Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 aprilie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-07-2020
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 15-04-1997 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 aprilie 1997

3. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1997; art. 19 - art. 66, (se amână votarea art. 62); Anexele 1, 2 și 3 (01-014).  

Domnul Petre Roman:

................................................

În consecință, putem relua dezbaterile asupra bugetului. Vă amintesc că în ședința precedentă am dezbătut și aprobat primele 18 articole, suntem la art. 19.

Art. 19 alin. 1 dacă sunt intervenții?

Dacănu suntintervenții, văsupun votului art. 19 alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 5 Abțineri.

Art. 19 alin. 1 a fost adoptat.

Art. 19 alin. 2 dacă sunt intervenții? Poftiți.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte, stimați colegi,

La alin. 2 propunerea este ca în final să se prevadă ca de la 1 septembrie 1997 compensația pentru pâine să se includă în veniturile de bază ale beneficiarilor acesteia. De ce se cere acest amendament? Pentru că, în primul rând, compensația acordată a acoperit 75 % din creșterea prețului pâinii pentru beneficiarii de la oraș și 55 % pentru beneficiarii de la sate; în al doilea rând, a fost acordată la 46 % din populație, adresându-se în primul rând celor nevoiași.

Deci, propunerea noastră este să se dea o ordonanță de urgență în sensul amendamentului menționat, pentru că pâinea este totuși un aliment de bază și această compensație se adresează, cum am spus, celor cu venituri mai mici.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Părerea inițiatorului, vă rog. Domnul ministru? Este un amendament propus de Grupul P.D.S.R. și respins de comisiile de specialitate. Domnul secretar de stat Gorcea.

Domnul Corneliu Gorcea (secretar de stat la Ministerul Finanțelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Deci noi susținem amendamentul comisiei, în sensul de a nu se face această completare, deoarece în cadrul măsurilor de protecție socială imediată s-a prevăzut această sumă de 820 miliarde lei pentru acoperirea în prima etapă a creșterii prețului la pâine, urmare a liberalizării acesteia, pentru anumite categorii de persoane.

Includerea cu 1 septembrie a acestei subvenții în drepturile de bază ale persoanelor nu se justifică, întrucât ea are în vedere perioada până la noua recoltă de grâu din acest an. Or, începând cu noua recoltă de grâu, achiziția acestuia se va face deci la noile prețuri care au fost incluse în indicele general al prețurilor de consum pe acest an, urmând astfel ca, în partea a doua a anului, efectul creșterii prețului la pâine să fie atenuat prin indexarea corespunzătoare a drepturilor diverselor categorii de persoane.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc. Comisia a respins acest amendament al P.D.S.R.

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Faptul că a a fost respins de comisie nu este o surpriză, multe amendamente au avut această soartă, deci faptul că a fost respins de comisie acest amendament nu este o surpriză, multe alte amendamente au avut această soartă.

Domnul Gorcea nu m-a convins cu motivația Domniei sale referitor la neincluderea în salariul de bază a acestei compensații. Nu credem și nici dânsul nu crede că pâinea se va ieftini la sfârșitul anului dacă grâul din noua recoltă va fi cules și intrat în hambare.

Din contră, după cum merg lucrurile se poate aprecia că grâul va fi mai scump, deci pâinea probabil va urma aceeași curbă de mărire a prețurilor ca și restul produselor. Iar indexările se vor referi la acea creștere a prețului pâinii care va urma creșterii prețului la grâu și, mă rog, la celelalte produse, sau carburanți care intră în fabricarea pâinii. Propunerea noastră era ca această compensație, care a fost acordată cetățenilor cu situație materială scăzută, pentru a acoperi saltul care s-a produs în prețul pâinii, să fie introdus în salarii începând de la 1 septembrie, din momentul în care ea nu se mai acordă și cred că ar trebui să fie de acord și inițiatorul și comisia cu această abordare, care este în favoarea păturilor sociale cele mai defavorizate la această oră.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Eu am înțeles că e vorba de o lipsă de surse pentru acoperirea acestei. Dacă vreți să precizați totuși, ca să înțelegem care este situația.

Domnul Mircea Ciumara (ministru de stat, ministrul finanțelor):

Profit de ocazie ca să vă rog să treceți și prin Camera Deputaților proiectul de lege pentru a putea, măcar acuma, să beneficieze de aceste ajutoare pentru pâine. Fiindcă, din păcate, ajung numai prin Senat. Nu există sursă prevăzută în buget pentru aceste subvenții, de aceea nu văd cum am putea să luăm în vedere, în al doilea rând, atâta timp cât ni se spune că va fi un an cu o recoltă de cereale deosebit de bună, cum n-a fost de zeci de ani în România, s-ar putea ca prognoza dumneavoastră privind prețul grâului să nu fie corectă.

De aceea, dacă în toamnă veți constata că recolta nu e cum au declarat specialiștii în agricultură, puteți să luați o decizie atunci. Deocamdată nu există surse prevăzute și nu putem să luăm în seamă acest amendament.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Poftiți!

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi, noi înțelegem că Guvernul nu are bani, dar să spună foarte răspicat acest lucru ca să audă și presa, să audă și țara, să audă și pensionarii, să audă și studenții, să audă și elevii, că ei așteaptă venituri, așteaptă alocații, așteaptă compensații.

Deci, v-aș ruga foarte mult ca aceste lucruri să fie spuse răspicat și nu învăluite în niște termeni tehnici care în fapt ascund acest adevăr. Deci nu există probabil bani la Guvern, nu știu din ce cauză, noi așteptam miliardele de dolari venite din străinătate și în aceste condiții nu există bani pentru a compensa alimentul de bază pentru cele mai defavorizate categorii ale populației. Domnul ministru de stat ne spune aici că datorită unei recolte care se anunță, ar fi fost și mai bună dacă actualul Guvern ar fi dat îngrășăminte, pentru că ea se datorează însămânțărilor din toamnă făcute de Guvern anterior, deci datorită acestei recolte prețul pâinii va scădea în septembrie. Noi nu credem așa ceva și nu s-a mai văzut ca de la 1.200, pâinea să ajungă din nou 400, numai atunci nu mai e necesară această compensație. A, că va crește din nou prețul pâinii în toamnă și va fi o limită de inflație "x" pe trimestrul IV, se va acoperi din acel indice 75% printr-o anumită indexare, asta înseamnă că trebuie să știe populația că dacă astăzi este asigurat aproximativ 50-60% din pâinea din noiembrie, în septembrie va avea 30% din cantitatea de pâine. Asta trebuie să rămână consemnat în stenograma ședinței. Restul sunt calcule mai înțelese sau mai puțin înțelese de către populație. Dacă nu există bani, să ni se precizeze acest lucru și să știe populația că actualul Guvern îi reduce la 1/3 cantitatea de pâine care poate fi asigurată prin actuala politică promisă, de "mare" protecție socială.

Domnul Petre Roman:

Da. Mai doriți să interveniți? Poftiți, domnule ministru!

Domnul Mircea Ciumara:

Într-adevăr, să fie în stenogramă, să rețină presa și studenții și toată lumea, domnul deputat, că din cauza felului în care ați administrat țara, dumneavoastră, domnule Florin Georgescu și guvernul dumneavoastră, nu există bani în buget. Da, ăsta e adevărul. (Aplauze.)

Dacă va fi o situație, cum prognozați dumneavoastră, sumbră, există posibilitatea indexării, care se va acorda, atunci, în toamnă. Deocamdată, din cauza felului cum ați administrat 7 ani de zile, nu sunt bani.

Domnul Petre Roman:

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, vă supun votului art. 19 alin. 2 așa cum figurează în proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Cred că trebuie numărat. Domnul Kozsokar, dacă aveți amabilitatea să numărați voturile împotrivă. Vă rog să aveți răbdare pentru a număra. 78 de voturi împotrivă, deci nu poate fi susținut amendamentul.

Abțineri? Numărați, vă rog. Deci, 17 abțineri.

În consecință, a fost adoptată cu majoritate formularea din proiect.

Art. 19 alin. 3. Poftiți, vă rog, să vă prezentați.

Domnul Marian Sârbu:

Marian Sârbu, deputat P.D.S.R.

Domnilor președinți,

Domnule ministru de stat,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar P.D.S.R. vă propune prin acest amendament eliminarea alin. 3 al art. 19 și trecerea sumei de 518,5 miliarde, devenită după redistribuiri 468,5 miliarde lei, de la "alocații de stat pentru copii" la "ajutoare sociale". Motivația este următoarea: mai întâi trebuie să vă precizăm faptul că nu există o bază legală pentru destinația pe care inițiatorul o propune în acest text. La un articol anterior, domnul ministru de stat, atunci când un coleg al nostru a solicitat o creștere a alocațiilor pentru un anumit domeniu, a precizat foarte clar, folosind niște cuvinte devenite aproape tabu în domeniul bugetar, și anume: "Nu avem bază legală". Domnule ministru, nici pentru această destinație nu aveți bază legală. Acesta este un prim argument.

În al doilea rând, motivația comisiei, potrivit căreia nu există mijloace pentru testarea veniturilor a 3,3 milioane de familii cu copii este inexactă, aș putea spune chiar că este falsă. Probabil că cele două comisii de buget-finanțe nu au auzit că există ancheta "Amigo", în care se arată foarte clar că 90 % din familiile cu mai mult de 3 copii sunt printre cele mai sărace din țară. Deci există determinări extrem de clare și în acest domeniu.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că acest amendament a fost admis în cadrul comisiilor reunite pentru muncă și protecție socială ale celor două Camere. Din acest punct de vedere, se poate spune că acestea sunt de fapt comisiile de specialitate în acest domeniu. Faptul că aceste două comisii reunite au adoptat acest amendament arată foarte clar că membrii acestor comisii consideră că această sumă poate să ajungă la destinația pe care chiar inițiatorul a prevăzut-o, folosind Legea ajutorului social și structurile, consiliile locale în acest domeniu.

Vreau să vă spun că, la ora actuală, consiliile locale știu să facă anchete sociale, au experiență în acest domeniu, așteaptă acești bani pentru ca ei să ajungă la familiile cu mai mulți copii. Deci nu dorim, de fapt... vreau să spun că este o propunere constructivă respectând legislația pe care o avem la ora actuală și nicidecum o dorință de a bloca o inițiativă care, până la urmă, este bună. Dar vă rugăm să respectați legislația în vigoare, să acceptați amendamentul nostru, pentru că el nu face altceva decât să ducă la scopul pe care și dumneavoastră l-ați avut, dar respectând legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru?

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule coleg, am apreciat cât de bine ați combătut niște cuvinte pe care nu le-am spus eu.

Aici sunteți foarte combativ.

Avem exact aceeași bază legală, domnule coleg, care ați avut-o dumneavoastră la Legea nr. 67/1995 privind ajutoarele sociale. Exact aceeași bază legală avem, da? Și așa cum acea Lege nr. 67/1995, pe care erau 78 miliarde, a trecut prin Parlament, trece și asta, zic eu, din punct de vedere al bazei legale.

În al doilea rând, pentru ajutoarele sociale, noi am prevăzut în buget, chiar dacă nu avem bani, de cinci ori mai mult decât ați avut dumneavoastră în 1996. Însă ajutoarele sociale se dau de către primării. Și îi voi lăsa.

Familiile cu mai mulți copii să primească bani dacă au sau nu au dispoziție primarii să dea bani.

Pe când în felul acesta, noi am prevăzut banii la bugetul statului și în mod sigur, din studiile sociologice făcute, că am făcut asemenea studii, avem la bază categoria socială cea mai dezavantajată în perioada de reformă, copiii. Pentru ei trebuie să asigurăm în mod cert, categoric.

Dacă dumneavoastră doriți ca copiii să primească sau nu acești bani, fiindcă au chef sau nu au chef primarii să dea, zice: "Domnule, ăla e țigan, ce să îi dau și lui bani?!", dar sunt tot copii.

Dacă aveți asemenea cinism, propuneți, însă eu consider că ținând seama de gravitatea sarcinii suportate de familiile cu mulți copii trebuie în mod sigur să asigurăm bani de la bugetul central.

Avem bani asigurați, da? De aceea nu acceptăm amendamentul.

Domnule președinte, eu constat că încep să fac din ce în ce mai mult dialog, mai vorbește un deputat, mai vorbim noi, iar mai vorbește un deputat.

Domnul Petre Roman:

Vă rog, domnule ministru, asta e o chestiune de procedură.

Înainte de a vă da cuvântul, întreb dacă mai sunt alte intervenții? Da, poftiți, domnule deputat.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule ministru de stat, nu aș vrea să ne enervăm, că nu este cazul, noi facem aici niște legi pentru întreaga populație, deci nu are nici un rost să ne ieșim din fire, vreau să vă spun foarte clar și vă rog să vă uitați în stenogramă că joi, atunci când un coleg de-al nostru a propus ceva, ați venit la acest microfon și ați spus explicit: "Nu avem bază legală." Nu mi-ați răspuns ce bază legală aveți pentru introducerea acestui articol. Pentru că nu aveți.

În al doilea rând, tot de la acest microfon ați afirmat joi că Legea nr. 67 cu privire la ajutorul social a fost introdusă de noi în același mod în care vreți dumneavoastră acum să introduceți acest articol. Și nu este adevărat. Vreau să vă spun că noi am aprobat atunci Legea nr. 67 și după aceea am constituit fondurile printr-o ordonanță de urgență. Îmi pare foarte rău, chiar domnul ministru Florin Georgescu v-a spus acest lucru joi și acum reveniți cu afirmație falsă.

Domnule ministru, vă rugăm să vă precizați părerile mult mai clar și mai consecvent. Deci, nu vrem să blocăm această inițiativă, este foarte grav că nu aveți încredere în consiliile locale, care cunosc acum care sunt familiile cele mai sărace, care sunt într-adevăr cele cu mai mulți copii, este foarte greu, unde este descentralizarea protecției sociale de care vorbiți de atâta timp? Îmi pare foarte rău, domnule ministru, dar nu aveți dreptate.

Vă rugăm, eu insist să aprobăm acest alineat al P.D.S.R.-ului, pentru că este în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și nu dorește acest amendament, în nici un caz, să distragă de la scopul pe care și dumneavoastră îl doriți.

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, doriți să răspundeți? Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule coleg, nu îmi purtați de grijă, fiți sigur că nu mă enervez și că până diseară, indiferent ce se întâmplă azi, aici, îmi păstrez calmul, da?

Rugămintea mea, verificați, domnule coleg, că în 1965 Legea bugetului a trecut prin Parlament înainte de a trece Legea nr. 67/1995. Iertați-mă, deci în 1995 Legea bugetului, pentru că au figurat acele provizii în Legea bugetului, a trecut prin Parlament înaintea Legii nr. 67 cu ajutorul social. Deci exact așa s-a procedat și atunci. Proiectul de lege necesar este asigurat, dar nu putem să scoatem legea fără să avem banii la buget. Am discutat și vreți să discutăm în fiecare zi același subiect? Deja, de principiu a fost acceptată soluția asta, ați practicat-o și dumneavoastră.

Eu nu îmi exprim neîncrederea în primari, dar eu cunosc bine situația din localități, știu că există tot felul de antipatii locale și atunci, fiind o situație deosebit de gravă, trebuie să ne asigurăm. Dacă ar fi așa, atunci am lăsa toate cheltuielile bugetare numai la primării, pe principiul dumneavoastră, al acestei încrederi deosebite în primari. Din păcate, să facem o disociere între ceea ce putem lăsa Primăriei și. Aceasta este neapărat necesar fiind prioritar pentru economia națională, să fie trecut prin bugetul de stat, da?

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi, doresc să îmi expun și eu un punct de vedere în această chestiune. Eu cred că această propunere, venită din partea Grupului P.D.S.R., nu e bine venită dintr-un motiv fundamental și anume că trecerea acestei sume de la capitolul "alocații pentru copii" la "ajutoare sociale" schimbă fundamental ideea care stă la baza acestei prevederi de lege.

Cea mai lovită categorie socială în România sunt copiii.

N-aș vrea să cred că ceea ce face grupul parlamentar P.D.S.R. este o manevră politică. Nu doresc să admit că așa stau lucrurile. Dar nu este posibil ca să facem o asemenea trecere de la alocația pentru copii, la ajutor social, când știm foarte bine ce a fost cu ajutoarele sociale. Eu, în campania electorală de anul trecut, am fost confruntat de sute de ori cu problemele legate de ajutoarele sociale, în acest timp ce această alocație, care merge la copii, ajunge la copii. Iar faza legală poate să fie chiar legea: Legea bugetului de stat pe 1997.

Vă rog să aveți această reflecție de un minut, că nu putem să luăm de la copii această alocație pentru a o transforma într-un fel de morman mare care se numește ajutor social, indiferent că este vorba de o bază legală sau alta. Legea bugetului este suficientă. Este o chestiune fundamentală, de principiu.

Este vorba de bani care trebuie să meargă pentru copii, și pe rețeaua asta și nu alta. Și vă rog foarte mult să păstrăm acest amendament în această formulă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Aveți răbdare. Sunt alți deputați care doresc să ia cuvântul. Aveți răbdare. Vă dau cuvântul.

Domnule deputat Ana, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Începem să discutăm proiectul Legii bugetului de stat încălcând un principiu fundamental, și anume acela că bugetul de stat se construiește pe baza legilor existente institutoare de venituri la bugetul statului, așa cum este prevăzut în Constituția României. Nu Legea bugetului este cea care instituie surse și venituri pentru bugetul de stat. În aceste condiții și în condițiile prevederilor Legii finanțelor, ceea ce dorim să facem noi prin cuprinsul acestei legi este netemeinic și nelegal.

Vă propun să rămânem în legalitate, în spiritul legilor pe care le avem și nimic altceva.

Domnul Petre Roman:

Vă propun să întrerupem dezbaterile aici.

Vă rog frumos. Nu facem o polemică continuă, domnule deputat. Ați luat cuvântul de trei ori.

Asta ar fi a patra oară.

O secundă. Aș vrea să ne înțelegem asupra unui lucru și anume că, în momentul când se intră într-o asemenea situație, de fapt, polemica nu-și mai are rostul și atunci trebuie să tranșăm prin vot.

Cred că sunteți de acord cu lucrul acesta.

Am să dau cuvântul imediat în replică.

Domnul senator Bogdan Marinescu.

Vă dau cuvântul după aceea, domnule deputat.

Domnul Bogdan Voinea Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

N-am să vă rețin atenția, dar alocația pentru copii reprezintă un drept al copilului și reprezintă una din performanțele creditului ASAL pe care l-am semnat.

Mă surprinde faptul că ați uitat acest lucru; pe lângă alte douăsprezece criterii, acesta este unul important.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Dăm domnului deputat o ultimă luare de cuvânt. Poftiți!

Domnul Adrian Sârbu:

Domnule președinte, nu vreau să spun decât un singur lucru: în acest alineat este vorba de alocații, de sume suplimentare pentru familiile cu mai mulți copii. Acest lucru este precizat și în memorandumul pe care dumneavoastră l-ați semnat cu Fondul Monetar Internațional. Să nu facem o confuzie gravă. Copiii nu trăiesc pe stradă. Copiii trebuie ajutați și noi suntem de acord să-i ajutăm, dar copiii trăiesc în familii. Ei pot fi protejați numai în familii. Vă rog să citiți cu atenție ce scrie în...

Domnul Petre Roman:

Nu, vă rog! Vă rog să ne oprim aici pentru că polemica nu-și mai are rostul.

Vă rog, să trecem la vot.

Cine este pentru formula care este în proiect, amendată de comisii? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Dacă vreți numărați.

49 de voturi împotrivă.

Abțineri? 27 de abțineri.

S-a votat formula din proiect amendată de comisii. Vă mulțumesc.

Trecem la art. 19 alin. 4.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu, vă supun votului art. 19 alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri. Vă mulțumesc.

Art. 19 în ansamblul său. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 51 de abțineri.

Art. 19 în totalitate a fost adoptat.

Trecem la art. 20 alin. 1.

Intervenții?

Domnul deputat Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor parlamentari,

La alin. 1 al art. 20 sunt înscrise contribuțiile statutului pentru dezvoltarea construcțiilor de locuințe.

P.D.S.R.-ul a făcut o propunere de clarificare a acestei exprimări a alin. 1, în sensul că proiectul de buget și, similar, în raportul prezentat de cele două comisii, să se exprime mai clar acest alineat doi. Spun acest lucru pentru că în formularea din proiectul de buget și în formularea propusă de cele două comisii de buget-finanțe apare o confuzie care poate crea dificultăți în aplicarea legii.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, mă iertați că vă întrerup. Nu este vorba de alin. 2?

Domnul Marin Cristea:

Da.

Domnul Petre Roman:

Dar suntem la alin. 1, domnule deputat. Și am insistat: dacă aveți intervenții la alin. 1. Nu aveți.

Să votăm întâi alin. 1.

Deci, vă supun votului alin. 1 de la art. 20.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să puneți în discuție amendamentul comisiei și după aceea.

Domnul Petre Roman:

Nu există amendament.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, uitați-vă în raport.

Domnul Petre Roman:

Dar eu, de fiecare dată am precizat că ceea ce supunem la vot este formularea dată de comisie. Am spus-o de multe ori.

Așa este, dar eu am precizat de foarte multe ori, domnule deputat, că ceea ce supunem la vot este formularea dată de comisie. Domnule deputat, vă rog, am înțeles, dar cred că am fost suficient de clar: am precizat de fiecare dată că este vorba că ceea ce votăm este fie formularea din proiect, dacă nu există amendamentul comisiilor reunite, fie formularea dată de comisiile reunite. Am spus-o de fiecare dată.

Revenim la alin. 1. Este vorba, ca de obicei, fie de forma din proiect, dacă nu a fost amendată de comisiile reunite, fie de cea dată de comisiile reunite.

Deci, vă supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Alin. 1 a fost adoptat.

Acuma dau cuvântul domnului deputat Cristea pentru amendamentul de la alin. 2. Vă rog.

Domnul Marin Cristea:

Alin. 2, așa cum este formulat în proiectul de buget și, în același timp, în propunerea comisiilor de buget-finanțe ale Camerei și Senatului, creează confuzii, pentru care eu vă propun să supuneți aprobării adoptarea formulării Comisiei administrației publice, amenajării teritoriului și ecologie, asta pe de o parte și, pe de altă parte, pentru că, de fapt și în formularea din raportul comisiilor de buget-finanțe se face mențiunea că se adoptă formularea propusă de Comisia de administrație publică, dar, în fapt, este vorba de o formulare amendată. De aceea, în loc de formularea din proiectul de buget și formularea din raport, vă propun formularea Comisiei de administrație publică și amenajarea teritoriului, care are următoarea formulare: "În bugetul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului sunt cuprinse la titlul "Transferuri" sume pentru dezvoltarea construcției de locuințe în condițiile prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996, Ordonanței nr. 19/1994, precum și pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 20 privind punerea în siguranță a fondului construit existent, republicată, aprobată prin Legea nr. 82/1995, sume pe care ordonatorul principal de credite le va repartiza pe județe".

Fac această propunere și, în același timp, o susțin prin aceea că formulările din proiect și formulările din raportul comisiilor de buget-finanțe... întâi că ulterior a apărut Legea locuinței nr. 114/1996 care încorporează și Ordonanța nr. 19 și care definește că Ordonanța nr. 19/1994 va continua pentru blocurile începute și neterminate până la finalizarea lor.

Dacă lăsăm numai această exprimare, atunci înseamnă că, practic, dezavantajăm consiliile locale și județene care și-au finalizat blocurile începute înainte de 1989 și neterminate sau care pot să înceapă locuințe din fondurile proprii ale consiliilor locale. Aceasta pe de o parte și, pe de altă parte, dezavantajăm tineretul care în Legea nr. 114 rezolvă problemele ridicate de natura celor discutate și aseară aici, de ridicare a vârstei tinerilor care primesc diverse stimultente pentru construcția de locuințe la 35 de ani și, respectiv, la 25 de ani restituirea creditelor acordate cu dobândă de până la 5%. Formulând cum a făcut comisia, aceste lucruri nu se mai.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Deosebirile care n-au fost, după părerea mea, evidențiate cu destulă claritate sunt următoarele: domnul deputat Cristea se referă la schimbarea cuvântului "continuarea" cu "dezvoltarea", în timp ce în partea a doua, ceea ce propune dumnealui a fost adoptat de comisii. Ca să nu ne mai încurcăm cu prea multe lucruri. Adică formularea din partea a doua este cea pe care ați indicat-o dumneavoastră.

Domnul Marin Cristea:

Eu vă garantez că aceasta creează confuzii.

Domnul Petre Roman:

Deci este vorba de această chestiune.

Domnule ministru, pofitiți.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule deputat Cristea, în Legea locuințelor pe care dumneavoastră ați făcut-o ați menționat că până în momentul când se vor termina locuințele în construcție se aplică normele Ordonanței nr. 19/1994. Așa scrie acolo, în această lege. De aceea, cum aceste locuințe sunt în continuare, normele ordonanței continuă să se aplice, conform Legii locuințelor.

Dacă noi am scoate această ordonanță, am rămâne cu un gol legislativ. N-am avea norme de aplicare. De aceea propunerea dumneavoastră este acceptabilă.

În al doilea rând, noi trebuie să menționăm în mod explicit că facem numai lucrări în continuare, nu începem lucrări noi. În tot bugetul nu veți găsi investiții noi, ci numai continuare.

De aceea cele două amendamente nu sunt admisibile. Comisia de specialitate a preluat numai ceea ce era corect, legal. Eliminarea pe care o propuneți dumneavoastră nu este legală, conform legii.

Domnul Petre Roman:

Da. Să vedem dacă sunt alte intervenții?

Poftiți, domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte, la alin. 1 eu am votat împotrivă. Am fost doi care am votat împotrivă. De ce am votat împotrivă? Eu nu accept ca cheltuielile pentru locuințe și dezvoltare publică să fie reduse în termeni reali cu 67%.

Atât am avut de spus. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții la alin. 2?

Doriți să mai interveniți, domnule deputat? Poftiți!

Domnul Marin Cristea:

În formularea Comisiei de administrație publică este înscrisă Ordonanța nr. 19 și vă repet "Transferuri pentru dezvoltarea construcției de locuințe în condițiile prevederilor Legii locuinței, Ordonanței nr. 19/1994." și așa continuă exprimarea. Deci este preluată ca urmare a discuțiilor din Comisia de administrație publică și, în același timp, cu participarea Ministerului Lucrărilor Publice la dezbaterile pe care le-am avut noi în comisie. Aceasta este pe de o parte. Pe de altă parte, chiar dacă aceste sume sunt prevăzute cu prioritate pentru terminări, rețineți că în Legea locuinței consiliile locale, prin propriile resurse bugetare, pot să-și construiască locuințe -de data aceasta Legea nr. 114 -pentru că sunt în țara românească cel puțin 15 județe care și-au terminat locuințele începute înainte de 1989.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi, voi supune votului formularea din proiect așa cum a fost ea amendată de comisiile reunite de buget-finanțe și vă întreb cine este pentru această formulare?

Vă mulțumesc.

Împotriviri? Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 43 de abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 14 abțineri.

Alin. 3 a fost adoptat.

Alin. 4. Intervenții?

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Ion Munteanu:

Domnilor președinți, domnilor miniștri, distinși colegi,

Propunerea mea are caracter strict redacțional, dar este determinată de necesitatea de a avea o exprimare coerentă în tot cuprinsul alin. 4 al acestui articol și, mai ales, din nevoia de a elimina orice fel de ambiguități în interpretarea textului.

Propunerea constă în eliminarea virgulei din rândul 6 al formulării proiectului de lege dintre cuvintele "necesitate" și "potrivit", astfel încât să nu existe această virgulă între categoria și actul normativ la care se referă categoria respectivă.

Precizez că înainte am consultat, în sensul propunerii mele, inițiatorul, precum și comisiile reunite, în persoana președintelui comisiei Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Inițiatorul, vă rog să vă exprimați părerea.

Domnul Mircea Ciumara:

Noi nu suntem, în principiu, refractari la amendamente.

Suntem de acord cu amendamentul acesta.

Domnul Petre Roman:

Da. Deci fiind un ...

Vreți să interveniți, domnule deputat? Poftiți.

Domnul Marin Cristea:

Tot la acest amendament vreau să se rețină că formularea din proiectul de lege, în situația în care nu se exclude, deci citesc alin. 4 în ansamblu: "În sumele prevăzute în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, la titlul "Transferuri", sunt cuprinse și sume pentru subvenționarea dobânzii aferente creditelor acordate de Casa de Economii și Consemnațiuni pentru locuințe, pentru locuințe sociale și de necesitate." și continuă. Prevederea sau formularea că "se acordă subvenții pentru locuințele sociale și de necesitate" este ilegală. Și am să vă citesc din Legea locuinței și este bine ca cei ce fac astfel de propuneri să cunoască legile elaborate în propria ogradă: Art. 50 din Legea nr. 114/1996: "Finanțarea locuințelor sociale se asigură din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distincte în aceste bugete.

Statul sprijină construcția de locuințe sociale prin transferuri de la bugetul de stat stabilite cu această destinație anual, prin Legea bugetului de stat.

Persoanele fizice și agenții economici pot sprijini, prin donații sau contribuții, construcția de locuințe sociale."

Dacă vreți, citesc și art. 20 al acestei legi în care C.E.C. asigură credite numai pentru construcția de locuințe proprietate personală, cu 15% dobândă, 20 de ani restituire și diferența de dobândă se suportă din transferuri.

Deci este ilegală prevederea de a se construi locuințe sociale și de necesitate din credite acordate de C.E.C. și, mai ales, subvenționate de stat. Cum subvenționezi din buget ceea ce asiguri cu bugetul?

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, vă rog să răspundeți și la această obiecțiune.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule deputat Cristea, dacă mă ascultați.

Domnul Petre Roman:

Adresați-vă întregului auditoriu, vă rog frumos.

Domnul Mircea Ciumara:

La alin. 3 sunt cuprinse sume pentru subvenționarea dobânzii și după aceea se sare pe pagina următoare după virgulă, pentru locuințe sociale, punctul b). Așa se citește fraza. Sunt două categorii. Deci "sunt cuprinse sume" și urmează enumerarea. Prima enumerare este cu dobânzile, a doua enumerare cu locuințele sociale. Este o chestiune de interpretare numai. Ori citiți cu atenție textul.

Domnul Petre Roman:

Da. Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului alin. 4 cu reformularea propusă de domnul deputat Munteanu, cu care inițiatorul și comisia sunt de acord.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Alin. 4 a fost adoptat.

Alin. 5. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, vă rog.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi cer scuze că vă rețin atenția cu o problemă lipsită de importanță economică, dar și ortografia face parte din păturile defavorizate.

Ultima propoziție a acestui alineat spune așa: "În elaborarea studiului de fezabilitate și finanțarea acestuia se va face în condițiile reglementărilor în vigoare".

Vă rog să acordăm la plural această particulă pentru că, chiar fiind vorba de o eroare de dactilografiere, dacă rămâne așa în bugetul țării, mă gândesc că bugetul acesta poate fi citit și de oameni care cunosc limba română.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, este evidență necesitatea acestui acord.

Alte intervenții la acest alineat?

Domnul deputat Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Susțin o astfel de propunere, dar așa cum este formulată aici este în afara Legii finanțelor.

Deci, susțin propunerea pentru modernizarea drumurilor sătești pentru iluminat, pentru căi de comunicații și, în același timp, pentru alimentările cu apă, dar formularea de aici și din aceste fonduri ca să realizeze un minister, al cărui profil nu este acesta, studii de fezabilitate, acesta este atributul și apanajul investitorului, după Legea finanțelor, și nu al altcuiva. Cu alte cuvinte, mai bine aceste trei miliarde le propunem sau facem un asterisc în subsolul fișei Ministerului Lucrărilor Publice ca să poată fi utilizate pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, în acord cu consiliile județene și consiliile locale. Lăsat așa, este împotriva prevederilor Legii finanțelor. Mai ales că telecomunicațiile sunt lucrări specifice și niciodată ale administrației publice locale, telefonia și, la fel, alimentarea cu energie electrică. Acestea sunt investiții specifice RENEL-ului și, respectiv, Romtelecom-ului.

Deci, ori să se înscrie cu asterisc în subsolul fișei Ministerului Lucrărilor.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, nu este posibil să propuneți altceva decât ce-ați propus. deci n-ați spus principalul lucru și anume că un parlamentar P.D.S.R. propune eliminarea acestui text.

Inițiatorul?

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, amendamentul nu este admisibil pentru că, așa cum Parlamentul a aprobat programul de guvernare, trebuie să-l punem și în aplicare. Această prevedere asigură aplicarea programului de guvernare aprobat în decembrie, unde este prevăzută pietruirea și iluminarea drumurilor sătești. Este evident că nu toate ar putea să intre în competența M.L.P.A.T, însă cineva trebuie să fie ordonator principal și să poată gestiona acești bani.

De aceea, noi nu putem accepta amendamentul.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, sunt de acord cu intervenția pe care a făcut-o domnul senator Quintus, numai că textele de lege nu se redactează pentru viitor și atunci v-aș propune următoarea formulare: "Elaborarea studiului de fezabilitate și finanțarea acestuia se fac în condițiile reglementărilor în vigoare".

Domnul Petre Roman:

Corect. E adevărat că textele de lege merg totdeauna la prezent. Este un lucru pe care l-am remarcat și ieri în dezbaterea de la Senat. În acest caz, "se face". Corect. Abia a treia formulare e cea corectă, "se face". Adică, în orice caz, nu putem merge cu "se face".

Dacă nu mai sunt intervenții, vă supun votului alin. 5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 4 voturi contra.

Abțineri? 22 de abțineri.

Deci alineatul 5 a fost adoptat.

Și acum, vă supun votului art. 20 în ansamblu.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă. Două voturi împotrivă.

Și abțineri, vă rog? 17 abțineri.

Deci, art. 20 a fost adoptat.

Art. 21.

Poftiți! Am să am rugămintea să vă prezentați.

Cornel Popovici Sturza, Grupul P.N.Ț.C.D.

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri, doamnelor și domnilor,

Cu ocazia discutării în Comisia de administrație locală, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a acestui articol, am venit cu un amendament, care a fost însușit aproape în unanimitate de comisie, însă, din păcate, el s-a pierdut pe drum și nu știu unde s-a pierdut. Ceream atunci ca în bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului să fie inclusă o sumă care să acopere cotizația țării noastre la programele Națiunilor Unite pentru protecția mediului. Și rezum foarte pe scurt argumentația. Noi, în momentul de față, plătim aproximativ 1.000 dolari cotizație la aceste programe, sub această cotizație există țări cu cotizație zero, ori țări, de exemplu, ca și Mozambic sau țări de mărimea noastră din Europa Centrală și de Est și cu aceleași probleme economice plătesc aproximativ 10.000 dolari, 20-30.000 Polonia ș.a.m.d. Deci, în ideea de a a avea acces în viitor la aceste programe și nu a sta mereu cu mâna întinsă, fără ca să dăm nimica, am propus ca această cotizație de 1.000 de dolari să fie mărită la 10.000 dolari, și în plus la anexa de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului să fie nominalizată în acest fel: cotizație pentru programele Națiunilor Unite, pentru ca să dovedim că avem voință în ceea ce privește promovarea politicilor prioritare de mediu.

Deci, revin cu acest amendament și zic să mărim suma prevăzută acestui minister cu circa 100 milioane dolari, care probabil va deveni la momentul plății cotizației.

Domnul Petre Roman:

Ați spus suma în dolari, domnule deputat? 100 milioane dolari?

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Vă rog să mă iertați, foarte bine că m-ați corectat. Deci, 100 de milioane de lei, ceea ce ar însemna la momentul plății cotizației aproximativ 10.000 dolari. Și îi cer domnului ministru să fie de acord, nu-mi dau seama de unde se pot lua acești bani, în orice caz din interiorul bugetului Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, să-i mutăm dintr-o parte în alta, cred că este foarte greu, oricum bugetul acestui minister este destul de redus.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Petre Roman:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Ciumara:

În primul rând, nu este asigurată baza legală pentru această înzecire a cotizației, domnule deputat, și legal nu putem face ceea ce spuneți dumneavoastră. Există la capitolul "Transferuri" bani pentru așa ceva, dacă se va dovedi necesar să majorăm la 10.000 dolari. De aceea nu putem accepta aici amendamentul dumneavoastră.

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții?

Domnul deputat Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

O singură precizare, domnule președinte, stimați colegi.

Acest amendament al domnului deputat Popovici nu s-a pierdut pe drum, el se găsește la poziția 53 pe anexa 2 A, -amendament respins.

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții, vă rog?

Domnul senator Bleahu.

Domnul Marcian-David Bleahu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri, stimați colegi,

Intervenția mea nu o să aibă nici un rezultat, nu este nimic de pus la vot, pentru că nu am de dat soluții. Dar profit de ocazie pentru a trage un semnal de alarmă foarte grav.

Ministerului i se dau 142 de miliarde pentru ape și mediu, deși, în paranteză fie spus, în anexă sunt 188 de miliarde, față de un necesar de cel puțin 500 miliarde. În anul trecut, din PIB ministerul a avut 0,21, acuma are 0,08, și aceasta în condițiile în care 4 mari lucrări pentru retenție de ape au trecut de la Ministerul Industriilor, de la RENEL, la acest minister fără să se asigure nimic în plus.

Domnilor parlamentari, ne paște o gravă criză, murim de sete. Toate orașele nu au apă, criza devine din ce în ce mai gravă. Dacă nu intervenim din timp și nu facem retențiile de apă necesare, dacă nu investim în acest capitol, degeaba aducem pe japonezi să ne facă autostrăzi pentru că nu o să mai aibă cine circula pe ele, pentru că n-o să mai avem nici apă de băut. Este un semnal de alarmă pentru viitor, pentru rectificarea bugetelor și mai cu seamă pentru investitorii străini pe care să nu-i mai îndreptăm la infrastructuri, ci să ne gândim la viața noastră de fiecare zi. Nu aveți ce vota, domnule președinte, domnule ministru, nu am ce soluție să dau, este doar un semnal de alarmă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să mai interveniți?

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Voiam să spun numai că ministerul a plătit și până acuma această cotizație, nu știu dacă a existat bază legală. Ea a fost de 1.000 de dolari până acuma și în acest sens, deci în legătură cu baza legală, probabil că o vom găsi și în continuare, dacă este voința ca să se plătească mărită această cotizație.

Domnul Petre Roman:

Doriți să mai interveniți, domnule ministru?

Domnul Mircea Ciumara:

Ordonanța nr. 41 aprobă, atâta numai. Dacă doriți să fie o sumă mai mare, modificați Ordonanța nr. 41. Nu avem altă bază legală, domnule deputat.

Domnul Petre Roman:

Vă supun votului art. 21.

Cine este pentru, vă rog să vă exprimați votul? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Deci, art. 21 a fost adoptat.

Art. 22 cu modificările respective.

Domnule deputat Ana, poftiți!

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte, stimați colegi,

Domniile voastre constată că în raportul comisiilor sesizate în fond un amendament făcut de mine este respins. Amendamentul se referea la faptul că ceea ce în buget apare la cheltuieli în domeniul economic să fie majorat cu suma de 1.166,4 miliarde de lei, astfel că suma se stabilea la 9.628 de miliarde de lei, din care 3.639,2 miliarde pentru subvenții și 838,6 pentru cheltuieli de capital.

Îngăduiți-mi, domnule președinte, stimați colegi, să cred că atunci când proiecția bugetului a luat în considerare mai multe variante, a ales varianta optimă și cea care ține seama de interesele românești, în primul rând.

Este clar că eu nu pot face o apreciere favorabilă concepției și conceptului ce se regăsește mai ales în sfera finanțării acțiunilor economice. De aceea, eu am convingerea că s-a procedat la o subevaluare a potențialului economic al României, recesiunea proiectată prin descreșterea produsului intern brut cu 3%, localizată, evident, așa cum arată structura acestui indicator macroeconomic la industrie, care are un aport brut de adaos negativ face să ne gândim, eu, în primul rând, dacă dumneavoastră, Domniile voastre acceptă să gândească la fel ca mine că distrugerea parțială, cel puțin a industriei naționale este o premisă. În fiecare an, politicile economice ale statului și ale oricărui întreprinzător, fiindcă în final este un întreprinzător, are în vedere politici optimiste și în nici un caz defetiste.

Vreau să cred că pe principiul raționalității economice vor reveni la această subevaluare a potențialului economic al României și veți fi de acord că la cheltuielile în domeniul economic care formează baza formării veniturilor din care să poată să se susțină toate celelalte acțiuni social-culturale și de altă categorie, vor sta în atenția dumneavoastră și veți fi de acord cu amendamentul pe care l-am propus la acest articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Inițiatorul, doriți să răspundeți?

Domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, stimați colegi,

Acest amendament pe care îl propune domnul Gheorghe Ana depășește pri semnificația sa cadrul proiectului Legii bugetului. Este motivul pentru care am dorit să iau cuvântul.

Domnul Ana spune că o previziune de -3 prin descreșterea produsului intern brut arată că noi, de fapt, ne asumăm, din punct de vedere politic, distrugerea economiei naționale și că avem o viziune defetistă. Aș vrea să combat acest punct de vedere.

Suntem în situația în care noi promovăm astăzi un program de asanare economică, deci, de reducerea deficitelor și de macrostabilizare economică, în principal, reducerea inflației și stabilizarea cursului monedei naționale în orice caz, prin conferirea acestuia a unui curs previzibil față de dolar.

În aceste condiții trebuie să restrângem activitățile economice cu pierdere, activități care, fie lucrau pe stoc, fie lucrau într-un mod în care escamotau de fapt pierderile. Deci, în acest an, pe de o parte, noi vom diminua, vom restrânge activitățile cu pierderi, iar în a doua jumătate a anului, în urma pachetului legislativ pe care îl vom promova, vom pune bazele dezvoltării capitalului autohton și a dezvoltării regionale. Așadar, avem în același timp două laturi ale procesului economic, pe de o parte, reducerea pierderilor care se va marca și prin restrângerea produsului intern brut pe domenii care, în mod fals, arătau rentabilitate.

Domnule Ana, vă amintiți aici cât de spectaculoasă era creșterea producției industriale în condițiile în care deficitul balanței de plăți se adâncea și pierderile în economie sporeau, iar, pe de altă parte, dezvoltarea capitalului autohton.

Deci, stimați colegi, atunci când veți avea în vedere argumentația domnului Ana, vă rog să aveți, în același timp, în vedere că anul acesta se caracterizează prin două aspecte: restrângerea pierderilor și dezvoltarea capitalului autohton.

Dacă vom reuși ca dezvoltarea capitalului autohton să se facă mai amplă decât restrângerea datorată asanării economice atunci vom fi primii care să anunțăm că anul acesta va fi un an al creșterii economice. Dar noi nu trebuie să fim nici defetiști, și nici optimiști, trebuie să fim realiști.

Realismul ne impune să nu aducem decât veniturile pe care le considerăm realizabile astăzi, pentru că altfel va trebui prin emisiune de monedă să mărim deficitul bugetar, ceea ce nu este permis pentru o guvernare responsabilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Poftiți, domnul senator Dumitrașcu!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Sunt situații, domnule președinte, când fondul este, de fapt, forma. Forma e fondul.

Eu am venit, domnule președinte, în legătură cu o formulă care m-a deranjat profund. Anume, că punem bazele capitalului național, în această industrie, sau în aceste industrii. Cum adică? Tot ce am făcut în ultimii zeci de ani, și în rău, dar mai ales în bine, baza care s-a creat, infrastructura serioasă, industriile producătoare de mașini, acestea nu constituie un capital? Acestea nu constituie un capital industrial? Este o scăpare a distinsului economist, finanțist, scriitor... în momentul acesta și-a permis să fie poet, doar.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Se pare că domnul Vosganian este de acord cu dumneavoastră.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă supun votului art. 22.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri, vă rog? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Art. 22 a fost adoptat.

Art. 23 alin. 1.

Poftiți, domnul senator Dumitru Popescu!

Domnul Dumitru Popescu:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor,

Doresc să susțin amendamentul privind majorarea cheltuielilor pentru industrie și comerț, destinate în principal continuării unor lucrări de investiții în domeniul industriei extractive, circa 800 miliarde de lei. Necesitatea majorării acestor cheltuieli este cunoscută de mulți dintre dumneavoastră, în primul rând de deputații din județele în care funcționează unități miniere.

Dacă cifrele înscrise în proiectul de buget ar rămâne nemajorate, consecințele pentru prezentul și viitorul sectorului extractiv ar fi deosebit de grave. Iată câteva dintre ele: întâi, oprirea lucrărilor de refacere a capacităților de producție la cinci cariere din județul Gorj, cu o pierdere în 1997 de circa 6 milioane tone lignit. Al doilea, nerealizarea lucrărilor de reconstruire a unor zone calamitate la minele Lupeni, Paroșeni, Livezeni și Vulcan din Valea Jiului, cu o scădere a producției de 1,5 milioane tone huilă. În al treilea rând, întârzierea terminării lucrărilor de montaj la obiectivele cuprifere Roșia Poeni și Moldova Nouă, care va conduce la un deficit de minereu cuprifer de 1,5 milioane tone. În al patrulea rând, amânarea lucrărilor de retehnologizare a unor capacități de producție din zonele Baia Mare și Deva, acceptându-se astfel o diminuare a producției de 250.000 de tone minereu auroargintifer. Și, în fine, poate cea mai gravă dintre consecințele pe care am ținut să le menționez va fi stoparea unui volum important de lucrări pentru prevenirea accidentelor de muncă, în condițiile în care există tendința de dublare a numărului de accidente în fiecare an ce trece, fără a se face lucrările de prevenire necesare.

Doresc să precizez că propunerea de majorare făcută de noi reprezintă cam jumătate din cererile justificate ale regiilor iar acceptarea ei ar conduce la o substanțială diminuare a consecințelor la care m-am referit.

În ceea ce privește sursa de acoperire a suplimentărilor la cheltuieli pe care le-am propus, ea este dată de posibilitatea îmbunătățirii dinamicii pe 1997 a produsului intern brut, și, în speță, a producției industriale. În anul 1997, față de anul 1996, să nu scadă ci este posibil chiar să crească.

Ce argumente susțin o asemenea propunere? Mai întâi, Comisia de industrie și servicii în ultimele două luni a organizat o serie de analize cu manageri din regii și societății comerciale din diferite subramuri ale industriei: energie, construcții de mașini, siderurgie, metalurgie neferoasă, chimie, petrochimie și altele. Toți au susținut că au condiții să producă mai mult decât anul trecut fără subvenții și fără creșterea stocurilor. Au solicitat însă unele măsuri pe care guvernul le poate lua și este dator să le ia. Spre exemplu, o mai bună conlucrare a acestuia cu Patronatul și Sindicatele, pentru diminuarea blocajului financiar să se acționeze pe principii economice prin pârghii economice, nu prin măsuri administrative, F.P.S. să dirijeze veniturile sale în acțiuni de restructurare în industrie, conform legii, nu să le țină în depozite la bănci. Că este posibilă o dinamică pozitivă a volumului producției industriale cu desfacere asigurată o devedesc și datele publicate de Comisia Națională de Statistică pe primele două luni ale anului, din care rezultă o creștere față de aceeași perioadă din 1996 cu 13,7%. Totodată, vă rog să-mi permiteți să adaug că însăși coaliția majoritară ar avea motive să examineze cu înțelegere propunerea noastră pentru că, în primul rând, prin împărțirea regiilor între partidele coaliției s-a creat o confuzie generală în privința scopurilor urmărite, confuzie care ar continua cu presupunerea că aceasta s-a făcut pentru desființarea regiilor prin oprirea investițiilor de modernizare și dezvoltare.

Totodată, partidele din coaliție, unele, au încheiat în timpul campaniei electorale acorduri cu sindicatele pentru susținere reciprocă și iată că după câștigarea alegerilor această susținere reciprocă ar începe cu reducerea drastică a cheltuielilor pentru investiții și de ce, de exemplu, să nu subliniem, chiar pentru prevenirea accidentelor de muncă.

În încheiere, afirm cu toată convingerea că scăderea producției industriale în 1997 nu este justificată și contravine intereselor țării, mai ales în privința perspectivei de integrare în Uniunea Europeană.

Desigur, nu am luat în considerare ipoteza că scăderea producției industriale ar fi pentru România un scop în sine, stabilit de consilieri din afară. La o astfel de ipoteză ne putem gândi după ce guvernul a hotărât rapida lichidare a celei mai bune rafinării din țară, Petromidia, sau Laminorului Focșani.

În acest caz, devine clar că nu vom avea producție dar atunci nu vom avea nici buget și poate nici guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnilor președinți, stimate doamne, stimați domni,

Cheltuielile pentru industria extractivă înscrise în bugetul de stat sunt subdimensionate iar față de anul precedent ele reprezintă în termeni reali aproximativ 25% din cât s-a putut, din sărăcia de anul trecut, finanța acest sector.

Evident că dacă renunțăm la exploatarea bogățiilor subsolului va trebui să ne orientăm pentru a aduce totuși în țară substanțe utile din altă parte. Acest lucru implică cel puțin două dimensiuni majore. Prima, de natură economică și socială pe plan intern, în sensul că personalul util din industria extractivă aproximat la circa 350.000 de oameni are în spatele lui cel puțin încă de două ori pe atât, membrii familiilor care se uită și așteaptă veniturile aduse de aceștia.

Dacă acest personal util, cu veniturile pe care le obține în munca depusă în cadrul sectorului extractiv, se reduce până la 25%, așa cum este preconizată finanțarea în proiectul de buget, înseamnă că și presiunea asupra pieței de produse agroalimentare și manufacturate va scădea proporțional, ceea ce în undă va duce la scăderea producției și celorlalte sectoare sau subsectoare pe orizontală. În același timp, aportul celorlalte industrii pentru menținerea, dacă nu dezvoltarea sectorului extractiv, va cunoaște același regres. Dar ceea ce ne interesează în mod deosebit și nu rezultă din proiectul Legii bugetului este că prevăzând o cădere a acestei ramuri importante a economiei naționale nu se evidențiază ce facem anume, ce facem cu oamenii, ce le dă să facă oamenilor? Fiindcă, stimați colegi, vreau să vă reamintesc că industria extractivă în România este astfel amplasată în zone, de regulă, greu accesibile din toate punctele de vedere, dar ce este dureros că au fost și înainte de 1944 și după 1944 greu accesibile pentru ideea de dezvoltare. Acolo, în zonele miniere ale României, domnește de regulă o monocultură economică.

În afară de minerit și negustorie și, evident, serviciile puse, cât de cât, la dispoziția oamenilor care trăiesc acolo, nu există altceva.

Vreau, de asemenea, să vă reamintesc, domnilor președinți, stimați colegi, că nu a existat partid politic, nu a existat candidat la Președinția României care să nu facă și să nu dea asigurări ferme oamenilor care trăiesc în aceste zone că nu vor avea de suferit în condițiile în care partidul sau președintele în cauză va ieși câștigător. Dimpotrivă, acele zone vor înflori, se vor retehnologiza, se vor dezvolta ș.a.m.d.

Ce le-am dat și ce le dăm oamenilor? S-au închis deja mine și cunoașteți din presă relatările oamenilor de acolo. Vrem să închidem în continuare minele? Vrem să aducem din afară cărbune?

Să aducem minereuri?

Vă reamintesc că efortul valutar al României, numai pentru cărbunele necesar sectorului energetic, se ridică la peste 1.200 de miliarde de dolari. Ca să nu mai vorbesc de inexistența infrastructurii pentru a-l duce la locurile de consum. Pe aceste considerente mi-am motivat propunerea de redimensionare a finanțării sectorului industrial, recte a industriei extractive.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Din partea comisiei, domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Această discuție este deosebit de dificilă, pentru că ea, din nou, depășind cadrul unei legi anuale, se referă la destinul industriei românești și la modul în care noua guvernare abordează această problemă. De aceea, mă simt dator, ca și cei care au propus acest amendament, să fac câteva reflecții care nu vin din partea Comisiei de buget-finanțe, ci vin din partea unui participant al alianței proguvernamentale.

În primul rând, stimați colegi, dumneavoastră vorbiți despre producție. Ar trebui să vorbim despre rentabilitate. Creșterea producției nu este întotdeauna semnalul cel mai bun că o industrie merge cum trebuie. Aș vrea ca această discuție s-o facem pe indicatorii valorici, pe indicatorii de profitabilitate și nu atât pe indicatorii cantitativi. Din această cauză, foarte mulți ani, și nu numai până în 1989, noi am avut o imagine deformată, pentru că foloseam indicatori care escamotau realitatea. Vă aduceți aminte de producția globală, de exemplu, de faptul că industrii care de fapt erau în pierdere apăreau cu performanțe remarcabile. Deci discuția trebuie s-o ducem pe rentabilitate.

În al doilea rând, în ceea ce privește Petromidia, aș vrea aici să facem din nou o abordare lucidă. În primul rând că noi nu propunem ștergerea de pe hartă a acestei unități economice.

Problema este ca această unitate economică să fie transformată. Activitatea ei, în condițiile actuale, sporește pierderile. Dumneavoastră știți că Petromidia are 5% din totalul pierderilor din industria românească? Ea trebuie fie retehnologizată, cu aport de capital străin, fie reorientată.

Este numai o perioadă în care se regândește strategia pentru Petromidia. Nu este vorba deci de distrugerea acestei unități economice. Ideea de lichidare nu înseamnă că o unitate economică se vinde bucată cu bucată la valoarea kilogramelor de oțel care o compun. Așadar, am rugmămintea să aveți o atitudine mai nuanțată în ceea ce privește acest lucru.

În al treilea rând, au fost unități care au fost rentabile datorită unor condiții exterioare. De exemplu, unități rentabile la export, în condițiile în care ele exportau în costuri benzina la un preț mai mic decât prețul țițeiului pe care îl importau. Acesta este motivul pentru care, deși producția industrială a crescut, deficitul balanței de plăți a României s-a accentuat anul trecut. Acum, când ne ajustăm aceste costuri la costurile mondiale, unele industrii arată că de fapt ele erau nerentabile. Mie nu mi se pare corect, de exemplu, ca în exporturile pe care le facem să punem benzina, așa cum era înainte, la 20 sau 30 de cenți, pentru că asta, de fapt, înseamnă export gratuit de venit național, înseamnă un dezechilibru pe care ni-l asumăm în dorința de a da iluzia unei rentabilități economice.

În al patrulea rând, rolul bugetului este și de dezvoltare, dar rolul bugetului este, în primul rând, de redistribuire în favoarea sectoarelor neproductive. În orice țară, oricât ar fi de performantă, dacă structura industriei sau structura sănătății ar fi aceeași ca în România, și țara respectivă ar avea mari probleme. Să știți că nici Statele Unite, nici Marea Britanie n-ar putea să susțină industria așa cum încercăm noi s-o facem, prin buget. Dumneavoastră ați văzut în ceea ce privește extracția carboniferă, ați citit probabil romanele lui Zola, sau ați citit probabil ce s-a întâmplat în Marea Britanie în timpul guvernării Thatcher. Este o mișcare inexorabilă către rentabilizarea surselor de aprovizionare și modernizare a acestora. Este o dimensiune istorică la care nu ne putem opune prea multă vreme. De aceea, această problemă trebuie rezolvată printr-o politică de dezvoltare regională, care să dea acestor regiuni șansa reconversiei forței de muncă și găsirii unor soluții alternative. Dezvoltarea regională este un obiectiv prioritar pentru actuala guvernare.

În ceea ce privește repartizarea politică a regiilor autonome, mă simt iarăși dator să fac aici un comentariu. Dumneavoastră cunoașteți, din pozițiile mele publice, că sunt unul din cei care mă opun negocierilor politice, acolo unde nu este cazul. Eu cred că ideea negocierilor politice s-a accentuat prea mult și ea deja nu mai corespunde adevărului. Iată, de pildă, în situația băncilor.

Au existat rețineri cu privire la captarea politică a băncilor. S-au făcut consilii de administrație, s-au făcut alegeri la câteva bănci, ați văzut că nu s-a întâmplat nimic. Opinia mea este că în ceea ce privește teama de politizare a unor instituții publice sau a unor instituții economice cu valoare publică, să comentăm atunci când avem date sigure că evenimentul se va produce și să nu introducem în Legea bugetului conotații care nu sunt potrivite acestei teme.

Și vreau să închei cu încă un aspect. Aici este o întrebare grea. Ce vom face cu aceste industrii pe această perioadă? Actuala guvernare are în prezent un program, cum v-am spus, de reducere a deficitelor și de stabilizare economică. Este prioritatea pe termen scurt. Poate de aceea unii dintre dumneavoastră, mai ales din Opoziție, reclamați faptul că nu am luat măsuri de deschidere fiscală sau de deschidere la nivelul stimulării capitalului autohton -domnul Dumitrașcu, am spus "stimulare și dezvoltare", și nu "punerea bazelor"; punerea bazelor s-a pus în timpul regulamentelor organice. Timp de 6 luni avem nevoie să facem o evaluare concretă. Să vedem ce anume este viabil, ce anume ducem mai departe. Pentru a avea, în acest fel, imaginea realistă a industriei românești. Noi nu ne mai putem permite, ca până acum, să cheltuim în 1995 egalul salariilor nete pe învățământ, 1.000 de miliarde de lei, pentru a susține o industrie ale cărei rosturi nu le-am învățat încă cum trebuie. Nu trebuie să repetăm greșeala anului trecut când noi am fost nevoiți în decembrie să găsim alte soluții de plată a salariilor, pentru că, din cauza unor ordonanțe date de Guvern, trebuia să susținem industriile nerentabile.

Așadar, să privim realitatea în față. Numai dacă noi vom avea curajul s-o facem, vom avea apoi curajul să explicăm populației care este realitatea, și sunt convins că populația ne va înțelege și ne va urma.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Tocaci.

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Vă rețin atenția două minute și asta pentru că nu s-a răspuns domnului coleg de la P.D.S.R., care a ridicat o problemă foarte delicată. Domnul președinte Vosganian a ținut o interesantă disertație, dar nu a răspuns, după părerea mea, colegului de la P.D.S.R., care a ridicat o problemă ce nu poate să treacă fără a-i acorda atenție.

S-a vorbit de industria extractivă și s-a prezentat această gravă problemă socială. Și este o gravă problemă socială, dar cred că într-un sens invers. Industria extractivă, cei 350.000 de muncitori din această industrie și familiile lor, care poate depășesc, în totalitate, 1.000.000 de oameni, sunt cei care fac ca 22.000.000 de oameni să-i ducă în spate. Salariile mici, pensiile mici, spitalele care nu au medicamente, armata care nu are ceea ce-i trebuie, poliția care nu are combustibil și muniție și toate deficiențele astea, au un complex de cauze dintre care unul din factorii cauzali este această industrie profund deficitară. Înțeleg să privim cu omenie pe cei care lucrează în industria extractivă. Trebuie, avem obligația morală și socială, și politică, să ne ocupăm de viitorul lor, atunci când minele nu vor mai exista. Fiindcă nu vor mai exista decât acelea care sunt rentabile. Pentru că este inadmisibil ca un produs luat din subsolul nostru să coste de patru ori mai mult decât același produs adus din străinătate, cu transport cu tot. Și aceasta este realitatea. Și această realitate este plătită de toți cetățenii țării, inclusiv de ceilalți muncitori. Și dacă ne gândim la o cauză socială, ea există. La o problemă socială, ea există. Dar există problema celor care nu lucrează în minerit și care duc în spate, de 50 de ani, mineritul. Ăsta este adevărul.

Am toată simpatia pentru cei din Valea Jiului, în mijlocul cărora am trăit 6 ani. Au dreptate că munca e grea. Dar și restul țării, și acest rest al țării are dreptate când s-a săturat să-i mai ducă în spate. Prin urmare, domnilor colegi, acum, în această ordine de idei, ca și într-o ordine sau alte ordini de idei asemănătoare care vor urma, să înțelegem că grija noastră, și obligația noastră trebuie să se îndrepte către țară în ansamblul ei, către toți cetățenii țării, nu către unii care într-adevăr lucrează în puncte izolate. E adevărat că sunt industrii monotehnice acolo. E adevărat că trebuie găsită o soluție pentru ei. E adevărat că s-ar putea să rămână, un timp, într-o situație grea, dar cele 12 salarii poate rezolvă problema. E adevărat că acolo trebuie făcute alte industrii.

Din sală:

Și cârciumi.

Domnul Emil Tocaci:

Cineva spune și alte crâșme, nu? Păi, da! Dacă e vorba pe așa... lăsați-mă... nu aprindeți trotilul, că va exploda. Atunci vă spun că pensionarul care are 200.000 de lei pensie și moare de foame și muncitorul care muncește pentru 300.000 de lei, dă banii ca să se ducă ei în cârciumă, domnule coleg. În cârciumile de acolo. Ei, care sunt subvenționați. Dacă vorbiți de cârciumi. Că am stat acolo. Și am văzut pe unde se duc banii. Prin urmare, domnilor colegi, problema socială și problema politică există. Nu suntem lipsiți nici de suflet, nici de simț politic, dar îl avem pentru țară, în ansamblul ei, nu pentru o categorie care, iertați-mă, parazitează.

Domnul Petre Roman:

Da, mulțumesc. Domnul senator Văcăroiu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori să dau câteva explicații, pentru că aici, distinsul senator, domnul Vosganian, ne-a ținut o întreagă teorie. Sigur, cred eu, își avea mai mult locul la un simpozion, pentru că sunt convins că Guvernul are o anumită strategie în domeniul economic, chiar dacă nu se potrivește cu strategia pe care am avut-o noi. Dar, pentru că suntem întâi la capitalul "zona extractivă", aș dori să mă refer la el. S-a dat o imagine complet falsă. Deci imaginea este că acest sector este ținut în spate de către întreaga populație și din această cauză trebuie să luăm măsuri să-l închidem și să găsim formule pentru a asigura protecția socială a populației care-și derulează activitatea în aceste domenii deosebit de importante. Țin să vă precizez, domnilor, că producția noastră de cărbune se situează, la ora actuală, la nivelul unui an, între 45 și 45 de milioane de tone de cărbune. Costul mediu, inclusiv subvențiile, în extracția unei tone de cărbune, se situează între 12-14 dolari tona la lignit, mergând până la 20-24 de dolari tona în unele cariere mai slabe, iar la huilă ne situăm la circa 35 de dolari tona. Comparativ cu prețurile mondiale, vreau să vă spun că la producția principală, de bază, lignitul, suntem sub prețul mondial. În al doilea rând, aveți în vedere că funcționarea sistemului energetic necesită o alimentare permanentă cu sursa principală, cărbune, respectiv un volum de circa 37-38 de milioane de tone de cărbune pe an. Și pentru că domnul senator Vosganian se referea la eficiență, țin să-i precizez Domniei sale că această cantitate de cărbune, în contextul în care am închide minele românești, se poate aduce de la distanțe de peste 10.000 de kilometri, cu excepția, hai să spunem, a unei cantități limitate de 4-5 milioane de tone care poate proveni din Polonia; restul, din zone îndepărtate, unde la cei 28 de dolari pe tonă se adaugă prețul navlului, care, de regulă, depășește prețul cărbunelui. Deci, iată numai câteva elemente legate de eficiența exploatării în carieră. Nu mai pun la socoteală faptul că toate acestea ar necesita o pregătire specială în ceea ce privește asigurarea volumului de transport, atât pe mare, pe ocean, cât și pe calea ferată, în interiorul României. Deci când privim această eficiență trebuie să facem un calcul. Ce ne costă mai mult, ce costă mai mult populația acestei țări, să acorde această subvenție, să pregătească, în continuare, fronturile de lucru pentru a extinde exploatarea, sau să importe acest cărbune? Noi am făcut astfel de calcule și nu am luat decizia întâmplător și pot să vă spun că înlocuirea acestei cantități de cărbune, sau cel puțin parțial, cu importuri, ar însemna un efort valutar între 1,5 și 2 miliarde de dolari pe an. Deci cu costuri, transpuse în lei, mult superioare, în contextul în care menținem aceste exploatații, menținem subvențiile la un nivel rezonabil, care să asigure condiții cât de cât bune pentru derularea exploatării cărbunelui în România. Nu doresc să mă refer la extracția neferoaselor, pentru că aici lucrurile sunt un pic mai complicate, dar sub aspectul eficienței, comparativ cu importul, vreau să vă spun că lucrurile stau în același fel.

O a doua problemă ridicată aici se referă la așa-zisul program economic care prevede, după cum cunoașteți, o cădere economică de minus 3%, și ni s-au dat aici o serie de explicații care, sigur, sunt bune; eu precizez încă o dată, la un simpozion și nu la dezbaterea unei legi a bugetului de stat. De ce spun acest lucru? Pentru că viziunea legată de restructurarea, modernizarea economiei românești, sigur, poate să îmbrace forma unei stabilități macro cu echilibre, cu accent pe eficiență, prin căderea producției sau prin creșterea producției industriale. Marea majoritate a țărilor au optat pentru formula creșterii producției industriale și mai ales cu accent pe dezvoltarea exporturilor, chiar dacă nu sunt la un nivel, să spunem, calitativ și de eficiență deosebit de ridicat, tocmai în contextul asigurării unor resurse valutare care să permită demararea cu adevărat a unui program de modernizare a industriei. Deci principalul obiectiv trebuie axat pe faptul dacă societatea în cauză are sau nu are piață de desfacere și mai ales piață externă. Și în contextul în care dispunem de forță de muncă calificată, dispunem de o bază materială, cred că accentul trebuie pus pe găsirea de soluții, de fonduri pentru începerea unui program de retehnologizare, deci dezvoltare industrială prin retehnologizare, prin creșterea calității produselor și, firesc, creșterea eficienței la export a acestora. Este ușor să închizi un obiectiv industrial care o dată închis nu mai poate fi repus în funcțiune. Mai greu este însă să găsești modalitatea, mijloacele, sursele, pentru ca acest segment al industriei, care, considerăm acuma că este la limita rentabilității sau cu pierdere, să găsești aceste surse pentru ca obiectivul respectiv să-l faci competitiv și în felul acesta să asiguri și locuri de muncă în contextul unei productivități a muncii ridicate. Deci iată, sunt concepții și teorii diferite referitor la modul de abordare.

Dar cred că nu este suficient să ne uităm la România. Hai să ne uităm în jurul nostru, ce se întâmplă în Franța, ce se întâmplă în Italia, ce se întâmplă în Anglia, și în trecut și acum, ce se întâmplă cu societățile care au piață și intră în jenă financiară o anumită perioadă de timp, sau chiar intră în pierdere. Vine statul, le preia la stat, elaborează programe de restructurare, apar fonduri, chiar publice, sau fonduri externe, sunt puse la punct, sunt retehnologizate și aduse la nivel competitiv, după care societatea este pregătită și scoasă la vânzare, deci privatizată. Este o metodă frecventă, practicată peste tot în lume.

Din sală:

De ce nu ați făcut până acum?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta am făcut, asta am început și asta trebuia să continue actualul guvern. Doresc să vă spun, dacă vă uitați la Italia, spre exemplu, că peste 46% din producția industrială este la ora actuală de stat, tocmai datorită acestei preluări, iar în ultimii doi ani de zile după retehnologizarea societăților a început din nou procesul de privatizare a acestora. Cred că nu trebuie să vă dau eu exemple, cunoașteți și dumneavoastră foarte multe. Deci trebuie să cântărim. Noi discutăm acum programul economic, dar m-a surprins această disertație a domnului Vosganian care a încercat să ne dea aici o lecție legată de cum trebuie să privim această evoluție a economiei în anul 1997, această... dacă vreți, cădere a producției industriale de minus 3%. Mă opresc aici. Sunt numai câteva puncte de vedere.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc. Domnul senator Șerban Săndulescu.

Domnul Șerban Săndulescu:

Domnilor președinți,

Onorați parlamentari,

Intervenția mea o să fie foarte scurtă, având în vedere că s-ar părea că există niște contradicții între ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei de buget-finanțe, domnul Varujan Vosganian, și domnul senator Văcăroiu, care a fost, după cum știți, prim-ministru.

Eu vreau să vă spun că această problemă a extracției de cărbune m-a preocupat foarte mult, fiindcă în zona județului Vâlcea există niște mine de extragere a cărbunelui. Datele pe care le aflasem anul trecut erau următoarele, și care erau date reale: Regia Autonomă a Lignitului de la Târgu Jiu avea o subvenție de circa 1 miliard de lei pe zi, 300 de miliarde de lei pe an, iar Regia Huilei de la Petroșani avea o subvenție de 900 miliarde de lei pe an. Sunt date pe care le-am aflat din zonă. De fapt chiar Guvernul Văcăroiu hotărâse să facă o reducere substanțială a numărului de muncitori din acest sector. Am aflat că numărul muncitorilor de la Regia Autonomă a Lignitului, care era de 54.000 de muncitori, trebuia să fie redus la 27.000 și se și luaseră niște măsuri prin lunile iulie-august anul trecut, fuseseră trimiși în concediu fără plată o serie de muncitori și erau foarte... Deci vedeți că chiar dânșii își dăduseră seama că lucrurile nu merg. Așa că mă miră toată pledoaria pe care domnul senator Văcăroiu a făcut-o aici.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Șteolea. Vă rog, cei care au mai luat cuvântul, eventual mai pot obține cuvântul la sfârșit, dar am spus că această polemică e politică și nu-și are rostul în momentul în care discutăm bugetul. Eu vreau să dau cuvântul tuturor acelora care doresc să-și expună un punct de vedere. Cred că e logic.

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu aș fi luat cuvântul dar sunt anumite chestiuni care aruncă o lumină de o anumită natură și de o anumită calitate asupra unei categorii sociale din România.

Aș vrea să spun unui domn senator care a luat cuvântul aici că nu cred că din populația județului Hunedoara o treime este "parazit". O treime din populația județului Hunedoara își duce traiul zilnic de pe activitatea de minerit. Fără îndoială că există acțiuni care trebuie impuse și care trebuie pornite, de restructurare, dar nu trebuie să ajungem la o catalogare capitală, de genul acesta. Și, fiindcă suntem tehnici și mergem pe concretețe, am un semn de întrebare când, pentru Regia Autonomă a Cuprului din Deva -deci exemplu concret -față de anul trecut, în cifre comparabile, sumele alocate pentru cheltuieli de capital reprezintă 30%. Sunt obiective la această regie care-și desfășoară activitatea pe vreo 9 județe, care, absolut, și de vechiul guvern și de actualul guvern, sunt apreciate ca obiective care trebuie menținute în funcțiune. Și dau niște exemple: menținerea capacității de producție la Exploatarea Minieră Certez-Săcăreni, la Exploatarea Minieră Deva-sector Bolcanu, finalizarea investiției de instalație de rafinare a aurului -o instalație modernă, aflată în execuție la Brad, care trebuie continuată. Or, cu sumele care sunt prevăzute aici, acest lucru este aproape imposibil. De fapt, gândire de restructurare există și la această Regie a cuprului din Deva. S-a solicitat, cel puțin... și este o măsură care depinde implicit -și e simplă, zic eu, -de Ministerul Industriilor, ca acordarea subvențiilor pentru metalele produse să se facă nu la cele livrate, ci la cele care au fost efectiv produse și au fost puse la dispoziția metalurgiei. Separarea între ceea ce înseamnă aportul metalurgiei și aportul mineritului și plata directă, de exemplu, de către Banca Națională a României a aurului, a argintului și așa mai departe, poate fi făcută. Sunt măsuri pe care le propune și regia.

Sunt și alte acțiuni de restructurare, dar aceste măsuri de restructurare cu acțiunea de a nu aloca sau neacțiunea de a nu aloca fondurile necesare pentru investițiile, pentru cheltuielile de capital, pentru acele obiective care trebuie continuate, nu este benefică.

Și un al doilea aspect, văd că nu s-a adus aici în discuție un lucru. Într-adevăr, după această restructurare se ajunge în ipostaza de a pune pe liber, de a fi trimiși în șomaj oameni.

Ce alternativă li se oferă? Care sunt acțiunile finanțate de la bugetul statului pentru o protecție socială, dar nu în ideea în care omul este menținut ca șomer, ci în felul în care i se asigură o alternativă de reîncadrare într-o activitate? Acea activitate este susținută sau nu financiar? Și cum?

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Domnul deputat Avramescu, vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnelor și domnilor,

S-au spus multe lucruri aici în necunoștință de cauză. Am pretenția să vorbesc profesional, fiindcă provin din acest sector.

Opinia mea este că mineritul în țara românească -cărbuni minereu și așa mai departe - poate fi eficient. Dacă se află în starea actuală, se află pentru că ani de zile și în minerit ca și în alte sectoare de activitate a interesat producția cu orice preț. Producția cu orice preț în sectorul minier este o catastrofă. De ce? Pentru că aici este o anumită caracteristică, un zăcământ are o capacitate optimă de producție, ești sub ea, ești ineficient, ești peste ea, cresc investițiile de o manieră nejustificată, plus că se ajunge la secătuirea zăcămintelor.

Din aceste motive, ceea ce s-a îmtâmplat în sectorul minier și ceea ce se întâmplă în general în economia românească, de decenii, este ceea ce în economie se numește "creșterea economică pauperizantă". Aici încearcă bugetul actual să înceapă o nouă concepție economică.

Eu aș vrea să vă spun că se poate vorbi de sectorul minier numai în momentul când, pe ansamblu, pe bazine, pe substanțe, pe mine se va face această evaluare a capacităților optime de producție, care s-ar putea să fie apropiate de cele de astăzi, ca după aceea să știm ce investim. Nu s-a făcut decenii la rând, pentru că ne-a interesat producția cu orice preț, nu am făcut-o nici în ultima perioadă și nu știu de ce. Până nu facem acest lucru nu putem arunca banii oricum, pentru că umplem o gaură și apare o altă gaură, în altă parte. Trebuie să avem o concepție. Dacă mai adăugăm și faptul că în acest an bugetul este cum este, că de fapt nu numai mineritul suferă ci toate domeniile productive, nu știu de ce aici s-a vorbit numai despre minerit, cred că dacă trecem la acest nou mod de abordare, cu specificitatea necesară pentru sectorul minier, am putea să avem o relansare a creșterii economice, să nu fim în situația unui alergător de cursă lungă care nu știe să-și dozeze eforturile pe parcursul cursei lui și nu mai poate ajunge la potou.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă rog, domnul deputat Ana, două minute. Fiind a doua intervenție a dumneavoastră, am să vă rog să vă limitați la două minute.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă rog s-o acceptați și ca un drept la replică, domnule președinte!

În primul rând, bugetul pe care-l dezbatem este bugetul colectivității naționale a românilor și nu al altcuiva. În colectivitatea aceasta națională se cuprinde fiecare român, indiferent că este miner, ministru sau un funcționar oarecare. Proiectăm aici resurse și, de asemenea, necesități. Noi nu putem să avem și să acceptăm ideea că vom vedea ce vom face cu aceste grupuri de oameni care rămân fără obiectul muncii în aceste zone de care am vorbit și asupra cărora v-am atenționat pe dumneavoastră, să-i amânăm, să vedem ce facem cu ei. Nu se poate așa ceva. Pe de altă parte, nu România este prima țară, și nu va fi ultima care își menține producția de cărbune și de alte substanțe utile prin subvenționare. Subvenționarea în sine este o modalitate de redistribuire a unei părți din produsul intern brut. Pentru ce? Tocmai pentru foloasele economiei naționale și ale colectivității naționale. În sfârșit, eu nu am pus altfel problema aici, în fața Domniilor voastre, decât pe principiul raționalității economice. Este clar că trebuie dimensionată producția pe trebuințele țării românești dar, în același timp, trebuie calculate și evidențiate corect eforturile pentru obținerea ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Dumitru Popescu, pentru două minute. Vă rog.

Domnul Dumitru Popescu:

În legătură cu problema dacă să punem accent pe indicatorii cantitativi sau pe cei de eficiență, doresc să spun că noi am pus și vom pune în continuare accent și pe unii și pe alții. Am avut o strategie elaborată în 1995 pe care cu tot respectul atrag atenția că au semnat-o toate partidele prezente în sală și care prevedea o creștere cantitativă de 6-6,5% la producție și o creștere calitativă de 10-12% la valoarea adăugată brută. Îmi face plăcere să menționez că printre autorii acestei strategii, unul dintre cei mai activi fost domnul ministru Ciumara și îmi pun întrebarea că dacă renunțăm la tot ce s-a făcut atunci nu înseamnă cumva că în ceea ce-l privește pe dumnealui, una scrie și alta fumează, ca să-l parafrazez pe celebrul poet!

Al doilea, în legătură cu Petromidia, vă rog să nu persistați într-o eroare gravă, toți oamenii din industrie știu că aceasta este cea mai bună rafinărie a țării, modernizată în ultimii 3 ani, singura modernizată din țară, cu performanțe deosebite și că au existat zeci de investitori care au venit s-o cumpere din aceste motive, pentru că este plasată la mare și pentru că este foarte bună.

Dacă este de oprit, se poate opri o altă rafinărie, sau două rafinării sau trei, sunt de acord, dar nu aceasta, este o gravă greșeală și nu este întâmplătoare; eu împărtășesc ideea că ea vrea să fie cumpărată de niște interesați care sunt prin apropierea celor cu care lucrăm noi.

În al treilea rând, prelucrarea țițeiului poate fi rentabilă, sunt de acord cu tot ceea a spus aici antevorbitorul meu, numai că, oarecum, trebuie să se respecte o încărcare optimă. Încărcarea optimă în rafinăriile din țara noastră este de 20 milioane de tone, nu 33, n-am susținut noi niciodată că trebuie să prelucrăm 33 de milioane de tone, din strategia noastră rezultă 20 de milioane de tone.

Ultima chestiune, în legătură cu subvenția la lignitul din Oltenia. Din fericire pentru Gorj, această subvenție nu este de un miliard pe zi, ci este de 95 de miliarde pe tot anul, cifra este evident greșită, nu se referă la Gorj. 95, anul trecut!

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doresc să fac și eu două precizări. Dincolo de unele vorbe cu caracter mai mult sau mai puțin demagogic, cred că preocuparea arătată în acest amendament pentru ceea ce înseamnă investiții este justă. Este și justă și aș face și eu trei precizări punctuale, ca să înțelegem cum se poate, ce se poate și ce nu se poate.

Mă refer mai întâi la lignitul din bazinul Gorjului, acesta este necesar pentru a arde în centralele termoelectrice din Turceni și Rovinari. Gândirea care a existat în 1990 și a fost aplicată în 1991 a fost aceea de a reabilita, retehnologiza și moderniza în paralel centralele Turceni, Rovinari și exploatarea lignitului din bazinul Gorjului. Probelma era cu ce bani. Din investiții de la buget s-au acordat 26 milioane dolari atunci, pentru echipamente moderne, astfel încât exploatarea lignitului să fie mai eficientă. Rezultatul este bun, pentru că astăzi acolo se produce, cu mult mai puțini oameni, mai mult decât sub regimul Ceaușescu când, știți bine câtă minciună era pe această temă, câți oameni sufereau muncind acolo, în condiții foarte grele. Atunci am considerat că este necesar și am dat această sumă, 26 milioane dolari și lucrurile funcționează.

Ar fi trebuit să continue această retehnologizare - n-au mai fost bani. În ceea ce privește centralele Turceni, Rovinari, aici s-au făcut niște investiții de retehnologizare, dar ele sunt foarte în urmă față de ceea ce s-a propus și față de ceea ce s-ar fi făcut dacă în politica economică am fi ajuns la o realitate a prețului energiei și atunci am fi putut atrage mai ușor investitorii străini. Au fost interese încă din 1990 pentru reabilitarea Turceni și Rovinari, cu o ofertă foarte interesantă și anume, plata retehnologizării din surplusul de energie obținut. Din păcate, lucrurile au avansat foarte greu și departe de ceea ce trebuia. Aceasta în ceea ce privește industria extractivă a lignitului. În rest, n-am cum să fiu de acord cu cele spuse aici, pentru că în foarte multe exploatări miniere avem de a face cu situații în care valoarea produsului finit, a produsului extras este cu mult mai mică decât valoarea costurilor și aici nu mai poate fi vorba de investiți decât în cazuri speciale.

Există un exemplu totuși, mai recent, care ne arată că, spre exemplu, sterilul de plumbo-zincoase care cândva a fost preluat la rezerva statului, pentru că era o greutate foarte mare pe umerii regiei autonome, iată există astăzi tehnologii de ultimă oră, prin care acest steril se exploatează, este chiar o investiție care începe la noi în țară, mă refer la ultimele luni și care poate conduce la obținerea unei activități economice rentabile prin preluarea substanțelor utile din acest steril dar, în general, nu se poate face această afirmație despre sectorul de neferoase și aici nu prea pot să fiu de acord cu cele spuse de unii antevorbitori.

Al treilea exemplu este cel de la Petromidia și aici cred că iar s-a vorbit cam în general. Este adevărat că în anul 1990 am inițiat (mă refer la Guvernul pe care l-am condus) o retehnologizare la Petromidia. A fost atras un capital de 50 de milioane de dolari și s-a retehnologizat o parte din ceea ce reprezintă Combinatul petrochimic de la Petromidia. Acea parte este rentabilă dar, din păcate, se știa la vremea aceea că ne-ar trebui cel puțin 220 milioane de dolari pentru a face ca Petromidia să fie în ansamblul ei rentabilă. Nu s-au investit 170 milioane de dolari, n-au putut fi atrași acești bani.

Rezultatul este că pe baza importului de țiței, și știm bine că acesta s-a făcut prin deficit la balanța de plăți a României, pe baza importului de țiței Petromidia a funcționat, dar în pierdere.

Ce înseamnă în pierdere? Înseamnă că produsele procesate sau rezultate din procesare nu acopereau costurile. Această nenorocire trebuie tratată astăzi, de acolo rezultă cele 5 % din totalitatea pierderilor din economia națională și aceasta este tema pe care Guvernul actual o are în brațe, este o bilă fierbinte și trebuie s-o trateze într-un fel. Eu înțeleg preocuparea, sigur că Petromidia este viabilă, dar nu în situația tehnologică de acum, pentru că, repet, numai acea modernizare de 50 milioane de dolari nu este suficientă. Problema este corect pusă și chiar de domnul Văcăroiu, de a atrage investitori care să retehnologizeze dar, momentul acesta, cel mai greu, momentul acesta-l avem de depășit, când nu mai avem cu ce plăti aceste pierderi care sunt enorme, 5% din total. Dacă am fi avut un ajutor în anii din urmă, nu vreau să intru în nici un fel de polemică, dacă am fi avut un ajutor în ceea ce ar fi fost o politică economică față de Petromidia, probabil că acum Guvernul actual nu ar fi fost în această situație. Presupunând că am fi avut un guvern care continuă politica economică a celui de dinainte de noiembrie 1996, situația era aceeași. Ceea ce vreau să spun este că a face investiții pe banii publici, așa cum am făcut și cum s-a făcut, pe banii statului, cum s-ar spune, este din păcate, rar și în măsură mică, o acțiune rentabilă și aici intervine noua gândire de a atrage investiții în care își asumă răspunderea un investitor pentru care banul este al lui și are toată grija față de el, față de banii publici care, de multe ori, după cum se știe, pe toate meridianele lumii se cheltuiesc cu rentabilitate scăzută.

S-a făcut referire la situațiile din alte țări, Anglia, Franța, Germania. Aceste referiri însă ar fi trebuit făcute în sensul realităților de acolo, acolo s-au redus în ultimii 20 de ani continuu exploatările miniere, s-au redus până la dispariția lor, din cauză că nu mai puteau fi susținute, din cauză că ele grevau, așa cum s-a spus, asupra altor cheltuieli, mult mai necesare, ale statului.

Aceasta este și situația noastră, trebuie să restructurăm acest sector, așa cum am spus de multe ori începând cu 1990, pentru a pune în valoare ceea se poate și pentru a însănătoși, pentru a scoate în afară ceea ce nu se poate. Nu cred că este bine să intrăm aici într-o polemică demagogică, eu înțeleg că îngrijorarea care se percepe din acest amendament este referitoare la investiții și este corectă dar, dacă nu sunt bani, și noi am ajuns cu adevărat în acest an în situația de a nu mai avea bani, cred că trebuie să avem înțelegere asupra faptului că nu putem continua în felul acesta.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului ministru.

Domnul Mircea Ciumara:

Sunt foarte interesante cele spuse aici și acum două luni ar fi fost chiar și exacte însă, între timp, s-a întâmplat un lucru foarte important și sunt fericit să spun că noi, Guvernul, am reușit să facem cea mai mare reformă în România -prin liberalizarea prețurilor -și lumea să spună că nu s-a întâmplat nimic, este mare lucru. Adevărul este că prin liberalizarea prețului, o serie de întreprinderi care înainte erau nerentabile și aveau nevoie de subvenții foarte mari, se pot întreține singure, devine rentabile. Adevărul este că dacă până acum mineritul, și mă refer la cărbune, că a început ... avea nevoie de subvenții imense, de fapt nu minerii primeau subvenții, ci RENEL-ul, pentru că ținea cărbunele la un preț scăzut, foarte scăzut, ca RENEL-ul să poată fi rentabil și el, la rândul său, să subvenționeze pe alții, neprimind plata. Am introdus adevărul în economie și la ora actuală, liberalizând prețurile, cantitatea de subvenții necesară pentru cărbune s-a diminuat foarte mult, la fel și pentru alte minereuri.

Această modificare care se introduce în bugetul pe 1997 ține seama de aceste evoluții în domeniul prețurilor și într-adevăr, după o lună de zile, trebuie să ne schimbăm optica despre unele domenii de activitate, pentru ca unele care erau rentabile la prețuri subvenționate devin nerentabile și invers.

Cei care munceau în străfundurile pământului, în întuneric, ca să dea lumină acestei lumi la suprafață, cum spune imnul minerilor, "o lume rea", nu ei au ținut sfat la pomana poporului întreg, ci cei care au beneficiat de produsul muncii lor, este incorect să atacăm minerii că sunt ținuți în spate de un popor întreg, când ei au ținut în spate. La noile prețuri, aceste subvenții au fost redimensionate.

Al doilea aspect, dacă dăm subvenții pentru producție, nu trebuie utilizate pentru a subvenționa echipe de fotbal și alte cheltuieli ale sindicatelor, acțiuni care n-au nici o legătură cu producția.

Trebuie să introducem adevărul în buget și dacă eliminăm aceste cheltuieli care nu sunt pentru producție în realitate, ci servesc altor scopuri sociale și le mutăm acolo unde trebuie să fie, la cheltuieli sociale, subvențiile necesare în minerit diferă. Domnul Ana știe foarte bine că în partea Devei sau în Baia Mare se extrage minereu de cupru, plumb și zinc, cu un conținut util, nu se face nicăieri în lume o asemenea exploatare; sunt de 10 ori mai sărace minereurile decât cele din orice colț al lumii de unde se extrag. (Comentarii.) Îmi dați voie să vorbesc, domnule deputat?

În aceste condiții, a pune problema să fie ținute în funcțiune toate galeriile, toate minele, indiferent de conținut, de caracterul sărac al zăcământului, din punct de vedere economic este o aberație.

Oricând va fi nevoie să mutăm locul în care se face extracția în funcție de evoluția caracterului util sau sterilului în zăcământ. Aș ruga, de aceea, să nu ne mai pronunțăm în general despre minerit, pentru că diferă situația din cărbune cu cea din minereuri metalifere sau să nu amestecăm la cărbune și restul industriei prelucrătoare.

Noi susținem acest articol așa cum este aici, cu amendamentele venite de la comisie și rugămintea mea este să se țină seama că situația s-a schimbat în ultima lună și ea permite această redimensionare a cheltuielilor.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Vă supun votului acest alin. 1 în formularea finală dată de comisiile reunite.

Pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați! 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Alin.1 a fost adoptat.

Alin. 2.

Intervenții? Nu sunt!

Vă supun votului alin. 2. Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Supun votului art. 23 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

A fost adoptat art. 23.

Art. 24 alin. 1.

Domnul deputat Elek.

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am obligația profesională să vă prezint un amendament care, din păcate, nu figurează în raport, amendament admis de comisiile reunite pentru agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților, amendament admis și de comisiile reunite pentru buget-finanțe ale celor două Camere.

Nu apare în raport pentru că...

Domnul Petre Roman:

Comisia confirmă că a ...

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă puteți referi la el.

Domnul Elek Barna:

Da, ca să nu mai pierdem timpul, dați-mi voie, stimați colegi, să vă prezint amendamentul: "Cheltuielile pentru prime se stabilesc la nivelul de 604,5 miliarde lei, diferența până la 632,5 miliarde lei se repartizează astfel:

- plus 13 miliarde lei la cheltuieli de capital -total cheltuieli de capital 49,3 miliarde lei;

- plus 8 miliarde lei la cheltuieli materiale-total cheltuieli materiale 153,7 miliarde;

- plus 4 miliarde lei la subvenții -total subvenții 1.416,7 miliarde lei;

- plus 3 miliarde lei la transferuri, -total transferuri 1.548,7 miliarde lei".

Vă mulțumesc.

Acesta este amendamentul comisiilor reunite de agricultură.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, revin la o întrebare pe care am pus-o în ședințele comisiei de agricultură, referitor la irigații și anume, dacă s-a ținut seama de prevederile Legii nr. 84 pentru că acolo este un cadru mai larg, inclusiv veniturile realizate din activitățile actualei regii de irigații. Din câte știu eu, nu s-a ținut și vor fi probleme legate de aceste subvenții cu Curtea de Conturi. Multă atenție!

Doresc să știu dacă s-a ținut seama la alcătuirea bugetului.

Pe de altă parte, domnule președinte, noi am supus -și a fost aprobat în comisia de agricultură -mai multe amendamente, unele figurează, altele nu figurează în raport ca respinse dar eu revin aici cu ceea ce am susținut ca art. 49 de la Legea viei și vinului, adică crearea fondului de susținere a viticulturii din România și care să provină din următoarele surse: o majorare cu 25% a accizelor la băuturi alcoolice tari; introducerea unei contribuții de 1%, calculată la prețul de vânzare al strugurilor, musturilor și vinurilor; introducerea unei contribuții de 2%, calculată la prețul de vânzare a spirtului alimentar și a băuturilor spirtoase, precum și a melasei importate; o contribuție de 5 lei pe butelia de vin, 10 lei pe butelia de vin spumant și 50 de lei la litrul de vinars pentru produsele denumire de origine. Prezintă importanță deosebită, având în vedere situația prin care trece sectorul viticol și, mai ales, ceea ce înseamnă sectorul viticol și vinificația pentru România.

Domnule președinte,

Împreună cu ceilalți colegi am făcut o propunere de amendament privind utilizarea a 50 % din sumele încasate de Agenția Națională Sanitar-Veterinară și unitățile sale subordonate pentru prestațiile de servicii efectuate, inclusiv amenzile aplicate pentru contravenții, norme sanitar-veterinare în vigoare; și 50% din sumele încasate pentru serviciile afectate în domeniul fitosanitar și de controlul calității semințelor și materialului săditor, surse care pot veni pentru dotarea acestor unități, mai ales că bugetul pe care-l avem la Ministerul Agriculturii determină reducerea destul de drastică a personalului, venindu-se chiar pe sectorul acesta de privatizare de care discutam.

A treia problemă, cred că în bugetul ministerului trebuie menționate două elemente importante: -sursele destinate pentru aplicarea în continuare a Legii nr. 18 și sursele pentru studiile agropedologice, realizate de O.S.P.A.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Bold. Îi am în vedere pe toți cei care au solicitat cuvântul.

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Consider că sumele prevăzute în actualul buget pentru agricultură defavorizează această activitate în mod evident. Din acest punct de vedere, sunt două sectoare la care vreau să mă refer.

România beneficiază de irigații pe 3 milioane 100 de mii de hectare; este a doua țară din Europa care a investit enorm în realizarea acestor sisteme pentru a controla producția agricolă.

Cum le folosim? Din sumele prevăzute rezultă o folosire sub capacitatea pe care o avem, deși avem instalații mobile pentru 1 milion 300 de mii de hectare, sumele prevăzute însă nu asigură utilizarea lor. La fel pentru cele 2 milioane 900 de mii de hectare de desecări și respectiv 2 milioane 300 de mii de hectare lucrări de combatere a eroziunii. Încă un aspect esențial este legat de ceea ce s-a asigurat în guvernarea trecută privind subvenționarea agriculturii prin Legea nr. 83/1993. Sigur că în Programul ASAL este prevăzută anularea acestei legi, dar aceasta este un adevărat sacrilegiu pentru că determină o degradare a structurilor agrare și nerealizarea obiectivelor pe care le are de îndeplinit agricultura. În acest sens, aș dori să vin în fața dumneavoastră cu o propunere destul de modestă din partea P.D.S.R., susținem ca majorarea cheltuielilor pentru agricultură să fie cu 1.200 miliarde lei, din care 200 miliarde pentru cheltuieli de capital în vederea refacerii sistemelor de irigații, 300 miliarde lei subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif și 700 miliarde lei la transferuri.

Domnilor,

Ar fi păcat să nu alocăm măcar această sumă, pentru că noi am realizat în legislatura trecută un sistem de legi, cu concursul tuturor, în care se poate realiza, în condițiile noilor structuri agrare, o asemenea optimizare a exploatațiilor agricole, a plantațiilor, a fermelor zootehnice, încât utilizarea economică a fiecărui fond de investiții să fie garantată, or, utilizarea dotărilor și echipărilor tehnice nu se poate face decât în condițiile unei minime suplimentări, așa cum am arătat, cu 1.200 miliarde lei.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Șteolea, apoi domnul senator Triță Făniță.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea este în direcția de a susține amendamentul acceptat și votat de către Comisia de agricultură și neacceptat de comisiile reunite de buget-finanțe.

Am crezut că acest amendament -și de la comisiile de specialitate au venit puține amendamente acceptate de felul acestora -ar fi fost, cu toată, să zic, îngustimea sa din punct de vedere al susținerii financiare, acceptat, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă de fapt nici o cheltuială de capital pentru îmbunătățiri funciare. Acum ni s-a spus că din cele 19 miliarde totuși acceptate se asigură vreo 4 miliarde lei, ceea ce este infim. Acest lucru înseamnă oprirea, stoparea tuturor investițiilor în sistemul de îmbunătățiri funciare. Mă refer la acele obiective absolut normal a fi continuate, de raparații capitale la stațiile de pompare, de irigații din sud, mă refer la obiectivele de combatere a eroziunii solului și mai ales cele din Transilvania și Moldova.

De fapt, calamitățile, alunecările de teren care s-au petrecut în anul trecut în Moldova se datorează tocmai stopării lucrărilor de combatere a eroziunii solului și când nici o investiție în acest domeniu nu se continuă, se pune un semn de întrebare: pe ce fonduri, pe ce bază financiară vor fi totuși -poate fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, dar nu este normal așa ceva -vor fi finanțate aceste lucrări?

Mă refer apoi la lucrările de desecări din Câmpia de Vest a țării care trebuie continuate și, de asemenea, la acele investiții pentru care s-au alocat fonduri infime de continuare a unor sedii de direcții agricole, a unor laboratoare sanitar-veterinare, a unor centre de reproducție și selecție a animalelor, unde pentru un anumit obiectiv suma alocată este de 30 de milioane. Cu cele 30 de milioane poți plăti doar constructorul, care la rândul lui să-și plătească paza obiectivului început.

Este infim!

De aceea, făcând și o comparație cu ceea ce înseamnă cheltuielile de capital ca pondere pentru total sector, pentru tot ce înseamnă activitate economică în România, ponderea acordată pentru cheltuieli de capital la agricultură este infimă și se ajunge undeva comparabil cu 5%.

Sunt aspecte care nu vin decât în a susține acceptarea de către dumneavoastră a amendamentului care a fost prezentat de comisiile reunite de agricultură ale Camerei Deputaților și Senatului la comisiile de buget-finanțe.

Și fiindcă tot discutăm de irigații și am văzut că este acesta un lucru bun faptul că totuși se importă și instalații moderne din Statele Unite, dar vom ajunge în ipostaza când vom avea instalațiile, dar stațiile de pompare -și cred că acest lucru este sigur -nu vor funcționa. Nu sunt în funcțiune prizele, nu sunt reparate normal din suport financiar de investiții aducțiunile, nu sunt repuse în funcțiune unele puncte de transformare a energiei electrice pentru aceste stații de pompare.

Consider, de asemenea, că trebuie adăugat și discutat acest lucru la Comisia de agricultură și utilizarea, prin articolul respectiv, cât și la anexă, a acelui fond care se constituie în urma aplicării Legii nr. 18 a fondului de ameliorare a fondului funciar.

Nu întâlnim în proiectul de buget nici o referire la acest fond, de unde, totuși, în sumă de 2 până la 5 miliarde se fac investiții în ceea ce privește ameliorarea fondului funciar.

Insist, încă o dată, spre final, la acceptarea amendamentului depus de Comisia de agricultură a Camerei Deputaților și inclusiv acel amendament care a fost susținut de actuala putere, sau opoziție în vechiul Parlament, ca să se creeze acea sursă extrabugetară pentru direcțiile sanitar-veterinare, pentru centrele de semințe.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Triță Făniță, apoi domnul senator Gheorghe Dumitrașcu.

Domnul Triță Făniță:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog mai întâi să-mi permiteți ca în intervenția mea să susțin și să vă solicit votul dumneavoastră pentru acest articol 24, în forma în care a fost prezentat, după cum să mă refer la unele aspecte ale sprijinului acordat agriculturii prin prevederile proiectului de buget și ale proiectului de lege privind aprobarea acestuia.

Agricultura, așa cum rezultă din raportul prezentat de Guvern, beneficiază de 4.198 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,3% din produsul intern brut, la care se adaugă 1.050 de miliarde împrumuturi din bugetul de stat, acordate direct producătorilor agricoli și 550 de miliarde pentru finanțarea lucrărilor în campania agricolă de primăvară, 500 de miliarde pentru cumpărarea grâului din recolta acestui an.

Fondurile alocate agriculturii sunt mai mici decât nevoile aceste ramuri dacă luăm în considerare necesitatea redresării ei rapide spre a obține produsele agroalimentare de care economia are nevoie, însă înțelegem că dintr-un buget de austeritate nu se poate mai mult.

De altfel, pe considerentul dificultăților cu care se confruntă bugetul și spre a atribui un minim necesar sănătății populației țării, agricultura a fost de acord să cedeze sectorului respectiv 50 de miliarde din prevederile sale inițiale.

Țin să vă informez, doamnelor și domnilor senatori, parlamentari, că agricultura ar fi fost satisfăcută cu sumele alocate dacă nu ar exista obligația ca din acestea să fie acoperite restanțele din anul 1996, neonorate la timpul respectiv de Guvernul precedent.

Din suma de 4.198 de miliarde s-au plătit sau sunt în curs de plată, din prevederile bugetului de stat pentru acest an, 755 miliarde diferență de dobândă la creditul de 1.700 miliarde destinat constituirii stocurilor de produse agroalimentare, 350 de miliarde prime pentru carne și lapte, aferente trimestrului IV. 1996, 130 de miliarde pierderi din calamități neachitate în anul trecut și altele care, în ansamblu, însumează 1.400 miliarde lei sau mai mult de o treime din sumele alocate agriculturii.

Dacă nu ar fi existat asemenea restanțe, lăsate de Guvernul anterior, se puteau în mod efectiv asigura sumele necesare pentru campania de primăvară a acestui an și de recoltare și predare a produselor.

Nu ar mai fi fost inițiată nici moțiunea prezentată în Parlament de Opoziție pentru suplimentarea sumelor destinate însămânțărilor de primăvară ale acestui an, de a căror relativă insuficiență sunt direct răspunzători în grevarea bugetului pe 1997 cu mari restanțe din anul trecut.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă anunț că mai avem 4 înscrieri la cuvânt, după care propun să încheiem dezbaterea și să dăm cuvântul inițiatorului.

Cred că dezbaterea a fost destul de bogată.

Deci mai sunt înscriși la cuvânt domnul senator Gheorghe Dumitrașcu, doamna deputat Afrăsinei Viorica, domnul deputat Ionescu și domnul deputat Lăpușan Alexandru.

Îmi pare rău, trebuie să încheiem aici discuția.

Domnul Tabără Valeriu a vorbit.

Domnul Valeriu Tabără:

Doresc drept la replică, pentru că este în contradicție cu ce am spus eu aici.

Domnul Petre Roman:

A, doriți să aveți un răspuns. O să dau și domnului Tabără dreptul să-și exprime un răspuns.

Domnul senator Gheorghe Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor colegi,

Mă adresez respectuos grupării care se se află în dreapta mea.

Vă propun, domnilor, să rămâneți credincioși liniei politice-economice a lui Madgearu și vă propun direcțiile de investiții propuse de ministrul finanțelor, Madgearu, în bugetul pe anul 1930, care sunt aceleași, care se potrivesc ca o mănușă poziției partidului nostru de acum.

Se știe că a intervenit un amendament la art. 24 alin. 1, privind majorarea cheltuielilor pentru agricultură cu 1.200 de miliarde, în primul rând pentru refacerea sistemului de irigații.

De asemenea, nu pot să nu susțin și propunerea domnului deputat Anghel Stanciu.

Domnilor, ce presupune bugetul pe anul 1930, capitolul "Investiții agricole"? Bănuiți că n-am să citesc totul, dar îngăduiți-mi, totuși, câteva minute.

1. Pentru producția agricolă, pentru producția vegetală -700 de milioane de lei. Este vorba de subvenții pentru sămânță, pentru schimbarea sămânței, pentru sămânță de lucernă, pentru schimbarea seminței de porumb, pentru cumpărarea de treierători, de secerători, de tractoare și așa mai departe.

2. Pentru producția viticolă și horticolă, o sumă totală de 57 de milioane date la întreprinderile de stat.

Atențiune, este vorba de crama, pivnița și înzestrarea lor la pepiniera satului Istrița; la spalierii, la plantațiile de viță americană la pepinierele statului; la via experimentală Pietroasa.

Este vorba de Cotnari, este vorba de Cetatea Albă, este vorba de ajutorarea unor cooperative, cooperativele producătorilor, care sunt expesii fidele ale Programului Național Țărănist, nedefinitivat îndeajuns și terminat în 1935, în 1936 prin "Programul Mihalache", de formare a statului țărănesc.

Onorați auditori,

Pentru producția animală pentru 2 ani de zile, pentru un program de 10 ani.

Atențiune, o luau întâi cu cincinalul. Găsesc în acest program -repet -al Partidului Național Țărănesc, al Guvernului Național Țărănesc un plan cincinal și unul decenal în legătură cu producțiunea animală.

Din nou este vorba de laboratoare de bacteriologie, de depozite de creștere a tineretului, o herghelie de cai de povară, stațiuni agricole, stațiuni avicole, stațiuni zootehnice experimentale.

Doamne! Ãștia le înființau! Noi le desființăm?!

Să fie, oare, un divorț atât de violent de tradiție?

Apoi, pentru investiții la exploatările agricole și zootehnice, mașini și instrumente construcții.

Și, atențiune! În total, pentru aplicarea programului de sporire a producțiunii agricole, e nevoie de un fond de 1 miliard 582 de milioane.

Pelângăaceste investiții urgente -spune Madgearu -dacă se vor putea găsi mijloace, se va începe realizarea unui program de irigații directe din râuri pe o suprafață de 100.000 de hectare.

Acest program cere o investiție de un miliard de lei.

Dar și pentru instituțiile de credit, pentru agricultură specială, pentru agricultură 6.600 de milioane.

Domnilor, sunt foarte multe capitole aci. Mă mir că vă deranjează în primul rând pe dumneavoastră, când eu susțin în acest moment, nu susțin programul, nu susțin bugetul Guvernului de coaliție de acuma, ci îl susțin pe acela al Guvernului din 1930, al Partidului Național Țărănesc.

Domnul Petre Roman:

Problema e că nu pe acela îl discutăm, domnule senator!

Vă rog să mă iertați! (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Eu vreau să pun întrebarea doar dacă Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat va susține această schemă, pentru îmbunătățirea căreia venim noi cu aceste amendamente?

Din sală:

Nu veniți dumneavoastră cu nimic. Anul trecut spuneați că e o catastrofă!

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi, vă rog, nu interveniți din sală!

Vă rog! Vă rog!

Domnule senator, vă rog să continuați!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte, nu voi continua! Ce trebuia să spun și pentru cel mai puțin înțelegător dintre auditorii mei am spus. Era vorba doar de a susține pe această cale mai originală!

Cartea se cheamă, domnilor: Virgil N. Madgearu -"Drumul echilibrului financiar; probleme actuale ale economiei românești". Atelierele "Adevărul"-S.A.,București,1935.

Ca să fim preciși, așadar, vroiam să susținem pe această cale mai puțin ortodoxă, dar în nici un caz greco-catolică, de fapt amendamentele de la alineatul 1 și de la alineatul 2, propuse unul de partidul nostru și unul de un alt partid apropiat nouă.

Vă mulțumesc, domnilor, pentru puțina atenție pe care mi-ați acordat-o.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei Viorica, apoi domnul deputat Ionescu.

Poftiți!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru de stat,

Doamnelor și domnilor colegi,

La punctul 57 din Anexa II-A este prevăzută respingerea amendamentului propus de P.D.S.R., cu motivația: "Se respinge, întrucât sumele propuse a se acorda producătorilor agricoli sub formă de prime au fost diminuate și orientate spre alte sectoare".

Desigur, intervenția mea este în completarea intervenției distinsului meu coleg, domnul Bold Ion, și vreau să vă spun că motivația diminuării sumelor propuse a se acorda producătorilor agricoli (dacă ați fi amabili, v-aș ruga să fiți atenți la ceea ce vă spun), am înțeles foarte bine că vine din interiorul Memorandumului încheiat cu F.M.I., care nu știu ce interese are, dar în nici un caz benefice agriculturii românești.

Având în vedere însă efectele absolut benefice asupra producției agricole determinată de existența sistemelor de irigații, deci importanța deosebită a unor astfel de investiții, în comparație cu altele pe care acest buget de austeritate le propune, referitor la cele 200 de miliarde de lei propuși în amendament pentru suplimentarea cheltuielilor de capital pentru refacerea sistemelor de irigații, vă supun atenției ca sursă suma prevăzută la articolul 28 alineatul 1, "cheltuieli pentru datoria publică" -, unde este prevăzută o sumă de 9.789 miliarde lei. Este posibil tocmai datorită faptului că s-a preconizat o puternică scădere a inflației în a doua jumătate a anului și deci dobânda la datoria publică va scădea simțitor.

Am convingerea că ar trebui privită cu prioritate refacerea sistemelor de irigații și dacă propunerea mea ar fi susținută de domnul președinte Roman poate că nu ar fi decât un gest de reparație morală, având în vedere una din cele mai grave distrugeri cu efecte nefaste asupra agriculturii -distrugerea sistemului de irigații produsă în perioada de guvernare a Domniei sale.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da.

Domnul deputat Ionescu.

Apoi domnul deputat Lăpușan Alexandru.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Aș vrea să vin și eu în completare cu o serie de argumente legate de aceste irigații care la ora actuală, din cele 3 milioane de hectare care au fost amenajate înainte de 1989, vrau să spun că volumul de investiții a scăzut extraordinar de mult.

Dacă luăm ca an de bază 100% - 1989, v-aș da numai o evoluție a investițiilor: în 1990 - 37%; în 1991 - 2,7%; în 1992 - 1,8%; în 1993 - 1,6%; în 1994 - 1,2%; în 1995 - 0,7%; în 996 - 0,2% și în 1997 deocamdată nimic, din datele care sunt în anexele respective.

Eu aș vrea să vă spun că aici domnul Tabără, fost ministru al agriculturii, făcea unele aprecieri legate de producția care va urma să se obțină și pentru care avem toată încrederea că se va obține, că decamdată discutăm de iarbă, nu de grâu. Și până la recoltat mai este! Este posibil ca aceste ploi care au fost foarte multe în primăvară, zăpada care a fost în iarnă, să diminueze cantitățile de apă care sunt necesare pentru culturi în perioada de vară.

E singura soluție de a putea obține un spor de producție. Singura soluție este a se aplica udări pe aceste suprafețe irigate. Dar, așa cum spuneam, din cele 3 milioane, circa 1,5 - 1,6 milioane ha, -vă spun din date certe întrucât de 20 de ani am lucrat în acest sector, și am o contribuție deosebită -, aproape în jur de 600.000-700.000 de hectare au fost realizate de fostul Trust de îmbunătățiri funciare de la Craiova.

Dacă în anul trecut au fost alocate 283 de miliarde pentru întreținerea și exploatarea acestor sisteme, din care s-au consumat în jur de 160 de miliarde numai pentru energia electrică, cele 270 de miliarde alocate anul acesta, în condițiile în care energia electrică a crescut de peste două ori, înseamnă că față de anul trecut, când s-au irigat 1 milion 200 mii hectare, anul acesta s-au irigat vreo 400.000 de hectare. Înseamnă că aceste sisteme de irigații nu-și mai găsesc rostul!?

Deci, trebuie să reținem că anul trecut 1.000 de metri cubi, ceea ce au însemnat două udări la hectar, au costat 35.000 de lei, adică echivalentul a 30-40 de kilograme de boabe, vorbind la prețurile de acuma, trebuie să avem în vedere că anul acesta sumele alocate sunt extraordinar de mici.

O udare care ar însemna 500 metri cubi la o udare, deci la hectar, înseamnă cel puțin 2.000-2.500 spor de producție. Pe suprafețele pe care le avem noi de cultivat, care anul acesta ... deocamdată să vedem cât se va cultiva la porumb, la plante prășitoare, urmează că acest sistem de irigații trebuie să fie luat în atenție. Și eu consider că cele 200 de miliarde care sunt prevăzute este o cifră modestă, dacă avem în vedere că în acest material sunt 18 obiective de investiții extraordinar de importante și aș vrea să citesc numai câteva: e vorba de digul de la Borcea de Sus, care protejează 19.000 de hectare de inundații și care asigură irigarea pe 3.000 și desecarea pe 7.200. Este vorba de Frunzarul din județul Olt care trebuie să asigure apa și sursa de apă pentru 84.000 hectare care sunt deja amenajate și sunt în județul Olt și Dolj.

De asemenea, este sistemul de irigații la Pietrișul, de la Olt-Călmățui, Insula Mare a Brăilei, care acoperă o suprafață foarte mare la ora actuală. Avem circa 90.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, or, ruperea digului de protecție a acestei capacități ar însemna inundarea acestor suprafețe.

Eu aș vrea, domnilor președinți și stimați colegi, să reținem că problema principală în economia țării este agricultura. Deocamdată este singurul sector în care noi putem investi și obține imediat niște rezultate.

De aceea, domnilor președinți, consider că propunerea care a fost făcută trebuie luată în considerație. Eu sunt convins că posibilitățile financiare sunt diminuate și sunt minime, așa cum de altfel pe parcursul întregului proiect al bugetului s-a văzut acest lucru.

Consider că cei care suntem în sală, de agricultură trebuie să ne ocupăm pentru că este soluția de a exista și de a trăi!

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Lăpușan Alexandru.

Apoi, ultima intervenție, domnul deputat Gaspar, care a promis că va fi scurt.

Din sală:

A promis că nu mai vorbește!

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, prima dată mulțumesc că ați binevoit să-mi dați cuvântul și aș vrea să vă rog ca ori de câte ori am să solicit, în condițiile regulamentului, să iau cuvântul, să faceți același lucru. Mulțumesc.

În al doilea rând, aș vrea să încerc să formulez câteva probleme la care aș dori ca reprezentanți ai Ministerului de Finanțe sau ai Ministerului Agriculturii să încerce să ne aducă câteva clarificări, clarificări de care credem că este nevoie pentru ca noi să ne putem manifesta prin vot față de acest articol.

Prima dintre ele: Legea bugetului este anuală. Prin articolul 9 se modifică Legea nr. 42 din 1993 privind accizele și prin această modificare sunt vizate și produse din sectorul agroindustrial.

Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 1997 până la aprobarea bugetului pe 1998? Nivelul accizelor încasate se va face după această lege care nu va mai fi valabilă și după 1 ianuarie, sau se va face după legea veche?

A doua problemă. În legătură cu acest articol și cu sumele prevăzute pentru agricultură.

Nu am înțeles de ce nu sunt prevăzute plafoane pentru susținerea achiziționării de semințe de către producătorii agricoli. Pentru că baza legală, respectiv Legea nr. 75, în forma ei inițială, dar și în forma amendată de către cele două Camere, prevede explicit și foarte clar obligativitatea Guvernului de a susține această activitate.

Or, în bugetul din 1997 sumele care sunt prevăzute nu acoperă decât cantitatea de semințe livrată deja, respectiv până în campania de primăvară.

O altă problemă a bugetului - nu sunt prevăzute plafoane pentru susținerea fermelor zootehnice, deși Guvernul a afirmat că dorește să ducă o politică de a sprijini micul producător în producția vegetală sau zootehnică, în industria alimentară.

De asemenea, nu sunt plafoane pentru sprijinirea achiziționării de tractoare și mașini agricole pentru producătorul agricol.

De asemenea, nu sunt plafoane pentru plantațiile pomiviticole.

Eu vreau să subliniez că pentru aceste direcții există atât baza legală, cât și normele metodologice de aplicare.

De asemenea, aș vrea ca să amintesc Guvernului că dacă în acest moment 50% din parcul de tractoare este privat, acest lucru se datorește și politicii care s-a făcut până în acest moment, de a sprijini micul producător să-și achiziționeze astfel de utilaje.

Oare preferă Guvernul să acorde garanții străinilor ce vor urma să vândă utilaje în România, în loc de a sprijini industria autohtonă de producere a utilajului agricol? Și, de asemenea, achiziționarea acestuia de către producătorul agricol?

Pentru că un distins domn senator a făcut aluzie la extraordinar de marile plafoane prevăzute de actualul buget pentru agricultură, aș vrea să specific și să clarific faptul că din cele 4.198 de miliarde, 1.050 miliarde sunt linii de credit care cel puțin teoretic sun rambursabile. Deci numai 3.148 de miliarde reprezintă efectiv bugetul pentru agricultură și aceasta la o împărțire ne dă 1,3% din produsul intern brut, față de 2,4% cât a fost în 1996 și ceea ce ne face să gândim foarte clar că această politică, care nu poate fi decât dezastruoasă cu un astfel de buget pentru direcția agriculturii, se conturează și prin bugetul actual.

De asemenea, faptul că Guvernul a eliminat orice subvenție din agricultură nu dorim să-l comentăm prea mult.

Vrem doar să facem niște precizări. Sumele acordate pentru subvenție în România de 10% reprezintă 40% din prețul produselor agricole, care este subvenționat în țările dezvoltate.

Deci, la aceste probleme aș dori ca reprezentanții Guvernului să ne aducă niște clarificări.

Și, de asemenea, domnule președinte, dați-mi voie ca să susțin două din amendamentele care s-au făcut în comisie și care au fost respinse, și să aduc motivațiile corespunzătoare:

Primul dintre acestea care este la numărul 4, amendamente respinse la Comisia pentru agricultură.

Prevederile Legii nr. 116/1996 privind acordarea de despăgubiri pentru producătorii agricoli care au avut de suferit în anul agricol 1995-1996, s-au prevăzut sume în limita a 500 de miliarde de lei, din care cam 230 de miliarde din bugetul Ministerului Agriculturii.

După o situație definitivă a suprafețelor calamitate a rezultat nivelul total de 372 de miliarde de lei, din care plăți de la buget de 286 de miliarde de lei, și preluare la datoria publică de 86 miliarde de lei.

În prima parte a anului 1997, Ministerul Agriculturii a achitat 130 de miliarde de lei, dar au rămas plăți de efectuat în sumă de 56 de miliarde de lei, pentru care nu există temei legal de plată și nici prevederi în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației, pe anul 1997. Deci, chiar dacă există plafon, nu există explicit că se poate face acest lucru.

Pentru reglementarea acestei situații, am propus amendamentul respectiv, pe care doresc ca dumneavoastră să-l supuneți plenului, și anume:

În cadrul cheltuielilor prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1997 se vor efectua plăți pentru despăgubirea producătorilor agricoli care au înregistrat pierderi datorită calamităților naturale în anul agricol 1995-1996 și care nu au beneficiat de credite sau al căror volum de credite este inferior sumei cuvenite drept despăgubire. Aceasta este prima propunere.

Și a doua propunere de amendament care este prevăzută la punctul 5 al amendamentelor respinse se referă la o acțiune care s-a desfășurat în anul 1991.

Dați-mi voie ca să vă explic de ce este nevoie ca această situație să încercăm să o rezolvăm într-un fel acum.

În anul 1991, datorită unor necesități, agricultura a apelat la importul unor cantități de pesticide, valoarea importurilor angajate de Ministerul Agriculturii și Alimentației a fost cu firmele Bayer de 3,4 milioane și cu Scherring de 2,6 milioane de dolari. Ambele firme sunt germane.

În momentul acesta, din totalul valorii de...

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, mă văd obligat să vă întrerup.

Acest amendament nu este.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Este legat de bugetul de stat.

Domnul Petre Roman:

Nu vă supărați, dar nu figurează între cele avansate.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Figurează între cele respinse, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

La comisie nu!

Cel anterior da, dar acesta, comisia spune că nu!

Domnul Alexandru Lăpușan:

Păi, vă arăt acum aici!

Domnul Petre Roman:

Este?

Domnul Alexandru Lăpușan:

Absolut!

Din sală!

Este și în raport!

Domnul Petre Roman:

Vă rog, continuați!

Domnul Alexandru Lăpușan:

Era mai ușor să verificăm, dar nu-i nici o problemă.

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci, domnule președinte, în momentul acesta, din total valoare marfă livrată de 6.000.000 de dolari, au rămas obligații restante de 3,7 milioane de dolari. Datorită neachitării acestei datorii, firmele "Bayer" și "Scherring" s-au adresat Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, obținând hotărâri definitive ce obligă societățile românești, mandatate în derularea acestor credite, să plătească.

În vederea rezolvării situației astfel create, inclusiv a evitării punerii sechestrului de către firmele străine asupra unor bunuri românești aflate în afara granițelor, propunem ca suma reprezentând debitele provenite din importurile de pesticide pe *95 să fie suportată din bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației, în urma negocierii cu cele două firme, negociere ce se poate concretiza printr-o hotărâre de Guvern. Iată amendamentul concret propus și motivația, inclusiv de ordin politic:

"Debitele externe rezultate din importul de pesticide realizate în anul 1991, în cadrul programului guvernamental de importuri critice, se pot acoperi din bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1997".

Nu vreau să subliniez de ce am pus termenul "se pot", ca să lăsăm la latitudinea negociatorilor, respectiv Ministerul Agriculturii și firmele implicate, să stabilească atât modalitatea, tranșele și ratele, eventual, care ar urma să fie plătite. De asemenea, și modalitatea. Motivațiile: în ultima parte a anului 1996, au fost înregistrate o serie de contracte la Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii, chiar la nivel de Guvern, pe această temă, fiind implicate personalități, persoane juridice, dar și oameni politici din țările în care aceste firme își desfășoară activitatea.

Văzând că Guvernul României acordă garanții pentru acțiuni în agricutură, care nu sunt decât acțiuni comerciale mascate de colaborare în producția agricolă, garanții cu un coeficient foarte mare de risc din partea română, care vor duce sigur la executarea Ministerului Finanțelor, credem că trebuie să arătăm, mai întâi, că suntem serioși, iar pentru angajamentele vechi trebuie să plătim.

Datoria a fost făcută când dumneavoastră, domnule președinte, erați prim-ministru al României și, probabil, veți înțelege mai bine atât situația de atunci cât și faptul că Guvernul trebuie să lase loc pentru rezolvarea acestei situații. În momentul acesta, Guvernul face concesii, mari concesii unor parteneri străini, încearcă să arate deschidere și seriozitate în relațiile cu aceștia, probabil și în contextul susținerii României în acțiunile de integrare în NATO și Uniunea Europeană.

Eu consider că acest amendament lasă loc Guvernului de negociere și de a tranșa în așa fel încât posibilitățile bugetului din anul 1997, dar nu numai, pentru că este posibil ca aceste companii foarte serioase, de altfel, cu mare putere de influențare a mediilor politice din Europa în special, să fie de acord pentru o reeșalonare a acestei datorii.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Gaspar, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vă rog să observați că fraza finală a alin. 1 de la art. 24, pe care o citesc: "În anul 1997 sprijinirea de către stat a agriculturii se va realiza în condiții de transparență totală numai prin bugetul de stat". Această frază nu este de structura unei norme juridice, ci este un angajament, poate să fie o lozincă, dar nu are ce căuta într-un text de lege.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul, vă rog!

Domnul Kovacs Adorian (secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației):

Suntem de acord cu ultimul amendament propus de domnul deputat Gaspar.

Domnul Petre Roman:

Domnul secretar de stat Gorcea, vă rog!

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor parlamentari,

Referitor la amendamentele ridicate aici la articolul privind finanțarea agriculturii, primul amendament, mutarea acelor sume în cadrul bugetului Ministerului Agriculturii și Alimentației. Practic, noi suntem de acord, iar prin această modificare propusă de domnul Elek Barna se rezolvă, într-unfel,șioparte din amendamentele propuse de ceilalți.

Cu privire la amendamentul domnului deputat Valeriu Tabără, deci la Regia de Îmbunătățiri Funciare sumele acordate sunt în termeni reali, în comparație cu anul trecut și aceste sume, de fapt, au fost suplimentate cu 4.000.000.000, prin amendamentul domnului deputat Elek Barna. Aș vrea să menționez că aceste sume se acordă deci pentru reparații și pentru energie.

În condițiile în care în Programul de reformă al Ministerului Agriculturii se prevede că o mare parte a reparațiilor urmează să aibă loc pe baze economice, în sensul de a lucra, stabili tarife și a efectua aceste lucrări, considerăm că sumele sunt acoperitoare.

Referitor la suplimentarea de 1.200 de miliarde a domnului senator Bold și, respectiv, doamna deputat Afrăsinei, aș vrea să subliniez că, la primul amendament, nu putem fi de acord, întrucât nu există sursa pentru acoperirea acestei sume; cu privire la amendamentul doamnei deputat Afrăsinei, că, prin diminuarea cheltuielilor legate de acoperirea datoriei publice de 9.798 miliarde lei, cu 1.200 miliarde lei și a fi acordate agriculturii, nu putem fi de acord, deoarece la stabilirea acestor sume legate de datoria publică fundamentarea se prezintă astfel: această sumă de 9.798,9 miliarde lei pentru acoperirea datoriei publice interne și externe se referă, în primul rând, la acoperirea datoriei interne de 7.921, în care se cuprind: deficitul bugetului de stat pe anul 1996, deficitul bugetului de stat pe anul 1997, Taxa Oficială a Scontului comunicată de Banca Națională și nivelul prognozat al dobânzilor la contractele de împrumut, plus cota medie de dobândă pe care o percepe Trezoreria statului pentru susținerea temporară a deficitelor bugetare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Sunt încă 3 intervenții în replică: a domnului deputat Valeriu Tabără, a domnului ministru de stat Mircea Ciumara și a subsemnatului.

Domnul deputat Tabără, vă rog!

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, domnilor colegi, niciodată nu mă întorc înapoi. Ar fi discutabile chestiunile ridicate aici și, mai ales, atunci când reprezentăm într-adevăr comisia parlamentară. Eu revin, acum, la modul de abordare a bugetului pentru RAIF pe Legea nr. 84 și, dacă vreți, vă dau un exemplu: evaluările prin aplicarea Legii nr. 84 numai la Sucursala Timiș, față de 5.000.000.000 care se aplică în conformitate cu prevederile bugetare, ajung până la 10.000.000.000, inclusiv bugetari și atunci scoatem, într-adevăr,desub problemele pe care le ridică această regie.

A doua problemă: nu mi s-a răspuns la amendamentul pe care l-am susținut în comisiile reunite, cel privind crearea "fondului special". Vă amintiți, stimați colegi, că am dezbătut aici art. 49 din Legea viei și vinului, cu toată argumentația pentru un sector de maximă importanță. Repet încă o dată: este chestiunea materialului biologic din viticultură care trebuie pus în valoare, în condițiile în care proprietatea privată crește foarte mult în acest domeniu.

În ceea ce privește nivelul total al bugetului pentru Ministerul Agriculturii și Alimentației, dați-mi voie să cred că el reprezintă, la această dată, mai puțin de 60% din ceea ce s-a alocat în anii trecuți. Cred că este bine să o vedem așa, pentru că aici sunt și creditele și nu văd cum vor fi recuperate dobânzile și mai ales care este sprijinul pentru producătorii agricoli.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru de stat Ciumara, vă rog!

Domnul Mircea Ciumara:

Pentru a nu se repeta luările de cuvânt, permiteți-mi să vă răspund din partea Guvernului.

Domnule deputat Tabără, pentru ceea ce ați propus dumneavoastră este nevoie de o lege specială și nu prin Legea bugetului de stat se poate rezolva această problemă.

Pentru ceea ce a spus domnul deputat Gaspar, puteam întoarce fraza pe dos, că este interzis în 1997 să fie subvenționat pe alte căi, în sistemul în care în 1996 s-a forțat Banca Agricolă să dea credite neperformante, neplătite nici acum. Fraza este juridică, însă ea este alcătuită în formă pozitivășinu într-o formă de interdicție. Dacă vă deranjează aspectul frazei, atunci putem discuta, dar ea este necesară pentru a împiedica orice fel de deturnare de fonduri.

Aș vrea acum, ca deputat, -pentru că, în mod insistent, domnul senator Dumitrașcu repetă aceeași eroare, de multă vreme -, să spun că partidul din care fac parte se numește Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Curentul de gândire creștin-democrat, sau social-creștin, sau popular, este un curent distinct, iar dânsul, ca istoric, trebuia să cunoască acest lucru. Spre exemplu, domnul deputat Cunescu este un creștin foarte bun, este un democrat foarte bun, dar nu este creștin-democrat, ci este social-democrat. Și atunci, dacă domnul senator Dumitrașcu, care este istoric de profesie, nu știe care este deosebirea dintre creștin-democrat și creștin și democrat, l-aș ruga să analizeze. Acest curent de gândire se adaptează specificului local și, în timp, diferă, de la o țară la alta, social-creștin, democrat-creștin etc. În același spirit, dacă domnul senator Dumitrașcu citește ce a spus Mihalache la Topoloveni, în 1935, când s-a terminat școala de vară, el spunea tinerilor în felul următor: "Ați studiat aici experiența din Topoloveni, iar când vă duceți acasă nu copiați identic, ci acasă la dumneavoastră să faceți ceea ce se potrivește". Fiindcă nu suntem un curent de gândire ca să copiem identic, în funcție de timp și de spațiu, aceeași soluție.

În felul acesta a procedat și Madgearu. Nu pot să aplic acum, în 1997, ceea ce era valabil în 1930, când populația României era, în proporție de 80 %, o populație agricolă. De aceea, dorința domnului senator Dumitrașcu de a fi aplicate niște scheme de acum 60 de ani s-ar potrivi la P.D.S.R., dar nu la P.N.Ț.C.D.

În activitatea de prognoză, de previziune, se ia ca bază, întotdeauna, un element constant.

Spre exemplu, când fac prognoză pentru păduri, se iau în calcul 50 de ani, timpul în care se regenerează pădurea. Pentru forța de muncă se iau în calcul 40 de ani. Când iau ca bază de prognoză fondurile fixe, se iau în calcul 15 ani -perioada de reciclare a lor. Perioada de 5 ani pentru prognoză este luată pe baza progresului tehnic. Această bază de calcul de 5 ani, ca unitate de timp, este practicată în prognoză și la Uniunea Europeană și în Franța. Domnia sa, domnul senator Dumitrașcu, dacă este istoric, trebuie să știe că cincinalele introduse de ruși după revoluție aveau altă motivație, nu progresul tehnic. De aceea, similitudinea, ca timp, nu are aceeași semnificație din punct de vedere economic. În lucrările lor, Mihalache și Madgearu spuneau foarte răspicat că dimensiunea unei exploatații agricole trebuie să varieze în funcție de niște condiții concrete. Dacă mergeți de la o jumătate de hectar, la un hectar, în anumite zone preurbane sau zone de munte, în zona de șes, unde se cultivă cerealele, trebuie să meargă până la 50 de hectare -spunea Mihalache. La ora actuală, la starea tehnică contemporană, cu mașini, cu substanțe chimice etc., dimensiunea exploatației agricole se modifică. În mod normal, în Europa variază de la 8 hectare în Grecia, până la 107 hectare în Anglia și în Anglia se justifică prin pășunile exagerate. În agricultura românească, dimensiunea medie a exploatației agricole este de 400 de hectare, la ora actuală, chiar dacă țăranii au 2 hectare de familie. Acesta este adevărul de la care trebuie să plecăm și când facem o previziune pentru agricultura românească trebuie să plecăm de la faptul că predomină marea gospodărie total anacronică și absurdă în Europa contemporană.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

E păcat că doamna deputat Afrăsinei a reluat, bănuiesc, în necunoștință de cauză, o acuzație care a fost o diversiune politică, dar s-a dovedit o curată calomnie. Am muncit în domeniul ingineriei și cercetării științifice, privitor la irigații, din anul 1974 până în anul 1989 și cunosc această situație, cred, mai bine decât fiecare dintre dumneavoastră. Cred. În anul 1990, ca și în anul 1991, fondurile alocate pentru irigații au fost la nivelul maxim. În 1990 -la nivelul de vârf al anilor anteriori, în 1991 -la nivelul maxim al posibilităților. În realitate, situația pe care o avem noi este aceea că o mare parte dintre aceste sisteme de irigații sunt prost gândite, ineficiente și necesită o vastă restructurare și reamenajare a lor. Aceasta este realitatea și nu aș dori ca cineva să rămână cu vreo impresie care să întărească, în vreun fel, calomnia vehiculată atunci, din interes politic. De altminteri, doresc să vă informez că am inițiat -pentru luna mai, sper -, împreună cu oamenii cei mai competenți în materie, o dezbatere care urmează să aibă loc la Senat, sub egida Comisiei pentru agricultură, privitoare la această temă și invit pe absolut toți colegii care vor să asculte și să afle care este situația reală.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Aș vrea să explic punctul meu de vedere: în momentul când se ajunge la o polemică, evident, fără sfârșit, rămâne un singur lucru, votul care tranșează.

Doar pentru un minut, domnul senator Ion Bold!

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte, vă mulțumesc frumos! Nu fac polemică, însă două precizări sunt necesare: prima, distinsul nostru coleg și specialist, domnul senator Triță Făniță, a făcut o confuzie de fond.

Datoria pe care o avem acum este legată de creditele și subvențiile cu privire la ciclurile biologice.

Chiar dumnealui spunea că vom avea o recoltă grozavă. Asta se datorează subvențiilor și creditelor acordate în toamnă. Fără acestea nu se poate obține ceva.

A doua chestiune, domnule profesor, este pentru dumneavoastră. Dumneavoastră, probabil, v-ați ocupat de instalații, dar de sisteme ne-am ocupat noi. Sunt 100 de sisteme de irigații, mai precis, 107 sisteme de irigare, care sunt concepute corect. Ar fi o eroare să spunem că nu au fost concepute corespunzător condițiilor de relief, pedologice și economice din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre Roman:

Dezbaterea la acest alineat a fost exact de o oră și vă propun să trecem la vot.

Deci, există observația venită de la domnul deputat Gaspar, propunerea dumnealui este de eliminare. Să începem cu această eliminare cu care inițiatorul nu a fost de acord.

Așadar, cine este pentru propunerea de eliminare? Numai 60 de voturi pentru această eliominare sunt insuficiente.

Acum, vă supun votului alin. 1, în formularea comisiilor reunite.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Deci, acest alineat a fost adoptat.

Urmează să votăm amendamentul domnului deputat Elek Barna, care a fost acceptat de comisie și de inițiator.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Așadar, acest amendament care completează alin. 1 este adoptat.

Celelalte amendamente nu le mai supun la vot, pentru că sunt în contradicție cu ceea ce s-a adoptat.

Domnul Ion Diaconescu:

Dacă sunt observații pentru alin. 2 al art. 24.

Domnul senator Stelian Dan Marin, vă rog!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte, alin. 2 de la art. 24 se referă la faptul că, în suma transferurilor prevăzută la alin. 1, respectiv de la 1.545 de miliarde lei, este cuprinsă și suma de 1.400 de miliarde lei pentru instituirea unui sistem de cupoane pentru agricultori. În continuare, în alineat se arată că modul de reglementare a acestui sistem de cupoane se va face prin lege. Deci, prindem suma în buget, fără să avem baza legală de utilizare a acestei sume.

Ce spune Legea finanțelor publice la art. 78? "Nici o cheltuială nu se înscrie în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale sau în bugetele fondurilor speciale, dacă nu există lege pentru efectuarea acestor cheltuieli."

Abaterea de la lege se vede de la o poștă. Faptul că se cuprinde o cheltuială în buget fără o bază legală duce la neefectuarea acestor cheltuieli. Adică se prevede în buget o sumă care nu se va utiliza, până când nu iese legea de utilizare a acestor fonduri.

În aceste condiții, eu propun să respectăm legea și propunerea mea se referă la eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul deputat Valeriu Tabără, vă rog!

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Eu mă bucur că este un sistem nou instituit pentru ajutorul dat producătorilor agricoli. Aș dori să pun o întrebare, nemailegându-mă de ceea ce spunea domnul senator Marin Stelian aici, faptul că nu văd modalitatea de garantare a acestor cupoane. Și aș pune întrebarea: dacă această valoare dată producătorilor este rambursabilă sau este nerambursabilă de către aceștia. Care sunt garanțiile, dacă este rambursabilă?

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Comisia. A, pardon, aici. Poftiți, domnul Gherman!

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu tot respectul, îl rog pe domnul ministru de stat Ciumara să ne spună -o dată pentru totdeauna -să știm ce votăm! Se aprobă includerea în buget a unor prevederi care nu se bazează pe o legislație existentă? Deoarece eu, cu foarte mare atenție, am constatat că astăzi, de la acest microfon, s-au făcut două afirmații contradictorii. S-a spus, de două ori, de către domnul ministru de stat: "nu se aprobă, deoarece nu există cadrul legal!". Să stabilim: dacă da -da!, dacă nu -nu!, dar, de acum încolo, să avem o atitudine consecventă dacă este nevoie sau nu este nevoie de cadru legal pentru a se accepta o anumită cheltuială în buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

De fapt, se spun aceleași lucruri. Vreau să vă atrag atențiunea că noi trebuie să terminăm săptămâna aceasta bugetul -vom sta și vineri, vom sta și sâmbătă pentru buget. Domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, domnul Tabără: suma este nerambursabilă. Așa. Dacă-mi permiteți! Suma care este prevăzută în buget, aici și la alte articole anterioare, nu reprezintă cheltuieli, nu e o cheltuială, este numai o sumă rezervată pentru a fi cheltuită, dacă apare baza legală. De aceea, domnul Gherman, vineri v-am explicat că Legea nr. 67 din 1995, pe care, sub președinția dumneavoastră, Senatul a aprobat-o, avea același procedeu: era o sumă rezervată în buget, pentru ca, în momentul când iese legea, să se poată utiliza suma, dar nu poate fi cheltuită până când nu iese legea. De aceea, nu este o cheltuială în buget, ci numai o sumă rezervată pentru a fi cheltuită după ce iese legea.

Eu aș propune. În principiu, deja aș accepta câteva articole după acest mod de organizare... nu mai are rost să reluăm discuția de fiecare dată. Domnul Marin Stelian știe foarte bine că această sumă nu poate fi cheltuită. Va ieși legea! Trebuie să apreciați faptul că noi reușim, în câteva luni de zile, să facem, concomitent, o mulțime de acțiuni de reformă -ceea ce n-ați făcut 7 ani de zile! -și reușim ca, în paralel, să scoatem și legea necesară pentru ca aceste valori să ajungă la țărani și să scoatem și Legea bugetului!

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Bold. Vă rugăm să fiți foarte sintetic, domnul Bold!

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Este o problemă de fond. Ce semnificație au aceste cupoane a căror valoare este 150.000, când cheltuielile de producție la un hectar depășesc un milion? N-are decât o singură semnificație politică, cu atât mai mult cu cât ele se dau la toamnă, după ce se recoltează!. Ce rost are să le mai dăm? Să rămână pentru aplicarea Legii nr. 83, deci, fondul la agricultură, așa cum, de fapt, a propus domnul Marin Stelian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Da, poftiți!

Domnul Mircea Ciumara:

Eu mă întreb ce valoare are o hârtie de 10.000 de lei, la fel un cupon de 150.000 de lei, iar un țăran primește câteva cupoane. Are o valoare? Întrebarea este aberantă, iertați-mă! Deci, una este unitatea de măsură și alta este valoarea care o primește: mai multe unități de măsură. Da?

Domnule președinte, rugați-l să-mi dea voie să-i răspund!

În al doilea rând, afirmația că acest cupon ce va avea 150.000 de lei -este gândirea dumneavoastră, nu este a guvernului. Nu știu încă cât va fi valoarea unui cupon și mă mir că o știți dumneavoastră dinainte. Aveți capacitatea de previziune. Este o afirmație incorectă!

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Ciurtin. Cu aceeași remarcă: scurt, scurt!

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, mi-ați sugerat intervenția la microfon și am să fiu foarte scurt -pe chestiuni de procedură.

Deci, mă uitam, cu patru ani de zile în urmă, câte amendamente de la Opoziție au fost aprobate, câte în legătură cu bugetul și alte legi. Și -observ -din marea majoritate a amendamentelor propuse de Opoziția actuală . câte sunt aprobate? Dat fiind faptul că dumneavoastră ne spuneți că trebuie terminat bugetul săptămâna asta, eu vă propun, ca procedură: nu mai luați în considerare nici un fel de amendament, că și așa nu le aprobați! Să voteze partea dreaptă bugetul și mergem acasă!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

De fapt, cam așa se procedează. Dumneavoastră, trei-patru inși veniți și repetați același amendament, când, de fapt, s-a discutat la comisie și a fost refuzat de comisie!.

Domnul Marin Stelian, de două ori la același amendament? V-a pronunțat numele!. Dar, bine, poftiți!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Vreau să-i repet domnului ministru de finanțe că articolul 76 din Legea finanțelor nr. 72, din 12 iulie 1995, spune clar: "nici o cheltuială nu este înscrisă în bugetul de stat fără bază legală".

"Înscrisă"! Unde putea să-și prevadă cheltuieli pentru acțiuni viitoare? La fondul de rezervă la dispoziția guvernului. Da, nu aici!

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Poftiți!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnul senator, articolul este 78, nu 76 și, repet, această sumă nu este o cheltuială, ci o sumă rezervată -o chestiune foarte clară!

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Trecem la vot.

Propun alineatul 2 în redactarea originală a textului, însușit și de comisie, fără nici un amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Vă rugăm, numărați! 48 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 49 de voturi împotrivă și 11 abțineri, alineatul 2 a fost aprobat.

E cineva care vrea să ia cuvântul? Domnul Quintus? E târziu!.

Trecem la articolul 25. Alineatul 1. Aaaa, articolul în întregime!

Supun la vot articolul 24 în întregime. Cine e pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Numărați. Da, aici nu se vede!. 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 55 voturi împotrivă și 4 abțineri, articolul 24 a fost votat. Luăm pauză până la ora 15.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Petre Roman:

Ne aflăm la art. 25 alin. 1 -cu respectarea indicată în raportul comisiilor reunite de buget-finanțe.

Dacă sunt intervenții la art. 25 alin. 1? Nu sunt.

Vă supun votului art. 25 alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Ați vrut să interveniți? Vă rog să mă iertați, n-am văzut!

Domnul senator Bold -la art. 25. alin. 1.

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

O problemă de principiu, care, probabil, va viza și alte unități din România. Este situația uzinei "ASTRA - Vagoane" din Arad, domnule președinte, domnilor parlamentari, este o uzină care are mai mult de 100 de ani, a rezistat la două războaie mondiale, iar acum se află într-o situație de-a dreptul nenorocită. De ce, domnilor? Uitați-vă cum s-au derulat lucrurile. Pe baza acordului președintelui, ei au putut să importe un prototip de vagon care a fost omologat, iar acum se află pe linie, gata, 20 de vagoane.

O problemă. A doua problemă: subansamble pentru 50 de vagoane au fost importate, garant fiind statul român. Eu nu înțeleg, acuma, sub nici o formă, cum se face bugetul la noi!

Pentru că, domnilor, eu credeam că bugetul se face, în primul rând, pe baza legilor elaborate și a contractelor încheiate, în primul rând, de guvern.

Păi dacă nu țineți seama nici de un contract pe care l-a încheiat guvernul cu respectiva uzină, nu mai înțeleg nimic despre acest buget! Pentru că, acum, uzina se află în situație disperată, nu-i poate cumpăra S.N.C.F.R.-ul nici unul din vagoane. "Nu am prevăzut bani pentru tine în buget!".

Deci, revenind la subiect, domnule președinte, vă rog să faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru ca să fie prevăzute, în mod expres, pentru acest an, 220 de miliarde pentru achiziționarea vagoanelor care sunt gata la "ASTRA - Vagoane" Arad.

Treaba aceasta o susțin în numele a 6.000 de muncitori și a 800 de ingineri de la "ASTRA - Vagoane" Arad.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Eu vă propun ca această intervenție a domnului senator să fie reținută, ca atare, pentru momentul când se discută anexa. Fiindcă acolo se discută defalcarea -încotro merg banii.

Dacă sunteți de acord, domnul senator!

Eu, repet, este o chestiune care ține de anexă și îl întreb pe domnul senator dacă este de acord ca să reținem această intervenție pentru momentul când se discută anexa. Acuma este.

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnul deputat! Vă rog să aveți amabilitatea să vă prezentați.

Domnul Iosif Paneș:

Sunt deputatul Iosif Paneș, din partea Uniunii democrate a slovacilor și cehilor din România.

Referitor la art. 25 alin. 1, s-a respins. deși Comisia de administrație publică, amenajare a teritoriului a propus ca la cheltuielile pentru transporturi, la poziția: "transferuri pentru Administrația Națională a Drumurilor, să fie prevăzută o sumă de 10 miliarde, pentru finalizarea modernizării Drumului Național 57 Orșova-Moldova Nouă. Comisia buget, finanțe a respins, motivând că nu se precizează sursa.

Aș vrea să vă prezint, pe scurt, istoria Drumului Național 57, unul din puținele drumuri naționale din țară care nu este modernizat. Leagă localitățile Orșova-Moldova Nouă și Socol, pe malul Dunării, cu posibilitatea legăturii spre Belgrad.

Primul șoc la acest drum național a apărut o dată cu lucrările tehnice de la Porțile de Fier I, care au necesitat o nouă amplasare a șoselei.

Lucrările, începute în 1968, au fost continuate, însă, într-un ritm de melc, mai ales datorită problemelor așa-zis strategice legate în primul rând de împiedicarea circulației pe șosea, în acea zonă, datorită trecerilor ilegale în Iugoslavia. S-a ajuns, în acest fel, că, deși lucrările au începutîn1968,laora aceasta drumul să fie nemodernizat.

Care este motivația cererii care s-a făcut pentru cele 10 miliarde? În zonă lipsesc alte mijloace de transport, inclusiv transportul fluvial care nu este accesibil cetățenilor, C.F.R.-ul lipsește. După aceea, activitatea extractivă în zonă -care reprezintă, să zicem, partea economică din care trăiește populația zonei, concentrată în exploatările miniere Moldova Nouă - Cozla, această activitate, în perspectivă, se reduce -din câte am înțeles -, iar singura posibilitate de dezvoltare a zonei este turismul. Mai ales că potențialul turistic al Zonei Cazanelor este utilizat, cred, în proporție de nici 1%.

În plus, în zona respectivă, în ultimii doi ani, s-au adus utilaje extrem de costisitoare și, deci, există organizare de șantier foarte bună în acestă zonă.

Bineînțeles că ar trebui să mă refer la resurse. Cred că suma solicitată, cele 10 miliarde de lei, care ar asigura un front de lucru corespunzător în acest an, s-ar putea găsi, eventual, printr-o redistribuire din fondurile alocate Ministerului Transporturilor, având, în acest sens, un -să zicem -acord tacit al domnului ministru Băsescu.

Evident că există și alte fonduri alocate. Aș vrea să-i dau o sugestie, eventual, domnului ministru. Sigur că mutăm dintr-un buzunar într-altul, dar, pentru modernizarea Aeroportului Otopeni sunt prevăzute pentru anul acesta peste 350 de miliarde de lei. Dar este o investiție care nu se termină în acest an, ci la anul viitor -1998, conform anexei 3/23 -mi se pare.

Cred că 10 miliarde, dacă s-ar lua și s-ar transfera, nu cred că ar fi. deci, dacă lucrări de 10 miliarde de la Otopeni s-ar transfera pentru continuarea la Drumul Național 57, nu ar fi o problemă.

Mai există și alte cheltuieli care sunt prevăzute acolo. Nu pot să dau soluții prea multe.

Bineînțeles, și posibilitatea transferului de la un minister la altul.

Aș vrea să atrag atenția că stagnarea lucrărilor la acest drum ar însemna alte cheltuieli legate de reînceperea lucrărilor în anul viitor.

Vă mulțumesc -și, sper, să mă scuzați.

Domnul Petre Roman:

Da, domnule deputat, conform cu cele spuse de dumneavoastră, discuția v-aș sugera s-o transferăm la anexa 3/23 și să reținem, ca atare, că aveți, această intervenție.

Sunteți de acord, domnule deputat? Vă mulțumesc.

Alte intervenții la alineatul 1?

Nu sunt.

Deci, acum vă supun votului alin. 1 al art. 25.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Art. 25 alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2 al aceluiași articol. Intervenții, vă rog!

Vă supun votului alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptat și alin. 2.

Vă supun votului art. 25, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Art. 25 a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Art. 26 alin. 1.

Intervenții? Vă rog. Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat. Desigur, în formularea finală dată de comisiile reunite.

Alin. 2.

Intervenții? Nu sunt.

Atunci, vă supun votului.

Cine este pentru? Da, vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 26, în ansamblu.

Cine este pentru? Da, vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Art. 26 a fost adoptat.

Art. 27 alin. 1.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 27, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 27 a fost adoptat.

Art. 28 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri. Nu sunt.

Alin. 3 a fost adoptat.

Alin. 4 -de la același articol. Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat și alin. 4.

Vă supun votului art. 28, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 28 a fost adoptat.

Art. 29 alin. 1. Intervenții, vă rog! Nu sunt.A, domnul Nică, iertați-mă! Poftiți domnuuu. Domnul deputat Nică.

Domnul Mihail Nică:

Propun un amendament simplu: să reducem cu 30 de miliarde suma prevăzută pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenții bilaterale. Această diminuare va fi folosită pentru crearea unui alt capitol, în una din anexe. Și. deci, diminuarea nu are influență decât asupra anexei 3/24, nu la suma totală a anexei. Cele 30 de miliarde vor fi transferate într-un capital nou, deci rămânând în cadrul Ministerului pentru amenajarea teritoriului.

Domnul Petre Roman:

Acest amendament figurează în. a fost depus, figurează?

Domnul Mihail Nică:

A fost depus în amendament pentru o anexă -și este la comisie.

Domnul Petre Roman:

Dacă e pentru anexă. vă propun să-l discutăm la anexă, da?

Domnul Mihail Nică:

Nu, cred că ar fi bine să fie discutat și aici!

Domnul Petre Roman:

Dacă el se referă la anexă, așa cum am procedat în toate cazurile până acuma, v-aș ruga să aveți aceeași solicitudine și să acceptați să-l discutăm la anexă, așa cum am procedat cu toată lumea. De acord? Mulțumesc. Deci, îl reținem pentru anexă!

În consecință, dacă nu sunt alte intervenții la alin. 1, vă supun votului acest alineat.

Cine e pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2 -vă rog, intervenții? Poftiți! Vă rog!

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

La art. 29 alin. 2, Grupul parlamentar P.D.S.R. propune eliminarea lui, pentru că acordarea de împrumuturi pentru agricultură s-a dat numai pe baze legale, deci nu este nevoie de elaborarea altor legi. Iar pentru partea finală -"Acordarea de noi credite direcționate pentru agricultură" -noi considerăm că nu e nevoie să fie menționate în buget, aceasta este o treabă politică, comandată de F.M.I., și, în această situație, noi propunem eliminarea alin. 2.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Se pare că nu există amendament pentru ceea ce ați propus, domnule deputat! E adevărat?

Îmi pare rău, dacă un asemenea amendament n-a existat, nu-l putem lua în discuție!

Alte intervenții la alin. 2? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 2.

Cine e pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Vă rog să numărați! 22 de voturi împotrivă. Mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Articolul 29, în ansamblu, vă rog!

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri, la art. 29? Trei voturi contra. Mulțumesc.

Abțineri? 12 abțineri.

Art. 29 a fost adoptat.

Art. 30 lit. a). Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului lit. a).

Cine e pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu.

Alin. a) a fost adoptat.

Totdeauna am precizat că este în formularea comisiei.

Alin. b). Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. b).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu sunt.

Alin. b) a fost adoptat.

Alin. c). Intervenții?.

Abțineri? O abținere.

Alin. c) a fost adoptat.

În fine, alin. d) Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. d.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. d) a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 30 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 30 a fost adoptat.

Art. 31 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 31 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 31 a fost adoptat.

Art. 32 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Una.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 32 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Art. 32 a fost adoptat.

Art. 33 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 3 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 33 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 33 a fost adoptat.

Art. 34 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 3 a fost adoptat.

Supun votului art. 34 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 34 a fost adoptat.

Art. 35 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții?

Poftiți! Vă rog să vă prezentați.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Sunt Kovacs Csaba, deputat de Brașov.

Nu aș fi vrut să am această intervenție. Amendamentul s-a resprins la comisie. Treaba pare foarte simplă, dar nu este atât de simplă. pentru că, dacă nu ar avea eventuale consecințe nu aș fi venit la microfon -asta pentru colegii care vociferează.

La acest art. 35 se face trimitere la anexa nr. 10, respectiv la cele 8 criterii de determinare a sumelor defalcate pe județe. Este pozitiv că au apărut aceste criterii pentru prima dată. Până acum nu au existat criterii, dar alin. 2 face trimitere la faptul că aceste criterii vor fi utilizate și pentru repartizarea pe unități administrativ-teritoriale din cadrul județului. Vreau să vă spun că, în județul Brașov, aceia care vor aplica această lege în funcție de aceste criterii și-au făcut calculul preliminar și au ajuns la concluzia că, aplicând în felul în care apar aceste criterii, localităților mai putenice, mai mari, le vor reveni sume mai mari decât necesarul, iar cele care sunt mai mici vor primi sume mai puține, cu mult sub necesar. Aceasta va avea drept consecință închiderea unor unități de învățământ în comunele cu un număr redus de populație școlară, imposibilitatea funcționării unor unități de asistență socială și așa mai departe. Nu mai detaliez acest lucru.

De ce acest lucru? Pentru mine, jurist fiind, ultima parte a textului mi-ar spune ceva, dar, vă rog să mă credeți, pentru un contabil și pentru specialiștii din finanțe, faptul că aceste criterii sunt determinate pe procente și ajung până la 100% aceasta îl determină ca el să aplice rigid aceste criterii. Or, propunerea, amendamentul pe care eu l-am făcut - și s-a respins!-vizează doar faptul de a se introduce, după acest text, în anexa nr. 10, "și vor fi utilizate" și cuvântul "și diversificate" pentru a lăsa posibilitatea ca el să aplice și alte criterii, să facă o echilibrare între localitățile județului.

Din experiența mea ca jurist, vă rog să mă credeți, cu un contabil este pierdere de timp să încerc să-l lămuresc, pentru că el pur și simplu nu semnează deoarece aplică în mod rigid o lege.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat, însă, evident, este o intervenție pentru anexă și vă rog.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte, nu este pentru anexă. Dacă la alin. 2.

Domnul Petre Roman:

Ați propus modificarea anexei.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Nu. Dacă alin. 2 nu va suna așa: "Criteriile de determinare a sumelor defalcate din impozitul pe salarii pe județe sunt prevăzute în anexa nr. 1 care se utilizează și se diversifică și pentru repartizarea pe unități administrative". Deci aici vine această posibilitate, acest "se diversifică". Îi lasă posibilitatea să aplice și alte căi.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Din partea inițiatorului, domnul ministru. Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu putem accepta propunerea, fiindcă introducerea acestor criterii are ca scop tocmai împiedicarea subiectivismului care se face la împărțirea în interiorul unui județ. Dacă într-un județ predomină în consiliul județean un anumit partid, dă banii numai la primarii din partidul lui și ca să împiedicăm asemenea excese-am avut experiențe-am introdus criterii foarte riguroase. Dacă Domnia sa ne convinge că sunt, realmente, incorect executate sumele în niște localități din județul Brașov, putem discuta. Dar ca să permiți diversificarea înseamnă, practic, să permiți anularea acestei liste de criterii. Or, este o mare realizare lipsa criteriilor la ora actuală? Nu acceptăm propunerea.

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții? Poftiți, domnul deputat Munteanu! Este vorba tot de alin. 2, da? Vă rog.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi amintesc că la precedentele legi similare am încercat cu insistență să obținem niște criterii care să permită aceste defalcări cât de cât obiective. Faptul că pentru prima dată-cel puțin din experiența mea de deputat-au apărut aceste criterii dintre care admit că sunt, poate, parțial defectuoase, dar existând criterii mi se pare că obiectivizează maniera de repartizare pe județe și mai departe, în cadrul județului, pe localități. Cred că este bine să păstrăm această rigurozitate care împiedică eventualele abuzuri și subiectivisme.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 2 în formularea din proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 7 voturi contra.

Abțineri? 9 abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului alin. 3.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 3 a fost adoptat.

Supun votului art. 35 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 35 a fost adoptat.

Art. 36. Intervenții?

Inițiatorul, poftiți!

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Potrivit prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, pentru disponibilitățile din contul general al trezoreriei pentru care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, există obligația bonificării de dobânzi, trezoreria statului plătește dobânzile corespunzătoare. În schimb, în Legea finanțelor publice nr. 72/1996, la art. 66 se prevede că "fondurile de tezaur județene și ale municipiului București, constituite potrivit legii, se păstrează în conturi speciale la unități ale trezoreriei statului și se utilizează pentru finanțarea unor obiective de investiție din raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, din domeniile gospodăririi comunale și transporturilor, în condițiile prevăzute prin legea bugetară anuală". Nu se mai menționează că trezoreria statului acordă dobânzi la aceste fonduri. De aceea-având în vedere că și fondurile de tezaur, care sunt constituite la nivelul județelor și al municipiului București, practic ar trebui să fie purtătoare de dobânzi, și simțind nevoia de a răspunde și pe această cale principiului autonomiei finanțelor publice locale -vă propunem completarea textului art. 36 cu un alin. 2 având următorul cuprins:

"Fondul de tezaur constituit la dispoziția consiliilor locale județene și municipiului București se păstrează în trezoreria statului cu dobândă al cărei nivel se va stabili în condițiile prevederilor art. 55".

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este vorba de un amendament de fond și, ca atare, vă rog să faceți uz de prerogativele dumneavoastră și să-l trimiteți spre analizare la comisiile sesizate în fond.

Domnul Petre Roman:

Da. Deci, acest alineat al doilea rog să fie aprobat după consultarea cu comisiile.

Deocamdată, dacă nu sunt intervenții, vă supun votului alin. 1, pentru că acela ar fi alin. 2, după formularea cerută de inițiator.

Cine este pentru alin. 1 în formularea din proiect? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Alin. 1 a fost aprobat.

Urmează să supunem votului alin. 2, dacă și comisia este consultată, într-un alt moment, eventual mâine, în cursul dezbaterilor. De aceea, nu vă supun votului art. 35 în ansamblu.

Art. 37 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. (Rumoare.)

.A fost art. 36. V-am propus să nu votăm art. 36 în ansamblu pentru ca, eventual, să îl putem vota dacă se introduce alin. 2.

Vă supun atenției art. 37 alin. 1. Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Poftiți! Vă rog să vă prezentați. Mulțumesc.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Mă numesc Romulus Moucha, deputat de Brașov. (Rumoare.)

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Nu am înțeles!. Deci, Romulus Moucha, Brașov.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Amendamentul pe care îl propun este formulat împreună cu domnul deputat Raduly de la U.D.M.R. și solicită o creștere de la 20 la 30% a marjei la care unitățile teritoriale pot contracta împrumuturi din veniturile proprii. Amendamentul are ca scop creșterea responsabilității și crearea posibilităților pentru unitățile locale de a se dezvolta și a-i dovedi-ca să spun așa-eficiența.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnule deputat Raduly, doriți să interveniți și dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Foarte pe scurt, aș vrea să fac o remarcă; doresc să nu cădem în aceeași greșeală cum s-a întâmplat la două articole. Domnul ministru de stat Ciumara a spus, înainte de masă, că anumite lucruri-vorbim despre creștin-democrație-se pot aplica de la caz la caz, nu rigid!, dar iată că în art. 35 am aplicat un criteriu rigid, spunându-le tuturor consiliilor județene: "Uitați-vă, după acest criteriu trebuie să repartizați fondurile pe unitățile administrativ-teritoriale". Să nu cădem în aceeași greșeală în art. 37 și, într-adevăr, să lăsăm acestor unități o posibilitate de mișcare mai mare; de aceea susțin și eu schimbarea de la 20 la 30%.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Inițiatorul. Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu putem accepta această propunere, ținând seama că este primul an de aplicare a acestei legi și ajungem în situația în care toate localitățile vor împrumuta, se creează o datorie enormă a țării și nu se știe cine o plătește, fiindcă eu nu-mi pot imagina că o comună sau un oraș va deveni falimentar și va fi scos la licitație! Tot la datoria publică va ajunge. Vă spun despre experiența Cehiei, de exemplu, unde legea a permis, inițial, tuturor localităților să se împrumute și s-a ajuns într-o situație imposibilă. Cehia acum este preocupată să reducă numărul de localități care se pot împrumuta și în ce condiții.

Noi am dorit ca pentru primul an de aplicare a legii să fim foarte restrictivi, să vedem ce rezultate dă, iar de anul viitor să extindem aria de aplicare. Cu atât mai mult cu cât, repet, aceste datorii tot la stat ajung. De aceea noi nu acceptăm această propunere pentru 1997. În 1998, cu plăcere! (Discuții.)

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mărturisesc că în comisie am susținut un punct de vedere care cerea eliminarea acestui alineat. Am avut apoi consultări cu domnul Ciumara și am acceptat explicațiile date de Domnia sa, le-am acceptat din punct de vedere politic, dar continuu să am rezerve din punct de vedere economic. Comisia a decis, totuși, să sprijine punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul deputat Matis. Vă rog.

Domnul Matis Eugen:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu aș dori să susțin amendamentul-l-am susținut și în comisie-și aș dori să-i atrag din nou atenția domnului ministru de stat Ciumara că în acest articol nu se vorbește despre toate unitățile administrativ-teritoriale din România, ci numai de cele aflate în anexa nr. 11, ceea ce s-a votat la alin. 1. Dacă noi dăm posibilitatea numai acelor unități-care sunt trecute în anexa 11-de a-și mări de la 20 la 30% această limită maximă pentru împrumuturi, nu cred că vom greva nici datoria externă a țării, nici nu cred că vom deschide o poartă foarte mare pentru a se accentua și a crește datoria țării.

Cred că acest amendament, coroborat cu anexa 11, poate fi adoptat.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să reinterveniți? Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Personal nu agreez termenii prea complicați și s-a abuzat în ultimii ani de acea macrostabilitate economică, dar trebuie să o asigurăm. În ultimii 7 ani de câteva ori s-a încercat să se creeze macrostabilitate și nu s-a reușit din diferite motive, datorate unor presiuni. Anul acesta încercăm din nou. Dacă noi permitem o îndatorare prea mare, se alege praful de acea macrostabilitate.

Am asigurat în acest an, spre deosebire de anii anteriori, când a ieșit Banca Națională să se împrumute în numele statului, de acum iese Ministerul Finanțelor. Ministerul Finanțelor coordonează toate ieșirile la împrumut pe viitor pentru a avea garanția că nu ies mai multe întreprinderi sau localități pe aceeași piață și în același timp pentru a concura între ele.

Trebuie să creăm un gros de îndatorare în limita admisă de Parlamentul României, de 3,2 miliarde dolari. În momentul în care localitățile se împrumută, se reduce posibilitatea statului de a se împrumuta în acea clipă, pentru nevoile generale ale lui. Eu înțeleg bunele intenții ale colegului parlamentar, însă nu trebuie să limităm capacitatea statului român de a asigura principalele nevoi ale statului în această perioadă foarte dificilă, De aceea, nu agreez amendamentul pentru anul 1997. După ce creăm macrostabilitatea putem face democrație mult mai largă.

Domnul Petre Roman:

Da. Asta este sarcina ingrată a unui ministru de finanțe. De câte ori i se cer bani, să spună nu. Așa au procedat, în orice caz, trei miniștri după Revoluția din Decembrie *89. Asta este sarcina lor, trebuie să o recunoaștem.

Nu am încotro, trebuie să supun votului formula actuală din proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărăți. 12 voturi contra.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat și alin. 2.

Îmi pare rău, domnul Mircea Ionescu-Quintus făcuse o observație de bun-simț pentru redactare, trebuie spus: "din veniturile proprii și din sumele defalcate". Cred că este limpede că așa trebuie să figureze.

Art. 37. în ansamblu, vă rog.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Două împotriviri.

Abțineri? 5 abțineri.

Art. 37 a fost adoptat.

Art. 38. Intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 38 a fost adoptat.

Art. 39 alin. 1. Intervenții, vă rog. Nu sunt. Îl supun votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2, intervenții, vă rog.

Domnul deputat Gaspar, poftiți!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, art. 39 alin. 2 este amendat și respins în anexa nr. 2 la poziția 66. V-aș ruga să observați și dumneavoastră care este sensul amendamentului, v-aș ruga să vedeți care este motivația de respingere a acestui amendament și, dacă pe dumneavoastră vă satisface motivația, eu renunț la el, dar consider că în redactarea din proiect textul este eliptic.

Domnul Petre Roman:

Părerea inițiatorului, vă rog.

Aveți și amendamentul în față, da?

Domnul Corneliu Gorcea:

Deci, amendamentul sună așa: "modificarea valorică în listele de investiții, anexă la bugetele locale", iar alin. 2 de la art. 39 din proiectul de lege spune așa: "modificarea listelor de investiții, anexe la bugetele locale, în condițiile alineatului precedent". Alineatul precedent, dacă ne uităm, spune: "să aprobe modificări valorice în listele de investiții, anexe la bugetele locale", deci nu are rost să mai repetăm încă o dată "modificări valorice", pentru că am spus: "în condițiile alineatului precedent", unde am specificat că "Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să aprobe până la 31 octombrie modificări valorice în listele de investiții, anexe la bugetele". cutare și cutare.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă mențineți amendamentul?

Da, poftiți!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, dacă vorbim despre modificarea listelor, înseamnă că se pot introduce și alte obiective pe parcurs. Or, motivația pe care o dă domnul secretar de stat prin trimitere la alin. 1, acolo sunt niște condiții, dar aici se vorbește de modificarea valorică a listelor.

Vă rog să citiți și dumneavoastră, să vedeți.

Domnul Petre Roman:

Eu constat că, totuși, textul spune: "modificarea listelor în condițiile alineatului precendent", la care se vorbește de "modificări valorice".

Domnul Acsinte Gaspar:

Atunci pot să introduc și alte obiective, dacă se vorbește despre modificarea listelor.

Domnul Petre Roman:

Eu nu știu în ce măsură contează părerea mea aici, dar eu găsesc că ceea ce ne-a spus domnul secretar de stat stă în picioare.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă supun votului formularea care este în proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 13 abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Vă propun votul pentru art. 39 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 9 abțineri.

Art. 39 a fost adoptat.

Art. 40 alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Intervenții la alin. 2. Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri?

3 abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri?

Cu o abținere, alin. 3 a fost adoptat.

Art. 40 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 40 a fost adoptat.

Art. 41, intervenții dacă sunt? Nu sunt.

Vă supun votului art. 41.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Art. 41 a fost adoptat.

Art. 42. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mărturisesc că nu am făcut nici un fel de amendament și, deci, nici nu mi s-a respins ceva la art. 42, dar eu nu înțeleg exact ce se urmărește. Se spune așa: "veniturile și cheltuielile bugetului fondului special pentru dezvoltare, modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale" - e bine - și acum se spune așa: "pe anul 1997, stabilite în baza Legii nr. 8/1994". Bun. La ce se referă această propoziție? La unitățile vamale stabilite pentru 1997 în baza legii sau ce anume?!

Domnul Petre Roman:

Sau la venituri.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Se spune așa: "precum și a celorlalte unități vamale pe anul 1997, stabilite în baza Legii nr. 8".

Ce stabilește Legea nr. 8? Veniturile?

Domnul Petre Roman:

Se pare că legea se referă la venituri și cheltuieli.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da, dar aici urmează: "celorlalte unități vamale".

Domnul Petre Roman:

Nu e vorba de subiect. Subiectul. sunt veniturile și cheltuielile.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

În fine, să dea Dumnezeu să fie înțeles cum trebuie.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Alte intervenții la art. 42. Dacă nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Art. 42 a fost adoptat.

Art. 43 alin. 1.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 43 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 43 a fost adoptat.

Art. 44. Alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Intervenții la alin. 2? Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 3 a fost adoptat.

Art. 44 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? 3.

Abțineri? O abținere.

Art. 44 a fost adoptat.

Art. 45 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 3 a fost adoptat.

În fine, alin. 4. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 4 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 45 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 45 a fost adoptat.

Art. 46.

Dacă sunt intervenții? Poftiți, domnul senator Șuteu!

Domnul Titus Lucian Șuteu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este vorba de o problemă la prima vedere - ceea ce prevede art. 46 - este vorba de un fond special pentru cercetare-dezvoltare, prevăzându-se aici ca acest fond care urmează să mai acumuleze de aici înainte să fie vărsat în bugetul de stat, dar nu se face precizarea că în bugetul Ministerului Cercetării și Tehnologiei, care și așa este destul de vitregit. Acesta a fost un amendament pe care l-am introdus personal în cele două comisii reunite învățământ-cercetare și văd că a fost respins pe următorul motiv: se motivează că este un fond nesemnificativ care ar intra la buget. O fi el nesemnificativ pentru bugetul statului, dar dacă este de câțiva lei, este semnificativ pentru bugetul cercetării și tehnologiei.

De aceea, eu apelez la bunăvoința dumneavoastră de a înțelege să dăm acestor sectoare tot ceea ce putem din puținul pe care al avem, dar să-l dăm și să nu-l ocolim, mai ales că i se cuvine de drept, fiind un fond al cercetării și dezvoltării.

Totodată, se motivează că ar necesita instituirea unui nou fond special în cadrul bugetului. Cine ne împiedică să constituim un nou fond special dacă nevoile o cer?

Domnul Petre Roman:

Domnule secretar de stat, interveniți aici?

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Ceea ce a spus, în principal, domnul senator Șuteu este corect. Problema de fond este următoarea: prin Ordonanța nr. 70 din 1994 privind impozitul de profit, contribuția agenților economici la fondul de cercetare-dezvoltare s-a desființat. Deci, practic, el de la 1 ianuarie 1995 nu mai funcționează. Este adevărat că, sporadic, se mai încasează sume în contul acestui fond. Dar, în același timp, sunt și restituiri de la buget pentru sume încasate în plus la acest fond și pe care noi - de la abrogarea acestui fond - le facem de la buget.

În condițiile în care, acum, am acceptat acest amendament - după tehnica bugetară -, practic, noi trebuie să băgăm o filă a bugetului respectiv, care practic nu mai are bază legală la acest buget: cum este bugetul pentru sănătate, bugetul fondului energetic, fondul drumurilor ș.a.m.d., din care să se facă o evaluare și a veniturilor și a cheltuielilor, în condițiile în care nu există bază legală a acestui fond și, de aceea, consider eu că comisia în mod justificat nu a reținut acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Supun votului articolul în formularea sa din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 8 voturi contra.

Abțineri? 5 abțineri.

Art. 46 a fost adoptat.

La ce doriți să interveniți, domnule deputat?

Domnul Acsinte Gaspar:

Aș vrea, totuși, să fac o precizare, pentru că apare o contradicție -textul s-a votat -deci, apare o contradicție între ceea ce se spune în Anexa nr. 2 cu amendamentele respinse la poziția 70-71 și Anexa nr. 3 la poziția 3 și 4, în legătură cu același text de lege: 44 alin. 2. De aceea, eu v-am spus că se vorbește de un alineat 4, dumneavoastră mi-ați spus că nu se regăsește, dar vă rog să luați Anexa nr. 3 cu amendamente respinse și o să vedeți modalitatea de rezolvare a problemei.

Domnul Petre Roman:

Inițiatorul a dat un răspuns.

În raportul comisiilor reunite de buget - finanțe nu figurează aceasta. Deci, domnul deputat Gaspar, nu figurează. Îl am în față. (Discuții la prezidiu între domnul Mircea Ciumara, domnul Acsinte Gaspar și domnul Petre Roman.)

De acord. Să precizeze comisia.

Vă rog, domnule Constantinescu!

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nici în proiectul inițial și nici în forma propusă de comisie nu apare, într-adevăr, un alineat 4, întrucât el a fost alineat nou, să spunem, care ar trebui să fie numerotat 4. Întrucât el a fost respins la comisia de specialitate, deci el nu a mai intrat în dezbaterea comisiilor reunite de buget - finanțe, de aceea nu-l mai avem, el există într-adevăr în Anexa nr. 3 ca amendament respins la comisia de specialitate, și nu la noi.

Domnul Petre Roman:

Corect.

Deci amendamentul a existat, dar a fost respins de comisie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Ca să nu blocăm dezbaterile, eu zic să rămână în suspensie și.

Domnul Petre Roman:

Nu, votul a fost dat și . numai în cazul în care comisia revine . De acord.

Domnul Acsinte Gaspar:

Las la o parte faptul că Anexa nr. 3 cu amendamente respinse reprezintă numai punctul de vedere al Comisiei de buget - finanțe de la Cameră, nu și cel al comisiei de specialitate din Senat.

Domnul Petre Roman:

Între timp, Comisiile de buget - finanțe, prin majoritate, au decis acceptarea art. 36 alin. 2, cel propus de inițiator. Și vă propun acum să-l votăm.

Deci, art. 36 alin. 2 prezentat mai înainte.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Un vot.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, alin. 2 de la art. 36 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 36 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 36 a fost adoptat.

Suntem deci la art. 47 alin. 1. Rog intervenții. Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt? Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt? Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Un vot contra.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin. 3 a fost adoptat.

Alin. 4. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Alin. 4 a fost adoptat.

Vă supun votului art.47 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Art. 47 a fost adoptat.

Art. 48 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu.

Alin. 2 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 48 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu.

Art. 48 a fost adoptat.

Art. 49 lit. a). Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Literele sunt în substanța alineatului 1. Și, dacă acceptăm substanța alineatului sau a articolului, în fine, înseamnă că acceptăm și literele. S-a făcut propunerea ca art. 49 în întregime, deci și cu literele, să fie eliminat, motivându-se că prin Legea nr. 73 din 1996, când s-au făcut o serie întreagă de corecturi, de aduceri la zi ale prevederilor Ordonanței nr. 70 din 1994 privind impozitul pe profit, spun, prin adoptarea legii s-a eliminat ceea ce în ordonanță se avea în vedere a se impune, creșterea activelor nete, a se lua în calcul inflația, a se face departajarea între contribuabili mici și contribuabili mari, a se avea în vedere amortizarea financiară ș.a.m.d.

Am rămas la ideea precisă: veniturile se impun în momentul livrării, deci la facturare - dacă vă mai amintiți, a fost o controversă deosebită - și am rămas la această modalitate modernă de impunere care se practică în Comunitatea Economică Europeană.

De asemenea, am rămas la ideea de a supune impozitării diferența între venituri și cheltuieli.

Or, motivarea care se dă pentru respingere este că aceste alimentări intră în veniturile operatorilor economici și, ca urmare, se supun impozitării.

Evident, dacă avem în vedere cea de a treia grupă de elemente de comparație, veniturile și cheltuielile excepționale, sigur că diferența între veniturile mai mari și cheltuielile mai mici excepționale se va supune impozitării în condițiile legii.

De aceea, nu vedem rațiunea menținerii art. 40 în totalitate și vă rugăm să aveți în vedere eliminarea lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Inițiatorul?

Domnul secretar de stat Gorcea.

Vă rog.

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De la început vreau să vă spun că nu putem fi de acord, întrucât Legea nr. 73 care a aprobat Ordonanța nr. 70/1994 privind impozitul pe profit nu prevede asemenea categorii de cheltuieli deductibile.

Deci, practic, aceste sume care sunt prevăzute la literele a), b), c), sunt sume primite cu titlu nerambursabil. Ele, potrivit Legii contabilității, constituie venituri excepționale și sunt incluse în baza de impozitare.

Deci, trebuie să le luăm impozit de profit 38 %.

Astfel, Legea nr. 58, cu privatizarea, prevede că F.P.S. în calitate de acționar acordă credite societăților comerciale pentru restructurarea și rentabilizarea acestora.

Deci, în condițiile în care aceste sume nu le facem deductibile la calculul impozitului pe profit, înseamnă că din sumele acestea primite trebuie să luăm 38 % impozit pe profit.

De asemenea, Legea nr. 55 la art. 8 prevede că F.P.P.-urile, pe baza dispozițiilor, acordă societăților o cotă de până la 60 % din sumele încasate, din acțiunile vândute, pentru stingerea datoriilor înregistrate în contabilitate, deci ele beneficiază de aceste sume și ar însemna că dacă nu trecem în lege așa ceva, ar trebui să le luăm impozit.

Adevărul e că atunci când s-a aprobat Ordonanța nr. 70, care practic a devenit o nouă Lege a impozitului pe profit, ordonanța fusese structurată pe un alt tip de impozitare, s-a revenit la un alt sistem, aceste sume, care, repet, sunt primite de societăți și de agenți economici cu titlu nerambursabil, au scăpat de la categoria cheltuielilor deductibile.

Și, deci, în condițiile în care eu fac diferența dintre venituri și cheltuieli fără aceste sume, incluse pe cheltuieli, ar însemna ca diferența să fie mai mare și impozitul să fie mai mare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mai sunt alte intervenții?

Atunci, vă supun votului, mai întâi, amendamentul de eliminare. De această dată el nu se referă numai la lit. a), ci la eliminarea în ansamblu a art. 49, cu care nu sunt de acord nici comisiile, nici inițiatorul.

Deci, cine este pentru eliminare?

Vă rog să numărați. 16 voturi. Insuficiente,

Revin la art. 49, la lit. a) nu mai sunt intervenții.

La b)? Nu sunt.

Vă supun votului lit. b).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Litera b) a fost adoptată.

Lit. c). Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Lit. c) a fost adoptată.

Lit. d). Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Lit. d) a fost adoptată.

Vă supun votului și lit. a), fiindcă ea nu a fost supusă votului. Cine este pentru lit. a)?

Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Lit. a) a fost și ea adoptată.

Art. 49 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 49 a fost adoptat.

Art. 50 - intervenții? Președintele comisiei, domnul Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă-mi permiteți, nu la art. 50, aș vrea dacă-mi permiteți să răspund, ca să clarificăm totuși problema alineatului de la art. 44.

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Deci, în anexa nr. 3, amendamente respinse de către comisii, la punctul 3 - art. 44 - rezolvarea propusă de comisia de specialitate a fost aceea de a nu elimina alin. 2, ci de a se introduce, într-adevăr, un alineat nou, 4, prin care reglementarea din alin. 1 și 2 se pune în acord cu Legea nr. 118/1996.

Deci aceasta a fost soluția comisiei. Soluția comisiei, și nu soluția de eliminare, a fost propusă în comisiile reunite de buget - finanțe și acest amendament nou, alineat nou, 4, a căzut la vot în cadrul comisiilor reunite. Punctul 70, 71 din Anexa II A.

Deci aceasta este explicația, a acestui alineat, dacă vreți, care a existat, practic, numai între cele două comisii.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Art. 50. Mai insistați, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Insist din două considerente, în primul rând că examinarea unor amendamente nu se face numai de președintele comisiei, trebuie făcută examinarea în cele două comisii, și, pe de altă parte, pe mine nu mă interesează ce a spus comisia de avizare, pentru că noi ceea ce avem ca raport și dezbatem avem amendamentele propuse de comisiile sesizate în fond.

Pentru că o să vedeți dumneavoastră că au fost situații în care comisiile de domeniu au propus ca anumite amendamente să fie admise, iar comisiile de fond, așa cum este normal. Cele două comisii de buget și finanțe le-au triat, și unele propuse la admitere au fost respinse de comisii.

Iar aici există o contradicție pe care eu. vă rog să fie examinată și de către inițiator și de către cele două comisii.

Domnul Petre Roman:

Bun. De acord.

Eu cred că această discuție se poate face, și dacă într-adevăr apare acea discrepanță o putem readuce. Deocamdată votul a fost acordat.

La art. 50, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri, 5 abțineri.

Art. 50 a fost adoptat.

Art. 51 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Art. 51 în ansamblu.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 51 a fost adoptat.

Art. 52. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc. împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 52 a fost adoptat.

Art. 53 alin. 1. Intervenții?

Poftiți, domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Pentru o mai mare preciziune, vă rog la partea finală, acolo unde se spune "de la data publicării prezentei legi, în Monitorul Oficial al României." "partea I", pentru că Monitorul Oficial are 4 părți și fiecare are un alt domeniu de publicare.

Domnul Petre Roman:

De acord? Cred că precizarea este corectă.

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1 cu această completare a domnului Gaspar.

Cine este pentru?

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri?

Abțineri? O abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 3 a fost adoptat.

În fine, alin. 4. Intervenții? Nu sunt?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 4 a fost adoptat.

Art. 53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 53 în ansamblu a fost adoptat.

Art. 54 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Îl supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

În fine, alin. 3. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 3 a fost adoptat.

Art. 54 în ansamblu.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc. Art. 54 a fost adoptat.

Art. 55, intervenții în fond? Nu sunt. Vă supun votului art. 55.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 55 a fost adoptat.

Art. 56 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2 al aceluiași articol. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2 a fost adoptat.

Art. 56, în ansamblu.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 56 a fost adoptat.

Art. 57. Intervenții? Nu sunt.

Vi-l supun votului. Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art. 57 a fost adoptat.

Art. 58 alin. 1. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Pentru? Mulțumesc. Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Votul pentru art. 58 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Art. 58 a fost adoptat.

Art. 59. Intervenții? Vă rog.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că am solicitat eliminarea art. 59, întrucât prin el se instituie pur și simplu o măsură administrativă prin care se interzice băncilor, indiferent ce fel de bancă, cu capital de stat, cu capital privat, să perceapă comisioane pentru operațiile de încasări privitoare la veniturile bugetare. Banca este bancă și ea percepe comisioanele în limitele permise de banca centrală pentru operațiunile pe care ea le face.

În situația executării de casă a bugetului de stat, prin trezoreria statului s-a luat acest atribut, această obligație, din sarcina băncilor, așa cum eram învățați mai înainte, ca singura bancă existentă în România să facă și execuția de casă a bugetului de stat.

Or, dacă mijloacele statului erau la dispoziția unicei bănci, sigur că ea, folosindu-se de mijloacele statului, nu avea de ce să încaseze comisioane de la plătitori.

Or, în condițiille economiei de piață, sistemul bancar este așezat pe cu totul alte principii. Putem noi obliga, prin Legea bugetului de stat, o bancă comercială X, cu capital privat, să nu încaseze comisioane pentru efectuarea unor operații? Inclusiv operațiile privind executarea de casă a bugetului de stat.

De aceea, această măsură administrativă consider că este contrară principiilor de funcționare a băncilor, în general, și a mecanismului concurențial, în special.

Evident, se poate accepta ideea ca plătitorul să accepte deducerea din venitul bugetar vărsat, la termenele exigibile, a comisionului datorat băncilor comerciale prin care se derulează.

Motivarea dată acolo că prin impunerea de către bănci a acestui comision plătitorii au ocolit băncile comerciale și au efectuat vărsăminte cu numerar direct la trezoreria statului, în sumă de circa 1.000 de miliarde de lei, nu mi se pare deloc plauzibilă. În fond, plătitorul poate să execute la termenul scadent obligația ce o are față de buget, fie prin plata, prin ordonarea plății din contul său de la banca comercială, indiferent care, către buget, sau se poate duce, în limitele acceptate de circulația numerarului, să plătească portabil la administrația financiară.

Cred că acestea sunt argumentele care pledează pentru eliminarea acestui articol.

Domnul Petre Roman:

Da. Inițiatorul? Vă rog.

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Deci, în prezent băncile comerciale au introduse comisioane fixe pe valoarea fiecărui document înregistrat la contul titularului. În afară de aceste comisioane pe care le percep la fiecare document, mai percep și o serie de alte comisioane legate de eliberarea extraselor de cont, de transmiterea prin MODEM a extraselor de cont ș.a.m.d.

Aceste comisioane se aplică și în cazul virării impozitelor și taxelor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale.

În prezent, din practică, ne-am lovit de următorul aspect. Agenții economici, și în special cei din domeniul comerțului, pentru a ocoli plata comisioanelor bancare, plătesc în numerar obligațiile către stat, ceea ce amplifică în mod nejustificat circulația bănească.

Aș vrea să menționez că în cursul anului 1996 s-au înregistrat cazuri frecvente de plăți, în numerar, de către agenții economici la trezoreriile statului, plăți care la nivelul anului 1996 s-au ridicat la suma de peste 1.200 de miliarde de lei. În plus, aceste comisioane au devenit un capitol important de cheltuieli în bilanțul agenților economici.

Mai mult, aș vrea să menționez că prin regulamentele lor băncile comerciale acordă o serie de excepții de la plata acestor comisioane. Și eu am să vă citesc numai două.

Sunt exceptați de la perceperea comisioanelor salariații băncii și persoanele aflate în relații speciale cu banca.

Sau, un al doilea exemplu, societățile bancare care au deschise conturi de corespondent la unitățile teritoriale ale băncii, potrivit convențiilor bilaterale.

În condițiile în care noi nu primim dobândă pentru aceste sume, pe care agenții economici le derulează prin intermediul băncilor comerciale, și de multe ori sunt situații când de la plata efectivă prin cont suma ajunge la buget după 30 de zile, nu mai considerăm util ca prin aceste vărsăminte de impozite și taxe să se plătească comisioane.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Poftiți, domnul senator Marin Stelian, vă rog!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Vorbim foarte mult despre necesitatea ca legile din România să fie convergente cu legile din țările Uniunii Europene.

Un exemplu de lege este Legea bugetului.

Oare există în lume vreo legislație care să oblige băncile comerciale să facă operațiuni gratis?

Comisionul este destinat să acopere cheltuielile pe care le fac aceste societăți bancare cu efectuarea operațiunilor.

Ce v-a spus domnul secretar de stat Gorcea că băncile utilizează parțial, câteva zile, 30 de zile, cum am auzit, sumele cuvenite bugetului de stat este total eronat.

În fiecare zi, băncile comerciale pentru relația cu trezoreria își închid conturile pe seama conturilor deschise la Banca Națională. Nu rămâne, la sfârșitul zilei de lucru, nici un leu în posesia băncilor comerciale, din sumele cuvenite Trezoreriei statului.

De asta, vă rog, și l-aș ruga pe domnul Gorcea să nu dezinformeze plenul cu niște lucruri total eronate.

Deci, domnilor, să continuăm așa cu Legea bugetului, să băgăm în ea tot ce vrem noi. Și atunci o facem într-adevăr convergentă cu legile bugetare din Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vreți să mai interveniți, domnule Gorcea? Vă rog.

Domnul Corneliu Gorcea:

Ceea ce a spus domnul vicepreședinte al Băncii Comerciale nu este adevărat, că decontarea se face în aceeași zi a documentelor de plată. Pentru că noi am pus agenți economici să plătească majorări de întârziere pentru suma care a intrat la bugetul statului, după o anumită perioadă de întârziere, care a ajuns până la 30 de zile.

Deci, agentul economic, pe lângă faptul că banca nu a virat și nu a închis soldurile, așa cum spune domnul Marin Stelian, a plătit majorări de întârziere.

În al doilea rând, când am băgat în Legea impozitului pe profit ca în cazul nevirării în termen a impozitelor și taxelor băncile să fie făcute răspunzătoare de plata majorărilor, acest text domnul Marin Stelian, pe atunci președinte al Comisiei de buget-finanțe, l-a scos.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Eu nu știu dumneavoastră cum ați înțeles, dar mie mi se părea că ceea ce a spus domnul senator Marin Stelian este corect. Vă rog să mă iertați, asta e ceea ce am înțeles eu. Poate alții au înțeles altceva.

Aș vrea să înțeleg dacă, într-adevăr, această prevedere este sau nu contrară spiritului legislației din Uniunea Europeană. Să-mi dați voie să pun această întrebare.

Vă rog să mă iertați că am făcut intervenția de aici.

Domnul Corneliu Gorcea:

Nu contravine reglementărilor europene.

De altfel, Ordonanța nr. 70, atunci când am făcut-o am făcut-o tocmai în spiritul reglementărilor europene. Că a ieșit altceva asta este altă treabă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, eu supun votului mai întâi amendamentul de eliminare, așa cum se obișnuiește.

Deci, cine este pentru eliminare?

Vă rog să numărați, domnule secretar. Vă rog să aveți răbdare să numărăm totalitatea voturilor.

Vă rog să aveți răbdare să numărăm.

Deci 78 de voturi pentru eliminare. Insuficiente.

Vă supun votului deci art. 59 în formularea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Vă rog să aveți răbdare că se numără.

75 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Art. 59 a fost adoptat.

Art. 60. Intervenții? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Un vot împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Art. 60 a fost adoptat.

Art. 61. Intervenții? Dacă nu sunt, vi-l supun votului.

Pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Art. 61 a fost adoptat.

Art. 62 alin. 1.

Domnul deputat Bercea, vă rog!

Domnul Florian Bercea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu prevederile art. 62, Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. propun eliminarea în totalitate a acestuia. Motivare: propunerile pe care le conțin acest capitol reprezintă o măsură administrativă care încalcă principiile de funcționare a băncilor comerciale și ordinea de efectuare a plăților prevăzută de legislația în vigoare. În același timp, face abstracție de prevederile Ordonanței nr. 11 din 1996 privind executarea creanțelor statului.

Vă rog să-mi permiteți să vă mai prezint ideea că, stricto sensu, în conformitate cu prevederile acestui articol, în loc să fie sancționați cei din vina cărora, dintr-un motiv sau altul, nu sunt onorate obligațiile față de bugetul statului, pedeapsa se îndreaptă și împotriva celor care, în general, nu au nici o vină. Vă rugăm să vă gândiți la faptul că nu puțini sunt salariații care fac mari eforturi ca să se descurce cu banii de la o chenzină la cealaltă. Motivele acestei stări de fapt sunt multiple.

Nu îmi permit să intru în detalii în acest moment în legătură cu această problemă, dar putem oare aprecia că este corect ca salariați de la o societate sau alta, de la o regie sau alta, care și-au făcut datoria conform prevederilor contractului colectiv de muncă, când vine data plății chenzinei a II-a să li se spună: "mai așteptați". "Păi cât să mai așteptăm, că noi am făcut ceea ce depindea de noi". "Nu știm, stați acolo liniștiți c-o să primiți banii". "Bine, bine, dar noi avem nevoie de bani, avem copii, avem familie, cu ce trăim de pe o zi pe alta?"

Sigur, se poate discuta mult în legătură cu prevederile acestui articol. Nu vreau și nu mi-am propus să prezint lucrurile în mod demagogic, câtuși de puțin. Rugămintea este ca să reflectați fiecare la prevederile acestui articol, să încercați să vă transpuneți în situația celor care ar avea de suferit de pe urma aprobării prevederilor acestui articol, și abia după aceea, eventual, să decideți, prin dreptul pe care îl aveți, să decideți în legătură cu tot ceea ce conține acest articol. Nu fac parte din categoria celor care să minimalizeze câtuși de puțin ce înseamnă disciplina financiară, ce înseamnă ca fiecare plătitor să-și achite la termen și în cuantumul prevăzut obligațiile față de bugetul statului. Altfel, de unde resurse pentru cheltuielile prevăzute în buget, pentru cei ce-și desfășoară activitatea în sectorul bugetar, și așa mai departe? Dar, oare, este drept să-i sancționăm pe unii ca să rezolvăm problema altora, atunci când acei unii nu au nici o vină?

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule ministru? Nu, atunci mergem cu intervențiile. Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne,

Stimați domni,

Evident că articolul pe care îl dezbatem este legat de articolul precedent, asupra căruia, cu bunăvoința dumneavoastră, am putut să intervin.

Se impune deci băncilor, indiferent care sunt ele, să nu onoreze o cerere a titularului de cont pe care ele sunt obligate să îl servească atunci și așa cum dorește el. Banca este, într-un fel, "sluga" titularului de cont și în nici un caz nu este ea "stăpâna" titularului de cont. Orice principiu în sistemul bancar arată că banca nu efectuează plăți decât cu acordul expres al titularului de cont și în limitele pe care el le ordonă.

În situația pe care o analizăm noi, mergem mai departe și arătăm că nu se vor elibera salariile decât proporțional cu vărsămintele făcute pentru plățile scadente la bugetul statului. Adică, prin acest articol, într-un fel, reobligăm băncile să facă și controlul fondului de salarii, ceea ce se făcea și înainte vreme de acea bancă la care m-am referit anterior.

Mai departe. În toate convențiile internaționale la care și România este parte, plata salariilor a fost, este și rămâne o plată prioritară. Cel care are dreptul să încaseze salariile nu se va duce nici la bancă, se va duce la patron să-i ceară să-i plătească salariul. Or, aceste condiții, pe care le impunem prin Legea bugetului, observați, condiții pur administrative, fără nici un suport financiar, economic sau monetar, contravin tuturor principiilor pe care am așezat sistemul bancar și principii pe care dorim să așezăm noile bănci, în intenția accelerată de modernizare și de concentrare a capitalului bancar.

Vreau să vă mai informez că zilele trecute eram la sediul unei bănci, mare plătitoare de salarii, când, prin fax, s-a primit o derogare de la prevederile actuale și s-a spus: "Eliberați" (era vorba de miliarde de lei, vă rog să notați), "Eliberați salariile fără plata contribuțiilor și impozitelor datorate fie bugetului de stat, fie bugetului asigurărilor sociale". De ce este necesar să se meargă în continuare pe asemenea aprobări, pe aceste acte administrative? De ce să impunem băncilor ceea ce nu ține de obligațiile lor și nu putem să impunem prin legea bugetului?

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu, vă rog!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Acest articol a fost mult discutat și în comisiile reunite de buget-finanțe și, în final, după datele pe care le am eu, eliminarea a căzut cu 11 voturi contra 10. Deci discuțiile au fost aprinse, având în vedere că modul acesta de redactare într-adevăr contravine anumitor reglementări. Dar atrag atenția că -și acest lucru nu s-a spus până acum -acest articol nu se referă la toate obligațiile care le are întreprinderea, impozite și așa mai departe, ci numai la obligațiile derivate din drepturile salariale. Cu alte cuvinte, trebuie să plătească diferența între net și brut.

Dar, de fapt, eu aș vrea să ridic o altă problemă aici. Eliminarea este un lucru simplu, dar constat că există niște neconcordanțe între prevederile acestui articol și un articol similar prevăzut în Legea asigurărilor de stat, articol care a fost prevăzut și în bugetele anilor trecuți, un articol mult mai categoric și mai imperativ și care se referă de fapt la obligațiile generale ale întreprinderii către stat. Dacă am parafraza acel articol din Legea asigurărilor de stat, pe care o să-l discutăm, articol asupra căruia nu s-a făcut nici o obiecție și nu a suferit nici un amendament, noi ar trebui să spunem în felul următor: "În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum și bugetului asigurărilor sociale de stat, Ministerul Finanțelor, respectiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite acestor bugete și a majorărilor de întârziere". Repet: e un articol care nu a avut obiecții și care, după mine, trebuie să-și găsească corespondența și în această lege.

În consecință, propun această redactare pe care v-am citit-o.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Putin.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

În afară de argumentele prezentate de cei doi antevorbitori, vreau să arăt că acest articol încalcă unele prevederi constituționale. Este vorba despre dreptul salariaților, stipulat în contractele colective de muncă. Vă rog să-mi permiteți să dau citire art. 38 alin. 5 din Constituție în care se spune: "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate".

În ce fel garantează statul român atunci când oprește plata unor salarii care sunt stabilite în acele contracte colective? Pentru că în contractele colective este stabilită plata eșalonată și sunt stabilite condițiile în care salariații beneficiază de drepturile lor.

Astfel încât eu susțin, în primul rând, eliminarea acestui text. În varianta că nu veți accepta, este mult mai bună varianta prezentată de domnul Avramescu.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să amintesc unor colegi, domnului Bercea, spre exemplu, că pensionarii, prin lege, au dreptul să-și primească pensia. Aș vrea să amintesc altor colegi că, tot prin lege, fiecare salariat este obligat...

Din sală:

Ce legătură are cu pensia, domnule?

Domnul Gheorghe Cristea:

Am să vă explic imediat, domnule profesor. Deci, fiecare salariat este obligat, prin lege, să plătească această taxă, iar practica ne-a demonstrat că celebrul CAS, domnule profesor, trebuie să ajungă acolo pentru că este sursă de plată pentru pensii și sursa asta de plată a fost insuficientă anul trecut. Domnul Florin Georgescu ne poate spune foarte clar și cât, și de unde, și de ce. Și aș vrea să mai reamintesc un lucru, am trecut în Legea bugetului și în '96 și în '95 acest text care s-a propus acum privind executarea silită, dar întrebarea rămâne: ce să execuți dacă n-ai ce să execuți? Și asta ne-a demonstrat domnul ministru Florin Georgescu la discutarea bugetului pe anul trecut când ne-a explicat că din 3.000 de miliarde restanțe la bugetul statului din impozit pe profit și din vreo 270 de miliarde restanțe la celelalte bugete... și eu am întrebat, în mod expres: cât s-a adus la stat? 100 de miliarde sau 113, ca să nu greșesc. Și am spus: "Bun, dar avem în lege prevederea executării silite?" Răspunsul a fost: "Păi, ce să execuți dacă nu ai ce."

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Executați salariații acum.

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da, nu executăm salariații, ci introducem o rigoare. Dacă sistemul legislativ prevede constituirea acestor fonduri, pentru destinațiile care sunt cuprinse și în Legea bugetuluișiînaltelegi, baniitrebuiesăajungă acolo printr-un mecanism care, în forma asta, nu înseamnă nici sancționarea băncilor, nu înseamnă nici sancționarea salariaților. Pentru că aceiași salariați (și cu asta am și încheiat) -vreau să-i spun domnului ministru Georgescu, care zâmbește -. aceiași salariați au acasă părinți care nu primesc pensie, pentru că nu se plătesc niște obligații legale și trebuie să găsim o modalitate ca acest lucru să nu se întâmple, chiar și prin această formulă care nu pare foarte ortodoxă.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Georgescu.

Domnul Costin Georgescu:

Eu aș vrea să întreb colegii din partea stângă a sălii:

1. De ce nu au replicat acum doi ani de zile când această măsură deja s-a aplicat și toate băncile la ora actuală nu eliberează salariile până nu se face dovada plății prin ordine de plată a obligațiilor către stat?

2. De ce nu au replicat acum un an de zile când tot băncile, bineînțeles nu de capul lor, au introdus un formular în care nu se eliberează fondul de salarii până când nu sunt plătite taxele către întreprinderile de gaze, datoriile către RENEL și alții. Atunci nu s-a lamentat nimeni. Acuma se lamentează.

3. Se uită oare faptul că personalul disponibilizat de la o întreprindere care nu și-a plătit procentul pentru șomaj nu a beneficiat de ajutorul de șomaj și mulți au rămas pe drumuri? În virtutea cărui drept au fost lăsați acei oameni cu obligațiile neplătite? Nu mai vorbesc de neplata CAS-ului, care are alte implicații. De ce nu ne-am gândit acum doi ani de zile și ne gândim astăzi?

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Partal și apoi un drept la replică al domnului deputat Florin Georgescu.

Domnul Petre Partal:

Acest articol a fost mult dezbătut și în comisie și, sigur, am putea spune că fiecare vorbitor are dreptatea lui. Există impresia că cineva vrea să oblige băncile să facă lucruri în afara obligațiilor lor. Însă Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii este incompletă și insuficientă și în ce privește realizarea veniturilor statului și anume, impozitul pe salarii. De asemenea, în practică s-a mai constatat că intrând într-o imposibilitate de a realiza contribuția pentru asigurări sociale și drepturile care se cuvin în acest sens, Guvernul a fost obligat să înființeze un corp de control care să verifice modalitățile de constituire și de plată a acestei sume. Vedeți dumneavoastră că avem o legislație imperfectă, am putea spune, în domeniul realizării creanțelor statului și de asemenea imperfectă în domeniul executării silite. Este un decret, nr. 221, din anul 1960 despre care noi spunem de fiecare dată că trebuie îmbunătățit și perfecționat și pe care Ministerul Finanțelor, de fiecare dată, ni-l propune și ne promite că va fi modificat și actualizat. Nu s-a realizat nici astăzi.

Probabil că în urma unor discuții, meritate, spunem noi, se va produce îmbunătățirea modului de percepere a impozitelor și taxelor. Cu excepția anului 1996, asemenea prevederi, așa cum sunt cele de la art. 62, au existat. Deci și în bugetul pentru anul 1995 a funcționat o asemenea prevedere. Vă rog să verificați, em am verificat...

Domnul Nicolae Văcăroiu (din sală):

Nu prin lege!

Domnul Petre Partal:

În proiectul de Lege a bugetului pentru anul 1995, domnule Văcăroiu, a existat. Pentru 1995, nu spun pentru 1996, dar pentru '95 a existat. Deci aceste prevederi de la art. 62, coroborate cu cele de la art. 59, au venit din partea inițiatorului tocmai pentru că este într-o imposibilitate de a-și realiza veniturile cu legislația actuală și că suntem într-o mare încurcătură.

Suntem în situația că nu putem să ne onorăm creditele bugetare pe care tot noi le aprobăm în acest buget, dacă nu vom lăsa prevederea din art. 62. Sigur că trebuie să-i smulgem promisiunea că va actualiza legislația în domeniul bunei încasări a impozitelor și taxelor și al executării silite.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnul senator Bălănescu și apoi dreptul la replică al domnului deputat Florin Georgescu.

Domnul Mihail Bălănescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Am să fiu scurt. Eu propun o redactare a începutului articolului: "Băncile sunt obligate să nu elibereze drepturile salariale pe luna expirată -sau, dacă vreți, "încheiată" -dacă nu sunt achitate... și curge în continuare textul. De ce acest lucru? Sunt agenți economici care nu plătesc salarii chenzinale, ci plătesc la sfârșit, după expirarea lunii, și cred că aceasta clarifică mai bine situația.

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul deputat Florin Georgescu și apoi inițiatorul.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Se cunoaște, ca un principiu fundamental al economiei de piață, că disciplina de plăți în economia de piață este cea care înlocuiește disciplina de plan din economia centralizată. Disciplina de plăți trebuie să fie mai puternică decât orice măsură administrativă sau decât orice măsură intervenționistă a Guvernului. Adică nu ai plătit, urmezi anumite rigori, dacă un anumit cadru juridic nu prevede unele facilități, stimulente, pentru restructurare, reorientare și așa mai departe, cum era cazul Ordonanței nr. 13 din 1995 și din 1996 ale fostului guvern. Dar dacă actualul guvern, care se pronunță în mod accentuat pentru instrumentele și pârghiile economiei de piață, recurge la măsuri administrative, aceasta este în totală contradicție cu principiile care trebuie să guverneze activitatea actualului Executiv, după ceea ce afirmă în mijloacele de informare în masă, și, sigur, în spiritul memorandumului pe care și l-a asumat față de Fondul Monetar Internațional. Pentru că, dacă la art. 62 Executivul propune o măsură pur administrativă, la art. 63, același Executiv vine și spune: "Politica cursului de schimb va fi foarte flexibilă, cum spune piața, iar determinarea acestui curs de schimb va fi liberă prin mecanisme exclusiv de piață". Păi, dacă stabilim cursul de schimb care înseamnă prețul prețurilor prin mecanisme exclusiv de piață, de ce. -și nu se mai permite nici o intervenție de nici o natură din partea organismelor care nu aveau decât rolul de a accelera restructurarea agenților economici -de ce la un articol anterior se dorește o intervenție pur administrativă? Pentru că nu poți obliga bănci străine, nu poți obliga sucursale ale unor bănci pe care vrem să le privatizăm ca să devină atractive să facă pe perceptorii pentru Guvernul care a spus că are soluții, are bani, are pachete de legi, și poate să rezolve toate problemele economiei într-un termen de 200 de zile. Deci, în aceste condiții, noi, dacă am vrea ca acest guvern să cadă, am lăsa acest articol în cuprinsul legii. Dar noi nu vrem. Vrem ca Guvernul să-și exercite mandatul (Aplauze.), să poată să își pună în mișcare, în cele 100 de zile câte i-au mai rămas, din diferite contracte, măsurile promise, să reducă taxele, să scadă fiscalitatea...

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul Florin Georgescu:

Vă rog frumos, eu nu vă mulțumesc încă, domnule președinte, că nu am terminat ce am de spus.

Domnul Petre Roman:

E!! Eu v-aș ruga să...

Domnul Florin Georgescu:

Imediat, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Vă rog!

Domnul Florin Georgescu:

Deci, în aceste condiții, noi propunem cu rigoare eliminarea articolului pentru că este neconsonant cu principiile economiei de piață și cu actualul semiprogram pe care și l-a propus acest guvern. Pe de altă parte, dacă nu este de acord coaliția majoritară cu o asemenea propunere, mai în glumă, mai în serios, eu v-aș supune atenției dumneavoastră ca, în conținutul art. 62, să se includă sancționarea -dacă nu-și iau salariul mai mult de un sfert de salariații din această țară, angajați ai agenților economici -, pentru nerespectarea promisiunilor electorale a membrilor guvernului și a secretarilor de stat din actualul guvern. Să nu-și ia nici ei salariile.

(Aplauze.)

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul ministru Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc pentru sugestie, domnu' deputat Florin Georgescu. Eu aș propune același lucru și pentru parlamentarii care creează dificultăți în adoptarea unor legi bune. Sau cel puțin încearcă unii dintre ei. Să nu-și ia banii, dacă nu-și iau salariații banii.

Propunerea făcută de domnul senator Bălănescu este stilistică, dar nu avem nimic împotriva ei și nici în favoarea ei. Dacă vrea să insiste asupra ei, e numai o inversiune a frazei. Nu deranjează.

Aș vrea să facem o distincție. Unitățile economice au datoria să calculeze impozitul pe salarii, să-l rețină și după aceea să-l verse spre bugetul statului. Unitățile economice calculează impozitul pe salarii, îl rețin și nu-l mai varsă la bugetul statului, ci îl folosesc ilegal în cadrul unităților economice. Deci salariații din România au plătit la ora actuală 1.700 miliarde de lei, unitățile economice i-au încasat, și, în loc să-i verse în bugetul statului pentru a plăti pensii și alocații pentru copii, aceste unități folosesc banii salariaților și ai statului în mod ilegal. Despre asta e vorba. Și cei care doresc ca unitățile economice, în continuare, să-și jecmănească salariații și statul nu au decât să ceară eliminarea acestui articol. Deci e vorba de 1.700 de miliarde de lei arierate la impozitul pe salarii la ora actuală. Pentru campania de toamnă din agricultură s-au dat numai 1.400 de miliarde de lei. Suma este imensă. Și dacă suntem de acord ca asemenea arierate să nu mai crească, trebuie să acceptăm articolul din textul legii. Dacă noi dorim ca numai vechile arierate să le recuperăm, are dreptate aici domnul deputat Bercea. Există în funcțiune Ordonanța nr. 11/1996, aprobată prin Legea nr. 108/1996, și pentru ceea ce e din urmă, se poate rezolva.

Deci, dacă ne gândim să recuperăm numai cele 1.700 miliarde, nu avem nevoie de acest articol de lege. Sunt de acord. Problema pe care și-o pune Guvernul este însă nu numai să recuperăm aceste arierate de 1.700 miliarde lei în baza Legii nr. 108/1996, ci să împiedicăm crearea de noi arierate. Deci este un sistem prin care noi comunicăm cu salariații.

"Domnilor salariați, managerii dumneavoastră v-au luat banii și în loc să-i dea statului pentru a putea plăti pensii și alocații pentru copii, îi folosesc..." Pot să vă explic și de ce. Fiindcă noi dorim să disciplinăm agenții economici. Deci nu luăm banii de la salariați. Banii de la salariați îi iau agenții economici.

Noi luăm banii de la unitatea economică care îi reține în mod ilegal și în mod nejustificat și trebuie ca salariații să știe că au manageri incorecți. Despre asta este vorba. De aceea, domnule Avramescu, amendamentul dumneavoastră se referă numai la cei 1.700 miliarde de lei. Pe noi ne preocupă și ceea ce se acumulează în continuare. De aceea noi dorim să menținem textul actual din proiectul de lege, în formularea dată de comisie dacă cădem de acord cu ea, pentru ca să știe și salariații că: "domnilor, în ultimele două săptămâni managerii dumneavoastră s-au comportat incorect".

Pentru a împiedica situații explozive sociale, inutile, din cauza unor manageri incompetenți, de aceea noi nu acceptăm amendamentele. Domnul Bercea are dreptate, dar ne referim la alt aspect, la arieratele ce se formează de acum încolo. Este motivul pentru care dorim ca textul să rămână în continuare, pentru a întări disciplina economică, pentru a avea fondurile necesare cheltuielilor sociale.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Mai mult serios decât în glumă, argumentele care s-au adus sunt de natură a ne preocupa pe noi toți și v-aș propune, dacă sunteți de acord, să acordăm un răgaz în plus pentru consultări între grupurile parlamentare înainte de adopta o atitudine și un vot în această chestiune. Sigur, nu astăzi. De acord? Vă mulțumesc.

Trecem la art. 63.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul deputat Albu.

Domnul Gheorghe Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Amendamentul pe care-l fac se află înscris la pagina 206, poziția 78 și este un amendament de eliminare a art. 63. Propunerea nu se bazează pe formula de acum consacrată că "nici n-ajută, nici nu strică", ci pe formula că "nu ajută, dar strică". Vă rog să fiți puțin atenți la acest articol. El are două părți, prima este de fapt o declarație politică, după care se prevede ca politica cursului de schimb să se caracterizeze prin flexibilitatea acestuia determinată de mecanisme exclusiv de piață. Sunt întru totul de acord cu substanța, cu conținutul acestei declarații politice. Ea a fost făcută în programul politic al C.D.R., în programul bugetului de stat. În cea de a doua parte însă se dau niște competențe, niște împuterniciri Băncii Naționale, menționându-se că Banca Națională va relicenția ca dealer pe piața valutară și așa mai departe, ceea ce nu se poate, pentru că Banca Națională are o lege, un statut propriu și nu-i vom putea da competențe prin Legea bugetului de stat. Însă probabil că Executivul a simțit necesitatea de a spune ceva despre acest curs de schimb, deoarece există încă un anumit haos în această problemă. Eu aș sugera Guvernului ca, în măsura în care vom elimina acest articol, Executivul să vină cât se poate de repede cu un act normativ, un amendament de lege sau o procedură de urgență, cu promisiunea noastră de a-l susține fără rezerve, pentru că se simte în mod acut necesitatea unor reglementări în domeniul pieței valutare, dar nu o putem face prin această lege, prin Legea bugetului de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Până acum am avut mustrări de conștiință în legătură cu faptul că domnul ministru Ciumara și-a prins astăzi mâinile urât, încercând să deschidă ușa privitoare la istoria P.N.Ț., despărțindu-se violent de politica P.N.Ț-ului și dându-l la o parte pe Madgearu, toată lumea a înțeles, în afară de un președinte de comisie de agricultură, că era vorba de o propunere pentru a se da o mai mare atenție agriculturii.

Domnilor, Art. 63 are un contur de abur. Așa cum se definește conturul aburului, așa se definește și art. 63; este cel puțin ciudată motivația respingerii propunerii de eliminare făcută de P.D.S.R. Motivația este aceasta: "constituie o declarație a Guvernului României privind politica cursului".

Este prima dată în cei 6-7 ani de când sunt aici și asist, uneori chiar iau parte, la votarea și la judecarea unui buget, în care se vine cu o asemenea motivație. Repet, este o declarație politică.

Articol de buget ca declarație politică?! Dacă tot este o declarație publică și electorală, dați-mi voie să introduc un amendament sau să introduc o nouă citire: "la luptă hotărâtă pentru menținerea caracterului flexibil al acestuia, dreptului agențiilor."

S-a înțeles foarte bine că sunt pentru eliminare, pentru că nu are consistență. Este evident că nu este greșit ceea ce se spune acolo, este evident, este o declarație de intenție și o declarație politică, numai că ea nu cadrează cu un articol de buget, cu un buget făcut serios și profesionist de oameni profesioniști. Numai din acest motiv sunt pentru eliminare. Cei care sunt specialiști desigur că au găsit și alte hibe. Eu am găsit-o doar pe aceasta.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Cine mai dorește? Nimeni.

Inițiatorul?

Domnul Mircea Ciumara:

Acum, când stăm de vorbă, această prevedere din art. 63 este, într-adevăr, numai o declarație a Guvernului, însă, după ce dumneavoastră veți aproba prin vot acest articol și sunt convins că veți aproba prin vot întregul buget, în curând, acest act nu va mai fi o declarație a Guvernului, ci voința Parlamentului României care dă sarcini Guvernului, se transformă într-o sarcină pentru Guvern, Guvernul va fi obligat să nu încerce să confiște valuta agenților economici. Asta înseamnă acest articol și nu mi se pare deloc o declarație politică. Știm efectul psihologic considerabil pe piața românească al diferitelor zvonuri; de multe ori a fugit valută de pe piața națională pentru că a existat teama că Guvernul va confisca valuta sau o parte din ea. De aceea, această prevedere, care creează obligații pentru Guvern și obligații pentru Banca Națională. pentru că Banca Națională putea și până acum să relicențieze anumite bănci să fie dealeri și n-a vrut s-o facă. Acum o oblig s-o facă, despre aceasta este vorba, și Banca Națională este obligată în fața Parlamentului. Se creează niște condiții foarte clare a se menține valuta pe piața românescă, pentru a se menține stabilitatea cursului de schimb. Este adevărat, la ora actuală este o declarație a Guvernului. Peste un minut, când veți vota în favoarea acestui art. 63, ea devine voința dumneavoastră, a Parlamentului, prin care ne obligați pe noi, Guvernul, să fim corecți, să menținem economia de piață.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Nefiind nici o modificare, supunem la vot.

Din sală:

Întâi eliminarea!

Domnul Ion Diaconescu:

Supun la vot solicitarea de eliminare a acestui articol.

Pentru? Vă rog, numărați. 84 de voturi pentru, insuficiente pentru aprobarea eliminării.

În aceste condiții, supun la vot articolul în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? 55 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 63 a fost adoptat.

Art. 64. Observații? Nu sunt.

Vă rog să votați art. 64, așa cum e redactat în proiect.

Pentru?! Împotrivă?! Nu sunt.

Abțineri?! 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 64 a fost adoptat.

Art. 65.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Fac o propunere de redactare, în sensul eliminării din cuprinsul textului a sintagmei "cel mai târziu". Textul ar urma să sune așa: "Guvernul poate prezenta Parlamentului până la data de 30 noiembrie 1997." Nu se utilizează în textele de lege formulări de genul "cel mai târziu până la data."

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Alte propuneri?

Inițiatorul? S-a propus. S-a propus eliminarea sintagmei "cel mai târziu", să rămână "până la data de". Comisia acceptă. Inițiatorul?

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Este vorba de un text din Legea finanțelor, care este preluat aici. Nu văd cu ce deranjează existența lui!

Domnul Ion Diaconescu:

Economie de text, așa!

Din sală (din băncile opoziției):

Dați-ne și nouă, opoziției, posibilitatea de a face un amendament! Dați-ne această satisfacție de a avea un amendament!

Domnul Ion Diaconescu:

Supun votului propunerea de eliminare a cuvintelor "cel mai târziu".

Pentru?

O abținere.

S-a aprobat eliminarea sintagmei "cel mai târziu".

Supun votului articolul în redactarea aceasta.

Pentru? Vă mulțumim. Împotrivă? Nici o împotrivire. Abțineri? 3 abțineri.

Art. 66.

Observații? Nu sunt. Vă rog să votați!

Pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Vă propun să luăm o pauză de 10 minute, pentru a putea trece la anexe.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Ion Diaconescu:

Reluăm lucrările ședinței cu Anexa nr. 1. Cred că și dumneavoastră aveți, așa cum am și eu, Anexa nr. 1 revizuită de comisie.

Observații? Vă rog!

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Dat fiind faptul că urmează să votăm anexe importante, în numele grupului parlamentar, cer verificarea cvorumului.

Domnul Ion Diaconescu:

S-a numărat la începutul ședinței și suntem 230 și ceva.

Din sală:

Apel!

Domnul Ion Diaconescu:

Dacă fac apelul înseamnă că am terminat și ședința!

Domnul Iuliu Ioan Furo:

La primul vot, vă rugăm să numărați voturile pentru, contra și abținerile.

Domnul Ion Diaconescu:

Așa vom face!

Observații la Anexa 1? Domnul Cristea.

Mă scuzați, mai întâi comisia!

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa 1 și 2, ca să nu mă mai repet, aș propune ca cifrele să fie corelate cu amendamentul propus de Comisia pentru agricultură la art. 24, amendament acceptat de noi și votat înainte de pauză.

Domnul Ion Diaconescu:

La ce poziție se găsește în anexă? Bine!

Domnul Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Este vorba de o corelare în toată structura pe care o are anexa pe capitolele respective, cu cifrele care au fost votate în amendament de către plen și cei care se ocupă de asta știu să facă acest lucru, ca să nu mai reluăm.

Domnul Ion Diaconescu:

S-au făcut mai multe modificări, nu doar cele de la agricultură, care își vor găsi locul în anexă.

Domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Dacă apar modificări, chiar și la anexele următoare, vor fi făcute corecturi la Anexa 1 și 2, asta se înțelege! Sunt operațiuni tehnice!

Domnul Ion Diaconescu:

Alte observații? Nu sunt.

În aceste condiții, ținând seama că se vor face, așa cum s-a cerut, niște completări și corelări ale anexelor în funcție de modul în care am votat pe articole, supun votului Anexa 1, așa cum se va corecta.

Cine este pentru?

Numărați, vă rog! 274 voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri? 6 abțineri.

Suntem 280 de parlamentari prezenți.

Anexa nr. 1 a fost votată cu majoritatea voturilor.

Anexa nr. 2.

Și aici se vor face corecturile necesare. Observații? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați votul asupra Anexei 2.

Pentru? Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

A fost adoptată Anexa 2 cu majoritatea voturilor.

Anexa nr. 3 care are 60 de subanexe. Anexa 3.01. obsevații? Nu sunt. Vă rog să votați!

Pentru?

Împotrivă? Abțineri? 5 abțineri.

A fost adoptată Anexa 3.01.

Anexa 3.02. Observații?

Domnul senator Fuior Victor.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La Anexa 3.02 am avut următoarea propunere-introducerea în art. 70: "Cheltuieli de capital în valoare de 10 miliarde. Motivația: construirea hotelului Senatului, care se impune, cu începerea lucrărilor în anul 1997 și finalizarea în anul 1998".

Având în vedere jignirile proferate în presă până în prezent, pe tema cazării senatorilor și deputaților, v-aș ruga să aprobați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Comisia?

Inițiatorul!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Noi am prins aici ceea ce ne-a comunicat Senatul că dorește. Dacă cumva are alte dorințe, trebuia să ne comunice conducerea Senatului, nu un senator oarecare. (Discuții.) De aceea, menținem ceea ce s-a spus aici, voința Biroului permanent al Senatului și a Senatului în ansamblul său. (Discuții.)

Domnul Ion Diaconescu:

Alte observații? (Discuții.)

Amendamentul dumneavoastră a fost supus comisiei?

Domnul Victor Fuior:

Domnilor deputați,

Domnilor senatori,

Nu vreau să am nici un drept la replică pentru domnul ministru, vă rog să aprobăm, pentru că altfel vom fi în continuare jigniți și va fi un moment deosebit pentru Senatul actual dacă aprobăm această investiție! (Discuții.)

Domnul Ion Diaconescu:

Alte observații?

Supunem la vot propunerea domnului senator, deși eu consider că deoarece amendamentul nu a trecut prin comisie., dar, în sfârșit. (Discuții.)

Supunem la vot propunerea domnului senator.

Pentru? Vă rog să numărați!

90 de voturi pentru, insuficiente! (Comentarii.)

Avem 300 de prezenți! În aceste condiții, supun votului Anexa nr. 3.02.

Pentru?

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? 34 de abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, Anexa nr. 3.02 a fost votată.

Anexa 3.03.

Domnul Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Domnule ministru,

Am venit pentru o întrebare, de fapt. Ieri, dacă știți,

s-a votat o hotărâre a Camerei Deputaților, prin care suma forfetară a fost dublată față de cea prezentă. Respectiv, dați-mi voie îmi pare rău, dublul indemnizației deputaților., (Se bate în pupitre.)

Eu vreau să știu dacă în această anexă este cuprinsă această hotărâre sau cum veți prelua această decizie? Cum va fi reflectată în această anexă?

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule ministru, vreți să răspundeți acum? Nu.

Atunci, domnul Axinte Gaspar, poftiți!

Domnul Ioan Gavra:

Dați-mi voie să răspund eu.

Domnul Ion Diaconescu:

Îți dau pe urmă, după Gaspar.

Domnul Ioan Gavra:

Auziți? Lăsați-mă pe mine! Lăsați-mă pe mine!

Răspund eu la chestia asta.

Deci, domnule președinte, domnule deputat Zoner, întrucât nu este legea aprobată, nu se pune în discuție la buget.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Axinte Gaspar:

Urmează ca și Senatul să se pronunțe în legătură cu această lege.

Domnule președinte, intervenția mea este la Anexa

nr. 3.02 referitoare la Camera Deputaților -detalierea pe articole de cheltuieli. Pun în discuție ultimul paragraf al acestei anexe, la numărul maxim de personal ce se finanțează în anul 1997.

Total 1.729, din care: autorități publice, 1.729.

Vreau să vă spun că Ministerul Finanțelor folosește acest cod și denumirea acestui capitol pentru ministere și alte instituții publice. Dar vă rog să aveți în vedere că, în cei 1.729,343 sunt deputați, pentru că numai așa se justifică volumul de cheltuieli de personal care este cuprins în această anexă.

Dacă cineva va citi această anexă va crede că într-adevăr în serviciile Camerelor Deputaților sunt angajate 1.729 de persoane, ceea ce este inexact.

De altfel, vreau să vă spun că intervenția mea este susținută și de hotărârea Camerei Deputaților care a fost adoptată pe data de 2 aprilie și care este publicată în Monitorul Oficial nr. 55.

Ca atare, propun să se facă această rectificare: autorități publice -1.729, din care 343 deputați.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Alte obsevațiuni?

Domnule ministru, de acord cu corectarea pe care a făcut-o domnul Gaspar?

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, aici, față de dumneavoastră, foarte supus și umil față de Parlament, un senator a apreciat că ironizez. Nu este acesta adevărul! Eu am în față hotărârea dumneavoastră, a Biroului Camerei Deputaților, din 1 aprilie, nu din 2 aprilie, domnule deputat, și, conform ei, foarte docil, noi am introdus în buget exact ce ați cerut dumneavoastră.

Domnul Axinte Gaspar:

Apărută în 2 aprilie!

Domnul Mircea Ciumara:

Și această mențiune cu cifra de salariați este făcută de comisia noastră de specialitate și noi am preluat-o în mod disciplinat și am pus-o în buget. Deci nu este creația noastră. Da?

Deci acel număr, acea cifră este comunicată de comisia dumneavoastră. Iertați-mă!

Domnul Axinte Gaspar:

Uitați și aici! Scrie în Monitorul Oficial: ".... autorități publice, din care 343 deputați".

Domnul Mircea Ciumara:

Suntem de acord, atunci! Da. Are dreptate!

Domnul Ion Diaconescu:

Indiferent cum a fost anunțat, este corect să apară așa!

Deci, supunem la vot propunerea domnului deputat Gaspar.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Din sală:

Și la Senat!

Domnul Ion Diaconescu:

Și la Senat, sigur că da! Este un detaliu. Și la Senat se poate pune, sigur!

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

În legătură cu propunerea domnului deputat Rădulescu-Zoner precizez că nivelul acelei sume forfetare este hotărât pe baza unui proiect de lege.

Deci, nu putem, printr-o hotărâre oarecare, să anulăm o lege și, în consecință, nici n-o mai pun la vot.

Pun la vot Anexa 3.03, cu corectura anunțată!

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa 3.04.

Cine are obiecțiuni de făcut?

Poftiți!

Domnul Victor Fuior:

Domnilor parlamentari, la Senat am solicitat 10 miliarde și s-au aprobat, dar pentru deplasări, nu pentru hotel, deplasări în străinătate. La Camera Deăutaților avem aici în buget următorul grafic: Casa Republicii, respectiv clădirea în care stăm noi.

Domnul Ion Diaconescu:

Aceea a fost, domnule! S-a votat! La Anexa 3.04 este Curtea Supremă de Justiție.

Domnul Victor Fuior:

La Anexa 3.04, nu?

Domnul Ion Diaconescu:

La Anexa 3.04 este vorba de Curtea Supremă de Justiție.

Din sală:

Este bugetul pe 1996!

Domnul Ion Diaconescu:

Aia a trecut.

Cine are de făcut o observație mai temeinică? (Ilaritate.)

Nu există.

În condițiile acestea, supun la vot Anexa 3.04.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Domnul Mitrea, sunteți împotrivă? Nu. V-am văzut cu mâna sus.

Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Mulțumim.

Cu 5 abțineri, a fost votată Anexa 3.04.

Anexa 3.05 -Curtea Constituțională.

Poftiți!

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte, stimați colegi, este o propunere pe care am mai dezbătut-o: având în vedere că în structura Curții Constituționale trebuie să funcționeze și 9 posturi de judecători, prevăzute în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, vă propunem ca numărul mediu scriptic din anexa la care ne referim să devină 78 în loc de 69, astfel ca în număr să fie cuprinse și cele 9 posturi la care m-am referit.

Nu se face solicitare pentru majorarea cheltuielilor de personal, ci numai modificarea acestui număr.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Mulțumim.

Altă observație?

Domnul ministru!

Domnul Mircea Ciumara:

Ideea de a umfla acuma numărul de posturi, fără a cere bani înapoi, o să se ridice și la alte instituții.

Deci, dacă noi creăm precedentul acuma, ținem seama că și la alte instituții o să mai creați posturi, că nu cer bani.

Din sală:

Să reducem șomajul!

Domnul Mircea Ciumara:

Noi, ca Minister de Finanțe, n-avem nimic împotrivă, pentru că pe noi ne privește numai suma de bani. Nu ne împotrivim! Dar dumneavoastră, de acum încolo, deja creați vreo 2.000 de posturi, creînd un precedent.

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, inițiatorul și comisia au fost de acord.

Supun la vot acest amendament.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Amendamentul a fost aprobat.

Supun la vot Anexa nr. 3/05, cu amendamentul care s-a votat anterior.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr. 3/05 a fost aprobată.

Anexa nr. 3/06 -Consiliul Legislativ.

Cine are observații?

Domnul Gaspar!

Domnul Axinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Articolul 79 din Constituție prevede că -citez -"Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României".

Iar în articolul 150 se stabilește pentru acest organ sarcina de a examina conformitatea legislației -deci luând legislația de la 1864, cu prezenta Constituție -și să facă Parlamentului, sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

Având în vedere volumul mare de activitate care urmează să fie desfășurat la această instituție nou creată, având în vedere urgența pe care Guvernul o reclamă în avizarea celor 99 proiecte de legi, vă propun, fără a cere o suplimentare a cheltuielilor de personal, deci în cadrul cheltuielilor de personal prevăzute în anexe, să se majoreze numărul de posturi pentru Consiliul Legislativ cu 15 posturi.

Domnul Ion Diaconescu:

Să se majoreze numărul posturilor?

Cine mai are observații de făcut? Comisia?

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mai vorbesc de faptul că acest amendament nu a fost depus în termen, și acesta este punctul de vedere posibil al comisiei, deci el nu poate fi susținut, permiteți-mi și un punct de vedere personal. Așa cum spunea domnul ministru, deschidem "Cutia Pandorei", aprobând posturi după posturi, aparent fără aprobarea unor majorări de cheltuieli de personal. Să nu uităm însă că acele cheltuieli de personal prevăzute în buget au fost determinate, au fost previzionate pe baza unui număr de personal, a unor salarii medii și a evoluției acestora.

Deci ceea ce facem acuma, prin modificarea numărului de personal de la o instituție la alta, este să creăm o premisă pentru ca la rectificarea de buget să se spună: "Domnule, noi avem un număr de personal aprobat. Vă rugăm să aprobați și salariile". Este un fel de a ne fura căciula!

Deci nu susțin acest amendament.

Domnul Ion Diaconescu:

Cine mai are ceva de spus?

Domnul ministru!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, ar fi bine să ne oprim, după această anexă, de a mai înființa posturi. Însă -ținând seama că Guvernul este pus la niște eforturi supranaturale, cu ordonanțe, hotărâri de guvern și proiecte de legi -cred că în cazul acesta se justifică cele 15 posturi solicitate.

Suntem de acord. (Aplauze.)

Din sală:

Bravo!

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Gaspar, solicitați cuvântul?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu.

Domnul Ion Diaconescu:

Eu personal socot că majorările acestea, chiar fără a cere bani în plus, totuși nu sunt în regulă. Că omul acela numit pe un post nou va avea dreptul la un salariu. E ceva în neregulă cu aceste posturi în plus fără salariu!

Dar, în sfârșit, dacă inițiatorul a fost de acord, nu mă opun eu.

Aveți ceva de spus, domnul Florin Georgescu?

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, ca să-l liniștim pe domnul președinte al comisiei, Constantinescu. Se face într-adevăr o proiecție pornind de la niște salarii medii, de la o anumită perioadă în care se încadrează, dar probabil că și în acest caz al Consiliului Legislativ, ca și în cazul Curții Supreme de Justiție, integrând în aceste instituții oameni mai tineri, cu salarii sub medie, care au niveluri de salarizare mai reduse, mai mici și probabil în partea a doua a anului, per total, deși este un număr mai mare, aceste instituții vor putea să se încadreze în prevederile bugetare înscrise în proiectul de buget.

Deci nu este nici un fel de contradicție, de inadvertență, ci numai că structura în timp și pe personal, pe categorii ale acesteia, va conduce la această posibilitate de majorare, fără afectarea volumului total de cheltuieli alocate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Deci supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Gaspar: majorarea numărului salariaților din schema Consiliului Legislativ, fără să se schimbe nimic din suma afectată pentru salarizare.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Cu 28 de voturi împotrivă...și abțineri?...și 7 abțineri, amendamentul a fost aprobat.

Supun la vot Anexa nr. 3/06, sub forma aceasta amendată.

Cine este pentru? Mulțumim.

Cine-i împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa nr. 3/06 a fost aprobată.

Anexa nr. 3/07 -Curtea de Conturi.

Nici o observație?

În condițiile acestea, supun la vot Anexa nr. 3/07, în redactarea din proiect și de la comisie.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, Anexa nr. 3/07 a fost votată.

Secretariatul General al Guvernului, Anexa nr. 3/08.

Observații?

Nimic?

Din sală:

Reducem de la Guvern!

Domnul Ion Diaconescu:

Nefiind nici o observație, supun la vot.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Cine-i împotrivă? Un vot.

Abțineri? Două abțineri.

Cu un vot împotrivă și două abțineri, Anexa nr. 3/08 a fost votată.

Anexa nr. 3/09 -Consiliul Concurenței.

Așteptăm observațiuni. Nu sunt.

Cine-i pentru?

Supun la vot. Mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, Anexa nr. 3/09 a fost votată.

Anexa nr. 3/10, Ministrul de Finanțe.

Așteptăm provincia!

Din sală:

Probleme! Acum e acum! Ei!

Domnul Ion Diaconescu:

Nica, vrei să vorbești?

Doamnă, poftiți!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vreau să fac o întrebare domnului ministru secretar de stat, pentru că ulterior aveam intenția să intervin la alte anexe pentru a solicita bani de la Anexa Ministerului de Finanțe.

Deci, ca să mă lămuresc, vreau să vă rog să-mi spuneți despre ce fel de investiții noi este vorba -mă refer la cele 43 de miliarde pentru investiții noi, nominalizate la Ministerul de Finanțe pentru sedii și modernizări la vamă; vreau să observați că la ultima anexă există deja alocate din sursele acestora 175 de miliarde, de asemenea, pentru modernizări la vamă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Da, mulțumim.

Domnul ministru!

Domnul Mircea Ciumara:

Doamna Afrăsinei, casă pot să vă răspund, ascultați-mă: e vorba de fondul special pentru vămi, da? Deci nu este vorba de bani din bugetul de stat, este fond special pentru treaba asta! De acolo sunt banii!

Domnul Ion Diaconescu:

Poftiți, doamnă! Aveți cuvântul la replică!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Eu am înțeles. Știu foarte bine că este vorba de un fond special, dar am vrut numai să precizez că nu înțeleg de ce trebuie alocate fonduri de la Ministerul de Finanțe pentru lucrări noi, când pentru alte lucrări, foarte importante, fondurile au fost refuzate tocmai pentru că sunt lucrări noi.

Domnul Mircea Ciumara:

Doamna Afrăsinei, este o lege specială care prevede aceste construcții și noi ne conformăm legii.

Deci propuneți să încălcăm legea? Nu înțeleg ce doriți.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Cum "lege specială"?

Domnul Ion Diaconescu:

Alte observațiuni?

Cine mai are de făcut observațiuni?

Din sală:

La vot!

Domnul Ion Diaconescu:

Nemaifiind observații, punem la vot Anexa nr. 3/10, în redactarea din proiect.

Cine-i pentru? De la comisie. Mulțumim.

Cine e împotrivă? Numărați! 14 voturi împotrivă.

Cine se abține? 7 abțineri.

Cu 14 voturi împotrivă și 7 abțineri, Anexa nr. 3/10 a fost aprobată.

Anexa nr. 3/11 -Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Observații?

Nu sunt observații, punem la vot Anexa nr. 3/11!

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 6 abțineri, Anexa nr. 3/11 a fost votată.

Au rămas reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, așa că nu vă bucurați! Nu vă bucurați degeaba!

Anexa nr. 3/12, Ministerul Afacerilor Externe.

Poftiți!

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

La Ministerul Afacerilor Externe la Capitolul XX -cheltuieli materiale și servicii -avem 104 miliarde, iar la cheltuieli de capital, 7 miliarde.

Amendamentul meu este următorul: propun trecerea a 50 de miliarde lei de la articolul 20 -cheltuieli materiale și servicii -la articolul 70, cheltuieli de capital.

Motivația: este mai avantajos să cumpărăm sau să construim sedii pentru ambasadele române decât să închiriem spații.

Azi este creat prin lege și cadrul pentru concesionarea terenurilor, prin reciprocitate, între România și țările cu care are relații diplomatice. (Discuții în sală.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul deputat Marton!

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Amendamentul pe care-l susțin este amendamentul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Este un amendament respins, poziția 84 din raportul care cuprinde amendamentele neacceptate de Comisia pentru buget, finanțe, bănci. Am avut un set de amendamente referitoare la Fundația Culturală Română, n-au fost admise multe dintre ele; unul fiind aprobat, rezolvă problema mai multor amendamente propuse. Deci acceptăm motivarea, cu excepția poziției 84, unde solicităm doar apariția unei steluțe. În dreptul poziției e Anexa nr. 3/12, mai detaliată, 5.701, poziția 40, unde este vorba de 742,05 milioane lei, deci aici să apară transferuri neconsolidabile, o steluță și, evident, dedesubtul acestei anexe, textul următor: "Pentru Fundația Culturală Română, suma de 150.000.000 lei", pentru a se asigura continuarea programului inițiat -aceasta este motivarea -de Fundația Culturală Română, de acordare a unui număr de 50 de burse de doctorat și specializare, în fiecare an, pentru specialiștii străini care doresc să studieze cultura și istoria României. Considerăm necesară introducerea acestei steluțe, tocmai pentru a garanta ca această sumă de bani să fie folosită în acest scop.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Alte observații? Comisia are de făcut vreo observație? Nu.

Inițiatorul!

Domnul Corneliu Gorcea:

Referitor la primul amendament de diminuare a cheltuielilor materiale și majorarea, cu aceeași sumă, a cheltuielilor de capital, amendamentul nu poate fi reținut, întrucât cheltuielile de capital, toate care s-au introdus în acest buget și la toate anexele legate de investiție, au la bază studii de fezabilitate aprobate prin hotărâre de guvern.

Deocamdată, Ministerul de Externe nu are decât un singur studiu de fezabilitate, referitor la Ambasada de la Cairo.

La cel de-al doilea amendament, considerăm că nu este necesar acest asterisc, întrucât -așa cum am modificat art. 18, unde am introdus expres Fundația Culturală Română -, potrivit Ordonanței nr. 9/1996, bugetul acestei fundații, de fapt, se aprobă de către Ministerul Afacerilor Externe și atunci, în acel buget, se poate prevedea această sumă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Comisia, poftiți!

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor la al doilea amendament -cred că primul este suficient de explicit -trebuie să avem în vedere faptul că Fundația Culturală Română este finanțată din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, dar nu este instituție subordonată acestuia, motiv pentru care nu putem accepta o defalcare pe instituții subordonate.

Domnul Ion Diaconescu:

Nu mai sunt alte observații. Supunem la vot, totuși, amendamentele care s-au propus.

La primul amendament, propus de domnul senator, cine este pentru? Mulțumim. 20 și ceva de voturi, prea puține ca să fie reținut.

Amendamentul al doilea, propus de domnul deputat Marton.

Cine este pentru? 57 de voturi sunt insuficiente pentru a fi reținut.

Supun votului anexa, sub forma în care a fost redactată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/13 -Ministerul Justiției.

Observații?

Domnul vicepreședinte Quintus, vă rog!

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mai întâi, îmi exprim regretul că nu este nici un reprezentant al Ministerului Justiției la această dezbatere importantă, ținând seama că pe umerii justiției vor sta, și de aici înainte, foarte importante îndatoriri și oamenii care lucrează în justiție sunt -și am această cunoștință -nemulțumiți de modul în care sunt salarizați, dar mai ales trebuie să fie feriți de ispite. Este adevărat, nu pot propune majorarea sumelor alocate Ministerului Justiției, dar văzând cheltuielile cu salariile, care înseamnă 135.000.000.000 lei, și cheltuielile, de pildă, pentru reparații capitale, 45.000.000.000 lei, alte multe cheltuieli în acest capitol pentru deplasări, prestări de servicii etc., etc., eu mi-aș îngădui să propun să majorăm cifra aceasta de 173.000.000.000 cu cel puțin 25.000.000.000, care să fie luate din capitolul următor. Este adevărat, îmi îngădui să mă amestec într-o problemă unde nu am informații suficiente, s-ar putea chiar să deranjez contabilitatea Ministerului de Justiție, dar mi se pare că, în momentul acesta și în tot timpul anului, este de datoria noastră să asigurăm magistraților o salarizare corespunzătoare.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul senator Furo!

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La Ministerul Justiției, la art. 35, alocații în valoare de 300.000.000.000 de lei. Noi n-am dat alocații de la buget pentru fermele zootehnice, astfel încât porcii au murit.

Amendament. Propun, la Anexa nr. 3/13, anularea art. 35, alocații de la buget pentru instituții publice în valoare de 270.000.000.000 lei. Motivație: din valoarea cheltuielilor totale prevăzute în anul 1997 pentru penitenciare, de 295.000.000.000 lei, numai 25.000.000.000 lei sunt din venituri proprii, iar 270.000.000.000 lei sunt de la contribuabili.

Consider că nu trebuie finanțate penitenciarele de la bugetul de stat, deoarece, prin tradiție, pentru cei condamnați, există activități în cariere de piatră, mine, exploatări saline și industria neferoasă, care aduc venituri pentru acoperirea cheltuielilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Comisia?

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu e vorba numai de o chestiune de procedură, pentru că aceste amendamente nu au fost aduse în dezbaterea nici a comisiilor de specialitate, nici a Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, ci este, pur și simplu, o imposibilitate de a analiza acum și -cu tot respectul pe care-l port președintelui meu, cred că nu voi fi sancționat pentru lipsă de disciplină de partid, ca și de colegul respectiv -nu putem discuta asemenea lucruri, pentru că nu putem cunoaște dimensiunea și implicațiile unor modificări. Sumele propuse au fost fundamentate, de multe ori la nivel minim, pe cheltuieli materiale, iar la nivelul cheltuielilor salariale sunt cele despre care am făcut vorbire mai înainte.

Deci, propun respingerea acestor amendamente.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul senator Furo, vă rugăm!

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Amendamentele au fost depuse în 27 martie 1997, iar dacă comisiile nu le-au analizat înseamnă că bugetul nu este fundamentat.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul senator Dumitrașcu! (Rumoare.)

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

O sală specială pentru onomatopee. Onomatopeele nu sunt specific umane. Onomatopeele sunt specifice altui regn.

Eu voiam, de fapt, să spun următorul lucru.

Domnule președinte, pentru ca să fim credibili cât de cât, nu doar în fața poporului român, ci și în fața străinătății, ar trebui să nu grăbim excesiv votarea bugetului. Dați-mi voie să vă spun: anul trecut, discuțiile bugetului au durat între 18 martie și 3 mai. Acum, au început joi, 10 aprilie, și se termină, aproape gata, pe marți, 15 aprilie. Este o observație, pur și simplu. Puteți să o primiți sau nu. Pur și simplu am făcut o observație. Atât și nimic mai mult.

Vă mulțumesc pentru modul în care m-ați întâmpinat, caracteristic unei anume părți a acestei săli.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul senator Bădiceanu, poftiți!

Domnul Nistor Bădiceanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu vreau să intru în dialog cu domnul senator Dumitrașcu, nu am nici un interes. Ceea ce m-a surprins a fost poziția domnului deputat Fuior în legătură cu subvenționarea penitenciarelor. În tot cazul, eu zic că opoziția are tot interesul să subvenționeze penitenciarele.

Mulțumesc. (Rumoare.)

Domnul Ion Diaconescu:

Inițiatorul, vă rugăm!

Domnul Corneliu Gorcea:

Așa cum a spus și domnul Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților, amendamentul referitor la penitenciare, și anume ca să nu se finanțeze de la bugetul de stat, nu poate fi reținut, pentru simplul motiv că legea, în prezent, prevede că acestea sunt finanțate de la bugetul de stat. Dacă se vrea ca aceste penitenciare să fie finanțate din munca deținuților, sponsorizări, donații, trebuie modificată legea.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Asupra amendamentului domnului vicepreședinte Quintus-Ionescu nu v-ați pronunțat, domnule secretar de stat!

Domnul Corneliu Gorcea:

În prezent, cheltuielile de personal de la Ministerul Justiției sunt mai mult decât suficiente.

Nenorocirea este că, din cauza salariilor mici, personalul de specialitate nu se angajează la Ministerul Justiției, cum nu se angajează nici la Ministerul Finanțelor, pentru că există deja această fundamentare a cheltuielilor de personal făcută pe numărul existent la 1 ianuarie 1997, la care avem o marjă de circa 500 de posturi. Principalul este ca aceste posturi să fie ocupate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim! Am înțeles că aceste amendamente nu au fost supuse analizei comisiei de specialitate, iar sub raportul procedurii nu le-am putea accepta. În consecință, nu le mai supun la vot.

Supunem la vot anexa, așa cum este redactată de către comisie.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr. 3/13 a fost votată.

Anexa nr. 3/14 -Ministerul Public.

Observații.

Nu sunt.

Supunem votului.

Cine este pentru? Mulțumim.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/14 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr. 3/15 -Ministerul Învățământului.

Observații.

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea la Anexa nr. 3/15 se referă la numărul maxim de personal acordat prin Legea bugetului. Cu tot respectul, vă atenționez asupra faptului că Legea învățământului și Statutul Personalului Didactic precizează atât formațiile de studiu cât și normele aferente fiecărui post didactic, în conformitate cu care se constituie statele de funcții pentru fiecare unitate de învățământ. Ca urmare, precizarea unui număr de posturi didactice prin Legea bugetului ne va pune în situația să nu putem respecta două legi organice, respectiv Legea învățământului și Statutul Personalului Didactic.

De aceea, vă adresez rugămintea de a elimina acest punct, care prevede numărul de posturi didactice -vedeți?, nu solicit să dați nimic în plus, dar vă solicit să nu luați de la școală -, iar dacă acest amendament nu va fi acceptat de dumneavoastră, vă supun atenției amendamentul aprobat de comisie, și anume a doua parte a frazei, aceea care urmează după virgulă, la steluța de sub Anexa nr. 3/15, să fie eliminată.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Observații din partea comisiei.

Domnul Dan Constantinescu:

Punctul de vedere al comisiei, având în vedere informarea ce ne-a fost făcută în timpul lucrărilor, a fost acela că reducerile despre care este vorba în Legea bugetului se referă la posturile ocupate prin cumul de funcții, plata cu ora, precum și posturi nedidactice.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamna deputat Andronescu!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă rog să-mi permiteți să menționez faptul că nu se poate pune problema reducerii posturilor didactice care sunt vacante, pentru că la formațiile de studiu, fie că este vorba de clase, grupe sau serii, trebuie să intre personalul didactic. Ca urmare, aceste posturi nu pot să nu existe. Este o realitate pe care eu o cunosc foarte bine și acesta este motivul insistenței mele. Vă rog să mă credeți că este o problemă extrem de serioasă.

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul secretar de stat Gorcea, vă rog!

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La această discuție, care a început din prima zi la dezbateri generale, continuând, apoi, la art. 12 care s-a aprobat, problema se prezintă în felul următor: la Ministerul Învățământului, posturi finanțate, în anul 1996, 433.838. Prin bugetul pe 1997 se prevăd 401.000. Din cele 433.838 sunt: 27.238, plata cu ora și 14.119, cumul de funcții. Deci, în total, 41.000, care s-ar adăuga la cele 401.000, număr superior anului 1996. Problema e că noi am respectat Legea învățământului, deci nu ne-am atins de cadrele didactice, acestea fiind finanțate în continuare.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă rog să mă iertați pentru intervențiile mele repetate, dar și posturile acestea care sunt vacante sau în cumul ele trebuie să existe și pentru ele trebuie să avem finanțare, altfel vom fi în situația să nu intre nimeni la clasă sau la grupă, sau la seria de studenți. Încă o dată, subliniez că este o problemă extrem de serioasă, numărul de posturi rezultă din cele două legi și vă rog să nu fie afectate posturile didactice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul senator Tocaci, vă rog!

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici este o chestiune delicată, realmente. Iată de ce: într-adevăr, personalul didactic existent nu va fi afectat de ceea ce prevede Legera bugetului, dar numărul de posturi trebuie să fie în concordanță cu Statutul Corpului Didactic, care nu e aprobat. Deci, nu ne putem referi la o lege care încă nu există. Este în dezbaterea Senatului.

Camera Deputaților a încheiat această dezbatere. E de datoria mea, ca vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ a Senatului, să spun că noi nu vom modifica Statutul și am motive să cred că plenul Senatului nu ne va obliga, prin vot, s-o facem. Statutul trebuie făcut în interesul școlii și al viitorului învățământului românesc. Prin urmare, va apărea o incompatibilitate -ceea ce colega noastră încearcă să demonstreze este, în mare măsură, adevărat -între Legea bugetului, la care lucrăm acum, și Legea Statutului Corpului Didactic, care, în aproximativ o lună, va fi, sper, promulgată. Cred, însă, că există o soluție și anume, la rectificarea bugetului, care va avea loc în viitorul relativ apropiat, să se elimine această incompatibilitate.

Îmi manifest regretul că Ministerul Învățământului nu a ținut seama de ceea ce urmează să prevadă Statutul Corpului Didactic, dar ca acum să nu ne blocăm aici, pentru că ar fi un blocaj absurd, să ne propunem cu toții să remediem această situație la rectificarea bugetului.

Domnul Ion Diaconescu:

Alte observații. Domnul deputat Corâci, poftiți!

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Cred că este totuși o neînțelegere, pentru că această problemă a fost îndelung dezbătută în comisie și, după aceea, răspunsul Ministerului de Finanțe a apărut destul de logic. Deci, dacă vă uitați în anexă, este un asterisc în care scrie clar:"la care se adaugă posturile ocupate". Așadar se adaugă, oricât vor fi ele, nu este precizată nici o limitare, prin cumul de funcții și plata cu ora, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate.

Deci noul Statut al Cadrelor Didactice, într-adevăr, conține o reducere a numărului de ore și va duce la creșterea numărului de posturi, nu va duce la creșterea numărului de personal implicit, sau nu imediat. Pentru aceasta trebuie organizate concursuri. Domnul profesor Tocaci, cunoașteți și dumneavoastră acest lucru. Numărul de posturi în cumul va crește, dar aceasta este permis.

Părerea mea este că, cel puțin pentru mementul existent, situația este corect reflectată în anexă.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm, comisia, amendamentul respectiv a fost supus analizei înainte, da?

Domnul Dan Constantinescu:

Da, domnule președinte, și amendamentul a fost respins.

Domnul Ion Diaconescu:

Dacă mai sunt alte observații. Domnul deputat Petru Bejinariu, poftiți!

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Încadrarea unei școli este un proces foarte complex, adică numărul de posturi este rezultatul activității de încadrare a personalului didactic pe formații de studiu. La întrebarea aceasta -pe care am adresat-o și în comisii, pentru că s-a discutat foarte mult această chestiune în comisii -dacă avem un recensământ foarte clar de la grădinițe până la universitate și doctorat, nu mi s-a răspuns că este și deci acest număr s-a stabilit prin preluarea unor date din anul trecut. Cred că numărul acesta în scădere nu este o realitate și va fi foarte greu de acoperit în anul următor asemenea încadrare, pentru că, la 15 septembrie, la fiecare gupă de copii, la fiecare clasă întâi, la fiecare clasă de liceu, trebuie să intre un cadru didactic, calificat sau nu, nu interesează, persoana fizică intră, ceea ce înseamnă normă. Și mai este ceva: la clasele a 9-a, printr-un ordin al ministrului învățământului, clasa va fi de 25 de elevi. Aceasta înseamnă că numărul de elevi va crește, având în vedere că preluăm planul de școlarizare din anul trecut.

Deci eu susțin foarte insistent propunerea doamnei profesoare Ecaterina Andronescu.

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Domnul deputat Baciu, poftiți!

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin din interiorul învățământului -de mulți ani lucrez în învățământul superior și situația din acest învățământ o cunosc. Așa că n-o să mă refer la învățământul preuniversitar, nici n-am să intru în amănuntele legii, ci dau un singur exemplu. Într-o catedră există 25 de posturi. N-au cum să fie mai puține, pentru că așa rezultă din alcătuirea statului de funcții. Astea sunt obiectele, așa se face norma -atâtea norme rezultă: 25! Sunt numai 15 cadre didactice. Ăsta este personalul catedrei. Zece norme sunt în plus! Pot fi luate prin cumul sau la plata cu ora. Până acuma așa s-a făcut.

Am avut dificultăți să găsim oameni pentru cumul și plata cu ora. Dacă adoptăm acuma prevederea, așa cum este ea în buget, n-o să mai găsim pe nimeni care să facă plata cu ora sau cumul, pentru că nu vor fi bani de plătit aceste norme vacante. Asta este esența!

Doamna Andronescu la asta s-a referit. Și eu cred că am fost înțeles foarte bine. Așa încât, dacă noi limităm atât de drastic numărul personalului didactic -"personal de învățământ", cum scrie acolo -, foarte multe ore din învățământul preuniversitar, bănuiesc, dar eu știu din învățământul superior, nu va avea cine să le facă!

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Da, poftiți!

Domnul Gheorghe Ana:

Domnilor,

Facem o mare greșeală dacă punem acest număr de posturi acolo și o să avem mari probleme în învățământ! Vreau să vă spun că, acuma, ca să ajungem la 401.000 posturi, trebuie să tăiem 16.000 de posturi ocupate! Deci, gândiți-vă bine! S-a spus, în comisie, că o să tăiem TESA. Păi TESA asta tot o tăiem de pe vremea lui Ceaușescu! Tot timpul tăiem TESA, TESA, TESA...astfel încât nu mai avem nici oameni, nici secretari, nici juriști, nici economiști, nici nimic în învățământul acesta! Nici femei de serviciu! Spune un coleg că o să reintroducem "autoservirea"...Păi, cred că e de râsul lumii...ne întoarcem iarăși înapoi, la o experiență care a dat faliment total pe vremea cealaltă?

Deci eu vă rog să vă gândiți bine. Posturile acelea care sunt vacante, cum se spune acolo, cu steluță, că sunt "peste" ele trebuie finanțate!

A explicat foarte bine și colegul de la Iași -pentru că el este temporar vacant! Dar, hai să spunem, prin absurd, că găsim oameni, convingem oameni și vin să ocupe posturile -că ăsta e interesul nostru: să avem oameni fizici acolo, nu să avem posturi vacante pe care să le facă alții, știu eu unii și cu câte trei norme în cumul, sau patru!

Deci, interesul este ca să ocupăm aceste posturi. Exact! Dacă nu sunt posturile acestea libere, nu sunt finanțate de la buget -pentru că acolo, fiți atenți!, scrie: "cu încadrarea în cheltuielile de personal stabilite". Păi, cheltuielile sunt calculate pentru 401.000 posturi. De unde luăm restul de bani pentru aceste posturi? Vă rog să ne credeți că ne ocupăm de ani de zile de acest învățământ, suntem într-un fel niște sacrificați, cu salariile pe care le primim în învățământ, o facem din dragoste pentru această meserie, pentru această, știu eu, hai să spunem, calitate pe care o avem, în interesul țării și al copiilor, și al studenților noștri!

Gândiți-vă ce a spus domnul Tocaci, cu statutul...Și acum există un sistem de normare! N-avem nevoie de statut ca să rezulte niște formații...Chiar până se aprobă statutul, există un sistem de normare. Din sistemul ăsta rezultă numărul de posturi. Deci, există Legea învățământului care spune cum se fac aceste formații...

Eu vă rog să vă gândiți bine, pentru că este în joc soarta învățământului, și cine se joacă cu învățământul se joacă cu viitorul țării!

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rog, domnul Gavra, vă rog!

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte, nu pentru că sunt și eu profesor...Întrucât de la Ministerul Învățământului nu avem aici nici un reprezentant, singurul care ar ști ce trebuie să se facă pentru acest an, propun să se amâne pentru mâine discuția, să vină domnul ministru Petrescu aici, să ne spună despre ce este vorba! (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Albu!

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Mă înscriu cu argumentația în ideatica celor care au susținut mărirea fondurilor pentru învățământ. Eu apelez la cifre; eu sunt și economist. Și anume: vă arăt că în 1996 numărul de posturi aprobate a fost de 433.059; posturi ocupate, care a fost posibil să fie acoperite, au fost 424.000. Se propune, pentru anul în curs, 401.000. Deci, nu mai puțin cu 23 de mii, cât s-au ocupat -pentru că, și așa, au fost insuficient ocupate -, mai puțin cu 32 de mii. Nu se poate așa ceva! Degradăm foarte puternic învățământul!

Nu facem această propunere și toată această dizertație nu s-a făcut spre a crea dificultăți guvernului, bugetului Ministerului Învățământului, ci, dimpotrivă, în interesul învățământului, implicit și inclusiv al guvernului!

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Mai era cineva? Domnul senator!

Domnul Vasile Dobrescu:

Domnilor președinți,

Domnilor senatori și deputați,

Din experiența de cadru didactic, dar și de conducător, ca șef de catedră, în întocmirea statelor de funcțiuni noi ne-am izbit și în anii trecuți de asemenea greutăți. Ni s-a subnormat activitatea noastră.

Deci, nici atunci nu a fost reală, nu au fost reale posturile care au fost trecute și care trebuia să fie plătite prin bugetul de stat.

Dacă aprobăm un asemenea buget, adică cu cifra pe care o avem și cu modalitatea...adică cu activitățile care sunt, riscăm să facem "muncă patriotică", ca pe vremuri...Ce trece peste...nu se plătește!...Și, atunci, profesorii, învățătorii, educatorii, inclusiv profesorii universitari, vor trebui să depășească norma trecută în statutul didactic.

De aceea, eu propun ca să adoptăm -și să fim înțelepți -amendamentul propus de doamna Andronescu, dar, chiar dacă nu avem acuma bugetul, atunci când se fac rectificările, să fie precizat acest lucru, și anume:"la care se adaugă posturile ocupate prin cumul de funcții și plata cu ora, precum și rectificările necesare rezultate din plata cadrelor didactice, după aprobarea Statutului Cadrelor Didactice". Eventual.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul ministru, am înțeles că vreți să faceți...

Cine? Domnul Albu? Vreți să mai vorbiți, domnul Albu?

Lăsați întâi pe domnul Albu, domnul ministru, și apoi interveniți dumneavoastră...Domnule ministru, lăsați întâi pe domnul Albu! Aaaa, a renunțat domnul Albu.... Atunci, domnul ministru!

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, potrivit Legii învățământului, posturile vacante se ocupă, de fapt, de cei cu plata cu ora sau cumul de funcții. Deci noi în acest buget avem, pentru Ministerul Învățământului, de finanțat, o dată, 401 mii posturi, la care se adaugă, așa cum spune asteriscul, cei cu plata cu ora, care sunt 41.357. Practic, din buget avem finanțare pentru 442.357 de posturi. Or, nu vom mai avea acești bani, tocmai dacă scoatem asteriscul -pe care doamna ministru Andronescu...(Discuție animată în sală). Păi, nu, da, potrivit Legii finanțelor, noi nu putem să facem o asemenea derogare, pentru că trebuie să...Nu, nu...Da, avem finanțare pentru 401.000, la care se adaugă 27.300 -plata cu ora și 14.119 -cei cu cumul de funcții.

Domnul Ion Diaconescu:

O să-l ascultăm și pe domnul Sassu și o să vă propun să ne oprim aici, ca să-l ascultăm, mâine, și pe domnul ministru.

Domnul Albu? Poftiți!

Domnul Gheorghe Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Învățământul acesta a fost foarte vitregit. Decenii la rând, fără discuție....De comuniști, domnule!, v-am spus! Poftim? Păi, vreți să faceți și dumneavoastră ca ei? La noi circula o lozincă, o zicală; se spunea așa: "muncă comunistă, nenormată, neplătită!" Asta însemna: muncă patriotică, agricultură și ora în afara programului și în afara statului de funcțiuni și a salarizării. Vreți să procedăm la fel? Se degradează învățământul! Un proverb românesc spune așa:"Să nu fii ieftin la mălai și scump la tărâțe!" Cam așa se încearcă prin acest buget, acuma...

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul Sassu. După care o să ne oprim...Poftim? Ne oprim...

Domnilor! Îl invităm și pe domnul ministru al școlilor...Poate mai consultăm și pe domnul Ciumara, mâine.

Ne oprim aici și reluăm ședința mâine la ora 8,30, până la 14,30.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 19,45.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 15 iulie 2020, 3:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro