Dezbateri parlamentare
Sedinta Camerei Deputatilor din 16 noiembrie 2004
- Sumarul sedintei
- Stenograma completa
- publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/2004
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 16 noiembrie 2004 |
Sedinta Camerei Deputatilor din 16 noiembrie 2004
 |
2. | Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației (rămas pentru sedința de vot final) |  |
||
consulta fisa PL nr. 370/2003 |
|||||
| ................................................ | |
|
(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.) |
|
|
|
Stimați colegi, S-au adunat câțiva deputați în sală, avem cvorumul de vot pe articole. Dați-mi voie, în aceste condiții, să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Și-au înregistrat prezența 242 de deputați din cei 344. Sunt absenți 102. 13 participă la alte acțiuni parlamentare. Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației. |
|
|
Stimați colegi, Vă rog să urmăriți raportul de mediere. Vreau să vă anunț că Senatul a adoptat deja raportul de mediere, toate textele în formularea pe care a propus-o comisia. La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt obiecțiuni. Da. Poftiți, domnule deputat. |
|
|
Domnul Ioan Rus: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Întrucât raportul de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației conține poziții divergente în unele texte adoptate de comisia de mediere, cu cele ale sectorului cooperatist, în care își găsește aplicare, iar forma finală a cunoscut modificări substanțiale față de cea a inițiatorului, vă rog să înaintați raportul spre consultarea Consiliului Legislativ, în vederea corelării unor prevederi legislative. |
|
|
Stimate coleg, este cea mai surprinzătoare propunere pe care o puteți face. Nu știu ce temei regulamentar, legislativ, ca practică judiciară aveți. La Consiliul Legislativ se trimite atunci când la o comisie vin amendamente noi, care schimbă însuși textul legii. Ca să veniți la raportul de mediere cu trimiteri la Consiliul Legislativ, nu vă supărați, eu nu pot să supun plenului așa o propunere. Dacă aveți obiecțiuni la pct.1 al Senatului. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Pct.1 vizează doar lit.f) de la art. 4. La lit.g) art. 4, de la pct.1 comisia propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate. Tot text comun se propune și la pct. 2 pentru lit.c) de la art. 6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. La lit.g), textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate. La lit.m), textul Camerei Deputaților. La lit.n), textul Senatului. Comisia propune un text comun. Domnul Lăpușan. |
|
|
Domnule președinte, Stimați colegi, Sigur că nu am nici cea mai mică intenție de a da peste cap raportul de mediere, însă mie mi se pare destul de curios cum varianta adoptată de Senat, în care se spune "uniunea-persoană juridică cu/sau fără scop patrimonial, constituită...", în textul comun apare "uniunea-persoană juridică fără scop patrimonial, dacă prin lege specială nu se prevede altfel." Astfel, având în vedere că noi acum discutăm despre o lege-cadru, eu cred că această lege-cadru trebuie să acorde un unghi diedru de manifestare mult mai larg, pentru ca legile speciale care vor urma să poată să prevadă dacă unele cooperații vor avea sau nu vor avea scop patrimonial. Deci, mie mi se pare puțin curioasă atitudinea pe care a avut-o comisia, dar, mă rog, este dreptul lor, după cum este și dreptul nostru acum să fim pentru sau împotriva acestei propuneri. Nu îmi dau seama dacă vizează o anumită cooperație care există și care are scop patrimonial și se dorește concentrarea țintelor către patrimoniul acela care este, se pare, foarte atractiv, sau în general noi ne-am gândit la o lege a cooperației care să satisfacă în cea mai mare parte dorințele oamenilor de a se asocia în acest tip de entitate economică. Vă mulțumesc. |
|
|
Poftiți, domnule Marton Arpad. |
|
|
Domnule președinte, Stimați colegi, Știm că există situații când mai binele este dușmanul binelui, și ne aflăm în această situație pentru că Senatul a adoptat propunerea comisiei de mediere. Orice modificare față de această propunere poate să fie temeinică eventual, dar ne duce în situația în care această lege nu va putea trece de Parlament. Deci legea și-ar urma cursul doar prin februarie, și asta înseamnă foarte multe lucruri. Populația ar considera că cei care blochează în acest fel legea nu doresc să se clarifice situația cooperativelor, pentru că se dorește să se mențină o situație de fapt care este în interesul unora, foarte puțini. Totodată, comunitatea europeană ar putea crede că noi nu dorim să avem o lege a cooperației conform obligațiilor noastre pe care ni le-am asumat. Ca atare, eu cred, deși înțeleg interesul colegilor noștri de a face o lege mai bună, că în situația actuală cea mai înțeleaptă activitate a noastră ar fi să votăm această mediere în forma în care ne-a propus-o comisia de mediere. Vă mulțumesc. |
|
|
Domnul Gheorghe Marin a cerut primul cuvântul, care a fost și în comisia de mediere. Domnul Avramescu apoi, și domnul Bolcaș, în ordinea în care au intervenit. |
|
|
Domnule președinte, Stimați colegi, Problema legată de "cu" sau "fără scop patrimonial" este o problemă care a fost larg dezbătută pe parcursul întregilor discuții la această lege. În cadrul comisiei de mediere s-a ajuns la această formulă în care "uniunea" este "persoană juridică fără scop patrimonial, dacă prin lege specială nu se prevede altfel." Întrucât această lege este o lege a cooperației, o lege generală a cooperației, am mers pe ideea că persoana juridică fără scop patrimonial este regula pentru toate cooperativele, iar excepția este aceea legată de ideea "dacă prin lege specială nu se prevede altfel". De altfel, veți vedea în cuprinsul legii că există posibilitatea ca aceste uniuni să poată să își înființeze societăți comerciale în conformitate cu prevederile Legii nr.31 sau să poată participa la societăți cooperative de gradul 2. Deci, noi susținem textul comun, având în vedere că această lege a cooperației este o lege-cadru. Vă mulțumesc. |
|
|
Domnul deputat Avramescu. |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Și eu sunt de acord că astăzi trebuie să trecem această lege a cooperației și, conform Regulamentului, noi trebuie să adoptăm una din cele trei variante: a Camerei Deputaților, a Senatului sau textul comun. Eu vreau să vă atrag atenția că redactarea Senatului, care spune "persoană juridică cu/sau fără scop patrimonial", acoperă de fapt toate posibilitățile, pentru că altele nu mai sunt. Și, în aceste condiții, să mai bag și "dacă prin lege specială nu se prevede altfel", o formulare care apare și la alte articole, acest lucru nu face decât să amânăm o serie de cazuri pentru care nu s-a găsit o soluție definitivă. Pentru aceste motive, eu consider și propun să adoptăm textul Senatului care este foarte acoperitor, adică "cu sau fără scop patrimonial", și ei, când se vor forma aceste uniuni, își vor alege forma de activitate. Vă mulțumesc. |
|
|
Domnul deputat Bolcaș. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaș: Domnule președinte, Stimați colegi, Înțeleg că cei prezenți sunt interesați de această problemă și, atunci, vreau să mă întreb și să vă întreb de ce ne ascundem după vorbe. Aici este problema patrimoniului acestor uniuni. În clipa în care definesc uniunea ca o persoană juridică fără scop patrimonial, în momentul acela, deci în momentul intrării în vigoare a legii, acestea sunt spoliate de patrimoniul pe care îl au în acest moment. Scurt, categoric și juridic. Că prin legi speciale ni se aruncă acum eventuala promisiune, când, ce și în ce condiții se vor face nu știm. Li se va permite să-și facă un patrimoniu, dar altul decât cel pe care îl au acum? Asta este cu totul altceva. În al doilea rând, din punctul de vedere al tehnicii legislative, o lege cadru nu poate să facă trimitere la legi speciale decât într-un mod total justificat, or aici nu există decât o singură justificare: să împăcăm capra cu varza. Nu s-a inventat perpetuum mobile, capra nu a fost niciodată împăcată cu varza. Ce îmi permite textul Senatului? Textul Senatului îmi permite ca uniunea, în momentul intrării în vigoare a acestei legi, să aibă fie un scop nepatrimonial, fie un scop patrimonial care să-i prezerve, să-i conserve patrimoniul existent. Asta este toată problema. Este bine să fie așa sau este bine să le luăm tot patrimoniul care există? Trebuie avut totdeauna în vedere impactul pe care îl produce o lege în raporturile dintre oameni și în raporturile economice, de data aceasta, iar impactul va fi dur, destrămând acest sistem al cooperației. Pentru toate aceste considerente spuse direct și fără alte ocolișuri sau menajamente, eu consider că textul Senatului este corect la această dată, și, dacă vom vedea că pe parcursul timpului uniunile trebuie să aibă numai scop nepatrimonial, vom putea modifica sau da o lege specială. Să nu punem lucrurile invers. În aceste condiții, problema este că vă propun să adoptăm textul Senatului, cu toate riscurile întârzierii intrării în vigoare a acestei legi, pentru că întârzierea intrării în vigoare a acestei legi cu o lună sau două nu este așa de păguboasă cooperației în sine cum ar fi de păgubos actul votării textului comisiei de mediere, text împăciuitorist și ineficient, care creează numai aparențele realizării scopurilor patrimoniale într-un termen incert, nesigur, într-un termen în care se vorbește de alt patrimoniu, nu cel care este acum în posesia uniunilor. Vă mulțumesc. |
|
|
Vă mulțumesc. Domnul Antal, s-au făcut destule comentarii. Poftiți. Dacă considerați că aduceți ceva nou, aveți cuvântul. |
|
|
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Doar două fraze. Această lege va avea un efect foarte benefic asupra mișcării cooperatiste. Și în lege se stipulează foarte clar ce se va întâmpla cu partea cu patrimoniul; va deveni o cooperativă de gradul 2 și va funcționa ca cooperativă, iar uniunea va reprezenta interesele celor care s-au asociat. Ca atare, eu solicit să votați textul mediat, deci textul comun aprobat și agreat de comisia de mediere. Vă mulțumesc. |
|
|
Potrivit Regulamentului, spun votului dumneavoastră întâi textul comun propus de comisia de mediere. Ați auzit argumentele celor care au formulat acest text. Cine este pentru? |
|
|
43 de voturi pentru. Împotrivă? 31 de voturi împotrivă. Abțineri? O abținere. Textul comun a fost votat cu 43 pentru, 31 împotrivă, o abținere. La pct.3, text comun. Dacă sunt obiecțiuni. Da. Domnul Leonăchescu. |
|
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Situația în care se găsește procesul legislativ pe această temă nu ne permite intervenții dramatice sau spectaculoase, decât în cazuri excepționale. Eu nu îmi propun să fac schimbări în textul comun adoptat în unanimitate de membrii celor două Camere în cadrul comisiei de mediere. Aș vrea însă să comentez acest alineat, alin.3, pentru că, într-o perspectivă de îmbunătățire, ar trebui să gândim mai mult conținutul acestui alineat. Iată, de exemplu, sunt trecute la "Principiile cooperatiste" o serie de așa-zise principii: principiul asocierii voluntare; principiul preocupării pentru comunitate; principiul educării, instruirii și informării membrilor cooperatori. Aici nu se realizează ceea ce înseamnă efectiv un principiu în limbajul curent, pentru că, în această enumerare, sunt norme de organizare amestecate cu obiective, cu reguli, și poate că sunt și principii. Or, un principiu este un enunț nedemonstrat, acceptat unanim, dar verificabil. Aceasta este o primă chestiune: modul în care înșirăm la capitolul principii fel de fel de idei care vin din fel de fel de azimuturi și care fac din lege un amalgam greu de aplicat. Iată, spre exemplu, o altă observație la acest alineat, la textul comun, și mă refer la lit. a): "principiul asocierii voluntare și deschise potrivit căruia societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ...". S-a gândit puțin textul, pentru că în momentul în care am spus "organizații voluntare" am spus automat "constituite pe baza liberului consimțământ". Aici se impunea o redactare mai elegantă a textului. Aveam și eu o variantă a mea: "...societățile sunt organizații constituite pe baza liberului consimțământ, deschise...". A treia observație: noi nu înțelegem în acest text locul și rolul substantivelor în raport cu adjectivele. Spunem: "societățile cooperative". Sunt două substantive. Probabil că ideea era ca primul termen să fie "societățile", substantiv, și al doilea "cooperatiste", adjectivul care se impunea. Nu am reușit să realizăm, din acest punct de vedere, un text elegant. În schimb, mai sus, la alin.3, sunt enunțate "principiile cooperatiste", adjectivul pe care îl doream la organizațiile acestea - "societățile cooperatiste". Iată, la pag.10, lit. g): "principiul preocupării pentru comunitate". Preocuparea pentru comunitate este un scop, este un țel, este un obiectiv al uniunii respective cooperatiste, și nu este atât un principiu, dacă vreți, este un postulat, nu se comentează, trebuie acceptat ca definiție în organizarea unei uniuni cooperatiste. Altfel, degeaba căutăm să înființăm asemenea uniuni. Sigur că am putea adopta un text mult mai elegant, mult mai îmbunătățit, dar asta ar duce la prelungirea procedurilor parlamentare de adoptare a legii. De aceea, nu fac propuneri de îmbunătățire, ci numai un comentariu: putea să iasă un text mult mai bun. Vă mulțumesc. |
|
|
Stimate coleg, accept că putea să iasă un text și mai bun. Eu vă reamintesc celor care participați la ședință că aceste principii sunt preluate din principiile universale ale cooperației. Sigur, putem vorbi de perfectibilitatea formulării. Am înțeles că distinsul meu coleg nu face o propunere concretă. Dacă sunt obiecțiuni care să ducă la modificarea textului de la pct.3. Nu. Votat în unanimitate. La pct.4, text comun. Nu sunt obiecțiuni. Poftiți? |
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu (din sală): La pct.3. |
|
|
|
Domnule Avramescu, domnul Leonăchescu a vorbit despre pct.3, am întrebat dacă sunt alte obiecții care să ducă la reformulare și nu s-a oferit nimeni să contrazică textul comun. La pct.4 nu sunt obiecțiuni. Votat. La pct.5, textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat. La pct.6, text comun. Nu sunt obiecțiuni. Votat. La pct.7, textul Senatului pentru art.31 lit.k). Nu sunt obiecțiuni. Votat. Pct.8, text comun. Nu sunt obiecțiuni. Votat. La pct.9, text comun. Poftiți, domnule Avramescu. |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Vă rog să observați diferența între textul adoptat de Senat și textul comun. În textul adoptat de Senat se spune: "La a treia convocare poate să delibereze asupra problemelor cu majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenți." În textul comun se spune: "Se va reconvoca până la îndeplinirea condițiilor prevăzute la cele două alineate, după caz." Prin aplicarea acestei formulări va putea fi amânată adunarea generală la infinit și nu se va putea lua nici o hotărâre. Regula generală, după cum o știți, peste tot este: se face o convocare, a doua convocare. Nu se adună numărul regulamentar, atunci, pentru a nu împiedica lucrările și adoptarea hotărârilor, acestea se iau cu majoritatea celor prezenți. Deci, eu v-aș propune și în acest caz textul Senatului. |
|
|
Stimate coleg, pe logică aveți dreptate, dar vă dau o situație practică: convocările se fac cum se fac, cum vrea să le facă președintele. După textul Senatului, dacă se adună doi, președintele și încă unul, aceștia pot să decidă. |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu (din sală): La a treia convocare. |
|
|
După a treia convocare. Nu este mai corect să o facă în asemenea condiții încât să fie și el obligat să aducă lumea și să decidă majoritatea cooperatorilor? |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Dar, în același timp, din anumite interese, nu știu care, adunarea generală nu se mai poate aduna niciodată pentru că cei interesați nu vor veni. |
|
|
Este o ipoteză pur teoretică. Dacă există cooperatori care sunt interesați și au un patrimoniu, vin să decidă asupra lor, să nu decidă singuri președintele și secretarul său. Eu spun totuși votului textul comun la pct.9, având în vedere că au fost obiecțiuni. Cine este pentru? 48 de voturi pentru. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt. A fost adoptat pct.9. La pct.10, textul Camerei Deputaților. Potrivit Regulamentului, acesta nu se mai supune dezbaterii, nici votului. La pct.11, textul Camerei Deputaților. Potrivit Regulamentului, acesta nu se mai supune dezbaterii, nici votului. La pct.12, textul Camerei Deputaților. La pct.13, textul Camerei Deputaților. La pct.14, text comun. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.15, textul Camerei Deputaților. Nu se supune votului, nici dezbaterii. La pct.16, la fel. La pct.17, la fel. La pct.18, la fel. La pct.19, text comun propus de comisie. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.20, text comun. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.20, pentru alin.3 exista punctul de vedere al Camerei Deputaților, care nu se supune dezbaterii. La pct.21, text Senat. Nu sunt obiecțiuni. Votat. La pct.22, pentru alin.1, de la 117, text comun. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat. Pentru alin.2, textul Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii. La pct.23, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii. La pct.24, text comun. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. La pct.25, text comun. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.26, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate. La pentru.27, care este și ultimul, comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune votului final acest raport astăzi dacă vom avea cvorum. |
