare și fier vechi!;

Doamna Marioara Nistor:

"Laminorul Brăila, între salvare și fier vechi!"

Din păcate, de ceea ce toată Brăila se temea, nu am scăpat, Grupul rus Mechel anunțând transferarea acțiunilor tuturor activelor sale românești (Ductil Steel Buzău, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgoviște, Mechel East Europe Metallurgical Division SRL și Laminorul Brăila) către compania Invest Nikarom SRL din București, contra unei valori simbolice și jenante-230 lei! Oficial, firma din Rusia a motivat acțiunea de renunțare la industria metalurgică românească prin ostilitatea actuală a conjuncturii internaționale de piață și alte vorbe uzitate în business.

Problema celor aproape 400 de angajați de la Laminorul Brăila nu va fi ușor de soluționat. Rămâne de văzut cu ce rezultate se va solda întâlnirea pe care o vor avea în aceste zile liderii sindicali cu reprezentantul Mechel în România, dar, așa cum am mai spus, este o afacere privată, fiind greu de presupus că rușii vor întoarce decizia inițială.

Până când sindicatul uzinei brăilene va solicita în instanță anularea tranzacției de 70 de dolari prin care Mechel a vândut cele patru unități metalurgice unui SRL din București, rămâne ca AVAS și Ministerul Economiei să decidă ce se va întâmpla cu cei aproape 400 de angajați actuali ai Laminorului Brăila, în situația în care aceștia vor rămâne pe drumuri. Conform ultimelor date oficiale, rata șomajului în județul Brăila a continuat să crească în ianuarie 2013 față de lunile anterioare și se menține peste media pe țară. Astfel, în evidența AJOFM Brăila erau înregistrați 9.002 șomeri la 31 ianuarie, în creștere cu 898 persoane față de aceeași dată a anului anterior. Rata șomajului este de 6,89%, cu 1,07% mai mare decât cea înregistrată la nivel național (5,82%). Ar fi dramatic ca salariații de la Laminorul să îngroașe numărul șomerilor brăileni, mai ales că mulți dintre aceștia sunt întreținătorii unici ai familiilor lor.

Consider că noul patronat al uzinei brăilene trebuie să țină seama atât de situația salariaților, cât și de tradiția acestei unități reprezentative pentru industria metalurgică românească. Cu atât mai mult, cu cât noul proprietar al fostelor combinate siderurgice din România a anunțat că va reporni în luna martie producția la unitățile din Târgoviște și Buzău și ar putea revinde unitățile din Brăila și Câmpia Turzii.

În calitate de parlamentar de Brăila, fac un apel public la societatea care a preluat Laminorul Brăila să întreprindă demersurile necesare pentru salvarea uzinei de la faliment și, mai ales, a locurilor de muncă ale oamenilor. De asemenea, consider că autoritățile abilitate trebuie să verifice contractul de privatizare al societății, pentru a se urmări legalitatea acestuia. Voi cere public acest lucru ministrului economiei, respectiv să stabilească dacă o privatizare așa-zis de succes trebuie să se încheie cu o uzină ajunsă la fier vechi și cu 400 de familii pe drumuri.

    Mihai Weber - declarație politică despre Necesitatea perfecționării legislației privind regimul armelor și munițiilor;

Domnul Mihai Weber:

"Necesitatea perfecționării legislației privind regimul armelor și munițiilor"

Societatea din ce în ce mai violentă în care trăim a determinat creșterea numărului de persoane care dețin permis de port-armă și implicit a numărului infracțiunilor comise cu aplicarea armelor de foc. Numărul sporit de arme aflat în posesia cetățenilor face necesară recurgerea la reglementarea și instituirea unui regim riguros al circulației armelor și munițiilor cu destinație civilă, în acest scop, impunându-se prevederea unui șir de restricții și interdicții. Este alarmantă tendința utilizării armelor contrar destinației lor speciale, fapt care nu este clar determinat prin reglementările prevăzute expres în lege.

Ușurința cu care aproape orice cetățean poate obține un permis de port-armă, fie letală sau neletală, ar trebui să ne dea de gândit și să ne determine să conștientizăm pericolul, la care noi toți suntem expuși în fiecare zi din cauza acestui fapt. Nu trebuie să fii specialist pentru a-ți da seama că și un glonț de cauciuc, tras de la o distanță apropiată, poate crea leziuni grave, uneori chiar incompatibile cu viața. S-a ajuns în situația de a se face uz de arme și într-o ceartă banală pentru un loc de parcare, iar acest lucru, din punctul meu de vedere este de netolerat.

În plus, este necesară stoparea superficialității cu care sunt acordate permisele, și aici mă refer în primul rând la avizele psihologice. Cine dă un astfel de aviz trebuie să răspundă în fața legii în cazul în care sunt descoperite nereguli în ceea ce privește modul de acordare. În acest sens, aș vrea să readuc în atenția dumneavoastră nefericitul eveniment petrecut în anul 2012 la coaforul din zona Dorobanți, unde două persoane și-au pierdut viața, iar alte șase au fost rănite. În urma anchetei s-a ajuns la concluzia că inculpatul nu avea dreptul să dețină permis de port-armă, întrucât suferea de afecțiuni psihiatrice.

Un alt pericol major pentru societate îl constituie armele de foc aflate în posesie ilegală. Statistica denotă faptul că majoritatea infracțiunilor săvârșite cu folosirea sau aplicarea armelor de foc, ori incidentelor cu implicarea acestora, sunt comise cu arme păstrate ilegal. În ultima perioadă, tot mai multe arme sunt introduse fraudulos în țară, iar pentru acestea deținătorii lor nu trebuie să răspundă în fața nimănui, nici pentru deținerea lor și nici pentru modul în care le folosesc.

În final, aș dori să evidențiez încă o dată necesitatea perfecționării legislației privind regimul armelor și munițiilor pentru societatea civilă, dar și a unei mai bune conlucrări între instituțiile statului, în vederea reducerii numărului infracțiunilor săvârșite prin utilizarea armelor de foc.

    Mircea Lubanovici - declarație politică: Dezastrul privatizărilor USL alungă investitorii;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Dezastrul privatizărilor USL alungă investitorii"

Ne vindem țara! În loc să atragem investitori străini pentru a dezvolta economia, ne vindem țara și o numim frumos: "privatizare"... Unor infractori, la preț mic, cu ajutorul unei justiții ghidată în continuare de putere.

Situația de la Oltchim ne aduce prejudicii atât la nivel economic și politic, cât și în termeni de imagine a României pe plan internațional. Iar asta fără a depune prea mult efort.

Guvernul Ponta a aplicat rețeta sa politică "de succes" la spațiul economic, alegând să schimbe regulile cu puțin timp înainte de începerea jocului. Iar efectele nefaste ale acestei prime încercări de "privatizare spre binele românilor" se resimt și în prezent. De la eșecul privatizării Oltchim și până astăzi, datoriile unității au crescut cu 100 de milioane de euro. Concluzia? Combinatele nu vor putea fi niciodată privatizate cu succes, atât timp cât actualii guvernanți refuză să își recunoască greșelile trecute și să construiască o soluție credibilă, benefică pentru toate părțile implicate.

Pe principiul că tot ce vine de la PDL este greșit, ați renunțat, stimați membri ai puterii, și la conversia în acțiuni a creanțelor statului la Oltchim - soluția pe care noi am considerat-o optimă în contextul dat. Ați inventat în schimb privatizarea pe persoană fizică și ați adus, astfel, noi valențe conceptului de naționalism. Mai exact un naționalism ce refuză accesul investitorilor credibili în țară și promovează circul marca Dan Diaconescu.

Dar cred că mai trist este faptul că pe lângă șansa ratată a unei privatizări de succes, Oltchimul este acum asociat cu proasta guvernare și proasta gestiune a crizelor pe care un stat competent ar trebui să le rezolve. O etichetă care vă este asociată și în prezent, de altfel, mai ales în afara granițelor.

Cum putem visa că investitorii străini vor alege România, în condițiile în care guvernanții noștri nu sunt capabili să ofere un cadru atractiv? SUA au declarat deschis că sunt în căutarea piețelor potrivite pentru investiții, mai ales după criticile aduse Franței, dar chiar și așa guvernanții noștri nu pot vedea mai departe de interesele personale sau de lupta pentru funcții. Din păcate, această imagine de superficialitate pe care o promovați cu fiecare încercare de "privatizare" (deoarece am convingerea că și CFR Marfă va avea aceeași soartă) este asociată întregii națiuni, iar atractivitatea țării noastre scade simțitor pentru investitorii străini.

Mă văd nevoit să afirm faptul că singura perspectivă pentru Oltchim și Arpechim sub guvernarea USL este, din păcate, falimentul. Ați promis în campanie "reindustrializarea României", stimați guvernanți, iar astăzi, după câștigarea alegerilor, promovați dezindustrializarea României. De ce? Doar pentru a conduce Oltchim și Arpechim spre închidere și lichidare, lucruri din care vor profita diverse societăți specializate în lichidare și insolvență apropiate de USL?

Românii sunt cei care suferă direct de pe urma deciziilor unui guvern incompetent. Se simte în interiorul țării, dar și în rândul diasporei. De aceea, vă cer în numele românilor pe care îi reprezint, să vă respectați promisiunile pe care le-ați promovat cu atât de mult entuziasm în campanie: planuri serioase de redresare economică, creșterea atractivității companiilor în fața potențialilor investitori și privatizări transparente și avantajoase pentru statul român și pentru angajați.

Până acum nu ați făcut nimic din ce ați promis. Cât mai trebuie să așteptăm?

    Mircea Lubanovici - declarație politică: Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim"

Într-adevăr avem o limbă frumoasă, melodioasă, care se identifică întocmai cu valorile naționale. Limba română este principalul exponent al identității noastre, al unității românilor de pretutindeni. Însă mai mult decât atât, ea are puterea de a elimina complet diferențele de timp și spațiu dintre noi.

Mă umple de bucurie decizia de a sărbători în data de 31 august "Ziua Limbii Române" și faptul că dincolo de luptele pentru funcții, Guvernul ține seamă de promovarea identității românești. Deoarece, vă mărturisesc deschis că indiferent unde ar alege să locuiască și care ar fi motivele care l-ar determina pe un român să plece din această țară, el nu va renunța la limba maternă și nu se va dezice de obiceiurile transmise din generație în generație de oamenii care iubesc pământul românesc. Va căuta întotdeauna un alt român cu care să poarte o conversație, va vorbi în limba română cu copiii săi și va încerca să păstreze vii valorile naționale. Căci indiferent unde va fi, românul va rămâne român.

Este adevărat că odată cu globalizarea avem tendința de a uniformiza totul, de la obiceiuri și preferințe, la un limbaj universal. Însă acest pericol care amenință viitoarele generații a devenit o prioritate pentru noi, iar prin activitățile culturale și sociale pe care le susținem vom reuși să păstrăm vie "floarea sufletului etnic al românimii" - după cum numea Mihai Eminescu limba română.

Am spus-o și o repet. Sunt mândru să fiu român, iar astăzi sunt mândru că programul "Proud to be Romanian" pe care l-am înființat în 2011 este susținut și la nivel legislativ. Acesta este darul meu și al colegilor mei pentru românii care se implică activ în promovarea valorilor naționale!

    Miron Ignat - declarație politică intitulată Ziua internațională a limbii materne;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua internațională a limbii materne"

"Ziua internațională a limbii materne" a fost sărbătorită pe 21 februarie în întreaga lume, eveniment care promovează recunoașterea și folosirea limbilor materne în lume, în special a limbilor grupurilor minoritare.

La originea acestui eveniment a fost "Ziua Mișcării pentru Limbă", inițiată în Bangladesh în anul 1952, în amintirea studenților care au militat pentru recunoașterea limbii bengali în Pakistan.

Conform statisticilor UNESCO, în prezent se află în pericol de dispariție jumătate din cele 6.000 de limbi care se vorbesc în lume, ca urmare a exodurilor forțate, a războaielor, a mijloacelor de comunicare și a altor cauze. Noile mijloace de informare și comunicare au capacitatea de a impune unele limbi dominante, cum ar fi, de exemplu, limba engleză. Potrivit statisticilor, din anul 1950 și până în prezent au dispărut 250 de limbi, fiind în pericol de dispariție alte 572 de limbi.

Și în acest an, în Sala de Consiliu a Primăriei Sectorului 4 a avut loc spectacolul cultural-artistic "Unitate prin diversitate", prilejuit de celebrarea în plan internațional a "Zilei internaționale a Limbii Materne". Reprezentanții minorităților naționale din România au susținut recitaluri, au vorbit despre istoria, obiceiurile și tradițiile specifice fiecărei etnii, dar și despre greutățile cu care se confruntă.

Ca deputat al etniei rușilor lipoveni din România, este o onoare să văd că la numeroasele conferințe internaționale la care particip în întreaga lume, nu s-a întâmplat măcar o singură dată, să nu întâlnesc acolo undeva, într-un colț al lumii, o persoană care să nu vorbească limba rusă.

De aceea, aș vrea să atrag atenția asupra importanței de a ne păstra, vorbi, cultiva și promova limba noastră maternă.

    Manuela Mitrea - declarație politică: Violența în școli trebuie să înceteze;

Doamna Manuela Mitrea:

"Violența în școli trebuie să înceteze"

Pentru majoritatea oamenilor, școala este locul unde copiii învață cunoștințe noi și cum să se comporte în societate, sunt pe mâini bune și în siguranță. Cum s-a ajuns ca, tocmai în școală să vedem scene de violență fie din partea profesorilor asupra elevilor, fie din partea unor elevi asupra colegilor lor? Probabil, răspunsul este mai greu de dat și trebuie să-l căutăm în noi și în societatea pe care am construit-o în ultimii douăzeci și trei de ani.

Indiferent de cauze, rezultatul este că mulți dintre copiii noștri sunt terorizați exact în locul unde ar trebui să se simtă ca acasă, și spun asta deoarece am întâlnit părinți disperați, cu lacrimi în ochi, care mi-au spus că nu-și mai simt copiii în siguranță când îi trimit la școală. De exemplu, în urmă cu o săptămână, am aflat despre cazul unui elev din clasa a X-a de la Colegiul Tehnic "Tomis" din Constanța, care a fost arestat după ce a cerut taxă de protecție colegilor, iar cazul elevului de la Târgoviște m-a îngrozit.

Dacă ne uităm și pe raportul Ministerului Educației putem vedea că, anul trecut, au fost semnalate nu mai puțin de 15.358 de cazuri de violență fizică și verbală în școli. Însă, numărul lor este mult mai mare, având în vedere că nu sunt toate raportate la inspectoratele școlare. Cele mai multe astfel de plângeri s-au înregistrat în București și județele Iași, Timiș, Cluj, Bistrița-Năsăud, Vaslui, Bihor și Constanța. Dintre acestea, peste 6.000 de incidente au vizat violențe minore, însă 143 au fost cazuri grave. În peste 3.000 de situații, elevii s-au trezit fără anumite bunuri, iar în peste 1.600 de cazuri aceștia au fost victime ale șantajului sau ale amenințării.

În ultimele săptămâni, federațiile din învățământ au cerut insistent Ministerului Educației reînființarea școlilor de corecție sau de reeducare. Nu cred că aceasta este într-adevăr soluția, însă cred că trebuie să ne implicăm, să luăm măsuri urgent, pentru a oferi liniște atât copiilor cât și părinților care își trimit copiii la școală pentru a învăța.

În aceste condiții, apreciez ca util și extrem de important proiectul demarat de Liceul Tehnologic "C.A. Rosetti" din Constanța, "Cu civism și responsabilitate din școală către societate", proiect realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Inspectoratul de Jandarmi Județean Constanța și alte 16 unități de învățământ din județ. Am înțeles că acest proiect a fost demarat tocmai din cauza amplorii pe care a cunoscut-o fenomenul violenței în societatea românească. Scopul proiectului este sensibilizarea opiniei publice și dezvoltarea unei atitudini civice responsabile, pentru a preveni și combate fenomenul violenței din spațiul social.

Am convingerea că astfel de inițiative sunt mult mai utile și pot avea rezultate mai bune, decât măsurile coercitive sau punitive.

Pentru că nu vrem să mai existe cazuri de violență în școli, pentru că nu vrem să mai auzim de tragedii petrecute în școli, noi trebuie să devenim exemplul de urmat, primii ce dăm dovadă de toleranță și respect, pentru că știm că violența n-a fost, nu este și nu poate fi o soluție pentru rezolvarea conflictelor.

    Octavian Bot - considerații în legătură cu Congresul PNL;

Domnul Octavian Bot:

În pofida dorințelor unora, Congresul PNL a demonstrat că partidul nu s-a împărțit în două tabere.

Crin Antonescu a câștigat detașat!

În condițiile în care PDL, un pseudopartid de dreapta, este măcinat de lupte interne, cu acuzații care amintesc de originea acestui partid - FSN, PNL nu poate avea concurent în zona dreptei.

Intrarea în PNL a primarului Sibiului, Klaus Iohannis, a aprins imaginația multora. Unii au văzut o amenințare la adresa PSD. O prostie! PNL a semnat un protocol cu PSD pentru formarea alianței USL, ceea ce înseamnă că PNL trebuie să rămână încremenit în proiect.

Chiar dacă face parte din USL, PNL, la fel ca PSD, are ca obiectiv dezvoltarea partidului. Este ceva firesc. Un alt "scenariu" vede în venirea lui Klaus Iohannis o posibilă înlocuire a lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Este mai mult decât o glumă proastă. Nu-l văd pe Crin Antonescu plângând cu lacrimi de crocodil pe umerii lui Iohannis, așa cum a făcut Băsescu cu Stolojan.

În concluzie, aș spune că în legătură cu Congresul PNL s-a făcut mult zgomot pentru nimic.

    Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică având tema Aderarea României la spațiul Schengen este și responsabilitatea noastră, a parlamentarilor români;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Aderarea României la spațiul Schengen este și responsabilitatea noastră, a parlamentarilor români"

Anii ’80 ai secolului trecut au fost marcați de conceptul libertății de mișcare.

În 1984, la frontiera "Goldene Brenn", cancelarul Helmut Kohl și președintele François Mitterand luau decizia eliminării controalelor la granița Germaniei cu Franța. Era primul pas către o comunitate europeană caracterizată de granițe libere.

În 1985, în dreptul localității de frontieră Schengen din Luxemburg, Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos încheiau prima fază a unui acord, urmat, în 1990, de Convenția de Implementare a Acordului Schengen, care trecea în istorie controalele la frontierele interne ale statelor semnatare ale Acordului, stabilindu-se, totodată, reguli privitoare la vize, procesul de migrație, de azil, de cooperare polițienească, judiciară și vamală.

Odată cu Protocolul atașat Tratatului de la Amsterdam din 1997, intrat în vigoare în 1999, acquis-ul Schengen este încorporat în cadrul legislației și instituțiilor Uniunii Europene, debutând, în acest fel, o nouă etapă în dezvoltarea Uniunii și a principiilor sale.

Pe data de 7 martie a.c., urmează analizarea, în cadrul reuniunii Consiliului JAI, a deciziei privitoare la aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen!

Este un pas extrem de important pentru statul român și pentru cetățenii săi și un semn al legitimității României în spațiul european, ca stat care respectă principiile și valorile promovate de către Uniune.

Săptămâna trecută, președintele Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, domnul Crin Antonescu.

Se știe faptul că Olanda a blocat, în ultimul an, deciziile Consiliului JAI asupra intrării României în Schengen. În acest sens, respectiva vizită, cât și mesajul adresat de către președintele Fred de Graaf au o deosebită însemnătate nu numai pentru relațiile, de orice gen, ale țării noastre cu Olanda, cât și asupra posibilității de aderare la spațiul Schengen.

"I-am spus și colegului meu că, uneori, o relație bună între parlamente înseamnă și punerea de presiune pe guverne pentru a obține rezultatele pe care ni le dorim și unii și ceilalți. (...) Cred că este foarte important să experimentăm și astfel relațiile între țări și parlamentele din UE, pentru că toți citim rapoarte scrise foarte mari, dar cel mai bun mod de a cunoaște prietenii este să îi întâlnești, să vorbești cu ei și să fii foarte onest cu privire la tot ce ne unește, dar ne și desparte", a declarat președintele Senatului olandez.

Consider că este absolut necesar să venim cu toții, parlamentarii români, în întâmpinarea acestei declarații.

De la preluarea mandatului meu de deputat, am subliniat de nenumărate ori importanța implicării noastre cât mai vizibile și mai puternice și pe plan extern, printr-o activitate cât mai susținută, atât cu grupurile parlamentare din parlamentele statelor europene, cât și cu europarlamentarii noștri din Legislativul european.

Pe această cale, vă adresez dumneavoastră, stimați colegi, invitația de a ajunge la un consens asupra aspectelor esențiale ce privesc România nu numai în cadrul Uniunii Europene, cât și pe plan mondial.

Avem nevoie să fim recunoscuți drept un stat stabil, care să poată să confere încredere partenerilor săi internaționali și care să își rezolve definitiv problema deficitului de imagine din cauza căruia, deseori, cetățenii noștri cad victimă în alte țări, și de acest lucru suntem și noi, reprezentanții forului legislativ român, pe deplin responsabili.

Vă invit, pe această cale, stimați colegi, să ne unim eforturile în rezolvarea problemei aderării la spațiul Schengen a României și, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte sau comisia în care activăm, să creăm un Grup de inițiativă parlamentară pentru refacerea și promovarea imaginii României în lume.

Vă mulțumesc și atașez acestei declarații politice scrisoarea deschisă pe care am adresat-o săptămâna trecută europarlamentarilor români cu privire la imaginea și statutul cetățenilor români în Marea Britanie, scrisoare la care vă invit sa vă alăturați.

"Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor europarlamentari,

În această săptămână, Marea Britanie, prin ministrul muncii, a anunțat că este hotărâtă să înăsprească termenii de abordare a ajutoarelor pentru imigranți.

Conform declarațiilor oficialului britanic, Ian Duncan Smith, și olandezii și scandinavii ar susține restricțiile și măsurile de înăsprire pentru cei care ar imigra în aceste țări doar pentru a beneficia de ajutoarele sociale oferite.

Doamnelor și domnilor europarlamentari români, în condițiile în care, așa cum bine știți, imaginea țării noastre, cât și statutul cetățenilor români în alte state sunt esențiale, presa britanică a lansat o campanie tot mai susținută împotriva românilor, iar statul britanic pregătește legi din ce în ce mai dure, din cauza supoziției că vor trebui să facă față unui asalt de imigranți români după data de 1 ianuarie 2014, vă îndemn să luați atitudine în privința celor mai-sus semnalate și să sancționați aceste măsuri în Parlamentul European, pentru a îmbunătăți imaginea României și statutul cetățenilor români prezenți în Marea Britanie."

    Petru Movilă - declarație politică intitulată Reorganizarea administrativ-teritorială a României, între necesitate și fantezia politică a USL;

Domnul Petru Movilă:

"Reorganizarea administrativ-teritorială a României, între necesitate și fantezia politică a USL"

Asistăm la o realitate neobișnuită pentru perioada postdecembristă. USL, beneficiind de un capital electoral cum n-a mai avut nicio alianță politică ajunsă la guvernare după decembrie 1989, vrea să-și implementeze proiectele fără a avea nicio bătaie de cap. Un astfel de proiect, extrem de important de altfel, este regionalizarea României.

Ani de zile am auzit marii lideri de astăzi ai USL cum au blamat regionalizarea și cum au spus că această schimbare nu este nimic altceva decât un moft politic, girat de Traian Băsescu sau de Emil Boc, un proiect scris cu dedicație pentru membrii de partid.

Unul dintre susținătorii actuali ai proiectului de regionalizare în varianta Dragnea este chiar ministrul Relu Fenechiu, cel care în 2011, atunci când Emil Boc a readus în prim-plan regionalizarea, spunea sus și tare că Traian Băsescu și PDL sunt disperați să facă regionalizarea, că au plecat de la 8 județe și au ajuns să facă 18.

Astăzi, stimați colegi, observăm că USL, folosindu-se de majoritatea de 70%, face regionalizare în interesul membrilor de partid PSD și PNL, cu zeci de capitale, fiecare gajată deja unui USL-list.

Ce să mai înțelegem din noua hartă a României, decât faptul că USL-iștii care lucrează la proiectul regionalizării s-au inspirat de la chinezi și au decis că e momentul ca și aici, la noi, în România, fiecare oraș să fie buricul pământului, fără a se mai ști cine și ce atribuții are și, mai ales, cine răspunde pentru viitoarele gafe?

Minciuna și demagogia USL, împănate de procentul majorității, le permite acestora să schimbe principiile și regulile de la o zi la alta. Regulile blamate în urmă cu doi ani de zile, acum nu numai că sunt potrivite pentru actualul proiect, dar sunt și supradimensionate.

Ce ne va aduce o regionalizare cu zeci de capitale? Cum va fi împărțită în mod corect România fără să fie o desconsiderare pentru istorie, pentru cultură și cu orașe promovate de fațadă, pentru a împăca mai mulți membri ai USL care au bătut din picior și au cerut să fie voievozi?

Experiențele Uniunii Europene au demonstrat că delegarea puterii de decizie la un nivel intermediar poate da șansa valorificării reale a unui potențial latent de dezvoltare, întrucât conducerea unei regiuni este suficient de aproape pentru a orienta strategiile și resursele către nevoile reale, specifice, și, în același timp, destul de puternică pentru a crea cadrul unor decizii corelate teritorial, cu o mai largă viziune și perspectivă în viitor. Însă, la acest moment, nimeni din USL nu garantează faptul că proiectul nu va fi făcut doar pentru a mai împărți niște funcții sau pentru a mai crea niște posturi în administrație. Cu toții știm faptul că USL a promis locuri de muncă, însă nu ne așteptam ca toate să fie în sistemul birocratic, iar numărul de secretari de stat, de miniștri, de viitori baroni regionali să întreacă orice așteptare.

Din păcate, cred că regionalizarea va fi un pericol de pierdere a puterii certe actuale, mai ales în condițiile în care USL nu are curajul să stabilească un singur oraș capitală regională, un oraș care să fie centrul administrativ. Vă întreb pe dumneavoastră, stimați colegi, ce fel de regiune e cea care are sediul administrativ într-un oraș, Direcția de Finanțe în altul, Direcția de Mediu în altul și tot așa? La fel cum ar arăta administrația centrală cu Ministerul de Finanțe la Iași, cu Ministerul de Justiție la Timișoara, Transporturile la Brașov, și tot așa.

Stimați colegi din USL, asumați-vă o capitală de regiune cu tot ceea ce implică acest proces și asumați-vă și faptul că unii membri USL vor fi nemulțumiți. Din dorința de a împăca toate orgoliile politice, veți obține un sistem nefuncțional și o Românie dezbinată, iar regionalizarea va fi un eșec, pentru că va introduce un conflict suplimentar între administrațiile județene și regionale.

    Raluca Turcan - declarație politică intitulată [USl continuă operațiunea privilegii până la capăt - Andrei Marga, șeful ICR, a devenit ministru];

Doamna Raluca Turcan:

«USL continuă operațiunea "privilegii până la capăt" - Andrei Marga, șeful ICR, a devenit ministru»

Majoritatea USL a crescut salariile și privilegiile conducerii ICR, prin ridicarea rangului lui Andrei Marga de la secretar de stat la ministru și a adjuncților săi de la subsecretar de stat la secretar de stat.

Asediul USL asupra Institutului Cultural Român a început odată cu ordonanța Guvernului nr. 27 din 2012, care a trecut ICR din subordinea Președintelui României în cea a Senatului, pentru a putea să i-l pună pe tavă lui Andrei Marga.

Prin voința senatorilor USL, care au modificat infama ordonanță a Guvernului Ponta 1, ICR este condus acum de un ministru, doi secretari de stat și un Consiliu de Conducere de 23 de membri, în loc de 21, ca până acum. Drept rezultat, Andrei Marga și cei doi adjuncți ai săi vor primi salarii și privilegii mai mari, iar cheltuielile administrative pentru susținerea conducerii ICR cresc și ele.

Este vorba despre același ICR care și-a întrerupt o parte din activitatea reprezentanței la Paris din lipsă de fonduri, care a tăiat cheltuielile pentru participarea la Târgul de carte din Suedia, la programe culturale din New York, Olanda sau Belgia.

Sub conducerea unui politician asumat de USL, Andrei Marga, și a unei guvernări Ponta axată exclusiv pe interesele clientelei politice, ICR riscă să se transforme din cel mai performant ambasador al României în străinătate într-o mașinărie de mulțumit oamenii politici, și nicidecum de cultură din fruntea sa.

Iar chibzuința în cheltuirea banilor publici, invocată populist de premierul Ponta, se aplică oriunde, dar nu aparatului clientelar al USL.

    Romeo Rădulescu - declarație politică având tema Turismul, soluția reală pentru dezvoltarea județului Vâlcea;

Domnul Romeo Rădulescu:

"Turismul, soluție reală pentru dezvoltarea județului Vâlcea"

Cu o valoare totală de 140 milioane lei în vara anului 2011 a demarat, în județul Vâlcea, un proiect de mare amploare care a presupus amenajarea unui nou domeniu schiabil, Vidra-Transalpina. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a asigurat finanțarea proiectului, în timp ce beneficiarul, Consiliul Local Voineasa, a gestionat atribuirea și urmărirea contractelor aferente implementării proiectului. Ministerul a avut în vedere renașterea unei stațiuni abandonată după 1989, cu un potențial turistic extrem de important. De asemenea, o altă motivație care a stat la baza includerii proiectului în programul de dezvoltare a infrastructurii de turism, a fost faptul că poate să contribuie la relansarea economică a întregii regiuni. Prin această investiție s-a construit, de la zero, un domeniu schiabil integrat, a cărui exploatare aduce deja beneficii comunității locale și județului Vâlcea. Proiectul a presupus realizarea a 4 pârtii de schi cu o lungime totală de 9 km, prevăzute cu sistem de înzăpezire și instalații de transport pe cablu care totalizează peste 5 km, cu telescaun, teleschi și o telegondolă de 3 km, cu stație intermediară. Tot în cadrul proiectului au fost prevăzute spații adiacente pentru servicii, o parcare cu minim 350 locuri și un refugiu salvamont la cota 1975 m.

Stațiunea este amplasată într-o zonă cu condiții meteorologice propice practicării sporturilor de iarnă, cu zăpadă din octombrie până în aprilie, iar peisajele specific montane sunt impresionante prin frumusețea lor. Un alt avantaj a fost că accesul era deja existent, respectiv pe DN 7A, drum național ce face legătura între DN1 și Transalpina. În aceste condiții, a fost posibil ca la sfârșitul anului 2012 să fie inaugurat noul domeniu schiabil, Vidra-Transalpina, la doar 100 de km de Râmnicu Vâlcea. Această zonă poate deveni una atractivă din punct de vedere turistic. Problema cea mai mare este însă a locurilor de cazare, singurele opțiuni fiind la Obârșia Lotrului și Voineasa. La Vidra, deși există niște spații de cazare, acestea nu sunt utilizabile, din cauza degradării în care au intrat de atâția ani în care situația juridică a acestora este neclară.

În acest context, actualii guvernanți ar trebui să facă o prioritate din clarificarea regimului juridic al acestei zone, care să permită investițiile în zonă. Județul Vâlcea are în general un potențial turistic neexploatat încă la adevărata valoare, totuși, această investiție a dus la creșterea numărului de turiști. Menționez că odată cu darea în folosință oficială a instalațiilor de transport pe cablu din Vidra-Transalpina Ski Resort, în 22 decembrie 2012, vârful de trafic înregistrat a fost de 10.000 oameni pe zi pentru perioada când accesul a fost gratuit și respectiv de 2.000 oameni pe zi, începând cu 18 ianuarie 2013, când s-a introdus Skipass-ul cu plată.

De asemenea, vă reamintesc faptul că Grupul parlamentar al PDL a identificat și susținut printre amendamentele sale la bugetul pentru anul 2013 necesitatea finalizării investițiilor de înnoire a infrastructurii turistice vâlcene, condiție obligatorie pentru ca Vidra-Transalpina Ski Resort să poată fi promovată ca destinație de schi europeană și a putea concura astfel cu stațiuni similare din Bulgaria și Austria. Această zonă din județul Vâlcea este una de o frumusețe rară, o noua zonă schiabilă care oferă posibilitatea dezvoltării economice a județului Vâlcea.

Având în vedere toate aceste aspecte, consider că adoptarea măsurilor care să stimuleze investițiile pentru zona Vidra-Transalpina, în infrastructura de cazare, precum și alocarea unui buget pentru finalizarea proiectului ar trebui să fie priorități ale Guvernului Ponta.

    Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică intitulată Suceava merită un parc industrial!;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Suceava merită un parc industrial!"

Unul dintre proiectele mele de suflet, pe care l-am prezentat electorilor mei în campanie și pe care, bineînțeles, îl voi susține în continuare cu toate forțele, este cel legat de necesitatea construirii unui parc industrial în județul Suceava.

Consider că Suceava merită mai mult decât promisiuni din partea politicienilor care au reprezentat-o până în prezent, dar și că toți sucevenii, chiar și cei plecați din țară în căutarea unui loc de muncă, au cu adevărat nevoie de o șansă reală, și anume aceea de a-și putea câștiga pâinea chiar la ei acasă!

Sunt convins de faptul că revitalizarea industriei sucevene ar contribui în mod substanțial la reducerea șomajului, prin crearea a numeroase locuri de muncă stabile și decent plătite, iar acest lucru nu ar fi unul nesemnificativ, în condițiile în care, în ultimii 8 ani, peste 45.000 de suceveni au părăsit România!

Acest număr dezolant de mare de suceveni care au părăsit țara, nu de bună voie, ci pentru a-și căuta de lucru în alte țări, din cauza lipsei acute de oferte pe plan local, ar avea un motiv întemeiat de a se reîntoarce în propriul lor județ!

Sunt câțiva pași esențiali de parcurs pentru a putea construi acest parc industrial, care sunt convins că ar avea un impact major asupra dezvoltării economice a județului Suceava: în primul rând, trebuie identificate și accesate sursele de finanțare, apoi este nevoie de elaborarea unei strategii investiționale de populare a parcului industrial. De asemenea, cred că este nevoie și de o strategie fiscală, dar și de crearea unei infrastructuri adecvate în zona respectivă.

Cred că acest proiect poate deveni realitate dacă atât noi, parlamentarii de Suceava, cât și autoritățile locale, respectiv centrale - ministerele de resort -, vom conlucra în mod eficient pe această temă și ne vom apleca cu toată seriozitatea asupra demersurilor necesare, pentru a-l putea demara și implementa cu succes.

În acest sens, zilele trecute le-am solicitat în scris, ministrului dezvoltării, domnului Liviu Dragnea, dar și ministrului economiei, domnului Varujan Vosganian, să menționeze care este opinia ministerelor pe care dumnealor le conduc cu privire la oportunitatea demarării acestui proiect chiar din acest an și ce măsuri au în vedere pentru acordarea unui sprijin oficial în vederea construirii unui parc industrial în județul Suceava.

Pentru ca acest important deziderat - vital, din punctul meu de vedere, pentru o dezvoltare sustenabilă a județului, dar și din punctul de vedere al sucevenilor -, să poată prinde viață, este nevoie de multă determinare și de foarte multă perseverență pentru a-l putea concretiza într-un proiect viabil, iar apoi finaliza și implementa. Cred, cu toată convingerea, că toate acestea nu pot reprezenta eforturi prea mari, dacă celor pe care-i reprezint în Parlamentul României le va fi mai bine în anii următori!

    Vasile Iliuță - declarație politică având subiectul Finanțări pentru infrastructură;

Domnul Vasile Iliuță:

"Finanțări pentru infrastructură"

Înainte chiar de a prelua puterea guvernamentală știam că USL este un inamic redutabil a ceea ce înseamnă investiții publice și mai ales investiții publice în infrastructură. Însă ostilitatea domniilor lor față de dezvoltarea și modernizarea României a întrecut chiar și așteptările mele. Un prim pas a fost făcut în vara anului trecut, atunci când au fost "tăiate" investiții publice în infrastructură de peste 1,2 miliarde lei numai pe ultimele 4 luni ale anului.

Vă spun sincer că am analizat cu minuțiozitate proiectul bugetului de stat pe anul 2013 și nu mare mi-a fost mirarea când am găsit sume alocate mult mai mici decât în perioada de maxim avânt a crizei economice. Astfel, șantierele deschise în anii 2010, 2011, așteaptă în continuare finanțări care nu mai vin. Străzi și trotuare, drumuri județe și naționale, autostrăzi și căi ferate sunt în conservare, iar întârzierile cresc costurile totale de execuție.

Mai mult, mediul de afaceri așteaptă nerăbdător, de la guvernul care se bătea cu pumnii în piept, sprijin direct și indirect pentru a depăși momentele grele ale încetinirii economice.

Răspunsul USL este unul singur! Taxe mai mari!

Răspunsul pe care societatea românească și mediul economic îl așteaptă este legat de relaxarea fiscală pentru cei care muncesc și produc, sprijin și protecție socială doar pentru cei aflați în situația de risc social, investiții publice necesare pentru agricultură și economia rurală, pentru sectorul energetic, pentru transportul de mărfuri și servicii conexe.

Răspunsul pe care USL îl furnizează în schimb în cele peste 10 luni de guvernare a luat forma demagogiei dusă la extrem. Românii au fost și continuă să fie mințiți, iar societatea românească resimte acest lucru din plin.

    Violeta Tudorie - declarație politică având tema Uniunea Europeană și problema șomajului în rândul tinerilor;

Doamna Violeta Tudorie:

"Uniunea Europeană și problema șomajului în rândul tinerilor"

Prin prezenta declarație doresc să mă alătur domnului Herman Van Rompuy, Președintele Consiliului European, și să salut inițiativa sa de a pleda ca, la aprobarea bugetului Uniunii Europene, să fie alocate "mai multe miliarde de euro" pentru o nouă inițiativă de reducere a șomajului în rândul tinerilor din statele Uniunii.

Prin prezenta declarație doresc să mă alătur înaltului oficial european și să salut inițiativa sa, nu numai de a pleda pentru o cauză deopotrivă nobilă, oportună și urgentă, dar și de a întreprinde acțiuni prin care să se reducă șomajul tinerilor, în prezent foarte ridicat, în multe state ale Uniunii.

Sunt sigură că sunteți de acord cu mine asupra faptului că tinerii în căutarea unui loc de muncă din România, dar și din toate statele membre ale UE merită și trebuie să se bucure de cât mai multe astfel de inițiative care să le mărească șansele de a găsi un loc de muncă pe măsura competențelor acumulate și a aspirațiilor lor de afirmare profesională.

Președintele Consiliului European a afirmat marți, 5 februarie anul curent, că la reuniunea Consiliului din zilele de 7-8 februarie, dedicată negocierilor pe bugetul șeptenal al UE (2014-20210), va propune alocarea mai multor miliarde de euro pentru acțiuni de combatere a șomajului în rândul tinerilor. În legătură cu inițiativa sa, iată ce afirma Van Rampuy într-un comunicat transmis în 6 februarie către toate cele 27 de guverne naționale și către ceilalți oficiali ai Uniunii:

"Negocierile pe buget sunt întotdeauna dificile, de durată și pot părea dure din afară și uneori chiar și din interior. În aceste negocieri am devenit prea absorbiți de micile detalii încât se pierde imaginea de ansamblu (...) Pentru mine, imaginea de ansamblu este aceasta: în primul rând bugetul trebuie să ne ajute să rezolvăm cele mai urgente probleme. Șomajul în rândul tinerilor este acum cea mai mare provocare în Europa. De aceea, joi, voi propune o nouă inițiativă privind locuri de muncă pentru tineri, în valoare de mai multe miliarde de euro".

Ca deputat al unui partid social-democrat sunt întru totul de acord că problema șomajului în rândul tinerilor trebuie să fie o prioritate guvernamentală și legislativă și îi mulțumesc președintelui Consiliului European că ne-a pus în față cu atâta convingere această problemă socială. Aceasta cu atât mai mult cu cât el a adăugat că acești bani vor fi îndreptați spre regiunile cele mai afectate de șomaj în rândul tinerilor. Evident că Spania, Grecia și Portugalia vor fi avute în vedere dacă ținem cont că în ianuarie 2013 peste 6 milioane de spanioli erau în căutarea unui loc de muncă, iar șomajul în rândul tinerilor în Grecia și Spania trece de 25%, unele date vorbesc chiar de peste 50%, cu referire la tinerii care au absolvit studiile în ultimii trei ani.

După cum știm, de problemele cu fonduri pentru resursele umane nu a fost și nu este ocolită nici țara noastră. În bugetul pentru anii 2007-2013, România a avut la dispoziție bani europeni din Fondul Social și pentru programele operaționale din domeniul resurselor umane, mult discutatele și blocatele POSDRU, dar, fie nu le-am accesat decât în mică măsură, fie le-am risipit pe acțiuni fără efecte pozitive pe piața ocupării forței de muncă. De aceea, consider că în acest domeniu trebuie realizate mai multe analize, dezbateri și elaborate programe care să conducă efectiv la ocuparea tinerilor. Într-adevăr, are dreptate domnul Herman Van Rompuy, sunt necesare multe miliarde de euro alocate pentru crearea de noi locuri de muncă. Mai ales dacă avem în vedere deviza partidelor de stânga - locuri de muncă mai multe și mai bune - și știind că pentru crearea unui loc de muncă sunt necesare investiții de circa 10-15.000 de euro. "Bugetul european trebuie folosit pentru acest tip de problematici sociale. Ar fi o dovadă de solidaritate", a punctat recent și domnul Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, referindu-se la cei 25 de milioane de tineri din UE fără un loc de muncă.

La nivel global, datele statistice vorbesc de circa 75 de milioane de tineri fără un loc de muncă. În privința șomajului, la noi în țară, ultimele date arătau că numărul șomerilor a crescut în decembrie 2012, astfel că aproape 500.000 de persoane apte și în căutare de lucru pe piața muncii de la noi nu aveau sau nu găseau un loc de muncă.

Totodată, președinte Consiliului European, domnul Herman Van Rampuy, a arătat, cu ocazia negocierilor privind bugetul uniunii europene aferent perioadei 2014-2020, că trebuie prioritizate cheltuielile pentru cercetare, inovare și educație, care reprezintă motorul creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă. În cuvintele oficialului european ideea este că "trebuie să maximizăm potențialul de creștere economică și creare de locuri de muncă din toate instrumentele noastre, de la Coeziune până la Agricultură. Avem nevoie de mai multă valoare adăugată pentru banii alocați", a arătat Van Rompuy.

Bugetul Uniunii Europene se distribuie în multe domenii prioritate, precum și către fiecare din cele 27 de state membre, (din exercițiul bugetar care începe cu 2014 vor fi 28, cu Croația), așa că nu este ușor de găsit un echilibru la care să adere toți participanții îndreptățiți la o felie din cașcaval. În acest context, trebuie să fim de acord cu președintele Consiliului European, care a subliniat că bugetul UE este un compromis și pentru a se ajunge la acesta toți liderii europeni trebuie să fie pregătiți să cedeze și să facă alegeri în acest sens. "După ce vom avea un acord la Consiliul European, trebuie să obținem o înțelegere finală și cu Parlamentul European. Și aici trebuie să fim cu toții pregătiți să facem compromisuri. Pentru că așa funcționează Europa", a punctat Van Rompuy în comunicatul precizat mai sus. Deocamdată la nivelul Consiliului s-a ajuns la un compromis, rămâne incertă atitudinea și decizia Parlamentului European. Eu sunt optimist în privința aprobării unui buget care să aducă un aport mai substanțial pentru țara noastră.

Personal constat o atitudine mai pertinentă la situația actuală și la soluțiile de creștere propuse de domnul Rompuy, pentru că ne reamintim pledoariile sale anterioare pentru austeritate, nu mai departe de precedentul Consiliu European, din noiembrie, dedicat negocierilor pe cadrul financiar multianual 2014-2020, când Van Rompuy a solicitat o tăiere drastică a bugetului Uniunii și a obținut o reducere de 75 de miliarde euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Pană la urmă s-a ajuns ca bugetul total să fie de 973 de miliarde de euro, echivalentul a 1,01% din PIB-ul european și de douăzeci ori mai mare ca veniturile din bugetul de stat al României pentru anul 2013.

Chiar și președintele României, Traian Băsescu se aliniase la opinia proausteritate când declara, la finalul acelei reuniuni, că s-a stabilit că vor trebui obținute la următorul Consiliu alte soluții de compromis, pentru o reducere de încă 30 de miliarde de euro față de această cifră.

În această problemă înclin să dau dreptate premierului Victor Ponta, care a precizat că în discuțiile privind bugetul UE, obiectivul României e să piardă cât mai puțin din suma convenită inițial, de 48-46 de miliarde euro, și că misiunea reprezentantului României la Consiliul European era obținerea unei sume cât mai consistente pentru proiectele de coeziune și de dezvoltare prezente în Programul de guvernare al USL. Deocamdată ni s-au repartizat doar 39,5 miliarde de euro și rămâne să vedem cum vom ieși din dezbaterile din Parlamentul European.

    Zisu Stanciu - declarație politică intitulată [Perdelele forestiere de protecție între nu și da];

Domnul Zisu Stanciu:

«Perdelele forestiere de protecție între "nu" și "da"»

În ciuda informațiilor numeroase despre impactul nostru asupra mediului, omenirea continuă să "ucidă" păduri întregi, să polueze, să secătuiască biodiversitatea, să sece râuri și să schimbe tiparele climei. În aceste condiții, cataclismele de tot felul lovesc tot mai mult oamenii și natura, având în vedere că acești factori sunt interdependenți.

Iată, însă, că natura nu pedepsește, ci se răzbună.

Ceea ce a rămas în faza de proiect, adică "nu", în ultimii opt ani ai guvernării PDL, a fost înființarea perdelelor forestiere de protecție prin care să se reconstituie sau să se majoreze procentul de împădurire în anumite zone sau teritorii deficitare în păduri, constituind în prezent dar și în perspectivă unul din importantele mijloace de reconstrucție ecologică în România, și nu numai.

Distrugerea vegetației forestiere și a perdelelor forestiere, în perioada comunistă, pentru luarea în culturi a noi terenuri agricole, în detrimentul pădurilor, a condus la dispariția abuzivă a numeroase trupuri și tipuri de pădure, întinse suprafețe agricole rămânând complet lipsite de vegetație, cu profunde mutații în spectrul climatic, acestea transformându-se în terenuri semiaride, acide și chiar cu un început de deșertificare.

La noi, județele din sud și sud-est dar nu numai - Brăila, Buzău, Tulcea, Constanța, Ialomița, Călărași, Teleorman, Olt și Dolj dețin suprafețe forestiere de 4-8% din suprafața totală, față de un optim pentru aceste teritorii - câmpie - de 20-25%.

Secetele tot mai puternice și tot mai frecvente din ultimii zece ani, care au calamitat și au diminuat drastic producțiile, trebuiau să impună necesitatea elaborării unor programe pentru combaterea secetei, în care o pondere deosebită trebuia să o aibă crearea perdelelor forestiere de protecție, îndeosebi în zonele deteriorate din punct de vedere ecologic.

Sunt estimări potrivit cărora la ora actuală este necesar să se acopere cu perdele forestiere de protecție o suprafață de aproximativ 7,5 milioane de hectare.

În concluzie, trebuie să reamintesc realizările zero ale guvernanților PDL în procesul de înființare a perdelelor de protecție.

De aceea, Guvernul USL trebuie să înceapă acțiunea de înființare a perdelelor de protecție, rămânând astfel în istorie ca salvator al mediului climatic și al agriculturii din zonele supuse deșertificării, adică "da".

    Cornel-Mircea Sămărtinean - despre Lanțul slăbiciunilor în sistemul subvențiilor europene;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Lanțul slăbiciunilor în sistemul subvențiilor europene"

Programul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) nu a avut probleme accidentale, rezolvate odată cu reluarea plăților, ci ample defecțiuni structurale, care pretind o abordare radicală.

Situația de la Ministerul Muncii s-a clarificat. Nu ministrul Maria Câmpeanu era cercetată de DNA, așa cum susținuse un post de televiziune, ci un director de cabinet al ministrului, care ar fi luat mită ca să favorizeze un candidat la un concurs de angajare.

Dar subiectul este mult mai interesant așa, căci dezvăluie o slăbiciune structurală a instituțiilor care se ocupă cu absorbția fondurilor europene. Directorul de cabinet, Iuliana Coruț, împreună cu Paula Mănuceanu, consilier la cabinetul ministrului, sunt acuzate că au oferit subiectele de examen unui anumit candidat pentru un post de consilier în cadrul serviciului care evaluează programele POSDRU, finanțate cu bani europeni.

POSDRU este deja un acronim problematic din cauza suspiciunilor de fraudă. În urma unor misiuni de evaluare desfășurate în 2012, Comisia Europeană a sistat plățile pentru POSDRU, din cauza unor nereguli sesizate în desfășurarea programului din anul anterior. Cu câteva zile în urmă, UE a reluat plățile, ca urmare a unor măsuri luate de Guvern, dar situația generală rămâne în continuare problematică, căci ține de anumite deficiențe structurale.

Pe scurt, POSDRU se ocupă cu organizarea unor cursuri de calificare pentru șomeri și alte persoane care caută să învețe o nouă profesie. Fostul ministru Leonard Orban a semnalat el însuși în multe rânduri că evaluarea proiectelor este "subiectivă", ducând la includerea în programul de finanțare a unor proiecte nevalide. Dacă cei care evaluează programele sunt slab pregătiți, pentru că au fost angajați prin examene fraudate, atunci nu doar că nu au capacitatea obiectivă de a-și îndeplini misiunea, dar, în plus, sunt înclinați să reproducă sistemul prin care au fost ei înșiși angajați. Se creează o complicitate între cei care evaluează și verifică și beneficiarii programelor. Nu este de mirare că, în aceste împrejurări, s-a constatat că unele proiecte nu meritau să fie selectate, că odată selectate, managerii de proiect au făcut cheltuieli exorbitante sau că au achiziționat pur și simplu lucruri care nu erau justificate de proiect.

Există însă un angrenaj mai amplu care încurajează fraudarea fondurilor europene. Statul continuă să acorde ajutor de șomaj celor care participă la cursuri de calificare, așa încât orice cursuri, fie că au, fie că nu au nicio relevanță pe piața muncii, fie că interesează, fie că nu interesează pe nimeni, își găsesc ușor o clientelă foarte largă. O persoană căreia nu îi convine oferta care i s-a făcut pe piața muncii, poate opta pentru un curs oarecare, ca să obțină pe mai departe banii de șomaj. Acest lucru explică de ce proiectele POSDRU care nu au o legătură reală cu piața muncii și care nu beneficiază nici de instructori bine pregătiți pot crea iluzia utilității lor.

Aceste proiecte, din start neviabile, care răspund altor nevoi decât cele declarate, sunt firește tentate să "profite" și să ofere salarii foarte mari pentru instructori, selectați ei înșiși din rândul familiei sau prietenilor apropiați, să facă achiziții scumpe sau deconturi astronomice. Singurul efect cert pe piața muncii al programelor POSDRU este că strică piața salariilor, propunând sume greu de imaginat în sectorul privat.

POSDRU nu are probleme accidentale, care vor fi fost rezolvate odată cu reluarea plăților. POSDRU are grave probleme structurale, care pretind o abordare radicală.

Cazul recent de la Ministerul Muncii pune doar în lumină una dintre verigile slabe și care se găsește chiar în aparatul de evaluare și selectare a proiectelor.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică: Modificarea legislației electorale;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Modificarea legislației electorale"

Salut propunerea Uniunii Social Liberale privind modificarea legislației electorale, atât în ceea ce privește limitarea numărului de parlamentari la 300 de deputați și 100 de senatori, cât și diferențierea clară a atribuțiilor celor două Camere.

În opinia mea, dacă cele două Camere sunt alese în același moment, pentru aceeași durată și de aceeași manieră, ceea ce comportă același tip de sufragiu, același mod de scrutin și același corp electoral, exprimă același interes, au aceeași compoziție și, în consecință, divizarea Parlamentului în două Camere este inutilă. Astfel, propunerea USL vizează tocmai o schimbare de acest fel, astfel încât modul de alegere al senatorilor și deputaților să fie diferit, iar atribuțiile celor două Camere să fie separate.

USL propune ca cei 300 de deputați să fie aleși în baza unui vot proporțional, având atribuții ce țin de buget și de legile principale, iar cei 100 de senatori să fie aleși uninominal, pe baza reprezentării județelor și a regiunilor și să aibă ca atribuții dezvoltarea regională, politica externă și cea de apărare.

Există mai multe motive pentru care susțin un Parlament bicameral, în favoarea unuia unicameral. În primul rând, un legislativ bicameral împiedică formarea unei tiranii a majorității și aduce ponderare în activitatea legislativă, temperând avântul primei Camere. Totuși, pentru a ne bucura de avantajele unui sistem bicameral care să ne apare de abuzurile de putere, este obligatoriu ca cele două Camere ale Parlamentului să fie diferite, exact cum propune USL.

O a doua Cameră care să reflecte și exprime vocea primei Camere este considerată o absurditate imensă. Un avantaj al Parlamentului bicameral este că asigură o calitate sporită a actului legislativ. Mai mult, trebuie să precizez că în România există o lungă tradiție a bicameralismului. În Constituția din 1866 este precizat faptul că puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și Reprezentanța Națională. Aceasta se împărțea în două adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. De asemenea, în Constituția din 1923 este menținută structura bicamerală a legislativului.

O schimbare în ceea ce privește structura legislativă din România este cu siguranță necesară. Este important să existe o schimbare în ceea ce privește structura și funcțiile celor două Camere, modul de recrutare al membrilor sau durata mandatului. Mai mult, așa cum există și în alte state europene, Senatul ar putea reprezenta anumite colectivități sau regiuni.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică: Absorbția fondurilor europene;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Absorbția fondurilor europene"

Pentru România, fondurile europene reprezintă un factor de bază pentru modernizarea în economie și realizarea reformelor structurale propuse. În programul de guvernare al USL pentru perioada 2013 - 2016, absorbția banilor de la UE reprezintă o componentă strategică fundamentală. Guvernul Victor Ponta și-a propus un obiectiv ambițios - până în anul 2015, rata de absorbție să fie în intervalul 50 - 80% din fondurile europene. Pentru acest deziderat, autoritățile vor trebui să continue să ia o serie de măsuri, atât în plan legislativ, cât și instituțional.

Executivul USL a demonstrat deja că își face treaba în ceea ce privește proiectele europene, rata de absorbție crescând considerabil în ultima perioadă. Săptămâna trecută, având în vedere măsurile implementate de Guvernul condus de Victor Ponta, România a primit de la Uniunea Europeană 141,5 milioane de euro, ca urmare a deblocării Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Astfel, rata de absorbție în acest program a crescut de la 7,73% la sfârșitul lui decembrie 2012, la aproape 12% în prezent. Reluarea acestor plăți de către Comisia Europeană va facilita plata la zi a facturilor către toți beneficiarii de fonduri europene. Mai mult, această veste arată faptul că USL are capacitatea și resursele necesare pentru a debloca situația creată anterior de PDL în jurul absorbției fondurilor europene.

De asemenea, Ministrul Mediului și al Schimbărilor Climatice a anunțat că valoarea ratei de absorbție a fondurilor europene s-a triplat în șapte luni, ridicându-se de la 4,37% la o rată de 12,88%.

Toate aceste inițiative și rezultate întăresc promisiunile făcute de USL în ceea ce privește atragerea fondurilor europene în România. Deblocarea acestor programe suspendate anul trecut de către Comisia Europeană ca urmare a deficiențelor identificate în perioada guvernării PDL demonstrează încă o dată că actuala putere este un partener serios pentru autoritățile europene.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică având tema [Argumente pro Suceava - capitală de regiune];

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

«Argumente pro "Suceava - capitală de regiune"»

Deși un proiect concret de reorganizare administrativ-teritorială a României nu a fost încă înaintat spre dezbatere, opinia publică s-a "aprins" și vocile românilor preocupați de viitorul lor se fac auzite pe diferite canale. Sub presiunea acestora, ministrul Liviu Dragnea a dat startul procesului de "regionalizare și descentralizare", de fapt a reorganizării administrativ-teritoriale a României. În mod firesc, acest proces trebuie implementat dincolo de orice interese politice și/sau financiare, exclusiv în interesul național și pentru cetățean.

Săptămâna trecută, am fost întrebată de câțiva colegi universitari dacă Suceava are vreo șansă în "competiția capitalelor".

Din punctul lor de vedere, răspunsul ar trebui să fie pozitiv deoarece "o capitală de regiune trebuie să fie accesibilă cetățeanului", ea "trebuie să asigure contactul ușor cu restul lumii, deci să aibă aeroport", "să dispună de specialiști și de un centru puternic de formare a acestora, gen universitate" și, nu în ultimul rând, "să fie parte a unei zone cu puternice tradiții, cu un anumit specific".

Documentele Parlamentului European definesc regiunea de dezvoltare ca fiind "un teritoriu ce formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune, dorind să-și păstreze specificitatea astfel rezultată, dar și să se dezvolte, cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic". Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS) delimitează diviziunile teritoriale ale țărilor membre pe trei niveluri:

- NUTS I - entități teritoriale cu dimensiunea cea mai mare, părți distincte, constituite de regulă de-a lungul istoriei, de genul unor provincii, cu o populație cuprinsă între 3 milioane și 7 milioane de locuitori;

- NUTS II - entități teritoriale naționale cu o populație cuprinsă între 800 de mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională;

- NUTS III - entități administrativ-teritoriale de tipul districtelor, departamentelor, prefecturilor sau județelor, cu o populație cuprinsă între 150 de mii și 800 de mii de locuitori.

Pornind de la aceste documente oficiale ale Uniunii Europene, considerăm că există un set de argumente care susțin voința sucevenilor de a avea o regiune cu capitala la Suceava. Printre acestea ar fi:

1. Asigurarea funcționalității unei regiuni care are ca principal scop atragerea directă de fonduri europene, printr-un număr recomandat de locuitori. O regiune cu 3.600.000 de locuitori, așa cum ar fi Regiunea de Nord-Est cu capitala la Iași depășește numărul de locuitori prevăzut standardele UE. O posibilă regiune formată din județele Botoșani, Neamț și Suceava, cu o populație de 1.466.000 locuitori, s-ar încadra în categoria acelor entități teritoriale naționale cu o populație cuprinsă între 800 de mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională.

2. Proiectele de reorganizare administrativ-teritorială avansate de diverși lideri USL presupun păstrarea județelor și crearea unor structuri regionale. Aceasta înseamnă supraetajarea cu un al patrulea strat administrativ, cel regional, peste cele trei deja existente - central, județean, local. Considerăm că această variantă conduce la complicarea traseului birocratic al oricărui demers instituțional, în vreme ce regionalizarea presupune fluidizarea circulației documentelor, eficientizarea colaborării interinstituționale și a comunicării cetățean-instituție, precum și creșterea autonomiei locale.

3. Aeroportul "Ștefan cel Mare", situat la câțiva kilometri de municipiul Suceava, face ca județul să se situeze pe o cale de acces internațională. Aceasta este una din condițiile minimale pe care Suceava o îndeplinește pentru a deveni capitală de regiune.

4. Centru universitar de prestigiu, Universitatea "Ștefan cel Mare" instruiește peste 13.000 de studenți, având un campus universitar cu o capacitate de peste 1000 locuri, aflat într-o continuă dezvoltare. Istoria acestei instituții de învățământ superior ne-a demonstrat că atâta vreme cât Institutul de Învățământ Superior de la Suceava s-a aflat sub autoritatea Iașiului, el nu s-a putut dezvolta din niciun punct de vedere, deși avea toate resursele. Ulterior, după 1990, dobândind statutul de universitate, instituția academică suceveană a avut o dinamică de dezvoltare impresionantă. Dorim ca Suceava să-și păstreze universitatea și să se dezvolte ca centru universitar strategic pentru zonă.

5. În România, între anii 1997 - 1998, unitățile administrativ - teritoriale organizate la nivel județean s-au asociat în mod voluntar, conturându-se opt regiuni de dezvoltare și tot atâtea agenții de dezvoltare regională. Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord - Est, alături de Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Vaslui, singura regiune cu peste 3 milioane de locuitori. Acest model s-a dovedit neproductiv deoarece Regiunea de Nord-Est a rămas cea mai săracă zonă, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor și pe locul 3 în UE, în același clasament, după alte două regiuni din Bulgaria. Acest lucru demonstrează că un asemenea mod de organizare nu funcționează în beneficiul unei creșteri economice care să ridice nivelul de trai al cetățenilor din zona de Nord-Est a României. Exprimăm nevoia clară de a redimensiona regiunile de pe teritoriul României, astfel încât ele să pună în funcțiune absorbția de fonduri europene și atragerea de investiții.

6. Din punct de vedere istoric, municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Începând cu domnia lui Petru I Mușat (1375-1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Între 1775-1918, Suceava a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei), ceea ce îi conferă backgroundul necesar pentru a deveni o capitală de regiune cu prestanță în istoria României. Orașul - cu excepția cartierului Burdujeni - se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță, după capitala Cernăuți.

Consider că modelul pe care România ar trebui să îl urmeze în acest proiect ambițios și necesar este cel al majorității statelor Uniunii Europene care au numărul de unități administrativ-teritoriale egal cu numărul de regiuni NUTS II: Austria (7), Portugalia (7), Olanda (12), Grecia (13), Polonia (16), Spania (19), Franța (26), Marea Britanie (37).

Închei prin a vă spune că săptămâna trecută am semnat, după senatorul Gheorghe Flutur, Declarația privind reprezentarea intereselor județului Suceava în procesulde reorganizare administrativ-teritorială (Suceava-capitală de regiune), inițiată la Suceava pe 6 februarie 2013 de către parlamentarii PDL. În varianta unei Românii cu 8 regiuni, o Moldovă cu 3.600.000 de locuitori ar fi improprie pentru scopul cel mai important vizat de orice regiune europeană: accesarea de fonduri europene.

Prin urmare, este loc de o regiune cu capitala la Suceava!

    Georgică Dumitru - declarație politică intitulată Regionalizarea administrativ-teritorială, o temă ce trebuie abordată cu multă responsabilitate și profesionalism;

Domnul Georgică Dumitru:

"Regionalizarea administrativ - teritorială, o temă ce trebuie abordată cu multă responsabilitate și profesionalism"

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă aduce în atenție un subiect vital pentru România - regionalizarea. Și când spun vital nu am nici cea mai mică îndoială asupra rezonanțelor termenului. Am să aduc argumente pentru a nu considera că este încă unul din discursurile populiste cu care un coleg de-al dumneavoastră are pretenția să vă atragă atenția.

Intenția mea este de a reuși să captez, în jurul acestui subiect, o doză considerabilă din energiile care se risipesc zilnic cu atâta înverșunare asupra unor teme efemere și importante mai mult din perspectiva titlurilor din cotidiene.

Regionalizarea va fi o "schimbare de metabolism" a societății, pe care istoria cu siguranță o va consemna.

A fost aprobat deja Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România.

Au fost pornite, deci, motoarele celui mai mare mecanism de după Revoluție, care va afecta profund România.

Regionalizarea este unul din cele mai importante teste ale profesionalismului, pe care trebuie să le trecem cu brio pentru ca țara asta să fie administrată eficient, în acord cu principiile de bază pe care acest concept le proclamă: o apropiere mai mare a deciziilor de colectivitate și de structurile locale, înzestrarea acestor niveluri de putere cu organe de decizie democratice, care să beneficieze de o largă autonomie în exercitarea competențelor.

Nu în ultimul rând, pentru a sta la masa elaborării și aplicării politicilor în cadrul organismelor regionale europene, cum este Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene, trebuie să construim un cadru administrativ care să se situeze nu numai dimensional, ci și funcțional la nivelul cerințelor comunitare de astăzi.

Mesajul meu către dumneavoastră este să fim laborioși în creionarea viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale, aplicând o gândire pe termen lung, și nu politica împărțirii României în domenii de influență. Nu trebuie să neglijăm percepția de la nivelul cetățeanului, care nu se mai așteaptă la acțiuni în beneficiul lui, ci doar în beneficiul "baronilor locali", etichetă nelipsită din vorbirea curentă.

Vă spun acest lucru pentru că, la nivelul discursului cotidian, oamenii pentru care noi decidem sunt profund îngrijorați de schimbările pe care le va aduce în viețile lor regionalizarea. Trebuie să le explicăm foarte bine consecințele acestui proces și mai ales beneficiile lui.

De aceea, vă aduc în atenție că regionalizarea administrativ-teritorială trebuie să devină în cel mai scurt timp un subiect de dezbatere publică autentică, netrebuind să lipsească de pe site-ul niciunui consiliu județean sau instituție a prefectului din țară. Știu că în documentele întocmite deja, privind cadrul organizatoric, a fost prevăzută deja dezbaterea publică. Știm, însă, cu toții că dezbaterile publice sunt de multe ori organizate pentru a fi bifate. De data aceasta, rezultatele dezbaterilor publice trebuie să se reflecte în deciziile finale.

Altfel, regionalizarea va fi pentru actuala putere o temă ce va conduce la erodarea propriei imagini, la pierderea încrederii din partea oamenilor și va fi catalogată ca încă o măsură luată cu ușurință de guvernanți și decontată de popor.

Așadar, să evităm, dragi colegi, "mersul pe sârmă", și să pășim pe tărâm ferm, ieșind în fața opiniei publice cu explicații corecte și complete în privința regionalizării.

    Dorinel Ursărescu - declarație politică având subiectul Traian Băsescu a uitat de principiul constituțional al separării puterilor?;

Domnul Dorinel Ursărescu:

"Traian Băsescu a uitat de principiul constituțional al separării puterilor în stat?"

Președintele României, Traian Băsescu, a remis pe 23 februarie a.c. o scrisoare deschisă - dar pe un ton imperativ - primului-ministru și președinților celor două Camere ale Parlamentului prin care solicită, printre altele, "îndepărtarea imediată din Guvern a miniștrilor care au dosare penale pe rolul instanțelor, precum și asigurarea că niciun ministru declarat incompatibil de ANI nu va fi menținut în Guvern".

Prin această solicitare, Traian Băsescu dovedește, încă odată, că nu recunoaște principiul constituțional al separării puterilor în stat. Președintele nu are nici un drept să solicite așa ceva unui prim-ministru.

Mai mult, Traian Băsescu, prin această solicitare imperativă, nesocotește legislația României. Nici dacă, prin absurd, ar avea dreptul să dea anumite indicații unui premier, pe speța în cauză, Traian Băsescu în niciun caz. Legea răspunderii ministeriale este foarte clară în acest sens și prevede și unica situație în care poate interveni președintele: "Membrul Guvernului condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă va fi demis din funcție de Președintele României, la propunerea primului-ministru" - alin.(3) art.24 din Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială. Același articol prevede clar că "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoanele prevăzute la art. 6 sunt considerate nevinovate". Și, atenție, sub incidența acestei legi intră miniștrii care comit fapte penale în exercițiul funcției.

Tot președintele Traian Băsescu mai solicită în respectiva scrisoare, de această dată adresată președinților celor două Camere și majorității USL, rediscutarea în Parlament a Statutului deputaților și senatorilor. Din nou sunt obligat să constat că și în acest caz suntem în fața încălcării principiului constituțional al separației puterilor în stat.

În legătură cu această a doua solicitare, cred că Traian Băsescu încă mai crede că Parlamentul mai este condus de Roberta Anastase. Numai în perioada de tristă amintire a prezidențiatului Domniei Sale, atunci când rezultatul unui vot sau modul în care a ieșit o lege nu convenea PDL, se încerca reluarea votului.

Tot Traian Băsescu mai cere încetarea/suspendarea mandatelor parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de incompatibilitate sau al unor condamnări pentru acte de corupție. Și aici, președintele trebuie să înțeleagă că nu are niciun drept să facă o astfel de solicitare. Încetarea sau suspendarea mandatului unui parlamentar este expres prevăzută prin acte normative și nu se face prin solicitări ale președintelui țării. Prin această solicitare, Traian Băsescu îndeamnă la încălcarea legii, pentru că prin hotărâri ale unui organism administrativ - ANI, în speța în cauză - nu poate înceta mandatul unui parlamentar și acesta nu poate fi suspendat.

Traian Băsescu uită, de asemenea, că în Constituție se menționează clar că votul imperativ este nul de drept și încearcă să dea și indicații cum să voteze parlamentarii solicitările organelor de urmărire penală, concret, să voteze în baza unei notificări simple a acestora. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu cere parlamentarilor să voteze în orb, adică în necunoștință de cauză. Pentru că nici în acest caz președintele nu are vreun drept să se pronunțe, nici nu îi voi solicita să consulte procedurile din alte state ale UE - în foarte multe dintre ele procedurile sunt mai restrictive decât în România.

Consider însă că Traian Băsescu trebuie să înceteze cu astfel de cereri. Traian Băsescu își depășește mult atribuțiile. Și sunt convins că Traian Băsescu acționează cum acționează pentru că a intrat deja în campanie electorală în numele PDL. Nici această atribuție nu se regăsește în fișa postului său.

    Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică intitulată Este de salutat poziția președintelui APCE față de problema aderării României la spațiul Schengen;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Este de salutat poziția președintelui APCE față de problema aderării României la spațiul Schengen"

În calitate de deputat în Parlamentul României, nu pot decât să salut faptul că Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Jean-Claude Mignon, și-a exprimat clar susținerea față de aderarea României la spațiul Schengen. Și este de salutat și faptul că domnia sa vede și concret un punct de plecare în ceea ce denumea problema Schengen: "pentru un prim pas ar trebui ca spațiul Schengen să se aplice în aeroporturi". De asemenea, apreciez că președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a lăsat să se înțeleagă că nu agreează faptul că "alte țări sunt oarecum reticente față de această măsură".

Din acest punct de vedere, al problemei Schengen, nu pot să constat decât că vizita la București a înaltului oficial european a fost de bun augur și că România are un aliat în persoana domnului Claude Mignon.

Îmi exprim, de asemenea, satisfacția că poziția președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în chestiunea aderării la spațiul Schengen a mai clarificat și o altă problemă. Domnul Claude Mignon nu a făcut nicio clipă vreo legătură între Raportul MCV și aderarea la spațiul Schengen, așa cum încearcă cu obstinație să ne convingă președintele României, Traian Băsescu, și susținătorii săi, precum și detractorii României aflați din Parlamentul European, mă refer la eurodeputații PDL.

Nu în ultimul rând este de salutat și disponibilitatea președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de a oferi sprijin consultativ în ceea ce privește viitorul proiect de revizuire a Constituției.

Sunt sigur că după această vizită în România, după contactele cu oficialii din România, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Claude Mignon, s-a convins în ceea ce privește realitățile de pe scena politică din România și că va dezavua pe viitor orice încercare de denigrare a imaginii și activității clasei politice și a Parlamentului din România, așa cum s-a întâmplat vara trecută, când președintele Curții Constituționale a remis mai multor oficiali europeni, printre care și domniei sale, o plângere pe cât de neadevărată, pe atât de calomnioasă.

Sper ca vizita la București, la invitația președinților celor două Camere, a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, să constituie un prim pas spre o nouă atitudine față de România, față de Guvernul României, față de Parlamentul României a conducătorilor instituțiilor europene.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică având tema Traian Băsescu solicită politicului să se amestece în actul de justiție;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Traian Băsescu solicită politicului să se amestece în actul de justiție"

Președintele României, Traian Băsescu, a remis pe 23 februarie a.c. o scrisoare deschisă - dar pe un ton imperativ (care se vrea un "apel energic") - primului-ministru și președinților celor două Camere ale Parlamentului prin care solicită, printre altele, "Desemnarea candidaților pentru ocuparea pozițiilor de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție".

Prin această solicitare, Traian Băsescu încalcă principiul constituțional al separării puterilor în stat. Mai mult, nici primul-ministru și nici președinții celor două Camere nu au vreo atribuție în desemnarea respectivilor candidați. Nu se poate face nici măcar o legătură forțată între calitatea președintelui Senatului, Crin Antonescu, și cea de președinte al partidului care a propus premierului ministrul justiției, pentru simplul motiv că PNL a propus o persoană independentă în funcția de ministru al justiției.

Ține doar de apanajul ministrului justiției desemnarea candidaților pentru funcțiile de conducere ale celor două instituții.

Ținând cont de aceste considerente, solicitarea lui Traian Băsescu reprezintă, cu subiect și predicat, un îndemn la ingerința politicului în actul de justiție, pentru că face apel la trei oameni politici să intervină pe lângă ministrul justiției. Or, așa ceva este de neacceptat.

Mai mult, în scrisoare Traian Băsescu leagă solicitarea sa, alături de alte trei solicitări pe care de asemenea nu avea niciun drept să le facă, de "aderarea României la Spațiul Schengen", deși oficialii CE au declarat clar că nu există vreo legătură între raportul MCV și aderare.

În scrisoarea remisă premierului și președinților celor două Camere ale Parlamentului există o formulare total inacceptabilă: "Vă adresez un apel energic de a mobiliza Guvernul pentru obținerea unor rezultate concrete în ceea ce privește restabilirea respectului față de statut de drept și independența sistemului judiciar". Ce se poate înțelege din această formulare? Nimic altceva decât reluarea acuzațiilor aberante din campania pentru referendumul din 29 iulie 2012. Când, cum și cine nu a respectat statul de drept? Când, cum și cine nu a respectat independența sistemului judiciar? La aceste întrebări trebuie să răspundă concret Traian Băsescu. Din punctul meu de vedere, dar nu numai al meu, dacă a fost cineva care nu a respectat instituții ale statului de drept, acesta a fost chiar Traian Băsescu și cei care l-au susținut. Anul trecut, Parlamentul a fost pur și simplu bombardat cu acuzații mincinoase, inclusiv cu aberanta teză a loviturii de stat. Anul trecut, Parlamentul României a fost discreditat în fața organismelor europene de Traian Băsescu și susținătorii săi. Din câte știu, Parlamentul reprezintă o instituție a statului de drept. Dar Traian Băsescu încă se consideră în campanie electorală. Ceea ce nu este deloc exclus.

    Horia Cristian - declarație politică: Revizuirea Constituției - tema primordială a PNL;

Domnul Horia Cristian:

"Revizuirea Constituției - tema primordială a PNL"

Cel mai important obiectiv strategic al PNL pe care partidul și l-a asumat în campania electorală, este să se achite de obligațiile pe care și le-a asumat în fața cetățenilor români care au votat PNL și USL. Astfel, promisiunile din campanie referitoare la revizuirea Constituției deja devin realitate prin constituirea Forumului constituțional, săptămâna trecută, și a înființării Comisiei parlamentare speciale pentru revizuirea Constituției. Prin aceste demersuri, Partidul Național Liberal își dorește o Constituție democratică, care să reflecte principiul democratic și occidental că statul este în slujba cetățeanului și nu cetățeanul în slujba statului.

PNL consideră că România are nevoie de o nouă Constituție în 2013, care să răspundă așteptărilor democratice ale tuturor românilor și care are la bază trei principii clare: întărirea rolului Parlamentului, delimitarea clară a atribuțiilor președintelui țării, reforma administrativă și descentralizarea.

Atribuțiile și rolul prezidențial, raporturile președinte - Guvern, președinte -Parlament trebuie clar reglementate și clarificate în noua formă a Constituției. Președintele României nu este angajat într-o competiție pentru putere cu primul-ministru sau cu Parlamentul. Întărirea rolului Parlamentului trebuie consemnată și în raport cu Executivul, prin propunerea PNL ca guvernul să-și angajeze răspunderea o singură dată într-o sesiune parlamentară.

Considerentele de mai sus, precum și sugestiile de revizuire a Constituției așa cum le văd cetățenii, grupați în asociații profesionale, sindicale sau organizații nonguvernamental vor fi dezbătute în cadrul Forumului constituțional. Acesta are rolul de a sublinia faptul că zona politicului, reprezentată prin guvern, partide, parlament, colaborează cu reprezentanții societății civile, ține cont de sugestiile electoratului în operațiunea de modificare a legii fundamentale.

Avem toate motivele să credem că USL a ales o cale pur democratică de a rezolva problema revizuirii Constituției și că prin viitoarea lege fundamentală cetățeanul român să se simtă mai puternic, iar drepturile să-i fie protejate de instituțiile statului.

    Titi Holban - relatarea unui caz de anchetă în domeniul medical;

Domnul Titi Holban:

Una dintre știrile larg mediatizate de către toate posturile centrale de televiziune la sfârșitul lunii ianuarie a.c. a avut în prim-plan imagini șocante cu copii instituționalizați, cu vârste cuprinse între doi și 12 ani, legați de paturi cu feșe în secția de pediatrie a Spitalului Județean Buzău.

Fiind vorba despre un caz extrem de grav, care a îngrozit opinia publică din întreaga țară, conducerea Consiliului Județean Buzău s-a sesizat imediat și a dispus o anchetă pentru a verifica legalitatea acestei măsuri, pentru a afla cine a dispus asemenea tratamente și de când au fost puse în aplicare, precum și pentru a propune măsurile care se impun în cazul identificării celor vinovați.

În mai puțin de o lună, Comisia de anchetă desemnată de Consiliul Județean în acest sens și-a făcut treaba cu următoarele concluzii: sancționarea conducerii secției de pediatrie a unității medicale, mai exact destituirea din funcțiile de conducere a medicului șef de secție, a asistentei șefe din secția de pediatrie, precum și reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de două luni pentru una dintre asistentele medicale și infirmiera de salon.

Chiar dacă au fost considerate dure în interiorul breslei medicale, spre exemplu, de către directorul medical al Spitalului Județean Buzău care și-a înaintat demisia în semn de protest sau de către reprezentanții SANITAS Buzău, măsurile propuse de Consiliul Județean sunt juste, pentru că atunci când este vorba despre viața copiilor noștri, de tratamente care pot lăsa traume psihice, nu este loc de tocmeală. Nu de puține ori, în astfel de cazuri cu copii care au suferit în spitalele din România, a fost loc de înțelegere, de măsuri indulgente, a fost loc de zicala "corb la corb nu-și scoate ochii".

Iată că, la Buzău, conducerea Consiliului Județean nu a fost de acord cu acest proverb și a procedat într-un mod profesionist.

Am convingerea că acest exemplu poate fi urmat și de alte autorități, atunci când este vorba despre soarta pacienților și mai ales a copiilor, care ajung în spitale, nu pentru a căpăta alte traume, ci pentru a-și trata problemele medicale, prin grija și asistența personalului de specialitate.

    Eleonora-Carmen Hărău - prezentarea soluției de dezvoltare a județului Hunedoara, implicarea tuturor organismelor locale;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Scăderea natalității a devenit în ultimii ani o mare problemă a societății românești. Cauze economice, sociale, culturale, la care se adaugă indeciziile și uneori nepăsarea autorităților, plasarea acestui subiect pe ordinea de zi a priorităților la coadă și chiar abandonarea lui în favoarea altora, au dat amploare negativă acestui fenomen, cu efecte nefaste pentru viitor.

Și dacă tot vorbim de viitor, prima consecință majoră este scăderea numărului de elevi, de la an la an, într-un ritm îngrijorător. Din acest punct de vedere, județul Hunedoara este într-o situație dramatică, pe care nu o pot ignora în calitate de deputat ales într-un colegiu al acestui județ.

Potrivit filialei locale a Coaliției 52, o organizație care reunește pe plan național și local asociații profesionale, reprezentanți ai societății civile și ai sindicatelor, cu scopul de a promova teme de interes în dezbaterea publică, numărul elevilor din județul Hunedoara va scădea cu 42% până în anul 2025. Imaginea de azi a comunității hunedorene oferă răspunsul la întrebarea cine-i de vină și indică cauzele, dacă ne întrebăm cum s-a ajuns aici.

Fosta industrie puternic dezvoltată înainte de 1989 în județul nostru nu mai există, iar locurile de muncă sunt la mare căutare. Mediul privat și-a făcut loc cu greu pentru a absorbi forța de muncă, oamenii de afaceri cu potențial nu au primit suficient sprijin în acest sens, iar cei care au reușit să creeze noi slujbe au făcut-o pe propriile picioare, înfruntând birocrația și controalele unui stat destul de ostil.

Potențialul turistic nu a fost întreținut și valorificat, iar perspectivele tinerilor hunedoreni, de a se angaja, de a se afirma, de a-și întemeia o familie și de nu a lua drumurile Occidentului, sunt îngustate și reduse, așa cum se întâmplă și în alte zone ale României anului 2013. De aici - scăderea natalității, de aici - scăderea numărului de elevi, de aici - abandon școlar și multe altele.

Mai mult decât atât, pe fondul reformelor fără fond și al deciziilor defectuoase ale foștilor guvernanți privind sistemul de învățământ, doar 17,76 % dintre absolvenții de liceu hunedoreni care s-au înscris la testele recente de simulare a bacalaureatului au reușit să obțină medii de trecere la examen, iar în nouă dintre licee gradul de promovabilitate a fost egal cu zero. Ca atare, problemele noastre locale, ale tinerilor noștri, nu mai suferă amânare.

Am urmărit un interes implicarea reprezentanților filialei județene a Coaliției 52 și cred, ca și ei, că a venit vremea să punem capăt situației descrise, a venit timpul să o înscriem între prioritățile noastre, ale celor de pe plan local, reprezentanți ai executivului, ai legislativului, în colaborare și dialog cu aleșii locali, cu organizațiile neguvernamentale, cu mediul de afaceri.

În acest context, sunt dispusă să particip la un efort comun pe plan local și, totodată, intenționez să implic și să aduc la aceeași masă de discuții reprezentanți ai administrației centrale, pentru ca împreună să identificăm o strategie de dezvoltare a județului nostru, cu politici care au în centrul lor în primul rând ideea de familie: copii, părinți, locuri de muncă, spații de joacă, condiții decente în grădinițe și școli, centre de recreere și grijă pentru cei vârstnici.

    Ion Eparu - declarație politică: Fiecare zi care trece fără să ne preocupăm de modificarea Legii educației este o pierdere;

Domnul Ion Eparu:

"Fiecare zi care trece fără să ne preocupăm de modificarea Legii educației este o pierdere"

Constat cu dezamăgire, în primul rând în calitate de profesor universitar și apoi de parlamentar, că actuala Lege a educației prezintă importante deficiențe, peste care nu vom putea trece decât printr-o viziune unitară, corectă și echilibrată și nu în ultimul rând, prin voința politică necesară pentru a aduce schimbări consistente asupra sistemului de învățământ românesc.

Consider că există multe prevederi în această lege care ar trebui modificate de urgență. Nu propun să bulversăm copiii, părinții și profesorii într-o măsură mai mare decât s-a întâmplat deja, dar cred că se impune o formulă care să aducă un plus de calitate. Din experiențele anilor trecuți, observăm o promovabilitate din ce în ce mai scăzută la examenele importante, și mă refer aici la evaluarea națională și bacalaureat. Un exemplu concret îl reprezintă rezultatele recente dezastruoase ale simulărilor la nivel național.

Adoptarea unor măsuri eficiente, în concordantă cu tehnologia avansată, dar și cu cerințele economice actuale, nu reprezintă un act facil, ci necesită timp și o evaluare atentă a nevoilor celor implicați.

Sistemul educației naționale este înscris, în momentul de față, pe traiectoria unui cerc vicios extrem de neproductivă. Imediat după anii ‘90, deși, în ansamblul său, societatea a acceptat axioma că sistemul de educație este o prioritate națională, în marea lor majoritate, guvernele, ca de altfel și legislativul, au lăsat la periferia preocupărilor acest domeniu al vieții sociale. S-au propus, s-au introdus și au produs efecte măsuri care, însă, nu au reușit să rezolve nici pe departe problemele de fond ale sistemului de educație. De fiecare dată, măsurile gândite au vizat doar o parte a actorilor sistemului (fie doar elevii și studenții, fie dotările, fie cadrele didactice), astfel încât niciodată măsurile nu au tratat sistemul unitar.

Grav este că, de-a lungul timpului, atât în Parlament, cât și în funcții guvernamentale, mergând până la funcția de prim-ministru, au fost oameni din sistemul de învățământ, dascăli. Dezinteresul societății față de meseria de dascăl a mers până acolo încât aceștia, dascălii, merg cu pantofii găuriți în talpă, nu din neglijență, ca unii dintre înalții funcționari europeni care dictează asupra viitorului nostru, ci pur și simplu pentru că acesta este nivelul lor de viață.

Provocarea principală în aceste condiții o reprezintă corelarea interesului cadrelor didactice cu a țintelor pe care le urmărește sistemul în ceea ce privește beneficiarii.

Sistemul de învățământ românesc s-a bazat în ultimii ani pe acumularea masivă de informații, și nu pe formarea profesională a tinerilor. Asistăm la crearea unor generații de tineri dezorientați, nepregătiți din cauza excesului de informații și lipsei de organizare a metodelor de asimilare. Ceea ce vedem acum sunt rezultatele, nu cauzele. Avem nevoie să instruim tinerii în așa manieră încât aceștia să își găsească ușor loc în societate și pe piața muncii din România. Din nefericire, sistemul de învățământ actual nu oferă tinerilor posibilitatea integrării acum și aici, fenomen care a dus la o migrare masivă a tinerilor competenți în afara granițelor țării.

A venit timpul ca această tripletă, beneficiarii-baza materială-cadrele didactice, să fie privită ca un tot unitar a cărui evoluție să se desfășoare simultan.

De aceea, consider că orice zi pe care o pierdem dezbătând diverse alte teme și nu ne propunem să modificăm Legea nr. 1/2011 ce reglementează în momentul de față activitatea din domeniul educației, este o pierdere pentru elevi, pentru profesori, pentru viitorul acestei țări.

    Scarlat Iriza - declarație politică: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil;

Domnul Scarlat Iriza:

"România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil"

Aș dori să încep această declarație politică prin citarea articolului numărul unu din Constituția României: "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil".

Tema intervenției mele de astăzi este reprezentată de arborarea steagului secuiesc pe Parlamentul Ungariei. În calitate de deputat în Parlamentul României, dezaprob atitudinile xenofobe, din oricare parte ar veni ele, nedorind escaladarea conflictului care deja mocnește între țara noastră și Ungaria, însă nici nu consider că un astfel de eveniment ar trebui trecut cu vederea de către autoritățile române.

De-a lungul timpului, numeroase izvoare istorice, printre care și Gesta Hungarorum, au demonstrat faptul că Transilvania a fost și va fi întotdeauna pământ românesc, lucru statuat prin tratate internaționale la care Ungaria este semnatară. Am făcut această precizare pentru a clarifica încă de la început apartenența acestui teritoriu la România.

Revenind la tema declarației, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Nemeth Zsolt, afirma la începutul lunii februarie că maghiarii din Transilvania sunt supuși unei agresiuni simbolice și, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă arborând steagul Ținutului secuiesc. Ulterior, ambasadorul Ungariei în România, Oszkar Fuzes, declara că nu există un "război al steagurilor" între cele două țări, precizând că articolul unu din Constituția României, la care făceam referire la început, ar trebui schimbat în sensul înlocuirii termenului de "stat național" cu "stat multinațional".

O astfel de atitudine reprezintă o ingerință gravă și nepermisă în treburile interne ale țării noastre, sfidând valorile europene și alimentând totodată o stare conflictuală cu consecințe care ar putea altera grav relațiile dintre cele două țări.

În acest context, arborarea steagului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei, ca "simbol al solidarității naționale", dar și declarațiile complet nefondate ale oficialilor maghiari aduc un afront statului român, acest lucru neputând fi tolerat. Consider că Parlamentul României trebuie să adopte o poziție fermă de dezaprobare a acestor acțiuni, iar instituțiile statului trebuie să uzeze până la epuizare căile diplomatice, în scopul soluționării și detensionării pe cale amiabilă a unui diferend deschis pe o temă anacronică în Europa de azi.

    Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Lazăre, vino afară!;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Lazăre, vino afară!"

Motto: [...] Iisus a strigat cu voce tare: "Lazăre, vino afară!" Mortul a ieșit, cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată cu o maramă. Iisus le-a spus lor: "Dezlegați-l și lăsați-l să meargă".

Câtă asemănare între Sfânta Scriptură și întreprinderile care se realizează acum în ultimul partid portocaliu din România!

PDL este pe ultima sută de metri pentru alegerea unui nou conducător agreat de Cotroceni, care să încerce să resusciteze cadavrul politic al partidului portocalizat, precum a făcut Iisus cu Lazăr. Riscantă întreprindere pentru orice politician veritabil, întrucât oricine știe cât de contaminant poate fi un contact cu un "corp virusat" și ce efecte dezastruoase are acest lucru pentru viitor. Alegerile și referendumul de anul trecut au dovedit din plin validitatea afirmației anterioare!

Gestul oricui - fie Vasile Blaga, Elena Udrea, Monica Macovei ori alt băsist de frunte de a accepta să devină liderul partidului închinător la marinarul eșuat pe dealul Cotrocenilor poate fi interpretat în cel puțin două moduri: ori este o chestiune de ambiție personală - probabil i-o plăcea să îl strige lumea "șefu'" prin partid -, ori este o tentativă de sinucidere politică și nu știe omu' cum să facă. Sincer, mi se pare un gest eroic. Însă este un gest demn de o cauză mai bună, întrucât a resuscita un cadavru care, chiar atunci când era viu, mult rău a făcut la viața sa, nu cred că este o soluție de îmbrățișat de către electoratul care încă își mai numără cucuiele și vânătăile din luptele cu cel devenit de-acum mortul viu de sub scara fără trepte. Iar un partid fără adeziune la electorat nu este viabil. Și sunt din ce în ce mai puțini dornici să fie mințiți frumos sau speriați cu parchetele...

Un alt aspect. Chiar dacă, să zicem, Blaga, ori Udrea, ori Monica Macovei va reuși să facă din PDL partidul ideal, idolul electoratului român, atâta vreme cât la nivel central puterea va rămâne în mâna lui Băsescu, să avem iertare - va fi în situația celui împărat la el acasă, dar niciodată măcar văcarul satului la noi acasă... Deoarece cu o floare nu se face primăvară, iar formațiunea politică închinătoare la poza lui Băsescu hăhăind printre pahare la Cireșica, ori a aceluiași marinar eșuat lovind copiii nu se va schimba într-atât să mai câștige vreodată încrederea poporului ca să revină la guvernare, fie și prin alianță - așa cum promite, total nefundamentat, doar de dragul voturilor Elena Udrea. Numai UDMR-ul, dintre toate formațiunile politice din România, ce nu fuge din calea PDL, pentru că încă îl mai vede ca pe o vacă de muls (în realitate, un cal răpciugos ajuns vacă prin inginerie... financiară), măcar atât timp cât mai stă Băsescu la Cotroceni, și mai poate trage niște avantaje. Nici PP-DD-ul nu moare de dragul PDL, deși au multe legături de sânge, iar lumea îl vede un soi de PD mai... "bâlbâit"...

Cum ar putea Blaga, ori Udrea, să scoată din mintea românilor oportunismul plin de tupeu al celor care au trecut, de-a lungul vremii, pe la cârma PDL și care s-a "scurs" mult timp și în teritoriu? Cum s-ar putea șterge din mintea românilor tabla pe care Ionel Manțog scria planul de a o scoate pe EBA mare parlamentar european, de nu mai contenește acum, drept mulțumire, "doamna Sida", cu denigrarea țării și a neamului românesc? Cum va șterge cineva, indiferent cine ar fi el, toate amintirile negative ale unei puteri portocalii suportate cu multă greutate de noi (aproape) toți? Toate jignirile, toate manifestările de tupeu extrem, toate hoțiile la nivel înalt? Toate presiunile, toate șantajele, toate afronturile aduse omului de rând, toate amenințările cu hăitașii interni din procuratură și DNA, ori cu Barroso, Reding și Van Rompuy? Titanic efort, din fericire însă lipsit de șansa succesului...

M-ar bucura să văd și în România un prim partid reformat - că doar "reformă" e cuvântul favorit, nu?, iar deocamdată este doar deformat - din temelii, și să devină un partid modern, european, demn de secolul XXI. Însă îmi aduc aminte de o replică deloc măgulitoare, dar întemeiată pe multă experiență personală a cuiva venit din străinătate, care a fost zdrobit de sistem: "România! Ce țară frumoasă! Păcat că-i locuită...". Prin similitudine, se poate zice și despre PDL: "Ce partid grozav! Păcat că are membri...".

Căci, ca să închei tot pe același ton religios ca și începutul, "pieirea ta prin tine, Israile"... Cine are urechi de auzit, s-audă!

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică: Solidaritate pentru sănătate;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Solidaritate pentru sănătate"

Aș dori să supun atenției dumneavoastră o problemă de importanță națională. O problemă pentru care nu cred că există vreunul dintre noi ce nu și-a luat măcar un angajament în fața celor pe care îi reprezentăm astăzi, aici, în legislativul României. M-aș referi la problema sănătății.

Este un obiectiv pe care, cu tot respectul, dar aș dori să vă aduc la cunoștință că nu doar ministrul de resort trebuie să îl îndeplinească, și că putem să îi oferim și noi întregul nostru sprijin atât sub această cupolă a Parlamentului, cât mai ales în teritoriu. Pentru că încă nu s-a inventat nici ministrul, nici secretarul de stat care să pătrundă prin locurile pe unde putem intra noi, dacă dorim să facem ceva pentru comunitatea noastră de-acasă. Eu, ca femeie, poate că sunt mai sensibilă la durerile omului de rând, însă e greu să îmi închipui că v-ar lăsa rece faptul că, în caz de Doamne ferește! - calamitate ori accident, care să vi se întâmple personal, ori familiilor dumneavoastră, ori prietenilor apropiați, ori altor persoane dragi, momentele care separă viața de moarte sunt insuficiente ca să mai ajungeți la Viena, ori la Elias sau la Universitar, în timp util. Nu cred că v-ar fi indiferent dacă aveți sau nu, odată ajunși la cel mai apropiat spital, șansa să supraviețuiți și să vă vindecați complet. După cum nu cred că există cineva dintre noi care consideră că este invulnerabil, că lui nu i se poate întâmpla nimic, atâta vreme cât s-a dovedit că o apendicită acută sau o toxiinfecție alimentară se poate întâmpla absolut oricui și, în funcție de toxină, mai ai sau nu timp să ajungi la un spital cu o dotare mai acătării și cu personal mai calificat decât media...

Ce vreau să spun, de fapt? Că ar trebui să dăm o mână de ajutor sistemului medical românesc. Știm cu toții că bugetul pe care l-am votat este absolut insuficient. În schimb, putem să facem altceva ca să ajutăm la bunul mers al activității spitalelor. În primul rând, aș dori să vă reamintesc că s-au închis vreo 70 de spitale și s-au redeschis doar câteva din acestea. Stă în puterea noastră să intervenim și, dacă tot s-a desființat un spital din zona noastră și nu mai există nicio posibilitate să fie redeschis, măcar să intervenim să relocăm inventarul din respectivul spital. Orice poate fi repus în funcțiune, fie că este vorba despre paturi de spital, scaune cu rotile, etuve, truse chirurgicale ori gastroscoape, colonoscoape, cistoscoape și orice altceva care, rămas nefolosit, aglomerează alte spitale, din alte zone, mai depărtate de domiciliul bolnavilor. Ce este mai util: să repunem în funcțiune un colonoscop care zace într-un colț de spital închis, ori să trimitem grămezi de bolnavi la Cluj, Târgu Mureș, Timișoara sau București, suplimentând activitatea acestor spitale universitare pentru un fleac pe care-l putea rezolva, până cu un an în urmă, și un spital dintr-un orășel mai amărât? Pentru că, dacă nu punem umărul și noi să urnim aceste lucruri, cu mentalitatea actuală vom ajunge, exagerez puțin, dar numai pentru a fi mai bine înțeleasă, să trimitem la Elias pe cineva din Oradea ca să i se facă o penicilină!

Și mai e un aspect: aparatură și instrumentar noi-nouțe, de zeci dacă nu chiar de sute de milioane de euro, ruginesc uitate prin tot soiul de magazii, în loc să fie folosite pentru redarea sănătății oamenilor. Așa ceva nu mai poate fi numit neglijență, deja este o crimă... Sunt aparate care au nevoie doar de o cameră unde să fie amplasate, însă nu se găsesc bani pentru câteva mii de cărămizi și o sută de saci de ciment. Nu spun că pentru a realiza respectiva încăpere trebuie să dăm bani din buzunarul nostru, dar putem să gândim și să dăm o lege, așa cum există în toate țările civilizate, prin care să încurajăm donațiile, sponsorizările din partea unor firme, asociații și alt fel de organizații, românești ori străine. Putem să asigurăm deductibilități serioase sau să reducem cu procente importante datoriile unor firme care au restanțe uriașe la bugetul asigurărilor de sănătate, dacă acestea participă, de exemplu, la dotarea unităților spitalicești cu aparatură ori instrumentar medical, cu training, cu medicamente sau cu orice altceva care să poată ajuta buna funcționare a unităților din zona în care se află respectiva întreprindere. Când ai de ales între a nu mai recupera vreodată sume uriașe sau a mai recupera, totuși, câte ceva și a folosi în mod eficient sumele respective, ce ar fi de preferat? Dacă sunt unități economice de stat, decât să le ștergem datoriile, mai bine să le oferim facilități de pe urma cărora pot beneficia și oamenii din zonă.

Stă în puterea noastră să ne implicăm în a da o mână de ajutor ministrului Nicolăescu să centralizeze obiectele de inventar care stau nefolosite chiar în unitățile medicale active. Există, din păcate, aparatură care stă degeaba doar din cauză că a plecat o asistentă la pensie sau în străinătate, pentru un salariu mai decent. Cred că aproape toate județele întâmpină această neplăcere. Odată făcută o situație exactă, se pot lua măsurile necesare pentru remedierea acestor probleme, ori pe plan local, ori la nivel central. Zic că trebuie să ne implicăm și noi, întrucât mulți dintre directorii de spitale ori de direcții sanitare sunt instalați recent și au nevoie de o încurajare, să simtă că le suntem aproape, că se pot baza pe ajutorul nostru, până capătă și ei o anumită experiență.

Și un ultim aspect, deloc mai puțin important, să sprijinim promovarea în funcțiile de răspundere a oamenilor ce au într-adevăr o pregătire profesională și o vechime și experiență suficient de mari care să le permită să conducă unitățile sanitare, nu să fie frâne în activitatea lor. Să nu mai acceptăm ca un doctor bun să devină un manager slab, căci câștigul va fi nul, dar pierderea va fi sigur dublă. Un medic excelent nu e obligatoriu și un manager de excepție, indiferent că acest lucru convine sau nu cuiva. Simpla apartenență la un anume partid nu mai este suficientă, iar demagogia se contabilizează, în aceste situații, în numărul de morți și de cazuri de malpraxis.

Altă situație. Cine ar vrea să fie operat de un lipitor de afișe proaspăt absolvent pe motiv de portofel gras și băgat în sala de operație de nașu-său, secretarul de stat? Dar să-i facă același un set de analize înainte de o operație pe cord? Mai degrabă găsim, în comunitate, înțelegere cu un soi de rentă viageră pentru finu' Vasilică ori nepoata Maricica, mai bine le facem un cabinet particular decât să moară oameni din cauza incompetenței promovate în funcții de decizie de importanță deosebită. Sănătatea e o chestiune de competență și responsabilitate, nu de ambiție ori de glorie personală sau de partid - din păcate, avem fiecare dintre noi atâtea cazuri recente în memorie! Căci, poate că azi moare nea Gheorghe, mâine însă ajunge oricare dintre noi pe mâna unui astfel de ambițios, iar atunci va fi prea târziu să îmi mai dați dreptate - tot ce voi mai putea face va fi să vin cu o floare la tristul mormânt...

Cu orice preț, trebuie să începem să gândim cât mai iute un set de legi, iar acest lucru nu este exclusiv apanajul Comisiei de sănătate, oricare dintre noi poate avea o inițiativă legislativă care să ducă, atât cât se poate de repede, la îmbunătățirea sensibilă a activității medicale în țară și să găsim soluții să oprim hemoragia de cadre medicale către țări ce acordă o atenție mai mare acestui domeniu atât de important. Vă asigur că zeci de mii de pacienți cu drept de vot vă vor fi recunoscători...

    Vasile Popeangă - declarație politică cu titlul Foaie verde și-o cinzeacă/Cine face calu’ vacă?;

Domnul Vasile Popeangă:

"Foaie verde și-o cinzeacă / Cine face calu' - vacă?"

La prima vedere, răspunsul la întrebarea din titlu ar putea da vina pe dezvoltarea științei și tehnicii. Însă, din păcate, la nivelul de dezvoltare a tehnicilor de manipulare genetică din România de azi, vina nu aparține ingineriei genetice, ci manipulărilor și ingineriilor financiare... Dacă însă poate fi vorba aici și de o fericire, putem să avem bucuria că, măcar cu domeniul acesta, am intrat în spațiul Schengen! Suntem la una cu Franța, Olanda, Germania, Elveția, Cehia și alte țări care recurg și ele la aceste tehnici capitaliste de transformare nu a apei în vin, precum făcea Iisus la Cana Galileeii ori, ceva mai aproape de Dâmbovița - Ștefănescu-Bachus, ci de metamorfozare a calului în vacă. Nu știm însă dacă să ne bucurăm sau ba, dar Franța, țara celebrului magician Houdin, s-a înfrățit dându-și mâna cu România, țara celebrei alba-neagra, în scandalul european al nu mai puțin celebrei lasagna cu carne de mihoho. Cum sângele latin apă nu se face, poate ne trezim că mai vin și alte țări la o friptură de cabalină. Dar să nu facem acum din țânțar - armăsar, să nu ne trezim că-l taie și vinde vreun apropiat de-al PDL pe post de vacă Kobe unor cunoscuți...

Acum, nu ar fi mare lucru că în loc de vacă poți găsi un cal pitulat mai ales prin amestecurile de tocătură. Calul este un animal cu o carne foarte curată și sănătoasă, da' nici să sărim calu' nu merge: pe de-o parte, e o diferență de preț între carnea de cal și cea de vită, iar pe de altă parte, e mai mult decât obligatoriu ca omul să știe ce mănâncă și pe ce dă banii. Să ne-nchipuim însă că am vinde carne de porc pe post de carne de oaie în țările musulmane. Ar mai mira pe cineva declanșarea instantanee a jihadului? De-abia atunci am găsi cât de utilă e staționarea americanilor la Deveselu...

De aceea, ar fi bine ca și în România omul să știe exact ce mănâncă, întrucât, chiar dacă nu poate face, teoretic, rău, carnea de cal poate avea și restricții, după cum știm cu toții că există multă lume care nu suportă fizic carnea de oaie, indiferent în ce combinații, fie și doar în pasta de mici. În plus, mai există și varianta ca la abatorizare să fie aduși cai cu probleme serioase de sănătate și, prin lăcomia unora, să ne trezim pe piață cu carne care să îmbolnăvească oamenii. Din păcate, de curând chiar, prin Constanța s-au apucat unii să-și taie până și măgarii și să-i vândă pe post de carne de vită. Și uite-așa ajunge nu doar calul, ci și măgaru' - vacă, de te duci cu gândul la pastrama-trufanda a lui Caragiale...

E rău că nobilele animale, prietene multimilenare ale omului, ajung să fie ucise de dragul unui câștig printr-o escrocherie de doi bani. Românii au introdus în folclorul lor de multă vreme maiestuosul patruped, găsind multe proverbe, zicători și aforisme de la Anton Pann până în zilele noastre, în vorbe de duh gen "stă ca șaua pe vacă". Asta însă nu scuză "alchimia" neguțătorească prin care se fraudează și statul, și consumatorul, ca să nu mai pomenim și de faptul că apelativul "vacă" este sfânt doar prin India, în România până și un catâr fiind tare supărat dacă este etichetat astfel, chiar și după tăiere...

În final, revenind într-un registru serios, după scandalul european al calului devenit vită prin lasagna, ne-am trezit cu propriul scandal în acest sens și pe meleagurile noastre, parcă făcut special ca să dăm apă la moară detractorilor noștri. Cu ochii minții putem vedea deja cum PDL va acuza România la Comisia Europeană de experimente genetice ilegale și de camuflaj ilegal al unui dobitoc, că umblăm cu calu' vopsit - pardon, reetichetat, deci jos USL, trăiască Băsescu - rex, Udrea - președinte, hai Rapidu' și alte asemenea subiecte favorite. Am intrat până și în gura celor de la Top Gear, care au luat în râs mașinile românești de 90 de vaci-putere, deși, în cazul lor, am putea spune chiar că asta e o promovare mai bună decât frunza doamnei Udrea.

O coincidență curioasă: în scandalul intern al metamorfozării calului în vacă, ministrul Daniel Constantin apela la ANSVSA, iar cineva din familia președintelui ANSVSA este el însuși nu producător de cai-putere, ci producător de carne de cal. Cum oare ar putea o televiziune olandeză, de exemplu, să interpreteze acest lucru și care ar putea fi ecourile în cercurile interesate ale PPE-ului? Să dea Dumnezeu să nu aflăm niciodată...

    Neculai Rățoi - despre Ecouri internaționale la abuzurile DNA;

Domnul Neculai Rățoi:

"Ecouri internaționale la abuzurile DNA"

O plăcută surpriză a avut loc duminica trecută când baroneasa Emma Nicholson a venit din proprie inițiativă să-l viziteze pe Adrian Năstase la Jilava. Fostul raportor al Uniunii Europene pentru România între 2000 și 2004, o adevărată "doamnă de fier" a acelor vremuri, a discutat cu fostul premier român despre situația sa și modul în care s-a ajuns aici. Căci ceea ce i se-ntâmplă lui Adrian Năstase i-a adus acestuia nu doar simpatia poporului român, ci, după cum se vede, au început să-și arate simpatia pe față, inclusiv oameni cu greutate de peste hotare.

Este un lucru absolut firesc ca unele cercuri europene și democratice să se intereseze de situația lui Adrian Năstase, care a fost una dintre marile personalități europene în perioada postrevoluționară. Este o personalitate atât pe planul relațiilor externe pe care le-a realizat în favoarea României, cât și prin ținuta sa de universitar specialist în dreptul internațional. Evident, nu se putea ca desfășurarea procesului unei astfel de personalități, maniera în care acesta este deținut în continuare în executarea unei pedepse de mult expirată impresionează oficialitățile europene care l-au cunoscut și l-au apreciat. Iar baroneasa, nefiind procuror DNA, și-a permis chiar să aprecieze la adevărata valoare scrierile ultimului deținut politic din România, plecând după o oră, însoțită de niște cărți scrise de acesta în detenție.

Reamintim că, deși printre atâția judecători cu nașu-n suflet s-a găsit și unul care-și respectă meseria, hotărând aplicarea corectă a legii, nu după interpretarea băsistă, deci și eliberarea lui Adrian Năstase, considerând că acesta și-a ispășit pedeapsa, trebuia să se găsească cineva care să o mai încalce încă o dată. Căci tărăgănarea intenționată a recursului nu poate spune cineva că slujește dreptății și cu atât mai puțin justiției. Din păcate, cu actualii procurori și destui dintre judecători, justiția se îndepărtează tot mai mult de noțiunea de dreptate, mergând tot mai mult pe o cale greșită a interpretării legii, pe abuzuri, pe un soi neînțeles de vendetă a procurorilor contra celor pe care îi "procesează".

S-a ajuns până acolo încât procurorii DNA care se luptă cu cazul lui Adrian Năstase, dovediți anterior ca fiind superexperți în anatomie patologică și probleme cardio-logice la momentul tentativei de sinucidere, acum au devenit subit superexperți și în critica literară de specialitate juridică. Ce va mai urma? Ca în cauzele economice să spună procurorii dacă este sau nu prejudiciu și cât este acesta? Căci precedentul există: dosarul Flota, unde s-a concluzionat de către "apărătorii statului" - procurorii - că dacă au dispărut vasele comerciale ale statului, a fost foarte bine pentru statul român!

Asta ne amintește cum era pe vremea când PDL înjumătățea veniturile bugetarilor și zicea că e bine, că, per ansamblu, în compensare, se dublează taxele și impozitele! După cum pe aceiași "apărători ai statului" îi interesa o executare cu forța a lui Adrian Năstase, nu o recuperare a unui nedovedit prejudiciu, căci ei doreau circ, umilirea lui Năstase în fața camerelor de luat vederi, voiau să-l știe pe dușmanul lui Băsescu la pământ, linșat juridic, călcat în picioare. Ce probă mai bună de demonstrare a relei-voințe? Din păcate, procurorii DNA uită că, măcar teoretic, sunt în slujba poporului, și nu a abuzului. Nici poporul și nici dreptatea nu sunt bine slujite de astfel de procurori, prin astfel de metode care au călcat de mult timp limita teritorială a abuzului și a implicării partizane.

Un simulacru de proces politic, cu aproape 1000 de martori ce n-au mărturisit nimic, care, în urma expertizei, a dovedit că n-a prejudiciat pe nimeni cu nimic, s-a terminat cu băgarea lui Năstase la închisoare și menținerea lui acolo chiar și fără vreo singură dovadă serioasă, doar împotriva legii și logicii. Dar ce mai contează legea și logica atâta vreme cât e Zeus-Băsescu patron peste justiția românească? Cred că nicicând "oarba" nu s-a simțit mai siluită ca în ultimii ani, de când și-a pus marinelu' "sectanții" în posturile-cheie din justiție. Rămâne singura speranță în revoluția magistraților, întrucât justiția nu poate fi curățată decât din interior.

Însă ne rămâne și nouă, parlamentarilor, datoria ca, dacă tot se schimbă Constituția, să avem grijă să-i readucem cu picioarele pe pământ pe toți acei ce se cred dumnezei, schimbând legislația, altfel în loc de blocuri o să construim lagăre, că închisorile nu mai sunt de mult suficiente...

    Ioan Sorin Roman - declarație politică: Plata retroactivă a impozitului pe arendă, o problemă mult mai gravă decât în aparență;

Domnul Ioan Sorin Roman:

"Plata retroactivă a impozitului pe arendă, o problemă mult mai gravă decât în aparență"

Vă aduc în atenție o problemă pe care au ridicat-o fermierii din colegiul pe care-l reprezint. Subiectul acestei declarații politice a făcut obiectul unei interpelări pe care i-am adresat-o domnului vicepremier, domnul ministru de finanțe Daniel Chițoiu.

Este vorba despre OUG nr. 125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, acte normative ce reglementează plata arendei și a impozitării acesteia. Dacă în ansamblu prevederile legii sunt bune, fiind normală o impozitare a arendei, aplicarea acestor prevederi și asupra anilor anteriori, având deci caracter retroactiv, lovește grav în arendașii de bună-credință. Practic cei care au contracte de arendă înregistrate și care au lucrat cu bună-credință sunt acum în situația de a plăti sume ce le pot afecta serios stabilitatea financiară, în vreme ce acei "fermieri" care au încercat acapararea unor suprafețe de teren eludând legea nu au acum niciun fel de obligații.

Mesajul celor pe care-i reprezint și a căror idee o susțin este ca actele normative specificate să nu aibă caracter retroactiv, ci să fie aplicate de la data promulgării, deoarece în acest fel le vom permite și fermierilor să se dezvolte, iar bugetul de stat ar avea de câștigat în perspectivă.

    Cornel Itu - o avertizare: Revistele literare, în pericol;

Domnul Cornel Itu:

"Revistele literare, în pericol"

Publicațiile cu tradiție, în care au debutat scriitori importanți și s-au publicat cele mai valoroase scrieri ale acestora, sunt în situația de a fi desființate din cauza lipsei de fonduri. Mă refer la revistele clujene ale Uniunii Scriitorilor din România: "Steaua" și "Apostrof", la "Convorbiri Literare" de la Iași, "Ramuri" din Craiova sau "Viața Românească" din București.

Situația financiară nesigură a revistelor de cultură nu este nouă, ea a devenit și devine acută cu fiecare zi care trece. Fiecare publicație s-a descurcat de-a lungul timpului prin eforturi proprii, cu sprijin de la stat și cu sponsorizări. Din păcate, acum toate aceste posibilități s-au epuizat, inclusiv vechile surse, precum închirierea Cazinoului și astfel închiderea revistelor apare ca un eveniment bun de consumat în presă.

În realitate, problema este mult mai gravă și este momentul în care ne dăm seama că numai o populație normal educată se va îndepărta de tabloid și de manea, ne dăm seama de rolul și importanța revistelor de cultură într-o societate normală.

Urmare a acestei situații, scriitorii români s-au adresat primului-ministru într-o scrisoare deschisă, solicitând sprijin guvernamental pentru ca publicațiile să poată exista în continuare.

Personal consider că există soluții și printr-o strategie bine pusă la punct și gândită de către Ministerul Culturii împreună cu Uniunea Scriitorilor, cu alte personalități și instituții culturale și cu sprijin din partea Guvernului, revistele culturale pot fi salvate.

Potrivit afirmației doamnei Marta Petreu, redactor-șef al revistei clujene "Apostrof'": "o țară trebuie să-și finanțeze cultura, dar să nu influențeze facerea ei" și mai ales este inadmisibil să se întrerupă apariția revistelor culturale, având în vedere că o astfel de situație s-a petrecut numai în perioadele celor două războaie mondiale.

    Cornel Itu - declarație politică dedicată Festivalului Olimpic al Tineretului European - România 2013;

Domnul Cornel Itu:

"Festivalul Olimpic al Tineretului European - România 2013"

Declarația politică de astăzi având ca obiect Festivalul Olimpic al Tineretului European îmi umple sufletul de bucurie. Este pentru prima dată când România a avut onoarea de a găzdui o olimpiadă internațională.

Festivalurile Europene Olimpice pentru Tineret, fie ele de vară sau de iarnă, sunt evenimente de excepție, organizate vara și iarna în două cicluri, pentru tineri cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.

La începutul anilor 1990, Jacques Rogge, actualul președinte al Comitetului Olimpic Internațional, a devenit autorul și fondatorul merituos al Jocurilor Olimpice pentru Tineret. Olimpiada "mică" a Sporturilor de vară a avut premiera la Bruxelles, în anul 1991, cea a sporturilor de iarnă a urmat doi ani mai târziu, în Aosta - sub vechiul nume: EYOD (Zilele olimpice europene ale tinerilor).

Potrivit convingerilor Domniei Sale, "Acest festival oferă tinerilor sportivi europeni cu motivație mare o oportunitate fantastică de a-și lua avânt în carieră".

Pentru acest eveniment important, România a făcut eforturi pentru crearea bazei materiale la nivelul cerințelor internaționale, bucurându-se totodată de cofinanțare din partea Uniunii Europene.

Baza materială creată va trece ulterior în posesia Primăriei Brașov și va fi la dispoziția tineretului și iubitorilor sporturilor de iarnă din țara noastră, și nu numai.

Pentru noi, românii, organizarea și găzduirea acestui mare eveniment sportiv nu este puțin lucru, având în vedere larga participare a celor aproximativ 1.450 de sportivi și oficiali din peste 45 de țări. După cum nu este puțin lucru să se intoneze Balada lui Ciprian Porumbescu ca imn al Olimpiadei, expresie a mândriei de-a fi român și de-a putea dărui oaspeților nu numai ospitalitate românească, ci și un strop din cultura neamului nostru.

Potrivit declarațiilor președintelui Comitetului Olimpic European, Patrick Hickey, și a Președintelui COSR, Octavian Morariu, competiția s-a desfășurat în condiții ireproșabile, atât sportivii, antrenorii, cât și experții prezenți fiind mulțumiți de infrastructură, de atmosfera plină de sportivitate, astfel încât putem spune că festivalul a fost o reușită.

Îmi exprim speranța că buna pregătire a evenimentului, grija pentru desfășurarea lui exemplară, a adus o contribuție importantă la afirmarea noastră nu numai în plan sportiv, ci și ca un popor parte a concertului popoarelor europene.

Se cuvine să adresez felicitări organizatorilor și mulțumiri sportivilor participanți.

    Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Să salvăm istoria Iașiului!;

Domnul Vasile Mocanu:

"Să salvăm istoria Iașiului!"

Una dintre cele mai reprezentative case ale Iașiului vechi este vandalizată sistematic de câteva săptămâni. Deși aflată pe lista monumentelor istorice, clădirea Moruzi din Copou a ajuns la dispoziția hoților. A cui e vina?

Culmea este că reprezentanții Direcției de Cultură din Iași sunt târâți prin sălile de judecată, chiar de către proprietarii casei, care vor declasarea clădirii din lista monumentelor istorice, precum și anularea actelor administrative care au stat la baza includerii în lista respectivă. Procesul a fost înregistrat în decembrie 2012 la Curtea de Apel București și imediat după aceea hoarde de huligani au început să distrugă monumentul.

Ceva miroase urât în această poveste și de data aceasta nu administrația locală este vinovată de neimplicare, dimpotrivă, oficialii din Iași fac eforturi disperate pentru a salva monumentul, dar se pare că este deja prea târziu pentru această parte de istorie a Iașiului. Deși legea spune clar că și proprietarii pot fi trași la răspundere, inclusiv în cazul demolării unui monument istoric, rareori am auzit de sancțiuni în astfel de cazuri.

Casa Moruzi este monument istoric din 1992, iar urmașii vechilor proprietari au redobândit-o în 2007. Familia Moruzi, una dintre cele mai importante ale României, a fost formată din domnitori, oameni politici, medici și militari.

Eu cred că a venit vremea să-i sancționăm drastic pe cei care distrug istoria, mult prea des chiar propria lor istorie.

    Iacob Pușcaș - declarație politică: Unde au dispărut soluțiile din campania electorală?;

Domnul Iacob Pușcaș:

"Unde au dispărut soluțiile din campania electorală?"

Nici nu am început bine perioada, desigur, anevoioasă a guvernării țării, chiar dacă abia după ce trec aproximativ șase luni ne putem face o imagine mai completă despre calitatea relației dintre guvernanți și guvernați, că sunt deja semnale la nivelul declarațiilor - de exemplu, prim-ministrul Victor Ponta, șeful Executivului - că puterea nu are soluții (în contextul dezbaterilor politice despre buget) și ne pretinde nouă, legislativului, în general, dar eu mă refer în special la cei care suntem în opoziție, de fapt aceia neluați în calcul când s-a format Guvernul, adică noi să-i oferim soluțiile, cum se zice, "pe tavă".

De fapt, ca să zic așa, culmea sfidării față de noi (a celor încă aflați pe banca opoziției parlamentare, pregătiți însă pentru guvernare în viitorul apropiat) s-a produs când nu ni s-a acceptat niciun amendament din cele peste zece mii, în situația în care bugetul a trecut, l-ați votat fără emoții, cei din majoritate, demonstrând inflexibilitate politică în a dialoga cu noi, minoritarii.

Atitudinea aceasta de inflexibilitate în actul de guvernare, nedemocratică și autoritară, mă face să fiu rezervat în ce privește faptul că populația României ar avea în față un program politic autentic al reprezentanților puterii, că se întrevede o rezolvare serioasă a problemelor naționale, că majorările salariale și de pensii ar însemna o îmbunătățire a vieții cotidiene a românilor - toate pe fondul unei mascate campanii electorale pentru viitoarele alegeri prezidențiale și europarlamentare. Că inițiativele de până acum au eficiență în formă, dar nu pe fond, dublate fiind de interese politice mai de toată lumea înțelese, reiese atât din Legea pensiilor, prin care le dați oamenilor cu o mână, dar le luați cu alta (ce folos că la o pensie de 400 de lei majorarea este de 16 lei și îi urmează 10 lei coplata în unitățile spitalicești), cât și din faptul că județul Sibiu ocupă aproape ultimul loc la împărțirea banilor din bugetul de stat, în vreme ce Teleormanul domnului Dragnea are alocat de trei ori mai mult.

În concluzie, înțelegând impasul puterii de a găsi soluții pentru ca românii să aibă cu adevărat o existență decentă, vă rog cu respect să vă aduceți aminte și să împliniți promisiunile făcute în campania electorală, ca oamenii să aibă un loc de muncă, dar și la prioritatea următoarelor soluții necesare:

-intensificarea în ritm de urgență națională a accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea economică, nu pentru mofturi ca: patinoare, piste de biciclete și telegondole;

-oprirea "robinetului" cheltuielilor aiurea din banul public;

- sancționarea fermă în justiție a evaziunii fiscale și a economiei subterane;

- eliminarea șpăgilor din orice fel de contracte etc.

Și dacă vedem că soluții totuși există, dar în schimb nu există responsabilitate și curaj în guvernare, atunci suferința nu este a dumneavoastră, a majoritarilor, care se pare că nu vedeți nicio incompatibilitate între pretenția de a conduce o țară și a nu avea soluții necesare pentru acest demers, ci este a poporului, în ansamblul lui, ai cărui conducători se prefac a nu înțelege nici trecutul, nici prezentul, nici viitorul.

    Maria Dragomir - argumentarea îmbunătățirii legislației din agricultură;

Doamna Maria Dragomir:

Conform Ordonanței de Guvern nr. 8 din 23.01.2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, fermierii care dețin peste un anumit număr de animale, diferențiat, de la caz la caz, și peste o anumită suprafață de teren cultivată (de pildă, în cazul cerealelor, este vorba de peste 2 ha), vor trebui să plătească impozit la stat în funcție de o normă de venit, stabilită de Ministerul Finanțelor pentru fiecare categorie în parte.

Ca specialist în agricultură doresc să aduc câteva argumente care arată că reglementările prevăzute pot fi îmbunătățite înainte ca acestea să devină lege prin votul Parlamentului.

De pildă, prin ordonanța mai sus menționată, se poate ajunge la o dublă și chiar la o triplă impozitare. Astfel, fermierul care crește un număr mai mare de bovine pentru carne și produse din carne, să zicem că are 10-20, poate avea nevoie de o suprafață de peste 2 ha pe care să o cultive pentru a asigura hrana animalelor sale. El nu obține profit de pe urma culturilor respective, însă i se calculează impozit raportat la norma de venit aferentă acelor culturi. Așadar, el va fi impozitat o dată pentru că are peste două bovine, dar i se va percepe impozit și pentru că are un teren cultivat mai mare de 2 ha. În plus, probabil că apare și o a treia impozitare, pentru că dacă își procesează produsele, va mai plăti și impozit pe produsul finit.

Totodată, doresc să trag un semnal de alarmă asupra altor efecte perverse ale acestui act normativ. Astfel, impozitarea veniturilor în agricultură va conduce la accelerarea vânzării terenurilor micilor producători care se vor teme că nu-și vor putea acoperi costurile către marile exploatații controlate de străini și la prețuri tot mai mici.

Stabilirea pragului de impozitare de la două hectare în sus, adică impozitarea agriculturii de subzistență, este o măsură nerealistă pentru că în România nu se poate obține un venit constant de pe suprafețe mai mici de 10-20 de hectare. Susțin că modalitatea de calcul a normei de venit anual nu ține cont de realitățile economice și că agricultorii români, în special micii producători, care deja primesc subvenții de patru ori mai mici decât cei occidentali, vor fi puternic afectați de acest impozit și vor fi nevoiți să vândă pur si simplu terenurile pentru că deja vor cheltui mai mult decât vor produce. Fermierii mici, cei neorganizați, vor fi nevoiți să vândă pentru că nu au cu ce să facă agricultură. În mod sigur, după impozitarea agriculturilor se vor vinde și mai multe terenuri la prețuri mult mai mici decât până acum.

Se pare însă că guvernanții nu par deloc interesați de faptul că terenurile ajung pe mâna străinilor. Aceștia motivează că statul nu poate să intervină, că e vorba de piață, dar, spun eu, statul trebuie să intervină legislativ.

Pe de altă parte, cred că impozitarea fermierilor va conduce la o fărâmițare și mai mare a exploatațiilor, pentru că agricultorii vor fi tentați să înstrăineze o parte dintre terenuri, în special către membrii aceleiași familii, pentru a nu depăși pragul de impozitare de două hectare.

Mai mult, modalitatea în care a fost stabilită norma de venit anual este nerealistă și neprofesionistă. Nu știu dacă la norma de venit anual se va ține cont de grupele de productivitate. Nu se poate calcula o medie pe regiuni. Apoi, un tip de sol este foarte bun, altul slab, deci nu se poate calcula o productivitate medie. Pe de alta parte, poți să ai un an foarte bun, cu o recoltă bună, iar anul următor să fie unul prost de nu îți mai scoți nici cheltuielile.

Provin din județul Călărași, iubesc pământul, iubesc roadele lui și îi susțin pe oamenii acestui județ care trăiesc mai ales din agricultură. Ordonanța de Guvern nr. 8, dacă nu va fi modificată în Parlament, va duce la moartea micilor producători rurali, va duce la dispariția agriculturii de subzistență.

    Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică: PDL a tratat cu indiferență un proiect care ar fi însemnat plasarea județului Dâmbovița în topul priorităților de investiții;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"PDL a tratat cu indiferență un proiect care ar fi însemnat plasarea județului Dâmbovița în topul priorităților de investiții"

În urmă cu puține zile, am abordat, în cadrul unei conferințe de presă, subiectul Rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și implicațiile ce decurg din extinderea acestei rețele pe teritoriul României. Pentru o corectă și fundamentată informare a opiniei publice insist pe sublinierea unor aspecte care țin de absența județului Dâmbovița, a municipiului Târgoviște de pe harta rutelor europene.

În primăvara anului 2012, în contextul revizuirii liniilor directoare TEN-T, România și-a extins rețeaua cu 4 noi trasee. Totul se întâmpla în mandatul Guvernului PDL, al premierului Mihai-Răzvan Ungureanu, titularul Ministerului Transporturilor fiind Alexandru Nazare (PDL). În contextul de atunci, a rămas cunoscut scandalul creat de fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tise (PDL), care i-a cerut demisia colegului Nazare pentru că "și-a permis" să lase Clujul în afara TEN-T.

Cel puțin o astfel de reacție mi-ar fi plăcut să aud din partea celor care la momentul respectiv conduceau politic și administrativ județul Dâmbovița. Din păcate, a lipsit orice gest de indignare, protest sau nemulțumire (fie ea și la nivel declarativ) față de neincluderea județului, a municipiului Târgoviște ca punct esențial în rețeaua de transport european. Să fim prezenți pe această hartă ar fi însemnat alocarea cu prioritate a fondurilor destinate investițiilor pe zona de drumuri naționale.

I-am auzit în sute de ocazii pe liderii PDL, aflați atunci la conducerea administrației dâmbovițene, lăudându-se zgomotos că au știut să atragă de partea județului sprijin guvernamental. Numai că, vedem acum, inteligența administrativă depășește planul îngust al pompării fondurilor pe o perioadă scurtă de timp.

Din nefericire, constatarea onestă la care suntem obligați astăzi este aceea că PDL a tratat cu indiferență un proiect pe termen lung, care ar fi însemnat plasarea județului în topul priorităților de investiții. Conștientă sau nu, dintr-un interes meschin sau pur și simplu din crasă incompetență, abordarea nu poate fi bănuită decât de iresponsabilitate majoră.

Suntem obligați să încercăm astăzi să schimbăm această realitate, pentru elementarul argument că indiferența cu care PDL a tratat lucrurile nu poate constitui un model de reală dezvoltare pentru viitor.

    Adrian George Scutaru - declarație politică: Guvernul USl a făcut primul gest concret pentru armată.

Domnul Adrian-George Scutaru:

"Guvernul USL a făcut primul gest concret pentru armată"

La ultima ședință a CSAT, din data de 5 februarie a.c, s-a adoptat Planul multianual de restabilire a capacității de luptă a Armatei României.

De-a lungul anilor, CSAT a avizat diverse planuri de înzestrare a armatei, însă singurul element concret a fost reducerea constantă a sumelor alocate MApN. An de an, capacitatea armatei de a-și îndeplini misiunile a scăzut, fapt ce se vede în fondurile alocate pentru mentenanță, pentru orele de zbor ale piloților sau pentru dotare. Toate aceste adevăruri crude le regăsim în bugetele MApN din ultimii ani. Este o diferență enormă între resurse și declarații, între fondurile alocate și obligațiile asumate. Deși trecem printr-o situație economică și financiară delicată, cred cu tărie că securitatea națională joacă un rol foarte important în societatea în care trăim, având în vedere riscurile și provocările de securitate la care România și NATO trebuie să facă față.

La nivelul Guvernului s-a adoptat Programul multianual de redare a capacității de luptă a armatei, document ce prevede alocări suplimentare anuale de 0,3% din PIB de la bugetul de stat și din fondurile proprii realizate de MApN, astfel încât fondurile acestui minister să se apropie în patru ani de pragul de 2% din PIB. Totodată, în acest an se va începe programul de înzestrare cu avioane multirol, după încheierea negocierilor cu Portugalia, program vital pentru aviația militară română și, implicit, pentru protejarea spațiului aerian.

Este un gest concret pe care actualul Guvern USL îl face față de armată și sper ca în 2016 să vedem și rezultatele concrete ale determinării manifestate de fostul ministru Corneliu Dobrițoiu și de actualul ministru Mircea Dușa. În acest fel, putem demonstra noi, clasa politică, că dincolo de retorică, armata contează cu adevărat, că respectul față de militari, față de sacrificiul lor înseamnă și alocarea unor resurse care să le facă activitatea mai sigură.

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

După pauză

     

(După pauză, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Avem o prezență zdrobitoare în această dimineață în sală.

Bună dimineața!

O să rog liderii grupurilor politice parlamentare să-și invite colegii în sală.

231 prezenți, 181 absenți, din care 20 sunt la alte acțiuni parlamentare.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de azi ale Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul de 412 parlamentari și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 231 de deputați, 181 sunt absenți, 20 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul este îndeplinit.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni și marți. Ieri am avut o ședință mai complicată și n-am mai ținut-o pe cea de luni. Deci, numai marți 26 februarie; programul de lucru pentru perioada 25 februarie-2 martie, inclusiv lista cu mărțișoare pe care trebuie să le dați doamnelor de 1 martie, lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 februarie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Pe procedură, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ați făcut apel la liderii de grup să aducă parlamentarii în sală. N-am să fac nimic în sensul ăsta, pentru că este răspunderea personală a fiecărui deputat în ceea ce privește conduita sa. Este inadmisibil, domnule președinte, că niciodată nu suntem în stare să începem o ședință conform programului anunțat.

Dacă este nevoie, putem iniția o modificare de regulament astfel încât ședința să înceapă în prezența dumneavoastră, a secretarilor și a doi parlamentari, unul de la putere și unul de la opoziție, dar să înceapă la ora 10,00, așa cum este anunțat. Este inacceptabil, și dacă avem pretenția de la alte instituții din țara asta să funcționeze cum trebuie, este normal să dăm un exemplu în acest sens. Vă rog mult de tot, domnule președinte, inițiați pașii necesari să începem așa cum scrie în program.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, sunt de acord cu dumneavoastră. N-aș vrea să comentez de la acest microfon, știți foarte bine prevederile regulamentului contestate la Curtea Constituțională. Suntem singurul Parlament în care n-avem nevoie de cvorum în comisiile permanente, dar avem nevoie de cvorum în plen. În celelalte parlamente e pe dos, ai de nevoie de cvorum în comisia permanentă și e obligativitate, în toate parlamentele cetățeanul poate să urmărească live activitatea din comisie, la noi nu se poate că nu sunt bani, și dacă sunt bani, se revoltă parlamentarii că nu vor să pună cartela, cum a fost în ultimii patru ani. Știți! Am investit în șase comisii și colegii s-au revoltat și au spus "Nu, domnule, nu facem noi cu cartela la comisia permanentă, facem la plen, cu cvorum". În celelalte parlamente, la ora 10... eu de aceea am și așteptat, să strângă cvorumul de ședință, așa cum e scris în Regulamentul Camerei. Îmi pare foarte rău că deși sunt de acord cu dumneavoastră, n-am ce să fac decât să mă supun acestei decizii.

Domnul deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac câteva considerații cu caracter procedural. Înainte de toate, nu suntem în continuarea ședinței pentru că ieri n-a fost decât ședință de plen reunit, deci este prima ședință a Camerei din această săptămână. O să trebuiască să supunem la vot și ordinea de zi și programul Camerei, și dat fiind faptul că probabil veți supune la vot ordinea de zi a Camerei, aș vrea să vă propun două modificări pe care le-am convenit cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare. Aș vrea ca proiectul legislativ aflat pe poziția 7 și care poartă numărul 52/2013, se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012, să fie introdus pe poziția 4 în ordinea de zi. Și, de asemenea, proiectul legislativ 854/2010, aflat pe poziția 26 pe ordinea de zi, care se referă la modificarea Ordonanței nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, să fie trecut pe poziția 5, și la momentul la care vom intra în dezbaterile și în ordinea de zi vom discuta ce facem cu ele.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Aș vrea să vă reamintesc că ședința Camerei Deputaților de astăzi a început cu declarațiile politice. Pe regulament.

Pe procedură, domnul deputat Máté András-Levente.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Aveți să-i reproșați ceva domnului Neacșu?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

E o neînțelegere, domnule președinte, între distinsul meu coleg și mine. Am înțeles că poziția 7 dorește să fie retrimisă în comisie după adoptarea...

 
     

Domnul Marian Neacșu (din bancă):

Le readucem mai înainte pe ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

OK! Atunci revin atunci când discutăm...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

OUG nr.96.

OUG nr.96 se retrimite la comisie, da? A! Le aducem mai în față pe ordinea de zi. Bun.

Intrăm pe proiectul ordinii de zi, așa cum a fost el aprobat de către comitetul liderilor pentru astăzi.

Pe procedură?

Domnul Tinel Gheorghe, pe procedură.

Dați-mi voie să aprob și eu ordinea de zi și programul de lucru.

Deci, la ordinea de zi se face schimbarea: 7 către 4; punctul 26 către punctul 5. Da?

O să vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Cu 152 voturi pentru, nicio abținere, un vot împotrivă, noua ordine de zi a fost aprobată.

Programul de lucru, după cum știți, este aprobat de către lideri și supus Biroului permanent, până la ora 13, plen. Dacă avem un proiect de lege care e important, îl prelungim până la... aproape de 13,30. La 13,30, votul final. O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și informeze colegii cu această chestiune.

Deci, pe locul 4 al ordinii de zi avem punctul 7.

Mergem mai departe.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

detalii vot
 
     

Domnul Victor Paul Dobre (din bancă):

Supuneți la vot și programul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Programul a fost aprobat prin Biroul permanent, la propunerea liderilor grupurilor. Nu se mai supune la vot.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind depunerea de către Grupul parlamentar al PDL a moțiunii simple intitulate Guvernul Ponta - fabrică de șomeri.  

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Subsemnații, deputați ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, menționați în anexa la prezenta moțiune, în temeiul art.112 din Constituția României și ale art.160-166 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintez spre dezbatere și adoptare prezenta moțiune simplă intitulată "Guvernul Ponta - fabrică de șomeri".

Domnule președinte, vă înaintez textul moțiunii și lista de semnături, urmând ca procedural și regulamentar, să stabilim data de dezbatere.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da. Mulțumesc mult.

Am înțeles, moțiune simplă.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 4 /2013). (rămas pentru votul final)  

La punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Articol unic.

Domnul Mircea Dușa, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în locul domnului deputat Sorin Grindeanu. Domnul Sorin Grindeanu demisionează din calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Domnul Eduard Raul Hellvig, Grupul parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru afaceri europene, iar domnul Petre Roman, de la Grupul parlamentar al PNL, de la Comisia de afaceri europene la Comisia pentru politică externă, în calitate de membru.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pe procedură, domnul deputat Petre Roman. La microfon.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu credeam că lucrurile au fost lămurite. Eu mi-am exprimat dorința și a rămas că voi continua să funcționez ca membru în Comisia pentru afaceri europene.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi pare rău, nu este decizia mea, este adresa făcută de către liderul grupurilor parlamentare supusă Biroului permanent.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petre Roman:

Totuși...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Totuși, să fac eu regulamentul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petre Roman:

Oricum...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cum să fac eu regulamentul?

Bun. Merge la votul final. Hotărârea a fost...

Obiecții, comentarii?

Domnul Victor Paul Dobre, ați găsit o soluție pentru regulament?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Rămâne și în Comisia pentru afaceri europene și la Comisia pentru politică externă, pentru că e posibil să fie în două comisii.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule vicelider, posibilitatea e posibilitatea posibilităților. Dar din punct de vedere al liderilor grupurilor parlamentare și al procedurilor parlamentare, liderii grupurilor trebuie să vadă dacă mai aveți și coeficientul. Coeficientul e stabilit în alegerile de pe 9 decembrie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Menținem propunerea și o să facem și corecția cealaltă ulterior.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bineînțeles. Am încredere în dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Merge la votul final proiectul de hotărâre.

La punctul 3 nu avem primit raportul, așa încât mergem mai departe.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 52/2013). (aprobarea cererii retrimiterii la comisie și desfășurarea lucrărilor comisiei în paralel cu plenul)  

La puntul 4. Este poziția 7, cu OUG nr.96.

Domnul deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și le mulțumesc și colegilor mei, lideri de grup, pentru îngăduința de a discuta cu preferință acest proiect legislativ.

Având în vedere că ne aflăm în fața unei ordonanțe de urgență care reglementează activitatea Guvernului pe care-l susține o bună majoritate de aici, am să vă propun reîntoarcerea la comisie a acestui proiect legislativ, întrucât față de ultimul raport mai sunt câteva lucruri care trebuie puse la punct.

De asemenea, am să vă rog, domnule președinte, să propuneți plenului propunerea mea ca în paralel cu lucrările de plen să se desfășoare și lucrările Comisiei pentru administrație publică, comisia de fond, pentru întocmirea unui raport suplimentar, iar acest raport suplimentar să fie întocmit în cursul acestei dimineți, evident, și să fie supus votului final la votul final de la ora 13,30.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mi-ați dat cam multe ordine.

Îmi pare rău, că pe prima pot s-o susțin, pe cea de-a doua nu am cum, că nu depinde de mine, ci de voința membrilor comisiei.

Domnul deputat Máté, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Sunt de acord cu retrimiterea la comisie și am rugămintea la distinsul președinte al Comisiei pentru administrație să nu țină comisie de zi de vineri, când e activitate în teritoriu stabilită prin Biroul permanent, și să facă un raport suplimentar de adoptare fără convocarea Comisiei pentru administrație, pentru că nu e regulamentar și nu e corect față de colegi.

Deci, dacă vă uitați apare raport suplimentar de adoptare pe raportul trimis în plen, cu semnătura președintelui, și data de vot în comisie pe acest raport suplimentar de adoptare, 22.02, care a fost zi de vineri. O dată, raport suplimentar se face doar atunci când este retrimis din plen și doar atunci când Biroul permanent a stabilit activitate în comisie, și nu activitate în teritoriu. Sper că este o greșeală care nu se va repeta, pentru că altfel încălcăm regulamentul și sunt și alte consecințe dacă în 22 se ține comisie fără să fie colegii invitați să dezbată.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu ceea ce a spus domnul deputat, ca să nu mai comentez altceva. Și o să rog stafful tehnic de la Comisia pentru administrație să le explice colegilor care sunt procedurile parlamentare. Documentele trebuie făcute așa cum trebuie. Dacă nu pot, să se consulte cu directorul general pe legislație și numai trebuie să apară astfel de documente, chiar dacă sunt erori materiale, în plenul Camerei Deputaților.

Supun votului propunerea domnului deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD, pentru retrimitere la comisie și comisia să lucreze în paralel cu plenul, să ne aducă raportul până la ora 12, dacă poate.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Cu 171 voturi pentru, 2 abțineri și 3 voturi împotrivă, s-a retrimis la comisie. Comisiile lucrează în paralel cu plenul pentru a face, așa cum a spus domnul Máté, raport suplimentar.

Mergem la următorul punct.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (PL-x 854/2010). (aprobarea cererii retrimiterii la comisie și desfășurarea lucrărilor comisiilor în paralel cu plenul)  

Poziția 26 din ceea ce aveți dumneavoastră. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Domnule deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă propun și pentru acest proiect legislativ aceeași procedură, motivat de faptul că suntem în posesia unei scrisori a Comisiei Europene semnată de prietena României, doamna Viviane Reding, potrivit căreia dacă nu definim, în timpul pe care l-au stabilit, câțiva termeni care țin de discriminare, urmează să înceapă împotriva României procedura de infringement.

Din aceste motive, am să vă propun, domnule președinte, retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ. Este vorba de întocmirea unui raport comun al Comisiei pentru drepturile omului și, respectiv, al Comisiei juridice.

Am să vă rog iarăși să aveți îngăduința să supuneți plenului ca aceste două comisii să lucreze în paralel cu plenul în această dimineață, să întocmească raportul și în măsura în care va fi întocmit acest raport, să intre la votul final de astăzi de la ora 13,30.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Iar îmi dați sarcini care nu intră în competența mea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte, da. Mă prevalez și eu de ultima frază pe care dumneavoastră, ieri, la Biroul permanent, ați rostit-o.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am înțeles. Ce înseamnă dacă nu ești atent. Ce nu spui, nu se pune; ce spui, se pune. Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie și refacerea unui raport suplimentar.

Să înceapă votul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Cu 172 de voturi pentru, o abținere și 3 voturi împotrivă, este retrimis la comisie. Comisiile lucrează în paralel pentru a face raportul.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României (PL-x 459/2012). (rămas pentru votul final)  

Mergem la următorul proiect: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.

Este lege ordinară. Raport fără amendamente.

Inițiatorul.

Vă rog frumos să vă spuneți numele și prenumele.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Valentin Șoneriu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Proiectul de act normativ transpune integral prevederile Directivei nr.128 din 2009 a Parlamentului European și a Consiliului European de stabilirea unui cadru de acțiune comunitar în vederea utilizării durabile a pesticidelor. Adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului are în vedere stabilirea cadrului instituțional pentru realizarea utilizării durabile a pesticidelor, reducerea dependenței de utilizare a pesticidelor, precum și reducerea riscurilor și efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.

Proiectul de ordonanță stabilește în principal liniile directoare de elaborare a planului național de acțiune pentru reducerea riscurilor privind pesticidele. De asemenea, va avea un impact pozitiv asupra sănătății umane și asupra mediului, prin reducerea riscurilor și efectelor utilizării pesticidelor.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marin Anton:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României din perspectiva armonizării legislației naționale la normele europene în domeniul fitosanitar, în raport de noile răspunderi ce ne revin ca stat membru al Uniunii Europene.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea în forma prezentată de Senat a proiectului de lege.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Pentru dezbateri generale, timp de dezbateri, două minute; pentru dezbateri pe articole, cinci minute.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare sunt luări de cuvânt.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține actul normativ. Este un act normativ bun, transpune în practică... și s-a spus de aici, de la această tribună, o directiva, 128/2009 a Comisiei Europene, și până la urmă reglementarea modului cum se vor folosi pesticidele în teritoriu va trebui să fie corelată poate și cu transpunerea în practică a Legii privind protecția solului și așteptăm de la Ministerul Agriculturii să vină și cu această inițiativă. Dacă venim numai cu transpunerea pentru pesticide, modul de folosire, și nu venim și transpunem și modul cum trebuie să protejăm solul, cu o lege specială, așa cum noi, în comisie, am avut o lege specială și pe care Guvernul a respins-o, cred că facem treaba numai pe jumătate.

Dar actul normativ pe care astăzi îl dezbatem este un act normativ bun. Însă, așteptăm și continuarea.

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Mulțumesc.

Potrivit art.106 din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, nefiind amendamente, urmează la votul final. Este lege ordinară. Știți procedura.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (PL-x 22/2013). (rămas pentru votul final)  

Trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Raportul conține amendamente respinse. Caracterul este organic. E procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Aurel Moțiu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege vizează aprobarea unei ordonanțe de urgență, respectiv, Ordonanța nr.5/2013. După cum știm, activitatea Agenției Naționale de Integritate face obiectul evaluării Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. În raportul comisiei din 18 iulie 2012 s-a menționat importanța susținerii instituționale a Agenției Naționale de Integritate, inclusiv prin aspecte de salarizare.

Având în vedere acest lucru, proiectul de ordonanță de urgență propune exclusiv modificarea cadrului legal privind salarizarea funcțiilor de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Integritate, prin asimilarea salariilor acestora cu salariilor inspectorilor de concurență și funcțiilor de conducere din cadrul Consiliului Concurenței, astfel încât salarizarea să fie la un nivel corespunzător rolului, atribuțiilor și statutului Agenției Naționale de Integritate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea comisiilor raportoare...Comisia juridică sau Comisia pentru muncă.

Domnul vicepreședinte al unicei Comisii juridice a Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Suntem sesizați cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 prin care se modifică și se completează Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, prin care se stabilesc salariile de bază pentru funcțiile de conducere.

Din numărul total de 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, au participat la ședință 22 de deputați, iar din totalul de 29 de membri ai Comisiei pentru muncă și protecție socială au participat 28 de deputați.

În urma dezbaterilor și opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, în forma prezentată de către inițiator.

În raport de obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu știu ce se întâmplă cu bărbații când vine 1 Martie, cum se apropie 1 Martie, cum încep să aibă un comportament... așa, mai plăcut.

Din partea grupurilor politice parlamentare dacă cineva dorește să ia cuvântul?

Din partea UDMR, vă rog, aveți cuvântul. Sper că nu vorbiți în numele domnului Ráduly.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Kerekes Károly:

Poftiți?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu vorbiți în numele fostului deputat Ráduly Robert?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Kerekes Károly:

A fost coleg și prieten.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Fostului meu coleg și prieten.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Kerekes Károly:

Da, fostul prieten și coleg al dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog să-i transmiteți astăzi la mulți ani din partea mea!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să apreciez foarte mult prezența la lucrări a reprezentantului Ministerului Justiției ca inițiator, față de situația în care ne-am aflat la Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru că, din cauza lipsei temporare a reprezentantului Ministerului Justiției, am început dezbaterile în prezența beneficiarului legii, adică a Agenției Naționale de Integritate, lucru nemaiîntâmplat, nemaiîntâlnit în Parlamentul României. Deci beneficiarul susține legea.

Și acum să trecem la dezbaterile generale.

Din expunerea de motive reiese că, citez: "Din anul 2011 până în prezent, au părăsit sistemul un număr de 16 inspectori de integritate, în principal datorită nivelului scăzut al salarizării, raportat la responsabilitățile și volumul de activitate".

Vă spun, sincer că nu știu dacă acesta este motivul real al părăsirii sistemului în cazul personalului ANI, dar știu cu certitudine un lucru, și îl știu din comunicatele Colegiului Medicilor, că în ultimii 5 ani România a pierdut 10.000 de medici, care au părăsit sistemul sanitar datorită nivelului scăzut al salarizării, tot raportat la responsabilitățile și la volumul de lucru, de muncă, de activitate, dacă vreți.

Vă rog să rețineți că în cazul activității medicilor este totuși vorba de vieți omenești, și nu de dosare. Iar dacă vorbim de responsabilități, în cazul medicilor există responsabilitatea juridică pentru malpraxis, dar în cazul personalului ANI nu există nicio responsabilitate pentru multele rapoarte greșite, neîntemeiate și neconfirmate de către instanțele de contencios administrativ.

Eu aș propune, dacă-mi permiteți, să reglementăm mai întâi responsabilitatea personalului ANI, și după aceea să ne ocupăm de majorarea salariilor pentru acest personal.

Pe de altă parte, dacă-mi permiteți, citez pe șeful Guvernului, care a afirmat în 29 ianuarie, la România TV, că, în afară de indexarea cu 4% a pensiilor, nu vor mai exista alte creșteri de pensii sau de salarii în sistemul public.

Cu alte cuvinte, să înțelegem cu toții, cerem populației să înțeleagă această grea situație provocată de criza economică financiară, îi cerem sacrificii, o impozităm mereu, nu indexăm pensiile în măsura în care a prevăzut legea, nu majorăm salariile personalului din sistemul public, făcând o singură excepție, în cazul personalului ANI.

Atunci, în mod firesc, se pune întrebarea: cum e cu teoria, acea teorie că în mod firesc poverile crizei trebuie să fie suportate de toate categoriile socioprofesionale?! Deci, vreau să spun că în aceste condiții, deocamdată, nu este justificată majorarea, creșterea salarială a personalului ANI.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar al UDMR nu susține acest proiect.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Pe procedură, domnul deputat Máté András-Levente, liderul Grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul meu coleg a spus că nu a fost prezent în comisie și a venit mai târziu domnul secretar de stat. Eu vreau să-l întreb și să spună la acest microfon care este nivelul de salarizare, în lei, pentru că se raportează la salarizarea celor de la Consiliul Concurenței. Vreau să știu suma exactă care este?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ce să... Întrebăm Ministerul Justiției. Vreți să vă răspundă astăzi sau luni, la întrebări-interpelări?

 
     

Domnul Varujan Pambuccian:

Acum.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Acum, dacă a zis domnul Pambuccian în numele dumneavoastră, de la Grupul parlamentar al minorităților.

Suma?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Aurel Moțiu:

Vreau să precizez că Ministerul Justiției a promovat această inițiativă legislativă pentru că Agenția Națională de Integritate nu are drept de inițiativă legislativă, iar în privința întrebării o să vă răspund. Dumnealor sunt în patru categorii împărțiți: inspectorul debutant - salariul brut actual era 1.924 lei, potrivit proiectului salariul brut este 3.902 lei; la inspectorul asistent era 2.976 lei și este acum 6.825 lei (Aplauze. Vociferări. ); la inspectorul principal era 4.375 și este 7.555 lei; și la inspectorul superior era 5.601 lei și este 8.285 lei în prezent.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Câteodată, în viață, este mai bine să fii debutant, decât deputat.

Domnul Máté András-Levente.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Mulțumesc pentru informațiile comunicate. Cred că medicii și profesorii ar merita mai mult decât au acum. Și pentru a reglementa această situație, că, oricum, onor Guvernul a adoptat această ordonanță și este în vigoare, solicit retrimiterea la comisie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Este prima Cameră sesizată. Nu vă agitați, domnule deputat.

Retrimiterea la comisie.

Ar fi mai rușinos pentru noi ca pe 6 martie s-o adoptăm tacit.

Dar eu supun la vot ceea ce m-ați rugat dumneavoastră. Clientul nostru, stăpânul nostru! Liderii sunt șefii, gata!

Supun votului propunerea domnului Máté András-Levente.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

98 de voturi împotrivă, 7 abțineri, 62 pentru.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Așa este democrația, majoritatea decide, și recunosc, într-adevăr, rămâne în plen și rămâne la vot final, dar am să propun și am să vin cu o inițiativă legislativă, și sper că acest lucru va fi susținut de majoritate, ca și medicii și profesorii să aibă cel puțin măcar trei sferturi din acest salariu pe care-l au acești inspectori, pentru că ei, într-adevăr, merită.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dacă din partea dumneavoastră există o anumită constanță în punctul de vedere, și trebuie s-o respect, în ultimii ani, din 2007, trebuie să recunosc, de când a fost această structură inventată și a apărut în statul român, mă miră atitudinea altor colegi, oscilantă precum curentul... alternativ.

Da, mergem mai departe.

Trecem la dezbaterea pe articole, da? Nu avem decât amendamente respinse.

La art.29 punctul 1, se introduce un nou articol, art.291, cu următorul cuprins... Toate alineatele au câte un amendament, propus de doamna deputat Mihaela Stoica. Dacă le susține? Nu, mulțumesc.

La punctul 2, după art.291 se introduce un nou articol, art.292, al domnului deputat Máté András-Levente. Dacă domnul deputat îl susține? Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil, o să sune foarte bizar ce am să susțin, dar poate că am și eu niște informații care sunt întemeiate sau poate le-am primit eronat. În legea de funcționare se spune clar că președintele Agenției și secretarul general, respectiv conducerea Agenției, trebuie să primească o adeverință că nu a fost colaborator al Securității și că nu colaborează cu alte servicii de informații.

Domnule președinte, nu există niciun text de lege unde se spune că inspectorul poate sau nu să fie și colaborator sau chiar angajat al unui serviciu de informații. Și, la salariile pe care le au, cred că ajunge un salariu dintr-un singur loc, și nu ar trebui să fie și din alte locuri, fapt pentru care eu solicit introducerea art.292: "Se interzice angajarea în cadrul Agenției Naționale de Integritate a persoanelor care au calitatea de angajat sau colaborator al vreunui serviciu de informații".

Și aveți perfectă dreptate, domnule președinte, din 2007, de când s-a înființat, spun că este neconstituțională toată Agenția. până acum de două ori mi-a dat dreptate Curtea Constituțională. Probabil a treia oară onor Curtea n-a îndrăznit.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Supun votului amendamentul domnului deputat.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

77 voturi pentru, 9 abțineri, 80 împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Explicația votului, domnule deputat, da?

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum ați și comentat, Grupul nostru parlamentar a fost consecvent când a votat pentru ca persoanele care activează în cadrul unor astfel de instituții să nu poată intra și în această instituție, instituind, de fapt, o incompatibilitate legală.

Deci noi am fost consecvenți.

Poate mulți colegi de-ai noștri, din PSD, au fost la fel de consecvenți.

Mă miră însă inconsecvența Partidului Național Liberal, care a votat ca aceste persoane, care activează în altfel de organisme, să poată fi angajate și la ANI.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Nemaifiind alte chestiuni despre acest proiect, inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Este lege organică și se votează cu votul majorității deputaților care compun Camera.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (PL-x 10/2013). (rămas pentru votul final)  

6. Trecem la următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.

Din partea inițiatorului? Aveți cuvântul. Numele și prenumele și funcția pe care o dețineți.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Bună dimineața.

Legat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, este o ordonanță care a vizat cumularea în aceeași entitate a celor trei organisme de supraveghere, și anume: Comisia Națională de Valori Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Prin această ordonanță s-a stabilit conducerea acestui nou organism, care avea în vedere existența unui consiliu format din 15 membri, din care unul deținea funcția de președinte și trei vicepreședinți. Ca un aspect important care trebuie avut în vedere este faptul că, până la 15 martie 2013, trebuie să fie semnate protocoale de predare-primire și să preia toate activitățile desfășurate în prezent de către cele trei comisii existente în acest moment.

Dacă sunt...?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea grupurilor, a comisiilor permanente, domnul președinte Mihai Tudose, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, cu raportul comun.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul de lege mai sus menționat a primit avize pozitive de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, de la Consiliul Economic și Social, precum și de la Consiliul Legislativ.

A fost luat în discuție de cele două comisii și se propune plenului raportul de adoptare, cu majoritate de voturi, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1, și amendamente respinse prezentate în Anexa nr.2.

În conformitate cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timpii de dezbatere: 2 minute pentru dezbateri generale și 5 minute pentru dezbaterea pe articole. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Excepțional! Ca să-l plagiez pe domnul Mitrea. O luare de cuvânt zdrobitoare.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Marian Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului președinte Tudose pentru expunerea punctului de vedere al comisiei de specialitate.

Stimați colegi,

Acest proiect legislativ vine să armonizeze, într-un fel sau altul, situația din România cu situația din cea mai mare parte a statelor Uniunii Europene.

Ca efect al crizei economice începute la finele deceniului trecut și adâncite în primii ani ai acestui deceniu, ca efect și al recomandărilor din Raportul larosiΦre, Comisia Europeanπ a decis sπ structureze această activitate pe trei paliere: pe primul dintre ele s-a înființat Comitetul European pentru Riscuri Sistemice; al doilea palier a fost Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari, care cuprind inclusiv instituțiile de supraveghere financiară națională; iar al treilea palier a vizat transformarea vechilor comitete de nivel trei în comisii de profil pe domeniul bancar, al asigurărilor și, respectiv, al valorilor mobiliare.

Din analiza comparativă referitoare la situația din statele membre sunt 15 state membre care au autoritate unică de supraveghere și 6 state care au autoritate sectorială, așa cum a fost și cazul României până la acest proiect legislativ, în care sectorul de asigurări, sectorul de valori mobiliare și sectorul financiar, sectorul de pensii private erau distincte.

Acest proiect legislativ pe care vi-l propunem face posibilă reunirea într-o singură autoritate de supraveghere financiară a tuturor autorităților care reglementau cele trei domenii amintite. Față de textul ordonanței de bază, prin eficiența activității celor două comisii raportoare pe fond, conținutul textului a fost serios și suficient de bine îmbunătățit. Într-un fel sau altul, este, în opinia noastră, a celor din Grupul parlamentar Social Democrat, necesară armonizarea structurii de supraveghere financiară în România, așa cum sunt în state precum... și am să vă dau doar câteva exemple: Polonia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Austria, Finlanda, Suedia, care au autorități de supraveghere unice.

Date fiind toate aceste lucruri pe care le-am prezentat, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru aprobarea acestei ordonanțe care conduce la înființarea Autorității de Supraveghere Financiară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Nu știu dacă... domnule președinte, ați propus timpii pentru amendamente? 2... 5, pentru amendamente...

O să vă cer permisiunea, înainte de a vă da cuvântul, să supun la vot această chestiune. Îmi cer eu scuze!

Propunerea domnului Tudose. Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

162 voturi pentru, cu două abțineri și 7 voturi împotrivă.

Propunerea a fost acceptată.

Doamna deputat Andreea Paul, aveți cuvântul la dezbateri.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal respinge acest proiect de lege din cel puțin trei considerații. în primul rând, să ținem cont de faptul că Fondul Monetar Internațional, realitatea economică și experiența de profil au reclamat o autoritate profesionistă și independentă de factorul politic. Or, noi ce facem prin acest proiect de lege? Nimic altceva decât să politizați numirile și să le concentrați dumneavoastră, puterea majoritară, în mâinile dumneavoastră.

Din păcate, nu sunt stipulate niciun fel de criterii profesionale pentru desemnarea celor 17 membri din Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, din care 5 executivi și 12 neexecutivi.

Într-un articol specific se menționează doar anii de experiență, dar, nu uitați, la propunerea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci se fac aceste nominalizări. Cu alte cuvinte, concentrați în mâna puterii desemnarea acestor persoane.

Este, așadar, un pas înapoi, care nu face altceva decât să rezolve problemele Alianței USL, nicidecum pe cele ale pieței financiare.

A doua considerațiune: este un proiect ce cumulează atribuțiile a trei autorități distincte, fără a face niciun fel de restructurare sau de modernizare a Autorității de Supraveghere Financiară.

Al treilea argument: de ce nu intră băncile în această Autoritate de Supraveghere Financiară? Pentru că se știe că băncile sunt instituții ale pieței financiare, supravegheate de autoritățile de profil, alături de societățile de asigurări, de fondurile de pensii, de fondurile de investiții ș.a.m.d., în țări precum Anglia, Germania, Suedia, Finlanda, Franța, Belgia, Olanda, Austria. dacă vreți, vin și mai aproape, Polonia, Cehia, Estonia.

Închei, spunându-vă că Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu votează pentru acest proiect de lege, și să ne întrebăm împreună cu toții: când vom înceta să creăm instituții pentru persoane? Când?!

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

(Râsete.)

Nu pot să răspund de aici, că aș spune mai multe.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Cred că domnul deputat Tudose m-a molipsit și pe mine, că mă pufnește râsul acum.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Erland Cocei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să spun de la început că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru acest Proiect de Lege pentru înființarea Autorității de Supraveghere Financiară.

Suntem de acord cu crearea acestei instituții, care să înglobeze supravegherea celor trei piețe: piața de capital, piața asigurărilor și piața pensiilor private.

Nu sunt de acord cu ceea ce a spus doamna Paul, că nu există pentru membri - cei 17 membri -, nu există criterii. Criteriile sunt prevăzute foarte clar în amendamentele făcute la comisie, iar aceștia trebuie să aibă experiență în domeniile care fac obiectul acestei legi sau în domeniul bancar.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă sunt alte intervenții din partea grupurilor politice parlamentare?

 
     

Doamna Maria-Andreea Paul (din sală):

Doresc drept la replică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă rog din suflet să citiți Regulamentul. Vă dau cuvântul de câte ori vreți dumneavoastră.

Sunt dezbateri generale, fiecare coleg din partea fiecărui grup parlamentar poate să ia cuvântul și să spună ceea ce crede de cuviință.

Dacă aveți ceva... dacă vi s-a pronunțat numele, la sfârșit vă dau dreptul la replică, așa cum scrie în Regulament. Nu vă supărați pe mine, chiar aveți un coleg care știe foarte bine Regulamentul și de la dumneavoastră chiar mă aștept să-l citiți.

Din partea Partidului Poporului, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cornel-George Comșa:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Dacă tot ne-am electrizat foarte mult la auzirea grilei de salarizare a celor de la ANI, aș vrea din partea inițiatorului sau poate a comisiei să ni se ofere și o grilă de salarizare sau indemnizație de ședință pe care le au acești viitori membri ai Autorității.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, îmi cer scuze că vă spun, sunt autorități, nu este competența noastră să le stabilim salarizarea. Vă rog frumos să citiți legislația românească. Și nici nu avem acest drept.

Dacă vreți să faceți o întrebare către Autoritate, luni seara sunt întrebările și interpelările.

Vă mulțumesc foarte mult.

Înainte de a intra la dezbaterea pe articole admise și respinse, doamna Andreea Paul vrea să aibă un drept la replică.

Conform Regulamentului, doamnă deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulțumesc mult.

Sunt uluită să aflu că în Parlamentul României nu se face diferența între criterii profesionale, adică criterii de performanță profesională, și experiență.

Cu alte cuvinte, există colegi în Parlamentul României cu experiență foarte lungă, dar care nu au performat. Criteriile profesionale nu există stipulate în acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu opinia dumneavoastră. Nu văd niciun amendament respins pe această propunere.

Domnule deputat Paul Dobre, aveți cuvântul.

Pe procedură, da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Da. Nu, îi dau o replică doamnei.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu, nu, nu, vă rog frumos, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dacă aveți procedură, vă rog frumos, nu începem replică la replică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Da, dar doresc totuși să le reamintesc numirile de la Curtea de Conturi. Să fim consecvenți sau inconsecvenți cu toții, dacă nu putem altfel.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna deputat nu era în Parlamentul României pe vremea aceea.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare s-au închis dezbaterile, trecem la amendamente.

Amendamentele sunt admise. Conform Regulamentului, pe acestea le supunem la vot.

Rog colegii care au amendamente respinse să fie atenți la momentul respectiv, să nu mai văd un vicelider sau un lider de grup parlamentar că vine pe procedură și-mi aduce aminte că colegul n-a fost atent. O să rog frumos.

Intrăm pe amendamente admise.

În calupul 1-5, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Mergem mai departe. În calupul 6-10 de la art.2 care se modifică, până la Capitolul II "Obiective, atribuții și prerogative", număr de criteriu 10.

Obiecții, comentarii? Nu. Vă mulțumesc.

De la 11 până la 15 inclusiv, adică la modificarea art.9.

Obiecții, comentarii? Aveți un amendament? Care este amendamentul, domnule deputat? Comentarii, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Legat de un amendament al comisiei.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi se pare că, într-adevăr, comisia a încercat cât de cât să reglementeze - este, de fapt, singurul element în care a intervenit comisia - să reglementeze exact problema ridicată de doamna Vass, Paul Vass.

Dar, apare aici o sintagmă în legătură cu care aș vrea să întreb, și îl văd pe domnul andea aici, care în mod sigur, a fost membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și la vremea când actuala lege a învățământului în vigoare a fost adoptată, dacă putem să mai interpretăm această sintagmă "învățământ superior de lungă durată".

Adică noi, pe vremea respectivă, când, într-adevăr, am absolvit un învățământ superior de lungă durată, acest lucru era aplicabil, dar ce se întâmplă cu studenții care au intrat pe un alt sistem și au terminat masteratul. Pentru ei nu mai există această sintagmă de "învățământ superior de lungă durată". Cum va fi interpretată această dispoziție a legii?

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Este un comentariu, domnule deputat. Nu trebuie să luați cuvântul. E o întrebare. Comentariu pe care-l face domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Și, în mod evident, supunerea la vot a acestui amendament, care, din punctul meu de vedere, este fără susținere legală.

Îl văd și pe domnul președinte aici - mă scuzați că nu v-am observat din start - președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, dar eu cred că această problemă va putea ridica în aplicarea legii niște semne de întrebare și n-ar trebui să adoptăm o frază, care, din punct de vedere a Legii învățământului, este inaplicabilă. Și atunci, mai bine renunțăm la ea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

Aveți o obiecție, aveți un comentariu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci am dreptul să solicit, la acest amendament...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu aveți dreptul, că n-aveți niciun alt regulament pe chestia asta.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ba da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Unde? Ia să-l văd și eu. Cum se supune o obiecție sau un comentariu la vot? Dați-mi articolul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Prin interpretarea articolului care spune că dacă nu se ridică obiecții, se consideră a fi adoptat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Per a contrario, dacă se ridică obiecții, înseamnă că trebuie să supuneți votului acel amendament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu, domnule deputat.

Din punct de vedere juridic, Regulamentul spune când eu trebuie să supun la vot. Dumneavoastră aveți obiecții, comentarii. Comentariile și obiecțiile pe care le aveți sunt ca și la dezbaterile generale, nu se supun la vot. Să fie foarte clar, nu trebuie să inventăm pe Regulament în acest moment, pentru că atunci am încălcat celălalt regulament, care spune că respingerea sau amendamentele respinse sau anularea unui articol trebuie supusă la vot cu prioritate. Neavând, introducem o idee nouă în interpretarea Regulamentului.

Nu vă supărați pe mine. Cu tot respectul.

Acum, dați-mi voie, tot un comentariu constituțional, să vă spun că există, din partea dumneavoastră, instrumentul modificării la cea de a doua Cameră sesizată, Camera decizională, cum avem și instrumentul contestației la Curtea Constituțională pentru neconstituționalitatea unui articol, instrumente pe care le-am avut înainte, ex ante de a veni cu acest proiect în fața dumneavoastră, a plenului, au fost avizele comisiilor și punctul de vedere al colegilor care au scris în raportul comisiilor comune.

Mergem mai departe.

Am avut un comentariu la punctul 15, modificarea art.9 lit.a) se introduce o nouπ literπ a╣). Nu avem niciun amendament care sπ cearπ eliminarea lui sau respingerea lui, niciun amendament respins.

Mergem mai departe. Adoptat.

Dacă între 16 și 20, în art.14, există amendamente respinse? Dacă le susține cineva? Nu. Mulțumesc. Adoptat.

Între punctul 21 și 25, adică între art.15 și art.18, dacă există obiecții, comentarii? Nu sunt amendamente respinse în această zonă. Adoptat.

26-30, până la art.22. Dacă mai sunt obiecții, comentarii? Dacă nu, adoptat.

31 până la 35, art.27. Nu avem amendamente respinse. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu. Mulțumesc. Adoptat.

De la 36 până la 38 inclusiv. Dacă avem obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final cu amendamentele admise.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2012 privind trecerea unor imobile în proprietatea publică a statului (PL-x 457/2012). (retrimis comisiei)  

8. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2012 privind trecerea unor imobile în proprietatea publică a statului.

Dacă din partea inițiatorului există? Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan Manolescu:

Bună ziua, din nou!

Dan Manolescu, Ministerul Finanțelor Publice.

În ceea ce privește proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2012 care reglementează trecerea fără plată în proprietatea publică a statului și în administrarea Comisiei naționale CNVM a unor imobile proprietate a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, la amendamentul numărul 4 v-aș supune atenției un aspect. S-a introdus, la final, sintagma "și în folosința gratuită a acesteia". Practic, textul acum sună: "Imobilele prevăzute la alin.(1) sunt date în administrarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare și în folosința gratuită a acesteia."

Având în vedere că cele două noțiuni sunt diferite, vă rugăm, dacă se poate, să retransmiteți la comisie acest amendament, pentru a-l clarifica, întrucât cele două noțiuni nu pot funcționa în același timp, să fie și în administrare și în folosință gratuită, pentru că ele sunt diferite.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Victor Paul Dobre, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

În legătură cu problema ridicată de reprezentantul Guvernului, în numele Grupurilor parlamentare PNL și PSD, vă supunem aprobării cererea de a retrimite la comisie pentru a se clarifica această chestiune, pentru un termen de maximum două săptămâni.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Păi, nu vă supărați, domnule deputat, noi facem ASF-ul? Și săptămâna viitoare ASF-ul trece de Senatul României și sediul unde o să fie? Îi aducem la noi, la Parlament?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

O săptămână, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am înțeles.

Supun votului propunerea dumneavoastră, termen o săptămână. Imediat vă dau. Am pus și eu o întrebare retorică, știți, sunt la vârsta la care am început să pun întrebări retorice.

Supun votului propunerea domnului deputat Victor Paul Dobre.

 
Video in format Flash/IOS    

161 pentru, două abțineri și șase voturi împotrivă.

Termen o săptămână. Cel târziu marțea viitoare pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Trecem la următorul proiect... Nu mai..., gata, am înțeles.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind autorizarea interceptării comunicațiilor în activitățile de realizare a securității naționale (Pl-x 137/2006). (rămasă pentru votul final)  

9. Propunerea legislativă privind autorizarea interceptării comunicațiilor în activitățile de realizare a securității naționale.

Caracter organic.

Procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor, luări de cuvânt? Nu.

Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul deputat Emacu, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Emacu:

Stimate domnule președinte,

Distinși colegi,

Este vorba despre o inițiativă legislativă ceva mai veche, astfel că plenul Camerei Deputaților, în ședința din 5 aprilie 2006, în temeiul dispoziției art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, a hotărât retrimiterea inițiativei legislative Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport, așa încât membrii comisiei au reluat dezbaterea asupra acestei inițiative legislative în ședința din data de 18 februarie 2013 și în timpul dezbaterilor s-a concluzionat că acest proiect trebuie să fie rezultatul unei colaborări mai complexe între toate instituțiile interesate și implicate în aplicarea legii, pentru ca aceasta să nu devină un obstacol în calea înfăptuirii justiției, ci un instrument eficient, cu prevederi bine fundamentate și clare, a căror aplicare și interpretare să fie în concordanță cu noi realități juridice, în mod deosebit cu prevederile noului Cod de procedură penală.

În urma dezbaterii, în ședința din 19 februarie 2013, comisia propune plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial de respingere a propunerii legislative privind autorizarea interceptării comunicațiilor în activități de realizare a securității naționale.

Un element în plus, inițiatorul însuși nu mai susține acest proiect.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Grupurile parlamentare la dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Mulțumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Art.104 alin.(1) și (2) spun foarte clar ce trebuie să facem: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot." Dar noi avem o ședință specială de vot final. O vom duce la votul final această inițiativă legislativă. Are caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural (PL-x 466/2012). (rămas pentru votul final)  

10. Mergem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural.

Din partea inițiatorului.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Ghiocel Matache (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere modificarea componenței comisiei privind determinarea oportunității, eligibilității și aprobării proiectelor, aceasta fiind compusă din specialiști din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: ministrul în calitate de președinte și un secretar de stat în calitate de vicepreședinte.

De asemenea, monitorizarea și coordonarea derulării programului se va face de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar repartizarea sumelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministerului.

Prin preluarea integrală a programului, acesta se poate finanța, coordona și monitoriza raportat la prioritățile de dezvoltare regională ale României și, de asemenea, se asigură o mai bună gestionare a fondurilor de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 și 115, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2006.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ordonanței, în sensul modificării componenței comisiei privind determinarea oportunității, eligibilității și aprobării proiectelor și pentru o mai bună gestionare a fondurilor de la bugetul de stat.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare, luări de cuvânt?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă numesc deputatul Urcan Florin, Mureș.

Așa cum știm cu toții, obiectivul OG 7 a fost creșterea nivelului de trai în zonele rurale și în localitățile aparținătoare orașelor mici. Nivel de trai, care - zic eu - mi se pare ceva normal în 2013 să avem apă, canal, drumuri, care sunt lucruri normale pentru românii anului 2013 și Europa anului 2013.

De aceea, noi nu ne opunem inclusiv trecerii, discutam în comisie, trecerea de la SGG a OG 7 la Ministerul Dezvoltării, chiar dacă avem o precizare. Înainte de trecere, probabil sau această trecere trebuia să se facă înainte de aprobarea bugetului, pentru a avea niște sume clare cu care acest OG 7 trece în cadrul Ministerului Dezvoltării.

Dar suntem în stadiul în care solicităm un raport clar asupra situației în care se află cele peste 1500 de proiecte și stadiul lor. Solicităm un raport clar al comisiei nou înființate asupra sumelor alocate, asupra metodelor de prioritizare a alocărilor. Și aici vreau să fac o paranteză, știind că, din 2006 până în 2011, avem o situație în care 65% din sume pe OG7 mergeau către primăriile și autoritățile locale care aparțineau PSD și PNL.

Domnul Dragnea știe foarte bine modalitatea în care se împărțeau acei bani și sperăm să fie în continuare - ca un bun cunoscător al sistemului - să fie în continuare corect.

Știți bine că există un raport Efor, care arată că în anul 2007-2008 a fost o pondere maximă a clientelismului politic, lucru de care sperăm ca noua comisie înființată să țină cont și să fie corectă, știind că în 2007-2008 PNL era la guvernare.

Tocmai de aceea, noi, ca și Grup parlamentar al PDL, vom susține înființarea acestei comisii, dar, cu acel dar, să se respecte procentajele care au fost pe perioada 2006 până în ziua de astăzi.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Din partea celorlalte grupuri politice parlamentare? Nu sunt luări de cuvânt. Am înțeles.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și-a prezentat punctul de vedere.

Conform art.106 nu sunt amendamente nici admise, nici respinse. O ducem la votul final. Este lege ordinară.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții (PL-x 54/2013). (rămas pentru votul final)  

11. Mergem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții.

Raport fără amendamente.

Procedură de urgență.

Caracter ordinar.

Din partea Guvernului, domnule ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan Manolescu:

Proiectul de lege de la punctul 11 vizează majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții.

În conformitate cu decizia Consiliului European din data de 28-29 iunie 2012 s-a propus creșterea capitalului subscris și vărsat la Banca Europeană de Investiții cu 10 miliarde de euro, în scopul de a consolida cerințele de capital ale acesteia, precum și de a crește capacitatea sa totală de creditare.

Cota României, conform participației, este de 52 359 000 de euro, care va fi plătită într-o singură tranșă până la data de 31 martie 2013.

Avantajele participării României la această creștere de capital constau în demonstrarea unei atitudini constructive în ceea ce privește modul de aplicare a propunerilor Consiliului European și menținerea ratingului de triplu A pentru Banca Europeană de Investiții, ceea ce va conduce la costuri de finanțare mai mici pentru această bancă și, indirect, posibilitatea României ca pentru împrumuturile accesate de la această bancă să plătească o dobândă mai mică.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Viorel Ștefan. Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, sesizată în procedură de urgență, a adoptat un raport de admitere fără amendamente.

Mai fac precizarea că, în conformitate cu art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Grupurile politice parlamentare, intervenții? Nu sunt intervenții.

Să înțeleg că aveți intervenții sau? Am înțeles. E o chestiune de circumscripție electorală. Nu mă mai bag atunci.

Potrivit art.106, nefiind amendamente, merge direct la votul final.

Este o lege ordinară.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2012 pentru acordarea unui nou termen persoanelor prevăzute la art.5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 17/2013). (rămas pentru votul final)  

12. Trecem mai departe, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2012 pentru acordarea unui nou termen persoanelor prevăzute la art. 5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Din partea inițiatorului?

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan Manolescu:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2012 vizează acordarea unui nou termen agenților economici de pe piața medicamentelor, termen care a expirat deja. Prelungirea viza termenul de 29 octombrie 2012.

Prin urmare, este doar o procedură de aprobare a unui termen care deja și-a produs efectele.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Viorel Ștefan.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Ștefan:

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, sesizată, de asemenea, în procedură de urgență, a adoptat un raport de admitere fără amendamente, deci vă propune spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Mai fac precizarea că, în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare, domnul deputat Ialomițianu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că ordonanța de urgență și-a produs efectele, dar cred că suntem interesați să vedem câți contribuabili au beneficiat de această facilitate, care a fost suma care a fost anulată și cât s-a încasat prin aplicarea acestei facilități.

Cred că suntem într-o perioadă când resursele bugetare sunt foarte importante și aș dori acest răspuns de la reprezentantul Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

Aș vrea să fac aceeași precizare pe care am făcut-o distinșilor mei colegi - și dumneavoastră ați fost ministru.

Ca deputat, întrebările și interpelările sunt lunea, nu le putem substitui aici.

Dacă vreți să... ați avut amendamente, ați avut avizele comisiei...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, Legea finanțelor publice...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule ministru, domnule deputat Ialomițianu, eu trebuie să vă dau cuvântul. Așa este regulamentul. Vă dau cuvântul de o sută de ori, să știți că nu mă supăr, dar trebuie să-mi cereți mie cuvântul.

Aveți cuvântul, vă rog frumos.

Nu scrie în Regulament așa ceva.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte,

Pentru orice lege care are ca efect reducerea resurselor bugetare, el trebuie să fie prezentat în motivul acestei legi, adică să se spună care a fost impactul, pentru că Legea finanțelor publice asta spune. Și cred că lucrul acesta este foarte important.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

Conform Regulamentului, instrumentul pe care un coleg deputat îl are este un amendament făcut în comisia de fond privind respingerea proiectului de lege. Nu există astfel de amendamente, nu e niciun amendament, nici admis, nici respins.

Nu am această competență, să pot să vă... am permis colegilor mei, dar dacă generăm această stare, o să se facă sesiunea de întrebări și interpelări în timpul plenului, în dezbaterea proiectelor.

Domnul deputat Marian Neacșu, pe procedură.

Chiar vreau să vă dau cuvântul, dar, îmi pare rău.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

Pentru a răspunde unor întrebări deja nepuse cumva din sală, am să fac următoarea mențiune - pe procedură, evident.

Am în față raportul Comisiei pentru buget-finanțe și bănci adoptat în unanimitate. Deci au fost prezenți 31 de membri ai Comisiei pentru buget-finanțe la dezbateri. Au votat în unanimitate, deci toți cei 31 de membri și nu întâlnesc aici niciun fel de observație din partea domnului deputat Ialomițianu referitor la întrebările pe care le-a formulat aici.

Mi se părea normal ca acele întrebări să fi fost formulate în cadrul dezbaterilor din comisie și nu în plen.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Tinel Gheorghe, pe procedură, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Haideți să lămurim chestiunea asta procedurală, că, până la urmă...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Dați-mi voie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Textul din regulament, eu știu, prevăzut de art.100, dezbateri generale. Nimeni din această sală, conform acestui regulament, nu poate interzice la dezbateri generale unui parlamentar să pună și întrebări sau să facă și observații.

Deci este dreptul oricăruia dintre noi, atâta timp cât regulamentul nu prevede altceva, să punem întrebări Executivului sau inițiatorului, că altfel degeaba facem dezbateri generale.

Dacă vreți să ascultați aici numai punctul de vedere al Grupului parlamentar al PDL, dacă susține sau nu susține, nu sunt dezbateri generale. Atunci va trebui să modificăm regulamentul și să prevedem clar ce avem voie să facem sau să spunem și ce nu avem voie să spunem la dezbateri generale.

Dumneavoastră ne luați un drept regulamentar. Este o întrebare pertinentă adresată Guvernului, să știți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu sunt de acord cu ideea dumneavoastră. Ați avut atâția ani de zile președinția Comisiei pentru regulament. Spuneți-mi articolul din regulament în care sesiunea de întrebări și interpelări merge în plen. Vă rog frumos și eu mă supun legii.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Deci încă o dată. Dumneavoastră îmi sugerați mie că la capitolul ăsta de dezbateri generale eu am voie - eu știu - să spun numai anumite lucruri și să nu întreb Executivul sau inițiatorul actului normativ anumite aspecte de care eu sunt interesat, ceea ce nu este regulamentar. Dați-mi voie.

Dacă-mi arătați articolul din regulament în care spune că la dezbateri generale trebuie să faceți atât și atât, eu mă retrag și spun da, domne, așa este.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat,

Pe vremea când eu și cu dumneavoastră nu eram în Parlamentul României, când noi doi nu eram în Parlamentul României, sesiunile de întrebări și interpelări erau în plen și se dezbătea fiecare articol. Domnul deputat Oltean, de față, vicepreședinte, era pe acea vreme. S-a inițiat această chestiune, sesiunea de întrebări și interpelări.

puteți să mă țineți la microfon cât vreți. Ați venit pe regulament, n-ați spus niciun articol pe care eu îl încalc, v-am atras atenția că scrie în capitolul respectiv ce trebuie să discutăm aici și că eu personal sunt de acord cu domnul deputat Ialomițianu.

Dar, argumentul, instrumentul nostru ca parlamentar este amendamentul, respingerea proiectului de lege, votatul cu unanimitate în comisie. eu nu pot să încalc regulamentul, vă rog frumos, cu tot respectul pentru dumneavoastră și pentru distinsul dumneavoastră coleg.

Sesiunea de întrebări și interpelări este luni seara. Nu pot eu să substitui plenului această sesiune, nici nu pot să le interferez. Dacă avem un amendament la regulament aprobat și spunem: întrebările parlamentarilor sunt prioritare pentru Guvern în timpul dezbaterii amendamentelor la proiectele de legi în timpul sesiunilor parlamentare, n-am o problemă. Dar, în acest moment, nu am articolul de regulament. Vă repet în fiecare sesiune.

Și vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

Îmi pare rău că nu am cum... dacă vreți să comentați ceva, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Haideți să nu confundăm sesiunea de întrebări și interpelări, care este foarte bine reglementată, cu ceea ce trebuie să fac eu la dezbateri generale.

Dacă din... sau în urma dezbaterilor generale, rezultă o întrebare, dumneavoastră puteți să-mi luați acest drept? Puteți să cereți Executivului să nu răspundă? Scrie undeva în Regulament că Executivul poate să nu răspundă, dacă eu... în urma dezbaterilor generale, rezultă o astfel de întrebare?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult. Aveți dreptul la inițiativă parlamentară.

Domnule deputat Ialomițianu, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte,

Toți colegii trebuie să dea un vot. Eu cred că votul trebuie făcut... dat în cunoștință de cauză.

Era o întrebare pentru a mă decide cum votez.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să înțeleg că până acum ați votat în unanimitate, la comisia de specialitate, în necunoștință de cauză?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vreau să vă spun că la acel...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, eu nu pot să fac cu dumneavoastră, la vârsta dumneavoastră... nu pot să vă învăț eu Regulamentul. Îmi pare rău, v-am dat cuvântul...

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor politice parlamentare?

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege nu are nici amendamente admise, nici respinse. Merge la votul final. Este lege ordinară.

Domnul vicepreședinte Ioan Oltean, pe procedură.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

avem multe, stimați colegi.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea e pe fondul discuțiilor și al dialogului purtat cu distinsul meu coleg, pentru că aș vrea să clarificăm câteva lucruri legate de dezbaterile generale. Dezbaterile generale presupun intervenția unui grup parlamentar și explicarea poziției grupului respectiv față de un act normativ care intră în dezbaterea pe articole, a raportului comisiei sesizate în fond.

În această perioadă, dacă grupul sau parlamentarul care reprezintă grupul respectiv are o anumită neclaritate care vizează actul normativ ce intră în dezbaterea pe fond a Camerei Deputaților nu este interzis și nu este niciun articol în Regulament care să intervină și să-ți interzică să pui această întrebare, dacă din partea Guvernului este un reprezentant sau chiar din partea comisiei, președintele comisiei, dacă n-ai avut posibilitatea să-și clarifici acest lucru în timpul dezbaterilor generale.

Sesiunea de întrebări și interpelări se referă la altceva. Este o altă chestiune, domnule președinte, și nu putem s-o amestecăm. Aici avem în vedere o întrebare punctuală care vizează actul normativ ce intră în dezbaterea plenului Camerei Deputaților. Orice deputat, orice grup parlamentar, atunci când intră în dezbatere, este în măsură să cunoască toate realitățile care vizează actul normativ.

De aceea, aici îmi pare rău că nu sunt în consens cu dumneavoastră, dar cred că nu se poate interzice parlamentarului să pună această întrebare care vizează, domnule președinte, repet, strict actul normativ ce intră în dezbaterea plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule vicepreședinte, în afară de retorica dumneavoastră, care este foarte bună, e în contradicție cu ceea ce a spus distinsul dumneavoastră coleg de partid. Pentru că eu mă ghidez după Regulament, pe care și dumneavoastră îl știți mai bine decât mine, iar de la art.93 până la art.114, unde noi avem clarificată această chestiune, spune foarte clar ce trebuie să facem noi. Cu tot respectul, am ridicat-o și noi când eram în opoziție și, pe fond, dacă vreți, dumneavoastră aveți dreptate.

Din păcate, pentru mine, acesta este regulamentul pe care eu tot spun că trebuie adus, din 2005, acolo unde trebuie. Sunt de acord cu dumneavoastră că sunt anumite obiecții, pe care parlamentarii, în special din opoziție, le au ca instrument aici și care pe principiul că reprezentantul Guvernului este obligat să răspundă, se poate face și în plen. Din păcate, nu avem un amendament, care să fie acceptat și care să facă trimitere. Și, atunci am separa obiecțiile pe care colegii mei deputați, indiferent de grup politic, le-ar avea în cadrul dezbaterilor generale, la care ministerul ar fi obligat să răspundă, de întrebările și interpelările, întrebările pe care, cu pertinență, le pot pune. Sunt de acord cu dumneavoastră, nu pot să vă contrazic.

Din păcate, în ultimii 7 - să zic - ani, 2005-2013, nicio modificare, poate că e timpul și pentru noi să facem o modificare de substanță la acest proiect.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (PL-x 854/2010). (rămas pentru votul final)  

26. Merg mai departe la proiectul de Lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Vă reamintesc că acest proiect a revenit de la comisie cu un raport suplimentar, așa cum am stabilit, este introdus pe ordinea de zi la punctul 5.

Din partea inițiatorului dacă se dorește luare de cuvânt?

Vă rog frumos, domnule ministru, aveți cuvântul. PL-x 854, cel care era cu discriminarea, care e pe infringement, pe care l-am trimis la comisie. A revenit cu raportul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Aurel Moțiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o propunere legislativă pe care noi o susținem. Comisia Europeană a notificat România că ar urma să înceapă o procedură de infringement, dacă nu se transpune în mod corect Directiva care privește egalitatea de tratament, respectiv Directiva nr.43 din 2000, și pentru aceasta sunt necesare doar 3 modificări care au fost discutate și agreate de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Este vorba despre schimbarea sarcinii probei, respectiv în Directivă se prevede că sarcina probei revine pârâtului, după ce reclamantul demonstrează existența unor fapte care fac să se prezume că există această discriminare, iar pârâtul va trebui să dovedească că nu există discriminare.

În actuala transpunere a Directivei, care trebuie modificată, această sarcină revine reclamantului și propunem schimbarea.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnule Varga, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Raport comun pentru proiectul de Lege asupra modificării Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, prin adresa PL-x 854 din 13 decembrie 2010 cu proiectul de Lege privind modificarea Ordonanței Guvernului... 25834 din 17 decembrie 2010.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați - PL-x 37/34/2011 și punctul de vedere al Guvernului.

Plenul Camerei Deputaților, în ședința din 25 februarie 2013, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea inițiativei legislative Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, având în vedere reexaminarea și depunerea unui raport.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au reluat examinarea proiectului de lege sus-menționat, în ședința comună.

La dezbaterea inițiativei legislative, din totalul de 8 membri ai Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost prezenți 7 deputați. Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități - 15 din 27.

În urma reexaminării proiectului de lege și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbaterile generale, distinșii mei colegi...

Domnule deputat Andronache, aveți cuvântul din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal consideră modificările aduse acestei reglementări, prin amendamentele discutate în comisie, ca fiind pertinente și de aceea vom susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Văd că și domnul deputat e bine dispus. V-a molipsit domnul Tudose, v-a molipsit pe toți, am înțeles.

Mergem la amendamentele respinse. o să-i rog pe distinșii mei colegi să fie atenți.

Punctul 1, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 2. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 3. modificările la art.20. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 4, modificări la art.24. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 5, modificări la art.27 alin.4. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu amendamentele propuse de către comisie. Inițiativa legislativă merge la votul final. Tot lege ordinară.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 464/2012). (retrimis comisiei)  

13. Mergem la următorul proiect, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47 din 2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Raportul conține amendamente, procedura este de urgență. Caracterul legii este organic.

Din partea inițiatorului.

Domnule ministru, cred că azi e ziua dumneavoastră. Am înțeles. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan Manolescu:

Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscale nr. 47/2012 vizează modificarea mai multor prevederi legale din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale, societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

De asemenea, conține modificări cu privire la anumite prevederi din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, Legea minelor nr.85/2003 și Legea petrolului, precum și Codul de procedură fiscală.

Ministerul Finanțelor Publice nu are observații și propuneri asupra amendamentelor cuprinse în anexa raportului.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul vicepreședinte Viorel Ștefan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră sesizată pentru a aviza în fond prezentul proiect de lege, în procedură de urgență, a adoptat cu majoritate de voturi un raport de admitere, cu câteva amendamente pe care le regăsiți în anexa la raport.

Amendamentele formulate de comisie, adoptate de comisie cu majoritate de voturi, vizează în principal întărirea disciplinei financiare la nivelul autorităților administrației publice locale și vizează măsuri de facilitare a demersului de a se împrumuta autoritățile administrației publice locale, în sensul că în calculul gradului de îndatorare să nu intre... sau gradul de îndatorare să nu fie afectat și prin creditele care se iau pentru refinanțare sau împrumuturile care se contractează pentru a asigura cofinanțarea pe fonduri europene.

Mai fac precizarea că prezentul proiect de lege se încadrează în categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule vicepreședinte, timpii, pe art.120, timpul?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Ștefan:

Pentru dezbateri generale 5 minute, la amendamente două minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult.

Supun votului această propunere. Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS     163 pentru, zero - abțineri, 6 împotrivă. Propunerea a fost acceptată.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Din partea grupurilor politice parlamentare.

Da, domnule deputat, numai o secundă. Domnule deputat, aveți răbdare o secundă să întreb și la alte grupuri politice parlamentare. Nu, v-am văzut, sunt de acord.

Grupurile politice parlamentare, dezbateri generale, cine vrea să ia cuvântul?

Domnul deputat Ialomițianu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte, am intervenit că v-ați grăbit. N-o să mai pun întrebări, o să spun câteva lucruri despre acest act normativ. O să-l dea Ministerul de Finanțe.

La prima vedere e un act normativ bun. Sigur că el are și un alt scop, să reducă arieratele la nivel local. Dar dacă-l analizăm mai atent, și v-aș ruga și pe dumneavoastră să-l analizați, sunt multe lucruri care duc la atingerea autonomiei la nivel local, pentru că toate proiectele de investiții de la nivel local trebuie să fie avizate de către direcțiile de finanțe de la nivel teritorial.

Mai mult decât atât, se interzice ca multe lucrări să se mai execute pe credit furnizor și, având în vedere o caracteristică a Guvernului Ponta, și anume tăierea banilor de investiții, putem să spunem că și la nivel local investițiile vor fi blocate.

Mai mult decât atât, pentru lucrările care se execută de către antreprenori, fără a avea asigurare finanțare, dar sunt mulți antreprenori care doresc să lucreze în avans, primarii răspund penal. Cred că dumneavoastră și eu... noi toți am venit aici să ducem bani spre autorități locale, și nu acte normative prin care să sancționăm penal pe primari, indiferent că sunt de la putere sau din opoziție.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu poate să voteze un asemenea act normativ.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu.

Alte grupuri politice parlamentare? Nu?

Intrăm la dezbaterea pe articole, vă rog frumos să urmăriți amendamentele admise.

Nr.crt.1. Obiecții, comentarii? Nu. Admis.

Nr. crt.2. Obiecții, comentarii? Nu. Admis.

Între 3 și 5?

Domnul deputat Márton Árpád.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru a nu avea discuții pe interpretarea Regulamentului, permiteți-mi ca, înainte să fac obiecția mea, să citesc art.110 alin.4 din Regulamentul în vigoare al Camerei Deputaților: "Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecții și observații se consideră adoptate." Corect. "Textele articolelor la care s-au formulat amendamente," deci ne aflăm în situația poziției 5, fiind un amendament, deci "...la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții și observații se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți."

Eu doresc să fac o obiecție la acest amendament, adoptat de comisie.

Vă rog să observați...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

La care, la punctul 3?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La punctul 5.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

La punctul 5, la art.2 alin.(1), da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mai exact la alin.(3) din acest noian de alineate cu care s-a completat în comisie și vă rog să ascultați, să citesc ce spune acest alineat. "Se interzice ordonatorilor de credite..."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, până acum ați avut dreptate. acum aveți o problemă că este cea de-a șasea modificare, nu cea de-a cincea. Eu am întrebat dacă la 3, 4 și 5 aveți obiecții.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mă scuzați, da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți perfectă dreptate, dar este 6. art.I, după pct.1 se introduce un nou punct, punctul 11.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, atunci la 6, dacă are altcineva o...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dați-mi voie, rămâneți aici și dați-mi voie să întreb colegii, dacă la 3, 4 și 5 sunt obiecții și comentarii. Dacă nu sunt, adoptate.

La punctul 6, domnul deputat are la alin.(3) al art.41 o obiecție.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, deci, alin.(3) zice astfel: "Se interzice ordonatorilor de credite recepționarea de servicii, lucrări și produse peste valoarea maximă calculată și notificată, conform alin.(1)".

Deci, dacă într-o comună s-a introdus apa și canalizarea, e terminată lucrarea, dar este peste suma datorată, primarul nu poate prelua. Conform acestui alineat, o lăsăm așa, de izbeliște, să se distrugă, pentru că știm că, dacă aceste sisteme nu funcționează, se distrug înainte de a intra în vigoare. Oare este o bună gospodărire a banului public a nu se prelua o lucrare terminată, necesară comunității respective și, ca atare, aceasta se va deteriora, până când vom ajunge noi acolo să avem, în bugetul respectiv, suma necesară pentru plata acesteia? Noi credem că nu este aceasta o soluție de bun gospodar.

Ca atare, eu pun în discuție acest întreg art. 41 și solicit un vot pe acest articol.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, Viorel Ștefan.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, colegul nostru a dat o citire a acestui amendament dintr-un anume unghi de vedere.

În realitate însă acest text nu face decât să protejeze ordonatorii de credite. Pentru că, domnule coleg, orice angajare de lucrări fără sursă bugetară se pedepsește penal și acest lucru nu scrie în această ordonanță. Scrie în legislația românească. Or, dumneavoastră vreți să facem posibil să angajăm lucrări fără să avem sursă bugetară, mai mult decât atât, să le recepționăm fără să avem sursă bugetară. Mai mult decât atât, să primim facturi, pe care le înregistrăm, fără să avem sursă bugetară și fără să ne punem întrebarea de unde plătim aceste facturi, și fără să ne gândim că aceste facturi devin arieratele cu care a luptat guvernarea anterioară ani de zile și n-a făcut nimic, și n-a făcut nimic în materie de arierate, pentru că n-a înțeles exact ce nu vreți dumneavoastră să înțelegeți, arierate cu care luptă și actualul Guvern, care este hotărât însă să rezolve problema chiar. Deci, vă rugăm să înțelegeți că nu înseamnă o bună gospodărire a resurselor publice să angajăm cheltuieli pe resurse publice fără sursă bugetară aprobată. Nu se poate imagina așa ceva într-o țară normală, într-o economie normală, într-o guvernare normală.

A, că în România există această situație, că în România ne-am bătut joc de prevederile legale, că în România n-a intrat nimeni în pușcărie, deși există text de lege care ar fi făcut posibil să intre în pușcărie primarii care au angajat lucrări fără sursă bugetară, asta-i altă discuție. Deci trebuie curmată...

Deci textul de la... introdus la comisie, la art.41, este un text care să-i protejeze pe ordonatorii de credite, să-i protejeze pe primari, pentru că atunci când dumneavoastră vă veți duce la un primar la dumneavoastră și-i veți spune: "lasă, nene, să lucreze ăla, că eu sunt parlamentar și o să-ți aduc eu bani", nu faceți decât să-l trimiteți spre pușcărie pe acest primar. El va scoate acest text de lege și va spune: "nu vă supărați, domnule deputat, nu mă trimiteți la pușcărie. Eu nu pot să accept un astfel de târg, angajare lucrări pe promisiuni de finanțări viitoare." Nu e legal așa ceva, vă rog să înțelegeți.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Dați-mi voie, domnule deputat, păi, cum scrie, când se dă dreptul la replică, dumneavoastră știți foarte bine Regulamentul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Dați-mi voie...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, când se dă dreptul la replică și cui se dă?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mie, pentru că a zis că eu n-am înțeles ceva, poate...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

De ce? Vi s-a pronunțat numele?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

S-a referit clar la mine...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, mă certați tot timpul că nu știu regulamentul. Dați-mi... cum trebuie să fac, când se dă dreptul la replică, domnule deputat?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

S-a referit exact la mine...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Când se dă dreptul la replică? Sunt de acord să vi-l dau, dar când se dă dreptul la replică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

El s-a referit la mine, indiferent dacă mi-a pronunțat numele sau nu, vreți să aduc iarăși Regulamentul, să fac...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Iară... nu se face la sfârșit, domnule deputat? În afară de nervozitatea pe care o... nu cred că e bine s-o aveți cu mine, domnule, nici nu-i frumos, colegi fiind, și atitudinea asta pe care o aveți față de mine.

Nu-mi dați voie să supun la vot ce ați propus și după aceea să vă dau dreptul la replică?

Nu e bine așa sau vreți să fiți nervos? Dacă vreți să arătați această chestiune cu mine, nu e nicio problemă. Îmi face plăcere să fiți nervos cu mine, nu mă supăr.

Dați-mi voie să vă supun la vot propunerea pe care domnul deputat a avut-o înainte de intervenția comisiei, aceea... obiecția pe care la art.3, la amendamentul 6, admis la alin.(3) al art.41. Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnule deputat, de fiecare dată inventăm regulamentul cum vrem noi, da? spuneți așa, "textele articolului la care s-au formulat amendamente sau obiecții se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți". Dumneavoastră ați avut obiecții că acest amendament nu este bun și cereți eliminarea lui. Asta ați cerut, și la celelalte.

Nu, nu, și atunci nu vreți chestia asta și noi am supus la vot eliminarea amendamentului. Ați cerut două voturi, unul pentru alin.3 art.41 și unul, după aceea, pe integralitate. Dacă facem, așa nu e bine, dacă nu facem așa, vreți să mergeți pe varianta cealaltă. Eu nu cad în capcana dumneavoastră.

Dumneavoastră spuneți așa, că eu am supus la vot amendamentul admis. Nu. Pentru că el a cerut eliminarea lui. Păi, nu vreți, vedeți cum e? Interpretați articolul numai cum vreți, din regulament.

Am supus la vot propunerea dumneavoastră de eliminare a alin.3 și după aceea supun la vot integralitatea lui. Asta ați vrut.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu am avut niciun amendament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu ați avut, dar de ce ați intervenit atunci, că ați avut o obiecție că nu este legal, da, și cereți chestia asta și ați omis în comisie eliminarea lui.

Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Puteți să verificați la stenograma ședinței că eu am solicitat un vot pe acest articol, acest alineat, exact, referindu-mă și citind textul din alin. (4). Textele articolelor care s-au formulat, la care s-au formulat amendamente, deci suntem în această situație, s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții, am avut o obiecție la acest amendament, și observații, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Deci se supune votului amendamentul respectiv și eu asta am solicitat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da, domnule deputat. Domnule deputat...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu asta am solicitat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, aveți perfectă dreptate.

Fraza a venit în trei elemente.

Prima - ați spus că acest articol este nelegal. Vicepreședintele comisiei - când spui că e nelegal, cereți eliminarea lui - v-a explicat despre ce e vorba. L-am supus la vot, eliminarea lui, așa cum vreți dumneavoastră să interpretați, că ați mai venit de 3 ori. Și sunt de acord cu dumneavoastră, mergem și pe varianta asta, dacă vreți. A căzut.

Acum supun ce ați spus dumneavoastră, amendamentul admis, și după aceea art.41 în integralitatea sa. Pentru că mi-ați cerut. Nu vrem nici așa să interpretăm. Când nu vrem, spunem că propunem asta, când vrem, spunem că n-am propus, dar se subînțelege.

Pe procedură, domnul deputat Andronache. Acesta este rezultatul ambiguității fiecărui text.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule președinte,

Nu e nicio ambiguitate aici și vă știu un om care dorește să respecte Regulamentul.

În Regulament scrie foarte clar că în plen nu se pot face amendamente. Ceea ce ați spus dumneavoastră, că domnul Márton Árpád ar fi propus eliminarea, reprezintă un amendament, amendament de eliminare. Un astfel de amendament nu se regăsește în raport. Prin urmare, dumneavoastră trebuia să supuneți plenului spre vot acel amendament admis. Aceasta este procedura simplă și clară, prevăzută de regulament.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, ați lipsit un pic din sală.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gabriel Andronache:

Nu am lipsit. V-am urmărit foarte atent. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Atunci, vă rog frumos să le spuneți că acest... textul 2 al alin.(4) din 110 intră în contradicție cu ceea ce spuneți dumneavoastră, pentru că aceasta este ambiguitatea regulamentului nostru. Și, atunci acum eu vă supun la vot alin.(3), amendamentul, așa cum a venit.

Vă rog frumos să luați textul discuției de astăzi și stenograma și s-o transpuneți la discuția de la buget, când... atunci spuneați același lucru, dar sub altă formă. Eu nu am nicio problemă cu dumneavoastră.

Supun votului alin.(3), amendamentul admis, așa cum este... da, da, aveți răbdare, că vă dau și procedură. Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Alin.(3) al art.41, în varianta comisiei, 146 de voturi pentru, 8 abțineri, 41 împotrivă.

Dacă la art.41 mai sunt obiecții, comentarii? Deci nu mai sunt.

Dați-mi voie să susțin și ce a zis domnul Árpád, după care mergem pe procedura dumneavoastră.

Art.41, în plenitudinea sa, adică amendamentul 6, admis. Să înceapă votul.

Să înceapă votul.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

151 voturi pentru, 2 abțineri, 44 de voturi împotrivă.

Pe procedură, domnul deputat Máté András.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe dorește să intervină)

Nu era, că n-a ridicat mâna. Vă rog frumos, domnule deputat. N-ați ridicat mâna, cu tot respectul vă dau cuvântul.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

În calitate de lider al grupului, solicit o pauză de consultare în vederea verificării stenogramei, ce s-a solicitat de colegul meu, domnul Márton Árpad, și ce ați supus dumneavoastră la vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, știți foarte bine care este discuția. Dumneavoastră vreți să-mi spuneți mie acum că ceea ce spuneți întotdeauna...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte, regulamentul zice că am dreptul să cer pauză. Mulțumesc...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, dacă e vorba de o obiecție sau un comentariu, cereți eliminarea și deodată spuneți că articolul este altul, da? Eu vă dau o pauză de consultări de cinci minute. Rog liderii grupurilor parlamentare să se apropie.

 
     

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am stabilit câteva chestiuni cu distinșii și onorabilii mei colegi din grupurile parlamentare. Sper ca ceea ce am discutat acum, știindu-i că sunt serioși, să fie și pe viitor.

Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Am să încerc să lămuresc și problema art.149 alin.(2), chestiunile astea legate de procedură și de drept la replică, pentru că am văzut că sunt foarte multe discuții. Noi am discutat problema obiecțiilor și a observațiilor la amendamente și le-am lămurit, dar vă citesc textul de regulament: "Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Unde scrie?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

E vorba de art.149 alin.(2). Imediat înseamnă că...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

149?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

149 alin.(2).

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cred că aveți un regulament vechi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu, e cel pe care lucrăm...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Este abrogat de dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ba da. Uite ce scrie la art.49.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

149.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Art.149. București, 2012.

Ultima republicare.

"Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă este dat de președinte. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde este instalat un microfon".

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, eu citesc pentru dreptul la replică. Dumneavoastră citiți procedura când ia cuvântul. Este altceva.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

149 asta reglementează.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Eu v-am citit procedura de cerere a dreptului la replică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

149. Ăsta este art.149. Aveți alt regulament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, eu citesc procedura. Dacă dumneavoastră aveți alt text de regulament...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu. Dumneavoastră aveți. Eu, împreună cu secretariatul general, cu aprobarea liderilor grupurilor parlamentare...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Haideți s-o rezolvăm și...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Conform regulamentului, am fost obligați să-l republicăm și să-l băgăm în căsuța fiecărui deputat atunci când a depus jurământul, în mapă. Eu pe cel pe care-l am îl au toți parlamentarii, cei 411, în afară de mine. Cel pe care-l aveți dumneavoastră și care și noi speram să fie așa pe vremuri, nu este cel de actualitate.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Textul este abrogat, domnule președinte?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Cionca poate să vă răspundă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu este textul abrogat, vă spun eu. Procedura asta este. Când ceri drept la replică imediat...imediat înseamnă că nu poți să invoci nici vot, nici procedură de vot, absolut nimic. Îi dai dreptul la replică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, am înțeles.

Deci, vorbiți de art.151 care era 149 pe vremuri.

(Consultări.)

Ceea ce este foarte interesant este că tot ceea ce a fost cutumă în fostul mandat nu se mai respectă acum și mergem pe textul de regulament. Eu sunt de acord cu dumneavoastră să mergem pe textul de regulament.

Vă reamintesc că eu, de la tribuna... ca președinte de ședință, dacă merg pe textul de regulament, sunt multe chestiuni pe care opoziția nu le are ca instrumente. Sunt de acord cu dumneavoastră să merg pe el.

Dar știți care este instrumentul pe care-l am: dacă nu specificați articolul de procedură, eu vă dau dreptul la cuvânt, dacă vi se pronunță numele. Câștigați aici foarte mult și aveți dreptate, vă respect, după care se pierde în alte părți foarte mult.

Pe procedură, domnul deputat...

Vă rog frumos, domnule deputat, să-l citiți. Sunt convins că asta vreți să faceți. Să citiți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Asta doresc, domnule președinte.

151 alin. (4). Deci, am arătat exact articolul și alineatul din regulament, care grăiește astfel: "Un deputat poate cere dreptul la replică în situația în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmații incorecte..."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, citiți alin. (1), citiți de la început.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

"...sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaților."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu vreți să citiți și alin. (1) ca să fie oamenii, colegii mei, scuzați-mă, să fie toți ochi și urechi?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. "În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfășoară în Cameră, conform ordinii de zi...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci, în afara dezbaterilor legislative sau politice. Și cum se interpretează prima frază? "În afara dezbaterilor legislative..."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

"...un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură..."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, sunteți vechi și sunt extrem de deranjat că un deputat vechi nu înțelege prima frază și când e la guvernare, îl susține într-o anumită formă care se transformă în cutumă și este alin. (1) când e în opoziție, și-aduce aminte că este "imediat".... "...în afara dezbaterilor legislative..."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Pentru că în dezbaterea pe articole am dreptul să intervin doar pe textul articolului sau amendamentului. Asta este procedura generală. Dincolo de acestea, pot să intervin pe procedură, drept la replică, care excede această dezbatere parlamentară pentru că este de procedură și drept la replică.

Asta este interpretarea corectă a alineatului...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe care vreți dumneavoastră s-o dați. Nu este cea corectă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Bine, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Oricum anunț de pe acum că am o intervenție la punctul 16, respectiv 17.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, pentru clarificare și pentru distinșii și onorabilii colegi care sunt noi în Parlamentul României.

Facem o distincție foarte clară între un comportament cum scrie la art.151 - ofensator sau afirmații incorecte la adresa unui parlamentar care sunt legate de viața lui privată și alta este comentariul în care se pronunță numele și care este folosit ca instrument politic parlamentar de către deputatul respectiv pentru a se stabili o luare de cuvânt ca un drept la replică.

Cutuma parlamentară spune că în timpul unei dezbateri legislative dacă nu a fost ofensat colegul și onorabilul nostru deputat sau nu a fost jignit în integralitatea sa ca persoană, dreptul la replică se dă la sfârșitul dezbaterii legislative. Și întotdeauna am folosit această procedură. Acum inventăm, pentru că suntem în opoziție. Nu e nicio problemă. Eu sunt de acord cu dumneavoastră.

Atunci o să-mi dați mie voie să coroborez cu art.149 și atunci când sunt chestiuni ofensatoare la adresa deputatului, cum scrie în regulament, sau afirmații incorecte cu privire la persoana Domniei Sale, atunci să dau cuvântul ca drept la replică. Și atunci pierdem pronunția numelui ca argument și inovăm. Eu sunt de acord cu onorabilii mei colegi.

Deci, ideea colegilor din opoziție este că dacă se pronunță numele, nu se mai dă dreptul la replică decât dacă afirmația este ofensatoare la persoana respectivă sau incorectă. Mergem și pe această variantă, eu nu sunt împotriva ei.

La amendamentul 7 al comisiei, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Amendamentul 8. Obiecții, comentarii? Nu. Mulțumesc. aprobat.

Amendamentul 9. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 10. obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 11. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Art.33. Nu sunt obiecții. Aprobat.

Amendamentul 12, tot de la art.33 alin. (5). Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 13, art.33 alin. (6) lit.b). Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 14, art.49 alin. (13). Se introduc zece noi alineate. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 15, art.51. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 16. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Art.I, pct.11. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

La amendamentul 17 are o obiecție domnul deputat Márton Árpád.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De la acest microfon s-a enunțat cum că eu n-aș fi înțeles ceva care eu consider că este o afirmație incorectă, ofensatoare.

Acest 41 se referă inclusiv la 577, respectiv la 7, de fapt, Guvernul, prin lansarea proiectului respectiv câștigat de autoritatea locală, s-a angajat și totuși o lucrare terminată n-o poate prelua. Am dat exact lucrările despre care vorbesc. Deci, aducțiune de apă, canalizare. Și aici știm cu toții că sunt cele mai mari probleme. Nu numai că ați interzis preluarea...deci, să lăsați în paragină o lucrare executată și terminată, în loc să se folosească în folosul comunității, dar propuneți la acest punct... propunerea comisiei, amendamentul 17, introducerea unei litere p) care grăiește că ar fi o infracțiune nerespectarea prevederilor art.41 alin.(1) și (3). Deci, exact acel alin.(3) despre care am vorbit.

Iar la alin. (2) propuneți ca în această literă p) să fie pedepsită cu închisoare de la 1 la 3 ani. Stimați deputați ai majorității, întrebați-vă primarii dacă sunt bucuroși cu această perspectivă de închisoare de la 1 la 3 ani. Nici măcar alternativa amenzii.

Vă mulțumesc.

Deci, solicit supunerea la vot a acestui amendament, așa cum v-ați înțeles cu liderii, n-o să comentez, numai să explicați exact despre ce votăm.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci, dumneavoastră prin obiecții și comentarii, ceea ce ne-am înțeles cu toți liderii, pentru că nu este textul reglementat în regulament, mergem pe eliminare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Accept această variantă. Atunci, supuneți votului eliminarea. Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul vicepreședinte Viorel Ștefan.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă simt dator să-mi cer scuze la domnul deputat dacă s-a simțit ofensat în legătură cu afirmația mea că nu a înțeles.

Domnule deputat, reformulez: îmi cer scuze, nu am explicat suficient de clar. Și v-aș ruga, domnule președinte, să-mi permiteți să explic suficient de clar despre ce este vorba. Pentru că această dezbatere am avut-o la Comisia de buget și a durat cred că două ore. A rămas ca mărturie înregistrarea pe care o găsiți la site-ul Camerei și din care veți desprinde concluziile dezbaterii de la comisie.

Acest text nu este aplicabil investițiilor finanțate prin programele naționale. Acest text este aplicabil exclusiv pentru investițiile angajate din resursele proprii ale autorităților administrației publice locale. E adevărat că dacă ar fi aplicabil și la programele naționale, domnul deputat ar avea 100% dreptate, ar fi incorect. Pentru că ordonatorul de credite angajează o investiție având în spate un acord de finanțare cu un minister sau altul. Și dacă acel minister nu-și respectă obligațiile din acord, ar fi incorect să-l penalizăm, să-l băgăm în pușcărie, sau indiferent ce formă de penalizare pe primarul care a angajat lucrări în temeiul unui acord.

Nu. Nu este aplicabil acest text în această situație. Este aplicabil în situația în care primarul, fără să aibă surse acoperitoare votate prin bugetul propriu de consiliul local, angajează lucrări. Este aplicabil atunci când primarul are sursa aprobată și nu notifică în 30 de zile executantului. Asta spune legea. Îl obligă din momentul în care are bugetul aprobat, în maximum 30 de zile, să-i notifice executantului, constructorului, câți bani are pentru exercițiul financiar respectiv.

La alin. (2) se spune că după această notificare se așează la masă cu executantul și pun de acord un grafic de lucrări, eșalonează lucrările în interiorul exercițiului bugetar. Și abia la alin. (3) se spune că dacă deși i-a notificat, deși a avut o eșalonare pusă de acord, executantul a depășit volumul de lucrări din eșalonare, ordonatorul de credite are dreptul să nu-i semneze recepția. Și vine sancțiunea, că nu se poate o prevedere legală fără sancțiune. Dacă el face în cârdășie cu constructorul, deși s-au încălcat prevederile alin. (1), (2) și (3) ale art.41, îi semnează recepția și angajează resurse publice care devin arierate în această formulă, atunci intervine pedeapsa cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Însă, eu nu cred că un ordonator de credite ar putea să disprețuiască atât de mult legea încât să nu respecte ce s-a scris la alin. (1), (2) și (3). Să notifice, să facă grafic de eșalonare, să nu recepționeze dacă s-au făcut lucrări care nu sunt prinse în grafic. Adică, eu cred că oricare dintre noi dacă ne imaginăm că acest lucru se poate întâmpla și în privat, ne facem o investiție acasă, tot așa vom proceda, cum descrie legea aici.

De ce să gândim altfel atunci când vorbim de banul public? Nu vi se pare incorect? Nu vi se pare că acolo intervine indiferența față de banul public? Și atunci acest lucru trebuie pedepsit.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului...

(Domnul deputat Mircea-Nicu Toader dorește să intervină)

Pe ce intervenție? Intervenție la intervenție?

Domnule deputat, care este articolul pe care-l specificați? Vă rog frumos să ne spuneți articolul și eu deschid și vă dau cuvântul.

Asta este decizia liderilor pe care a luat-o acum zece minute.

Pe procedură, dacă nu-mi dați articolul, să știți că vă opresc cuvântul. Îmi pare rău că trebuie să vă spun acest lucru. Este decizia liderilor grupurilor politice.

Pe procedură, articolul pe care-l specificați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, domnule președinte, vroiam să vă spun că... (I se întrerupe microfonul.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu există nu. Dați-mi articolul și vă dau cuvântul. E decizia liderilor grupurilor parlamentare. Domnul Tinel Gheorghe a fost acolo.

Vă rog frumos, pe text. Este cererea Grupului parlamentar al UDMR pe obiecții pentru eliminarea amendamentului 17.

Vă rog frumos să-mi spuneți articolul la care vă veți referi și vă dau cuvântul. Așa au stabilit liderii grupurilor parlamentare, să veniți cu articolul în mână.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îmi dați voie. Pe procedură, domnule președinte, am vrut să vă spun un singur lucru: să aveți un comportament decent.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu am un comportament decent.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu aveți deloc un comportament decent... (I se întrerupe microfonul.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă comportați cum trebuie la adresa mea ca președinte de ședință și președinte al Camerei Deputaților. Nu sunteți în măsură să-mi stabiliți mie comportamentul, nici eu dumneavoastră. Aceasta este o atitudine care e sancționată potrivit regulamentului.

Vă rog frumos să specificați articolul din regulament, pe procedură, pe care luați cuvântul și eu vă dau cuvântul imediat, așa cum au cerut colegii. Articolul din regulament.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, dacă ceea ce v-am spus eu vă deranjează, vreau să vă spun că acest comportament pe care trebuie să-l aveți ca președinte de ședință, trebuie să fie nu numai în conformitate cu regulamentul, ci eventual chiar cu bunul-simț pe care întotdeauna când erați în opoziție îl clamați către noi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog să nu faceți afirmații cu caracter ofensator la adresa mea. Dacă vreți s-o faceți, faceți la adresa altcuiva. Vă rog frumos.

După ce că veniți foarte rar pe la Parlament, mai aveți și această atitudine la adresa colegilor. Vă rog frumos.

Domnul deputat Marian Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicit o pauză de cinci minute de consultări cu liderii de grup.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți o pauză de consultări. Cinci minute.

 
     

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să finalizeze. A venit și proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței nr.96, pe care am stabilit cu prioritate că-l introducem pe ordinea de zi.

Vreau să aud concluzia colegilor, liderilor grupurilor parlamentare.

Liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

În urma consultărilor dintre liderii grupurilor parlamentare, am să vă solicit să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ ca să putem să ne punem de acord cu toate aspectele ridicate de colegii noștri.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Termen? Domnule deputat, termen?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Două săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Rog colegii deputați să ia loc în bănci pentru a supune la vot această propunere.

Suntem la punctul 17, amendamente admise. Liderii grupurilor politice parlamentare cer retrimiterea la comisie. Termen, două săptămâni.

Să înceapă votul.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

171 de voturi pentru, nici o abținere, două voturi împotrivă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 52/2013). (retrimis comisiei)  

Doamnelor și domnilor colegi,

7. Vă informez că a venit Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Raportul conține amendamente admise. Procedură de urgență. Caracter organic.

Vă reamintesc că Biroul permanent al Camerei Deputaților a acceptat programul până la ora 13, cu prelungire, dacă acest proiect intră în dezbatere. Vom merge până la finalizarea acestui proiect, după care mergem la votul final.

Conform art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, îl dezbatem în procedură de urgență.

Inițiatorul. Secretariatul General al Guvernului.

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Andreea Ioana Lambru (secretar general adjunct al Guvernului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă reglați microfoanele.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Andreea Ioana Lambru:

Susținem adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, împreună cu amendamentele din raportul suplimentar.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marin Almăjanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu adresa nr. PL-x 52 din 26 februarie 2013 în vederea unei noi examinări și depunerea unui nou raport cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și modificarea unor acte normative în scopul asigurării funcționării imediate a Guvernului în noua sa structură, astfel cum a fost aprobată prin Hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu majoritate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, cu amendamente admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor politice parlamentare, la dezbateri generale.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

UDMR-ul n-a contestat în nici un mandat și nu contestăm nici acum dreptul unui guvern, unui executiv de a-și organiza, dacă vreți, bucătăria proprie, de a-și organiza ministerele, departamentele și tot ceea ce ține de aceste ministere.

Drept urmare, în principiu, cu această Ordonanță de urgență nr. 96 nu am avea foarte mult de comentat în formula în care a ieșit din Guvern în 22 decembrie 2012.

Problema este că săptămâna trecută Executivul ne-a propus un lung șir de amendamente în 23 de puncte, astăzi alte amendamente adăugate, prin care se schimbă coordonarea și subordonarea anumitor autorități, agenții și departamente.

Vă spun sincer că noi, la învestirea Guvernului am spus acest lucru, ne-am bucurat că în programul de guvernare a existat un capitol separat pentru minoritățile naționale. Ne-am bucurat de faptul că acest Guvern și-a asumat necesitatea susținerii Legii privind statutul minorităților naționale și înființarea instituțiilor prevăzute acolo.

În acest statut se prevede și înființarea Autorității pentru Relații Interetnice, sigur, în subordinea primului-ministru, care are o logică foarte clară, și anume, aceea că Guvernul ... și orice guvern are o responsabilitate în ce privește relaționarea cu problema minorităților naționale.

Suntem deschiși în continuare pe această problemă, de a colabora cu actualul guvern sau cu orice alt guvern.

Amendamentele, în schimb, care au venit pe această temă, schimbă total sensul, direcția, astfel încât Departamentul pentru relații interetnice este redenumit Autoritate pentru Relații Interetnice și trece din coordonarea și subordonarea Secretariatului General al Guvernului la Camera Deputaților.

Agenția Națională pentru Romi trece din subordinea Secretariatului General al Guvernului și va fi finanțată și coordonată de către Senatul României.

Mă întreb și ne întrebăm: cum va putea un guvern să dezvolte o politică rațională, reală în privința minorităților naționale. Nu mai demult săptămâna trecută, primul-ministru a fost în Franța și a declarat că există soluții pentru rezolvarea problemelor minorității rome. Prin trecerea agenției la Senat, cred că posibilitatea Guvernului de a interveni pe această chestiune se limitează și se reduce foarte mult.

Ceea ce astăzi, în problema minorităților naționale, poate părea o soluție pe termen scurt, și anume, aceea de a trece la Camera Deputaților sau la Senat Agenția pentru Romi, s-ar putea să fie o strategie greșită pe termen mediu și lung. Din acest punct de vedere, al amendamentelor care au fost propuse de către Guvern și însușite de către Comisia pentru administrație, Uniunea Democrată Maghiară din România nu va putea susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnule deputat, liderul grupului parlamentar are cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin să întăresc cele spuse de colegul meu de la UDMR. Există, într-adevăr, în Legea-cadru pentru minoritățile naționale și o construcție instituțională substanțială, dar care nu seamănă cu ce vedem aici.

În plus, printr-o lege de organizare a Guvernului, vă întreb, poți crea instituții sub control parlamentar? Eu cred că nu.

De aceea, vă propun ca acest amendament să nu-l adoptăm, să lăsăm lucrurile să meargă în logica lor firească, noi avem Proiectul de Lege pentru statutul minorităților naționale în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, urmează să ne mai înțelegem acolo în comisie asupra câtorva detalii, după care vi-l vom prezenta în Cameră, Camera fiind Cameră decizională.

Deci, rugămintea și din partea grupului nostru parlamentar este ca acest amendament, care este acolo, să nu fie adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dacă alte grupuri politice parlamentare... Din partea PDL, da? Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, noi data trecută și în comisie am atras atenția că inițiativa Guvernului la acest proiect de act normativ va naște vii discuții și văd că și minoritățile și UDMR-ul..., nici puterea nu se simte foarte confortabil... PDL-ul nu susține, însă, în forma respectivă, iar eu v-aș propune să-l reîntoarcem la comisie încă două săptămâni, să avem dezbateri, pentru că într-adevăr și Autoritatea pentru Romi și pentru Relații Interetnice, mie mi se pare nejustificat să le iei de la Guvern, acolo unde poți face politici guvernamentale, și să le duci la Senat. Care este rațiunea? Pe de o parte.

Pe de altă parte, le transformăm în autorități publice cu personalitate juridică. Părerea mea este că și aici vor trebui dezbateri și discuții... Noi am aprobat un buget cu o anumită consistență, acum venim și cred că va trebui suplimentat bugetul numai pentru funcționare, lăsând la o parte celelalte aspecte legate de politici.

V-aș propune să supuneți la vot reîntoarcerea la comisii două săptămâni, în așa fel încât actul normativ să poată fi dezbătut ca lumea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, eu văd termenul constituțional 19 martie.

Propunerea Grupului PDL, dezbateri generale, un singur coleg de la fiecare grup politic parlamentar.

Pe procedură? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte, pentru că înțeleg că acestea sunt lucruri făcute pe picior, în ultima clipă, cele legate de minorități, fără să fi fost consultați, vă solicit o pauză de consultări de 15 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cinci minute pauză de consultări. Liderii grupurilor politice parlamentare să se apropie.

 
     

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor constructive, de altfel, ca toate din ziua de astăzi, pe care le-am avut cu liderii grupurilor parlamentare, am să vă propun retrimiterea la comisie cu termen de o săptămână a acestui proiect legislativ, pentru a pune de acord toate lucrurile care au fost stabilite de către colegii noștri.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord. Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele de vot. Retrimitere la comisie o săptămână.

Domnule Árpád, pe această chestiune? Lăsați-l pe domnul Árpád, dacă vrea să ia cuvântul. Ne face plăcere să-l ascultăm pe domnul Árpád. Ne mai jignește, ne mai... țipă la noi... Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu vă jignesc, nu o să găsiți jigniri din partea mea la adresa dumneavoastră.

Dacă tot se întoarce, în această săptămână aveți timpul să încercați să rezolvați și neconcordanța de la amendamentele propuse la art. 1, adică separarea prefectului de instituția prefectului. Deci, toate aspectele.

 
     

Domnul Marian Neacșu (din sală):

Analizăm toate aspectele.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Amendamentele se pun din nou de către colegi, avem colegi din toate grupurile politice parlamentare în comisia raportoare...

Să înceapă votul. Retrimiterea la comisie, o săptămână.

 
Video in format Flash/IOS    

201 voturi pentru, 3 abțineri și un vot împotrivă.

Doamnelor și domnilor colegi, conform celor stabilite, se retrimite la comisie Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96; termen o săptămână.

Este ora 13,15. La ora 13,30 avem votul final, așa încât ne vedem la ora 13,30 cu votul final aici. O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, să le reamintească că la ora 13,30 este votul final.

Vă mulțumesc, ne vedem la ora 13,30.

detalii vot
 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor colegi, vă rog frumos să luați loc în bănci pentru a începe sesiunea de vot final, așa cum am stabilit. O să rog colegii să facem o verificare a votului.

Domnule ministru Nica? Domnule deputat Dobre? Galațiul este un oraș important, mare, nu puteți să vă vedeți la Galați? Vă rog frumos, chiar așa? Doi colegi vechi...

Domnule Nicolăescu? Aveți o problemă de mediu? Nu pot să cred așa ceva! Dumneavoastră nu aveți nici o problemă de mediu...

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Surdu, lăsați-l pe domnul Becali... Domnul Becali e fericit acum... Doamna Surdu, vă rog frumos să luați loc, să facem prezența. Domnul Becali are un martie deosebit, mai frumos decât o să aibă doamnele pe 8 martie. Îi urăm succes cu echipa sa. Să înceapă verificarea votului, să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Rog liderii grupurilor politice parlamentare să-și ia un extras de prezență. 268, 275, 288 ar trebui să fie prezența, ceea ce este foarte bine... avem cvorum de ședință.

detalii prezenta
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 4 /2013); (adoptat)

Onorabilii mei lideri de grupuri parlamentare, conducătorii de facto și de jure ai acestei structuri, putem începe votul final? Da? Bun.

Primul proiect este Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc. 304 voturi pentru, zero abțineri și două voturi împotrivă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (PL-x 22/2013); (adoptat)

Mergem la următorul proiect, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Cu 219 voturi pentru, 13 abțineri și 50 împotrivă proiectul de lege a fost aprobat.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (PL-x 10/2013); (adoptat)

Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară. Lege organică; procedură de urgență.

Comisiile pentru buget și pentru politică economică ale Camerei Deputaților propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Cu 286 de voturi pentru, 20 de abțineri și 5 voturi împotrivă proiectul de lege a fost aprobat.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă privind autorizarea interceptării comunicațiilor în activitățile de realizare a securității naționale (Pl-x 137/2006); (respinsă)

Mergem mai departe, Propunerea legislativă privind autorizarea interceptării comunicațiilor în activitățile de realizare a securității naționale. Lege organică.

Comisia pentru apărare propune respingerea propunerii legislative. Procedură de urgență.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Cu 253 voturi pentru, 5 abțineri și 51 de voturi împotrivă propunerea legislativă privind respingerea a fost aprobată.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României (PL-x 459/2012); (adoptat)

Mergem la legi ordinare. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României. Lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc. 314 voturi pentru, nicio abținere, un singur vot împotrivă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural (PL-x 466/2012); (adoptat)

Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural. Lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc. 286 voturi pentru, 6 abțineri și 21 de voturi împotrivă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții (PL-x 54/2013); (adoptat)

Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții. Lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea acestui proiect.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc foarte mult. 280 pentru, 4 abțineri și 31 de voturi împotrivă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2012 pentru acordarea unui nou termen persoanelor prevăzute la art.5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 17/2013); (adoptat)

Mergem mai departe. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2012 pentru acordarea unui nou termen persoanelor prevăzute la art.5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc foarte mult. 279 voturi pentru, 3 abțineri și 33 de voturi împotrivă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (PL-x 854/2010). (adoptat)

Mergem la următorul proiect. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Lege ordinară.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

316 voturi pentru, două abțineri și un vot împotrivă.

Votul final s-a încheiat. Liderii grupurilor parlamentare și membrii Biroului permanent sunt invitați la ședința de Birou permanent.

Doamnelor și domnilor colegi, vă urez o zi frumoasă și o săptămână frumoasă.

detalii vot
 
Video in format Flash/IOS    

Ședința s-a încheiat la ora 13,50.

 
     
Camera Deputaților

Camera Deputaților

Adresa postală

Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti

Legaturi utile

  • Președintele României
  • Senatul României
  • Guvernul României
  • Curtea Constituțională
  • Consiliul Legislativ
  • Monitorul Oficial

Camera Deputaților

HTTPS access
  • Harta site
  • Structuri parlamentare
  • Activitate parlamentară
  • Informații publice
  • Arhiva

Copyright © Camera Deputaților