Camera Deputaților

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Măsuri necesare incluziunii sociale"

Incluziunea socială este un proces complex și are în vedere urmărirea asigurării măsurilor care să conducă la realizarea principalelor drepturi sociale din domeniile: ocupare, sănătate, locuire, educație, asigurări sociale, asistență socială.

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acordă o atenție deosebită, într-un capitol distinct, orientării, formării profesionale, ocupării și angajării în muncă a persoanelor cu handicap.

Orice persoană cu handicap care dorește să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap. Poate beneficia de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care este școlarizată și are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale, persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experiența profesională sau cea care, deși încadrată în muncă, dorește reconversie profesională.

Conform Hotărârii Guvernului nr.1217/2006 privind crearea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, a fost înființată Comisia națională privind incluziunea socială, cu atribuții în stabilirea priorităților naționale în domeniul incluziunii sociale și în monitorizarea implementării acestor priorități și s-a reglementat constituirea în fiecare instituție centrală responsabilă în domeniu a unei unități de incluziune socială care ar trebui să colecteze și să analizeze indicatorii sociali sectoriali, creând astfel premisele elaborării unor raportări periodice a progresului realizat. De asemenea, la nivelul prefecturilor s-au constituit comisii județene de incluziune socială, cu responsabilitatea evaluării periodice a gradului de implementare a măsurilor locale din domeniul incluziunii sociale. Numai că, în realitate, aceste unități de incluziune socială sunt ineficiente, din cauza faptului că, la nivel județean fondurile destinate programelor de incluziune sunt epuizate, iar personalul este insuficient, raportat la numărul de cazuri speciale existente în acest moment.

Trebuie identificate de urgență resursele financiare și umane necesare desfășurării unui proces amplu de incluziune socială la nivel județean și național.