Camera Deputaților

Domnul Mircia Giurgiu:

"Mai există vreo șansă pentru agricultura românească?"

Agricultura reprezenta înainte de 1989 principala sursă de venituri a românilor. Odată cu deschiderea granițelor și liberei circulații a mărfurilor, s-a deschis și piața importurilor de produse agricole. Acest lucru a însemnat, din nefericire, începutul sfârșitului pentru agricultura românească, mai ales că și proprietatea este extrem de împărțită.

În aceste condiții, se impune modificarea legislației în vigoare, în special în sensul protejării producătorilor autohtoni din domeniul agricol.

Se cunoaște faptul că în țara noastră nu sunt asigurate elementele de infrastructură care să asigure activități rentabile în sectoarele de producție agricolă și mai ales de depozitare, prelucrare și valorificare a acestor produse. Puține din cele existente sunt noi sau modernizate.

În perioada 2007-2009, România a primit de la Uniunea Europeană aproape 4 miliarde de euro pentru susținerea agriculturii. Banii ar fi trebuit să fie distribuiți pe trei direcții principale: plăți directe, dezvoltare rurală (ce va include și reconversia forței de muncă) și fonduri pentru intervenții pe piață.

Agricultura românească, prin nefuncționalitatea ei, este o sursă de inflație, de dezechilibru economic și de instabilitate socială.

Dar toate acestea nu înseamnă că agricultura românească trebuie să ajungă în faliment.