Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 aprilie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 11-04-1997 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 aprilie 1997

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1997 (art.1-art.18)

Ședința a început la ora 9.20.

Lucrările au fost conduse de domnul Petre Roman, președintele Senatului, asistat de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, domnul Kónya-Hamar Alexandru, secretar al Camerei Deputaților, și domnul Dumitru Bade, secretar al Senatului.

 

Domnul Petre Roman:

Stimate și stimați colegi, bună dimineața!

Începem sesiunea de astăzi așa cum am stabilit la încheierea zilei de ieri cu răspunsul domnului ministru de stat, ministrul finanțelor, domnul Mircea Ciumara, la problemele care s-au ridicat în cursul dezbaterii generale. Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc domnule președinte și mulțumesc și reprezentanților grupurilor parlamentare care, din câte am înțeles eu, nu au obiecții majore la proiectul de buget, ci numai probleme specifice. În cursul discuției de ieri, domnul deputat Cristea spunea că i se pare prea mare ponderea de 40% a economiei subterane din p.i.b. Aș vrea să-i spun că în lunile ianuarie și februarie, punând la muncă mai intens garda financiară, vama, controlul financiar și în general perceptorii noștri, am reușit să aducem la bugetul statului, suplimentar, 1500 de miliarde de lei. Dacă aceasta este pe două luni, înseamnă că în 12 luni, de 6 ori mai mult, ar fi 9.000 de miliarde și ținând seama că este de abia începutul, probabil că cele 20.000 de miliarde care ar putea veni la bugetul statului, prin aducerea la suprafață a economiei subterane, sunt reale. Este uimitor, într-adevăr, și mi se pare normală uimirea domnului deputat Cristea, dar cifrele reale încep să denote, într-adevăr, că economia subterană are proporții fabuloase la noi în țară. Evident că aceste venituri suplimentare, care sperăm să le obținem, nu le-am putut prevedea în bugetul de stat, fiindcă mergem pe cifre reale și nu pe posibilități, la fel cum nu am putut prevedea în bugetul de stat miliardele de dolari investiții, la care am spus, în campania electorală, că ne așteptăm, însă noi putem să ne bazăm în proiectul de buget numai pe legile în vigoare și pe date precise, iar nu pe așteptări.

Obiecția domnului deputat Adrian Năstase, din punctul acesta de vedere, că ar trebui să prindem în bugetul de stat promisiunea electorală, este neîntemeiată juridic. Din păcate, dezorientăm opinia publică folosind anumiți indicatori cu același nume, însă pe bază de metodologii diferite, și omul de pe stradă care se ocupă de meseria lui și de viața lui de familie nu este prea atent la nuanțele metodologice. Nu este nici un fel de deosebire între ce am prezentat noi în buget pe bază de cheltuieli efective, "cash low", și ceea ce a prezentat primul-ministru pe bază de angajamente. Amândouă serii de date sunt corecte, numai că metodologia de calcul este diferită și ar fi recomandat ca noi cei care ne pricepem la probleme financiare, și înțeleg că domnul deputat Năstase se pricepe, că a prezentat în numele Grupului parlamentar PDSR, să nu inducem dezorientare în opinia publică.

S-a pus problema că în anul anterior a fost o creștere economică importantă. În teoria economică se numește aceasta "in misery growth", creștere pauperizantă, creștere sărăcitoare, nu știu exact traducerea în românește, și nu este de dorit, fiindcă acea creștere de produs intern brut, realizată acum un an, a fost însoțită de o inflație în creștere, a fost însoțită de o depreciere accentuată a leului, a fost însoțită de suspendarea finanțării externe pentru discreditarea țării, a fost însoțită de niște arierate fabuloase, a fost însoțită de un deficit al balanței comerciale pentru care nu există surse de acoperire. Dacă o creștere statistică a produsului intern brut cu acest cost distructiv pentru economia națională este un motiv de laudă, personal nu aș subscrie. Eu mă bucur că domnul deputat Adrian Năstase m-a transformat într-un clasic în viață și mă citează, însă ceea ce este antinațional și antieconomic este creșterea economică din 1996, nu bugetul propus de noi pentru a depăși această situație disperată.

În ceea ce privește afirmațiile domnului senator Marin Stelian, nu aș vrea să intru în amănunte, fiindcă le vom discuta la fiecare articol, fiindcă au fost foarte multe observații și nu are rost să le repetăm peste câteva ore, însă aș vrea să precizăm câteva lucruri.

Un principiu elementar în finanțe este depersonalizarea veniturilor. Tot ce intră din impozite, taxe etc. intră în oala comună, nu se mai știe de unde vin și din această oală se alimentează diferiții consumatori. De aceea, afirmația domniei sale că deficitul se reflectă în cheltuieli curente și nu în cheltuieli de capital, din punctul de vedere al unui profesionist este descalificant, fiindcă nu se știe precis banii de la deficit unde au ajuns, nimeni nu poate să știe. Asemenea afirmații care pot să pară, să aibă ecou în presă sau la public, sunt total inacceptabile din punct de vedere profesional.

Mai este încă un lucru. Din punctul nostru de vedere, economia românească devine economie de piață, să crească ponderea sectorului privat. De aceea, noi așteptăm investiții din sectorul privat, nu din sectorul de stat. Sectorul de stat trebuie să facă investiții numai în acele domenii în care nu există motivații, nu există interes al sectorului privat prin obținerea imediată și în domeniul respectiv de profit. Din contră, schimbarea structurii consumului denotă faptul că noi dorim, într-adevăr, să mergem spre o economie de piață și nu spre o economie centralizată, cum se mergea atunci când ponderea principală în buget o aveau investițiile de stat.

În privința acestui deficit, sistemul bonurilor de tazaur emise în octombrie pentru 3 luni de zile cu o dobândă total nestimulativă, ne-a pus în situația ca la începutul anului să apară băncile comerciale dornice să scape de această povară, să pretindă mii de miliarde de lei în schimb, ceea ce însemna că după anul nou am fi dat drumul la o inflație galopantă. Pentru a depăși această situație, pentru a permite ieșirea din criză a sistemului bancar, fiindcă l-am introdus în situație de criză, intenția noastră este să trecem la licitația normală a bonurilor de tezaur. Se pare că, pentru săptămâna viitoare, băncile manifestă un interes real de a cumpăra bonuri de tezaur, ceea ce se întâmplă într-o economie normală, să trecem de la bonurile de tezaur pe 3 luni, ceea ce este înrobitor, la bonurile de tezaur pe termen mai lung, pe piața internă, și afirmația domniei sale că nu există bază legală pentru bonuri de tezaur pe piața externă, pentru titluri de valoare pe piața externă, mi se pare total incorectă. S-a practicat și înainte lucrul acesta, numai că ieșea Banca Națională și nu Ministerul de Finanțe.

Spune domnia sa că nu se arată concret ce împrumuturi se fac. Este adevărat. În care proiect de buget din ultimii 100 de ani s-a arătat concret ce împrumuturi se fac în cursul anului? Nu este obiectul acestui proiect de lege. Pentru împrumuturile pe care le facem pe piața externă și internă vom cere aprobarea Parlamentului în fiecare caz. Deci nu se pune problema că căutăm să evităm controlul parlamentar, din contră, dar îl facem acolo unde se cade, nu oriunde, nu printr-o lege rezolvi absolut toate problemele din economia românească.

Eu doresc să-i răspund la fiecare observație făcută pe textele de lege privind modificarea unor legi prin Legea bugetului, însă rugămintea mea ar fi ca, înainte de a ridica probleme concrete, pe de o parte, să se pună la curent cu ultimile ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern și proiecte de legi trimise Parlamentului, fiindcă unele probleme sunt deja rezolvate și nu are rost să mai discutăm aici, sau să fac distincție între lege și aplicarea legii, fiindcă dacă stabilim niște norme concrete de aplicare a unei legi, nu înseamnă că ai modificat legea. Domnia sa spunea că nu se poate prevede o cheltuială fără să asiguri sursele și eu vă asigur că nu există, și vom verifica în zilele următoare aici, cheltuială la buget pentru care să nu existe sursele prevăzute în buget. Este vorba de altceva, că pentru unele cheltuieli nu este sigur modul în care vor fi utilizate. Spre exemplu cele 1.400 de miliarde pentru agricultură sub formă de cartele, să spunem, care vor fi date țăranilor, nu se știe încă metodologia prin care vor fi distribuite țăranilor, dar întotdeauna, când facem o lege, nu stabilim dinainte și metodologia de aplicare a legii, ci ulterior. De aceea, aceste prevederi, după mine, sunt total în spiritul legii și nu înțeleg obiecția care a făcut-o domnia sa.

La fel nu împărtășesc opinia domnului senator - și când vom ajunge acolo vom discuta concret - că nu s-a ținut seama de evoluția prețurilor în problema de protecție socială, iar în privința personalului din învățământ i s-a răspuns și la comisie și este evident cum o zecime din posturile din învățământ ocupate de plata cu ora, că nu se pune problema reducerii personalului din învățământ.

Aș rămâne dator domnului deputat Adrian Năstase și domnului senator Marin Stelian câteva precizări privind efortul bugetar pentru nevoile sociale. Le-aș spune că pentru învățământ creșterea reală în acest an, la prețuri comparabile, este de 9% comparativ cu anul anterior, că pentru sănătate, creșterea reală la prețuri comparabile este de 10,6%, comparativ cu anul anterior; pentru cultură creșterea reală în prețuri comparabile este de 7% comparativ cu anul anterior. De aceea, afirmațiile domniilor lor că noi subestimăm sănătatea, cultura, învățământul, nu înțeleg metodologia după care au calculat asemenea concluzii disperate.

Permiteți-mi să vorbesc și despre ceea ce a spus domnul deputat Toma Năstase de la PRM. Domnia sa spunea că ducem la distrugerea unor complexe zootehnice care, în alte țări, pot fi model. Rugămintea mea este: de ce după 7 ani de la Revoluție, aceste unități zootehnice n-au ajuns model. Să căutăm explicația. Vi s-a oferit posibilitatea să fie unități model, să fie rentabile și dacă ele se dovedesc incapabile să fie model din cauza unui sistem de management, total inacceptabil, mi se pare normal ca să mutăm porcii și păsările din sectorul de stat, parazitar și falimentar, în sectorul privat. Nimeni nu-și propune să omoare porcii și păsările.

 
 

Domnul Ilie Neacșu (din bancă):

I-ați omorât!...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Le schimbăm numai proprietarul. (Vociferări)

Domnilor parlamentari, vă atrag atenția că mortalitatea la începutul acestui an se înscrie în cote normale din toți anii anteriori. (Vociferări) Acesta este adevărul cu cifre, nu cu țipete.

În ceea ce privește reducerea impozitelor, în campania electorală am promis că vom realiza în primele 200 de zile după ce am venit la guvernare. Stiți că mâine se împlinesc numai 4 luni. În programul de guvernare am prevăzut că vom efectua ceea ce ne-am angajat în campania electorală în primele 6 luni. 6 luni înseamnă 180 de zile. Deci, nu numai că nu am renunțat la ceea ce am promis populației, dar ne-am angajat, venind la guvernare, că vom face și mai repede.

Din sală:

Se vede...!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Noi vom face această modificare a impozitelor până la terminarea actualei sesiuni parlamentare, până în iunie, pentru a putea la rectificarea bugetului din vară să corectăm și capitolul de "Venituri" al bugetului în acord cu o economie normală de piață, fiindcă în 3 luni de zile de la venirea la guvernare era imposibil, fiindcă 3 luni a durat până am prezentat Parlamentului proiectul de buget, nu 5 cum a spus cineva, calculând greșit ieri, aici. Era imposibil să schimbăm întregul sistem fiscal al României la început de an.

 
 

Domnul Ilie Neacșu (din bancă):

...200 de zile - contractul cu România. Ăla e...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

La fel nu poate să apară, domnule deputat Năstase, în buget...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Care Năstase? Toma Năstase.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

...veniturile din privatizare, fiindcă nu există bază legală. Noi putem să introducem la venituri numai ceea ce există legi în vigoare la ora actuală și noi am aplicat exact legile în vigoare.

Toma Năstase - iertați-mă!

Tot domniei sale vreau să-i atrag atenția că nu i-am răspuns la criteriile privind distribuția în teritoriu a fondurilor pentru simplu motiv că în proiectul de buget care îl are la dispoziție, la anexa 10 dacă o citește, este drept că este mai la sfârșit puțin, va găsi aceste criterii. Și dacă i-am trimis încă de la început, prin proiectul de buget, criteriile, cu o anexă specială și dacă domnia sa nu le-a citit, nu înțelegem să-i răspundem, să-i mai spunem încă o dată ceea ce i-am spus prin proiectul de buget.

În cursul acestui an, nicăieri în țară nu am asigurat fonduri pentru investiții noi din fondul centralizat, din fondul de la stat, însă acolo unde sunt investiții în curs, unde cheltuielile de întreținere și de conservare au fost mai mari decât cheltuielile de investiții, am asigurat continuarea. De aceea, foarte multe sedii ale Ministerului de Finanțe, pentru că ele sunt începute din 1991-92 și trebuiesc finalizate, este păcat să le lăsăm să se distrugă.

Eu vă mulțumesc pentru răbdare și cu plăcere vă răspund la orice alte întrebări aveți.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule ministru. În felul acesta, dezbaterile generale s-au încheiat, urmează dezbaterea pe articole. De procedură? (Întreabă pe doamna deputat Afrăsinei care dorește să vină la tribună) Poftiți doamnă!

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să vă fac cunoscut, domnilor și doamnelor colegi, faptul că, în raportul suplimentar cuprinzând amendamentele la Legea bugetului de stat care au fost respinse de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de comisiile reunite, nu se regăsesc amendamentele respinse de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și aceasta datorită unor disfuncționalități care se justifică mai ales prin graba, desigur, cu cele mai bune intenții a tuturor de a începe cât mai curând dezbaterea bugetului.

Eu nu doresc să găsesc vinovați, doresc însă să-mi exercit un drept regulamentar, acela de a reitera în plen amendamentele pe care le-am depus la comisie. Doresc, de asemenea, să vă spun faptul că în avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, înaintat cu adresa numărul 87 din 3.06 la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în ultimul alineat se precizează: în cadrul dezbaterilor au fost examinate și alte amendamente prezentate de deputații: Afrăsinei Viorica, Mihăilescu Șerban, Ioniță Nicu, Dragu George, Covaci Cszaba Tiberiu, Ianculescu Marin, Marin Cristea, Spiridon Didi, Vatamanu Dorin, Vitcu Mihai și Acsinte Gaspar, care însă au fost respinse de majoritatea membrilor comisiei.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a înaintat cu adresa nr.87/36/6 către Comisia pentru buget, finanțe și bănci o nouă adresă, ulterior, care avea în anexă și aceste amendamente de care se făcea vorbire anterior la alineatul pe care vi l-am prezentat din aviz. Iată de ce, domnilor și doamnelor colege, doresc să îmi exercit acest drept de a reitera în plen amendamentul pe care l-am propus la comisie și desigur și ceilalți colegi să aibă acest drept. De aceea, doresc să se ia notă de ceea ce eu am prezentat și în completare aș vrea să vă mai spun că înainte de a ne cere permisiunea de a interveni în plenul celor două Camere reunite am consultat Comisia pentru buget, finanțe și bănci și am primit acordul domnului președinte și al celorlalți colegi din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, întrucât era tardiv de a se mai face un raport suplimentar, ca aceste amendamente, pe drept, să poată fi prezentate în plenul Camerelor reunite.

Eu vă mulțumesc, dar vă rog, domnule președinte, și am convingerea că îmi veți permite și mie și poate altor colegi care doresc să-și expună în plen amendamente, să am acordul dumneavoastră, al tuturor celor din sală prezenți. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Mulțumesc. Din partea comisiei dacă doriți să faceți o precizare în legătură cu această solicitare.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum am explicat și la prezentarea raportului, așa cum a recunoscut și doamna deputat, nu intenționăm să oprim pe nimeni să ia cuvântul, întrucât noi credem că legea poate fi îmbunătățită. Țin doar să fac o singură remarcă: astăzi suntem în 11, raportul suplimentar era deja distribuit, pe data de 9 am primit acea adresă, deci nu era tehnic posibil să facem acest lucru, să suplimentăm raportul cu aceste amendamente, dar nu avem nimic împotrivă pentru a fi exprimate dacă ele au fost în comisie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Totuși, aici trebuie să avem o precizare tehnică, pentru că numai amendamente care sunt procedural corecte înainte pot fi realizate, deci ne trebuie totuși o bază pentru a ști ce fel de amendamente luăm în discuție. Aveți răbdare, domnule Gaspar, că vă dau cuvântul imediat.

Deci, aș vrea să știu din partea comisiei, dacă există un anume document care să precizeze care sunt acele amendamente pe care le putem lua în discuție, nu în general, că atunci toată procedura noastră devine confuză.

Da, vă rog.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Singura problemă este că acele amendamente care există pe adresa comisiei de specialitate nu au mai putut fi prinse în raportul comun al comisiilor, din cauza timpului ele fiind predate pe data de 9, ele există și sunt specificate în adresa care ne-a fost înaintată.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci am să vă rog să-mi dați și mie un exemplar din această adresă ca să știm despre ce amendament este vorba.

Tot la procedură, domnule Gaspar? Da, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Atunci când a fost elaborat Regulamentul ședințelor comune, pentru dezbaterea bugetului a fost redactată o secțiune specială. În art.50 alin.2 din această secțiune se spune în felul următor: "La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul". Nu se face nici un fel de distincție dacă au fost sau n-au fost depuse amendament. Deci, atunci când s-a vrut ca să se participe la dezbateri numai pe anumite texte, în regulament s-a prevăzut expres. La dezbaterea bugetului, tocmai pentru a da posibilitatea tuturor deputaților și senatorilor să-și exprime părerea în legătură cu o lege atât de importantă, la redactarea regulamentului s-a introdus acest text.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, precizarea respectivă însă trebuie însoțită de o precizare care este la fel de importantă, și anume că se iau în dezbatere, cu prioritate, amendamentele propuse în raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Acestea se discută mai întâi. Aceasta înseamnă că ulterior pot fi discutate și amendamentele respinse și, în al treilea rând, cei care doresc să intervină în legătură cu dezbaterea acestor amendamente, de fapt dezbaterea pe articole, bineînțeles, că o vor face, aici nu încape nici o discuție. Dar aș vrea să nu facem confuzie, între a lua cuvântul într-o chestiune care privește dezbaterea unui articol și propunerea de amendamente. Sunt două lucruri complet distincte, vă rog să conveniți împreună cu mine asupra acestui lucru.

Domnule Berceanu, tot la procedură? Poftiți!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul deputat Gaspar vrea să ne păcălească puțin, pentru că nu a citit și continuarea. Deci, dumnealui a citit alineatul: "La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul". Mai departe spune: "În cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate. Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut", ceea ce vă rog să și faceți, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman :

Mulțumesc. Eu cred că, într-adevăr, faptul că domnul deputat Gaspar nu a citit art.50 în întregime, a dăunat cunoașterii exacte a sensului art.50, pentru că este vorba eventual de amendamente privind probleme de redactare care nu aduc atingere fondului problemei discutate. Asupra acestui lucru aș vrea să convenim în mod clar înainte de a începe dezbaterea. Nimeni nu are aici vreun interes ca dezbaterea să nu fie suficient de largă și reprezentativă. Lucrurile să fie foarte clare.

Deci, din acest moment, începem dezbaterea pe articole. Începem desigur, cu art.1, bănuiesc că nu mai este cazul să punem la vot titlul, că este de fiecare dată același, la Legea bugetului de stat pe anul 1997, adică formalismul acesta aici mi se pare inutil.

La art.1 alin.1 comisia nu are nici un fel de amendamente, fiecare dintre dumneavoastră are proiectul în față. Întreb dacă sunt intervenții la art.1 alin.1. Nu sunt. Aș vrea să anunț că cvorumul de ședință este de 227, și-au anunțat prezența 341 de parlamentari, 145 fiind absenți, un număr de 34 având însărcinări temporare. Cvorumul este îndeplinit, deci vă spuneam că vă supun votului art.1 alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Mulțumesc.

Cu o abținere, art.l alin.1 a fost adoptat.

Art.1 alin.2, apare o modificare propusă de Comisia de buget, finanțe, de fapt este o modificare rezultată, așa cum se vede, din creșterea cheltuielilor pentru sănătate. Dacă aici sunt obiecțiuni? Nu sunt. Atunci, vă supun votului art.1 alin.2 în formularea amendată de comisia noastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?? O abținere.

Cu o abținere, art.1 alin.2 a fost adoptat.

Art.1 alin.3, sunt intervenții? Nu. Vă supun votului articolul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă ? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art.1 alin.3 a fost adoptat.

Art.1 alin.4 dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă rog să vă exprimați votul.

Art.l alin.4 Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.l alin.4 a fost adoptat.

Art.1 alin.5, intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat și art.1 alin.5.

Alin.6 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat și alin.6.

Alin.7 - apare o modificare propusă de comisia noastră, evident în acord cu inițiatorul, care se referă tot la majorarea cheltuielilor pentru sănătate și cercetare. Sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru art.1 alin.7? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.1 alin.7 a fost adoptat.

Art.1 alin.8 dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.8 a fost adoptat.

Vă supun votului art.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art.1 a fost adoptat.

Art.2. La art.2 alin.1 există o corectură care are aceeași motivație, creșterea cheltuielilor de la capitolul "Sănătate". Sunt intervenții? Nu sunt.

Deci, art.2 alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.1 a fost adoptat.

Alineatul 2, aceeași situație. Sunt intervenții?

Cine este pentru alin. 2? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 2 a fost adoptat.

Alineatul 3, în aceeași situație. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru alin.3? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Art. 2, alin. 4 - este o reformulare propusă de comisiile noastre. Sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Marin Stelian, la art. 2, alin. 4.

 
 

Domnul Stelian Marin:

La art. 2, alin. 4 - grupurile parlamentare ale P.D.S.R. au propus eliminarea ultimelor două fraze, respectiv prevederile referitoare la modificarea Legii petrolului nr. l34/l995, care este o lege organică.

În amendamentul comisiei se propune numai reformularea, dar fondul rămâne același, respectiv modificarea unei legi organice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord.

Intreb dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului ...

Grupul parlamentar P.D.S.R.:

Inițiatorul!

 
 

Domnul Petre Roman:

A, inițiatorul!

Da, poftiți. Ințeleg că inițiatorul și-a exprimat ...

Poftiți, domnule secretar de stat Rușanu.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Așa cum se știe, taxa pe activitatea de exploatare a resurselor din petrol și gaze naturale a intrat în vigoare la 1 aprilie l996 și reprezenta 3%. După această dată, prețul la cele două produse, însă, nu a fost modificat pentru a cuprinde și acest element de cheltuială. Cu toții cunoaștem că, în perioada mai - 3l decembrie l996, prețul la produsele petroliere (benzină și celelalte) a rămas neschimbat, cu toate influențele nefavorabile din această situație.

În aceste condiții, cele două regii au fost puse în situația de a nu putea să constituie și să plătească sumele respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc. Deci, sunteți împotriva acestui amendament. Bun.

Alte intervenții?

Comisia și-a exprimat punctul de vedere, respingând acest amendament. Lucrurile sunt clare.

Deci, vă supun votului formularea dată de comisie, deci amendamentele propuse de comisie.

Grupul parlamentar P.D.S.R.:

Eliminarea, ... conform regulamentului ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu am înțeles că ceea ce a propus domnul senator Marin Stelian era eliminarea completă. A ... bun. Fiind un text de eliminare, atunci trebuie să-l supunem pe acesta, mai întâi, la vot. Este corect.

Deci, vă supun mai întâi la vot propunerea de eliminare făcută de senatorul Marin Stelian, în numele grupurilor P.D.S.R.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

83 de voturi pentru.

Impotrivă? (Rumoare din partea stângă.)

Oricum, 83 de voturi pentru sunt insuficiente pentru adoptare. Dacă vom face lucrul acesta numai de dragul de a încetini lucrurile, cred că ...

Din moment ce 83 de voturi nu sunt suficiente, înseamnă că amendamentul a fost respins.

Acum supunem la vot amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă rog ... Corect, da, trebuie numărat. l64 de voturi, e bine, e de ajuns.

Sunt abțineri? O abținere.

Cu l64 de voturi pentru, amendamentul a fost adoptat.

Art. 2, alin. 5 - dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă rog să vă exprimați votul.

Pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin. 5 a fost adoptat.

Alin. 6. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin. 6 a fost adoptat.

Alin. 7, dacă sunt intervenții? Poftiți.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar P.D.S.R. propune eliminarea prevederilor art. 2 alin. 7, privind virarea la bugetul statului a contravalorii stocului de grâu de la Agenția Națională a Rezervelor Materiale, că urmare a scoaterii definitive a unor cantități de grâu din rezervele materiale naționale. Vin cu argumentul pe care l-a prezentat și domnul general Dincă, în comisia de specialitate din care fac parte, buget, finanțe, bănci, și anume că, pentru anul l997, se prevede stocul de grâu la 350000 tone, total insuficient pentru necesarul anului l997, deoarece în anii anteriori stocul acesta de grâu era în jur de l.000.000 tone. Or, din acest punct de vedere, noi dorim și susținem punctul nostru de vedere, și anume ca stocul de grâu să rămână la l.000.000 tone pentru calamități generalizate și pentru secetă. Nu s-a luat în considerare acest lucru și, chiar dacă domnul ministru Ciumara, ministru de stat, a susținut că sunt suficiente 350.000 tone, vă spun că numai în condiții normale ..., dar pentru armată, pentru calamități generalizate și pentru secetă nu sunt suficiente și atunci rămânem dependenți de importuri. Din acest punct de vedere nu suntem de acord nici cu virarea sumei care se încasează din vânzarea acestui grâu la bugetul statului. Susținem ca această sumă de bani să rămână la Agenția Națională a Rezervelor Materiale, pentru ca aceasta să aibă posibilitatea să achiziționeze cantitatea de grâu necesară pentru a reîntregi stocul de siguranță de care România are nevoie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Inițiatorul?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Rog Grupul parlamentar P.D.S.R. să-și aducă aminte că erau la guvernare în l995, când a fost o recoltă deosebit de mare de cereale, și pentru a nu se strica grâul în curtea țăranilor, a fost majorată în mod excesiv rezerva de stat. A transforma o stare excepțională într-o stare normală mi se pare absurd. După toate aprecierile, nu urmează să aibă loc o calamitate generalizată, toată țara românească să fie inundată sau distrusă, și asemenea ipoteze făcute de domnul deputat, în numele grupului pedeserist, mi se par absurde.

De aceea, nouă ni se pare că este suficientă cantitatea rămasă la rezervele de stat, mai ales că ea este numai până la noua recoltă. Agenția Națională a Rezervelor Materiale nu este o bancă să-și păstreze banii la ea până în momentul în care se fac asemenea achiziții. Tot de la bugetul statului se fac achizițiile. De aceea, propunerea ca banii să nu vină la buget mi se pare irațională, fiindcă este păcat să zacă banii blocați la agenție, până în momentul noii recolte. De aceea, noi nu acceptăm acest amendament.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Poftiți, domnule deputat Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

La amendamentul care a fost propus, a fost asociat și subsemnatul în numele P.U.N.R.-lui. Dar important este ceea ce s-a spus de la acest microfon, că datorită producției mari din l995, Guvernul a achiziționat grâu la rezerva de stat. Nu este așa. În anul l995, beneficiind de o producție bună, zicem că am asigurat o parte din rezerva de stat.

Domnule ministru de stat,

Vreau să vă spun că ceea ce se face la această dată cu rezerva de stat este un risc major pentru securitatea alimentară a populației și a României. La 350.000 tone, și mai ales în condițiile majore de risc pe care le are agricultura României, în special la cerealele de toamnă, se pune problema de unde vom lua grâul pentru consumul necesar pentru populația României. Niciodată România nu a stat atât de prost și nu și-a propus să rămână la două luni și jumătate cu stocul de grâu.

Vreau să vă spun că stocul normal pentru România, dacă analizăm absolut toate condițiile de risc, este de peste l,5 milioane, poate chiar 2 milioane de tone, și nu cred că este justificat acest argument, că stă înmagazinat. Ce se va întâmpla în condițiile în care va trebui să importăm, ținând cei 60 milioane de dolari în stoc pentru cumpărare și dacă piața internațională știe că trebuie să cumpărăm grâu?

Mențin punctul de vedere exprimat aici de colegul Popa, de la P.D.S.R., că în primul n-ar trebui să fie vândută cu atât de mare ușurință; iar acești bani care se obțin din valorificarea rezervei trebuie să revină însă la refacerea rezervei de grâu. Vă asumați o mare responsabilitate în momentul în care vă jucați, și o spun cu toată răspunderea, cu această rezervă de grâu a României. (Aplauze din partea stângă.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Mai sunt alte intervenții?

Vreți să reveniți, domnule ministru?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Aveți dreptate. Dacă la un articol sunt mai multe intervenții, ar fi bine să vă spun după toate, să nu repet același lucru. Eu amintesc domnului ministru Tabără, de atunci, din l995, că dacă aprecia atunci necesarul unui asemenea stoc de rezervă pentru țară, de ce nu l-a făcut? "Il apreciez", e întru-un fel, autocritică.

În condiții în care era etatizată țara, într-adevăr, stocul se făcea numai la stat. În condițiile unei economii de piață există stoc și la producători, la țărani. De aceea, îl rog pe domnia sa să rețină că s-a schimbat situația, ne îndreptăm spre o economie de piață și trebuie să luăm în calcul întregul stoc existent și la stat, și la țăran. De aceea, nu putem împărtăși opinia domniei sale, decât să acceptăm autocritica pe care și-o face. Dacă în convingerile sale intime avea nevoie de un asemnea stoc, de ce într-un an excepțional, cum a fost l995, nu l-a constituit?

Suntem informați că, condițiile meteorologice asigură în acest an, în l997, o recoltă deosebit de bună de grâu. De aceea, probabil, vom fi nevoiți și noi, pentru a ușura situația țăranilor, să creștem mult stocul, la toamnă.

Vă asigurăm că la buget vom asigura condiții normale.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, mulțumesc.

( Domnul Valeriu Tabără solicită dreptul la replică.)

Nu este cazul, domnule deputat, că nu v-a interpelat personal.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, personal, nu înțeleg aceste discuții, mai ales că domnul general Ionescu a explicat foarte clar la comisie, Dincă, pardon, faptul că 350.000 tone reprezintă chiar mai mult decât stocul obișnuit pentru asemenea situații, în alte țări. Dânsul ne-a explicat că sunt îndelungi discuții dacă acest stoc trebuie să fie de 8% sau 12% din consumul necesar pentru un an, iar dacă veți verifica veți vedea că 350.000 tone reprezintă chiar 14%, deci mult mai mult decât stocurile de acest gen, în orice altă țară normală din lume. Deci, discuția este, pur și simplu, absurdă, iar în privința rezervelor armatei, dânsul a explicat clar că se intenționează ca armata să aibă o rezervă proprie, specială, care nu face parte din acest fond.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, dacă nu sunt ...

(Domnul Valeriu Tabără solicită drept la replică.)

Domnule deputat, eu nu vreau să intrăm în polemică aici. E dreptul meu să vă dau sau nu cuvântul. Eu consider că nu este cazul să vă dau aici. La sfârșitul dezbaterilor o să vă dau cuvântul, dar în acest moment, vă rog să mă credeți că nu este cazul.

(Rumoare din partea stângă, vociferări.)

E dreptul meu, domnule deputat, e dreptul meu să vă dau sau nu cuvântul. Eu consider că această polemică este fără rost. N-ați fost implicat în sens personal, s-a referit la activitatea dumneavoastră ca ministru.

(Grupurile parlamentare din partea stângă reclamă dreptul la replică.)

Vă rog, bine, veți primi dreptul la replică la sfârșitul dezbaterilor, așa cum se procedează de obicei. (Vociferări, rumoare din partea stângă.) E dreptul meu și datoria mea de a nu lăsa să curgă lucrurile spre o polemică care nu are nici un fel de relevanță pentru ceea ce avem noi de făcut astăzi. Cel puțin așa consider eu. (Aplauze din partea dreaptă.) Asta nu înseamnă că nu voi asigura cu strictețe... dacă va apare vreun accent ofensator la adresa vreunuia dintre dumneavoastră, vă asigur că veți primi, în totalitate, domnule deputat, acest drept. Cunosc și eu art. 27. Este foarte clar: președintele va da cuvântul pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa.

(Rumoare, vociferări din partea stângă.)

 
 

Domnul Dan Marțian:

Are dreptul la replică!

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

E dreptul meu să ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Bun, dumneavoastră considerați că ori de câte ori se rostește un nume aici, imediat urmează dreptul la replică?

Grupurile parlamentare P.D.S.R. - P.U.N.R.:

Și dumneavoastră când erați în opoziție, făceați la fel.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu este adevărat. Am avut întotdeauna grijă ca lucrurile să fie corecte în relațiile dintre noi. Vă rog! (Rumoare din partea stângă.)

Poftiți.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doream să iau cuvântul ca ... nu o replică, ci un argument la ceea ce am spus aici și poate o explicație, dar pentru că nu mi se dă cuvântul, pe regulament, vreau să anunț, de acum, că nu voi participa la dezbaterile bugetului.

Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Puțin mai înainte ați avut cuvântul, domnule deputat, și nu v-a împiedicat nimeni să o faceți.

(Rumoare și vociferări din partea stângă.)

Vă rog. Eu sper că nu e vorba de o intenție de a împiedica desfășurarea normală a dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat. Intreb dacă mai sunt intervenții la acest alineat... Atunci supun la vot eliminarea propusă de Grupurile parlamentare P.D.S.R.

Cine este pentru eliminarea ... 65 de voturi pentru. Insuficient pentru ca acest amendament să fie adoptat.

Vă supun acum votului amendamentul în formularea dată în proiect. (Rumoare din partea stângă.)

Cine este pentru?

l96 de voturi pentru.

Abțineri dacă sunt, vă rog? Nu sunt.

Deci, alin. 7 a fost adoptat.

Vă supun votului art. 2, în totalitate.

Cine este pentru? Trebuie din nou numărat. Vă rog să aveți amabilitatea (Rumoare din partea stângă).

Putem considera că este rezultatul votului anterior, fiindcă au trecut doar câteva secunde, deci ar fi 196 de voturi pentru, dacă sunteți de acord.

Impotrivă?

Vă rog să numărați voturile împotrivă. 74 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog ... Nu sunt.

Deci art. 2 a fost adoptat.

Urmează art. 3, alin. l, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Art. 3, alin. l, împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 3, alin. l a fost adoptat.

Alin. 2, cine are intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să le numărați. 13 abțineri.

Art. 3, alin. 2 a fost adoptat.

Art. 3, în ansamblu, vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Art. 3 a fost adoptat.

Art. 4, intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru art. 4? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 4 a fost adoptat.

Art. 5, alin. l - Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 5, alin. l a fost adoptat.

Alin. 2 - dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3 nu există, deci art. 5, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Art. 5 a fost adoptat.

Art. 6 este ... Aveți în raportul comisiei.

Din partea comisiei avem o intervenție, vă rog.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Aici la art. 6, alin. l, lit. a), am procedat la eliminarea întregului paragraf, pentru că era vorba despre o lege organică, iar Legea bugetului, care este o lege ordinară, nu poate modifica o lege organică, drept pentru care propunem plenului eliminarea acestui alineat. (Aplauze din partea stângă.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Se propune eliminarea alin. l, lit. a), domnule președinte? Domnule senator Vosganian, b) rămâne în picioare? b) rămâne așa cum este, da? Dacă sunt intervenții la această chestiune? Este vorba despre art. 6, alin. l a), la care se propune eliminarea. Am întrebat dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului eliminarea.

Cine este pentru? Evident, vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Niciun vot.

Abțineri? Niciun vot.

În unanimitate art. 6, alin. l a), a fost eliminat.

Alin. l b), dacă sunt intervenții? Da, poftiți, domnule deputat Florin Georgescu.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar P.D.S.R. propune eliminarea alin. b) de la art. 6, l. - din două motive: sub aspect juridic, este vorba de modificarea, prin Legea bugetului, a unei legi deja adoptate, lucru care nu este specific, potrivit Legii finanțelor publice, Legii bugetului, care se elaborează și fundamentează în raport cu legislația, cu cadrul juridic economico-financiar deja existent în momentul înaintării spre Parlament a proiectului de lege, și, mai important, sub aspect economic, se dorește eliminarea unei facilități tocmai pentru exportatori.

Trebuie să menționez că întreg programul seminegociat și asumat de Guvern în relația cu Fondul Monetar Internațional are ca obiect diminuarea soldului negativ, deficitului balanței de plăți externe a României. Deci, să exportăm mai mult și să importăm mai puțin.

O metodă principală de a îmbunătăți acest sold o reprezintă creșterea exporturilor, stimularea exporturilor, iar ceea ce se propune aici este o măsură contraproductivă, din acest unghi de vedere, pentru că diminuează stimulentele și așa foarte reduse pentru exportatori. S-ar putea ca cineva să-mi răspundă că Guvernul intenționează să stimuleze exporturile numai prin evoluția cursului leu-dolar, adică printr-o depreciere accelerată, printr-o depreciere fără margini, printr-o depreciere necontrolată a monedei naționale, care nu înseamnă decât vinderea tot mai ieftină a muncii, energiei și inteligenței românești către cei care dispun de valute forte, pentru a cumpăra mai ieftin produsele și inteligența românească.

Dincolo de acest aspect care nu reprezintă o metodă de apărare a interesului național, trebuie să mai menționez faptul că plătește întreaga populație pentru anumite exporturi, dacă se stimulează exportul numai prin curs, pentru că întreg mecanismul de funcționare a reformei Guvernului Ciorbea are în vedere reintroducerea, în tot sistemul de prețuri, lunar, a influențelor din deprecierea cursului. Deci, dacă cursul se depreciază într-o lună cu 10% și, să spunem, stimulează anumite importuri, ajutând balanța de plăți și balanța comercială, imediat, în luna următoare, întreaga populație, dar inclusiv exportatorii care se bucură într-o anumită lună, vor avea un impact negativ pentru că li se scumpesc energia, combustibilul, benzina, materiile prime și celelalte. Peste 50 - 60% din imput-urile, din intrările din economie sunt legate de evoluția cursului.

Deci, stimularea exporturilor prin curs și nu în mod țintă, orientat - așa cum se face aici, prin această facilitate fiscală prevăzută de Legea impozitului pe profit,- este mult mai costisitoare atât pentru țară, cât și pentru contribuabili, cât și pentru întreprinderi.

Datorită acestor considerente de ordin juridic, dar mai ales economic și financiar, grupul P.D.S.R. propune eliminarea pct. b) de la alin. l al art. 6.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, doriți să răspundeți?

Domnul secretar de stat Rușanu, din partea inițiatorului.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu (Ministerul Finanțelor):

În legătură cu primul punct, respectiv aspectul juridic al problemei, prin Legea finanțelor publice, Legea nr.72, la art.8 se prevede că prin legile bugetare anuale, cum este și Legea bugetului de stat, pot fi aprobate măsuri fiscale în concordanță cu evoluția economiei și asigurarea resurselor statului pentru finanțarea cheltuielilor publice, precum și venituri cu destinație specială, în scopul acoperirii cheltuielilor stabilite distinct prin bugetul de stat. Deci Legea bugetului de stat este o lege anuală, se aplică numai pentru acest an și ca temei legal avem Legea finanțelor publice.

În legătură cu efectele pe fond, efectele economice ale introducerii acestui paragraf, acest aspect a fost introdus prin Legea nr.73, cu aplicabilitatea ei de la 1 ianuarie 1997. Deci, până în acest an, exportatorii în România nu au avut această facilitate. Timp de 7 ani de zile, nu a existat această facilitate. Iar pe fond, dacă analizăm problema, practic se bucură de această facilitate nu producătorul, ci ultima verigă din lanț, deci comisionarul.

În aceste condiții, susținem ca să rămână mai departe paragraful respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă la acest text mai sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, atunci supun votului propunerea de eliminare a textului, făcută de grupurile parlamentare PDSR.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

79 de voturi pentru eliminare, insuficient.

Vă supun, deci, votului art.6, alin.1-b) în formularea din proiect.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 191 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Deci a fost adoptat art.6, alin.1-b) în forma din proiect.

Domnul deputat Vâlcu are o chestiune de procedură.

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

Îmi permiteți să fac o observație, în calitate de lider al Grupului parlamentar PUNR din Camera Deputaților.

Am înțeles că, dacă ieri, în cadrul dezbaterilor care au avut loc, s-au produs unele încălcări ale Regulamentului, evidente, pe alocuri chiar într-o nuanță jignitoare, mă surprinde că acest aspect se manifestă și astăzi. Mă surprinde din considerente pe care nu vreau să le comentez și, din acest punct de vedere, mă adresez direct domnului președinte Roman în această problemă.

Grupul parlamentar PUNR solicită o pauză, pentru consultarea grupurilor parlamentare, în legătură cu modul nedemocratic în care este condusă ședința și maniera în care se interzice unui deputat luarea de cuvânt în replică. Discuția pe care o vom avea în cadrul grupului va stabili dacă participăm sau nu, în continuare, la dezbateri.

Vă mulțumesc.

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, poate vă amintiți că nu am interzis, nicidecum, această replică. Am rugat, doar, ca această replică să fie spusă la sfârșitul dezbaterii, așa cum se practică de obicei.

Din partea dreaptă a sălii:

Nu a fost în sală!

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu are importanță. Dumnealui vorbește în numele Grupurilor parlamentare PUNR. Aceasta nu este o temă: a fost sau nu a fost în sală.

Deci propunerea mea rămâne, în continuare, viabilă. Domnul deputat Tabără are dreptul să dea această replică, dar am propus ca ea să fie la sfârșitul dezbaterilor. Vă rog să țineți seama de această propunere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu mai are nici o valoare atunci!

 
 

Domnul Petre Roman:

Poate că are o valoare mai mare, uneori, la sfârșitul dezbaterii.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Are valoare atunci când s-a cerut, în cursul dezbaterilor.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu cred că nu se poate pune problema ca, din acest motiv, să luăm o pauză .

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Am cerut 10 minute pentru consultare!

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi nu avem motive, pentru că nu este legat de dezbaterea propriu-zisă, care are loc.

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Avem noi motive!

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Deci eu vă întreb, domnule deputat, dacă sunteți de acord cu această propunere.

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnule președinte, cu tot respectul pe care îl port față de dumneavoastră, să apreciați această obligativitate regulamentară stabilită printr-o cutumă, nu în acest moment, ci în activitatea parlamentară, de a da dreptul, oricând, unui grup parlamentar pentru consultări. Nu dorim să prelungim activitatea în cadrul discuțiilor pentru buget, de aceea am solicitat doar o pauză de 10 minute, pentru a ne consulta, pentru ca apoi lucrările să se desfășoare în normalitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Bun. Deci, la cererea Grupului parlamentar PUNR, trebuie să întrerupem lucrările, pentru 10 minute.

- Pauză între orele 10, 23 - 10,43 -

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Reluăm lucrările.

Dau cuvântul domnului deputat Vâlcu, pentru a ne spune care este solicitarea făcută de Grupul PUNR.

Domnule deputat...

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Grupul nostru parlamentar a dezbătut situația creată și vrea să comunice următoarele.

Noi, într-un moment de dezbatere, care s-a petrecut acum cîteva săptămâni, am părăsit, de asemenea, lucrările Camerei Deputaților, întrucât se încălcase Regulamentul. Nu pledăm în favoarea unui punct de vedere legat de dezbaterea propriu-zisă, pe care, sigur, nu-l putem impune și care se ia cu acceptul majorității Parlamentului, dar pledăm pentru respectarea strictă a Regulamentului. Acest Regulament stipulează norme democratice de activitate a celor două Camere și respectul pentru acest Regulament este, de fapt, respectul pentru activitatea parlamentară.

Discuțiile pe care le-am purtat se pare că au concluzionat, în decizia noastră, de a participa în continuare la activitatea dezbaterii proiectului de Lege pentru buget, solicitând încă o dată respectarea Regulamentului, inclusiv a cutumelor stabilite pentru activitatea parlamentară.

Ne rezervăm dreptul ca, în cazul în care activitatea parlamentară, deci a grupului nostru și, în genere, activitatea în spiritul Regulamentului nu se va produce așa cum stipulează prevederile Regulamentului, să luăm decizia care se va impune. Sperăm că nu va fi nevoie de o nouă manifestare a protestului față de aplicarea prevederilor Regulamentului și sperăm că domnii președinți care conduc activitatea în acest moment vor înțelege doleanța noastră.

Aș dori în același timp, ca în semn de înțelegere pentru doleanțele exprimate de noi, domnul președinte să acorde cuvântul domnului președinte Tabără, domnului deputat Tabără, în replica pe care a solicitat-o la problema ridicată, la momentul respectiv, în discuție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Aceasta este și dorința mea, așa că acord acest drept de replică domnului Tabără, în acest moment.

Poftiți.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș dori să se știe că nu era numai un drept la replică, ci efectiv o participare activă la dezbateri și la argumentarea unui probleme care mie mi se pare de fond. Aș vrea însă, să afirm aici, cu toată tăria, că țări mari, mult mai mari decât România, își au rezerva lor, o rezervă care să le asigure tot ceea ce le trebuie, inclusiv Statele Unite, Canada, Franța, Anglia ș.a.m.d. Întrebarea că alte țări nu au nu este un argument că noi nu trebuie să avem.

În al doilea rând, vreau să vă spun că recolta de grâu, așa cum este ea acum, este în stadiul de iarbă și-o spun cu toată răspunderea - până la recoltă, mai este mult, mai trebuie să facă pai și spic.

Și, în al treilea rând, vreau să vă spun că nu cred că impunerea prin ASAL a acestei cifre de 350.000 de tone este cea care să ne dea garanția că vom rezerva sau vom rezolva problema perspectivei pâinii în România. Și, repet încă o dată, și trebuie să avertizez, ca unul dintre specialiști, nu vreau să intru în amănunte, pentru că nu au fost bani atunci suficienți, pentru că trebuia să ajungem la 2 milioane, sau 3, dar vreau să vă spun că la 350 de tone, fără să lăsăm banii pentru a cumpăra din recolta anului 1997, este un mare risc, domnilor colegi. Cine și-l asumă și-l asumă și să ne-o spună aici că își asumă acest risc.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Anunțați de ce s-a schimbat președintele!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Continuăm cu art.7.

Dacă cineva dorește să ia cuvântul?

Da, la art.7, vă rog.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Înainte de a face amendamentul legat de art.7, dați-mi voie să fac o mică precizare, și cu tot respectul pe care îl am pentru domnul ministru de stat Ciumara. Dacă facem aceste amendamente, nici într-un caz nu vrem să punem la îndoială profesionalismul domniei sale, dar mi se par dacă nu jignitoare, cel puțin supărătoare, aprecierile și calificativele care se fac vizavi de aceste amendamenate. Poate tocmai de aceea a și apărut această situație destul de neplăcută, legată de domnul deputat Tabără.

Deci, legat de amendamentul la art.7, Grupul parlamentar PDSR propune eliminarea art.7.

Dacă nu se acceptă eliminarea art.7, propunem diminuarea importului forfetar de la 200.000 lei trimestrial la 100.000 de lei. Și să vă explic de ce. Această activitate de taximetrie este o supapă de absorbție pentru cei care intră în șomaj. Dumneavoastră ați văzut și în ziare, s-a și relatat că, în perioada imediat următoare, se vor închide 10 societăți comerciale mari din industrie și 20 de complexe de porci din agricultură. Deci, în această situație, rata șomajului va crește foarte mult. Ori majorarea prețurilor la benzină, majorarea prețurilor la piesele de schimb, majorarea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice nu va face altceva decât să distrugă această activitate. De asemenea, vreau să vă mai spun că activitatea aceasta de taximetrie nu trebuie comparată, cea din București, cu celelalte din orașele mai mici, pentru că în orașele mai mici sumele obținute din această activitate, sunt destul de modeste. Din acest punct de vedere, apelez la bunăvoința dumneavoastră să diminuăm acest impozit forfetar de la 200.000 la 100.000 de lei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Dacă mai dorește cineva?

Doriți să luați cuvântul?

Domnule ministru Ciumara, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Regret, domnule deputat, nu am înțeles de ce sunteți supărat pe mine, pentru tonul pe care răspund.

Vă repet răspunsul dat și la comisie. Taximetriștii sunt liberi să-și pună contor la mașină. În momentul în care nu-l pun și preferă să plătească forfetar, înseamnă că îi avantajează sistemul. 200.000 de lei trimestrial este o sumă infimă, este mult și sub ieșirile pe o zi, de multe ori. De aceea, rugămintea mea, lăsați așa cum este, mai ales că această sumă forfetară, luând constantele pe foarte mulți ani de zile, practic noi nu facem decât să actualizăm și mult sub ceea ce înseamnă, practic, a actualiza. Dacă aplicam exact indicele de inflație din ultimii ani, trebuia să fie mult mai mult. Vă aduceți aminte, la comisie, au fost propuneri să majorăm mult această sumă. Noi nu am agreat nici acest lucru, ținând seama exact de ce spuneți dumneavoastră că sunt orașe mici, în care puterea taximetristului de a-și realiza venituri este scăzută, însă nici nu putem să rămânem la niște prețuri istorice din 1990. De aceea v-am rugat, și la comisie, să înțelegeți, între cele două extreme, având acum un preț total nerealist, foarte vechi și la unul foarte mare propus, să luăm această medie care, din experiență, știm că se poate aplica. Dacă un taximetrist se consideră dezavantajat, nu are decât să-și pună contor la taximetru.

Speranța noastră cea mare, la crearea locurilor de muncă, nu este prin taximetrie, pentru că, practic, este cam asigurată peste tot, ci prin alte activități, dar nu afectează cu nimic, faceți un calcul că înseamnă pe zi 200.000 de lei împărțit la 90 de zile, este o sumă infimă și rugămintea mea este să lăsați așa, să renunțați la amendament.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da. Dacă domnul deputat își menține poziția, după această explicație? Da.

Deci voi supune la vot, mai întâi, propunerea de eliminare a art.7 în întregime, așa cum s-a propus din partea Grupului PDSR și apoi, dacă această propunere nu trece, voi supune la vot articolul.

Cine este pentru propunerea de eliminare a art.7? Vă rog să numărați. 72 de voturi pentru, insuficient pentru ca acest amendament să treacă.

Supun votului dumneavoastră art.7, așa cum el a fost formulat de comisie.

 
 

Domnul Neculai Popa (din bancă):

Dar, domnule președinte...

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Îmi pare rău, dar aceasta nu mai este o cerere de eliminare, 100.000 este un alt amendament.

Deci supun, conform Regulamentului, varianta comisiei și după aceea, varianta dumneavoastră. Ele sunt identice, în afară de cifra respectivă.

Varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 5 abțineri.

Deci, cu majoritatea necesară, art.7 a trecut, în varianta propusă de comisie.

Referitor la art.8, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.8.

Cine este pentru?

Doriți să luați cuvântul la art.8? V-aș ruga să fiți atent, că...

(Rumoare)

Deci la art.8, aveți cuvîntul.

 
 

Domnul Alexandru Stănescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar PDSR, aș vrea să mă refer la prevederile art.8 din Legea bugetului de stat pe 1997 cu privire la încetarea aplicabilității alin.5 din art.17, Ordonanța 70/1994, devenită Legea nr.73/1996.

Alineatul prevede următorul lucru: organul fiscal competent poate încheia un acord scris cu contribuabilul, conform căruia acestuia din urmă îi este permis să plătească în rate impozitul pe profit și profitul net al regiilor autonome, dacă acordul va facilita încasarea integrală a obligației de plată, în care sens, Ministerul Finanțelor va stabili competențele unităților fiscale teritoriale.

Având în vedere necesitatea restructurării și modernizării selective a agenților economici cu potențial real, ceea ce este prevăzut și în strategia Guvernului, societăți cu o viabilitate care presupune cheltuieli de capital pentru investiții, având în vedere, de asemenea, decapitalizarea accentuată a agenților economici din sectorul productiv al economiei, precum și prevederile ratei dobânzilor pentru anul 1997 la creditele acordate, care descurajează, într-un fel, relansarea procesului investițional chiar și la agenții economici profitabili și ținând cont de faptul că în Ordonanță formularea prevede că acordul între organul fiscal și contribuabil, privind plata în rate a impozitului pe profit și a profitului net al regiilor este posibil dar nu obligatoriu, deci asigură organelor fiscale posibilitatea de acordare a acestei fiscalități, numai dacă agentul economic face dovada potențialului său de a-și plăti integral obligațiile, ne menținem dorința ca acest articol să fie eliminat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Acest amendament a fost propus la comisie?

 
 

Domnul Alexandru Stănescu:

Este în raport.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.8.

Cine este pentru? 73 de voturi pentru, insuficient pentru ca acest amendament să treacă.

Supun votului dumneavoastră art.8, așa cum este el în proiectul de Buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 15 abțineri.

Cu majoritatea necesară, art.8 a fost adoptat.

Referitor la art.9...

Da, domnule Albu, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

O problemă de procedură.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

O problemă de procedură, am înțeles.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

În Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, secțiunea IV "Desfășurarea ședințelor comune", art.18 grăiește așa: "Lucrările ședințelor comune sunt conduse alternativ de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de 2 secretari, câte unul de la fiecare Cameră".

Ieri ședințele comune au fost conduse de domnul președinte Diaconescu, din partea Camerei Deputaților. Normal ar fi ca astăzi ele să fie conduse de domnul Petre Roman, președintele Senatului sau de locțiitorul domniei sale, respectiv de vicepreședintele Senatului. Văd că se continuă, totuși, cu conducerea ședințelor de către cineva din Camera Deputaților. Trebuie să intrăm în limitele și în prevederile Regulamentului, altfel nu se poate.

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da, deci sunt dator cu o explicație. Domnii președinți îl primesc pe domnul Poul Thomsen, probabil că nu mai mult de 20 de minute, și o delegație din Ungaria, care, probabil o să dureze încă 20 de minute, iar alternanța de care ați vorbit dumneavoastră nu este, nici într-un caz, zilnică. Este vorba de alternativ. Iată această alternanță se produce. Nu spune alternativ o zi unii, o zi alții, alternativ, o perioadă unii, o perioadă alții. În această perioadă, de vreo 40 de minute, o să conduc eu.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu ai dreptate!

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Nu, alternanța se referă la ședințe, ședințele, lucrările ședințelor comune.

(Riposte din partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Îmi pare rău, dar nu se referă la ședințe. Scrie "alternativ".

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Ședințele sunt conduse alternativ!

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Lucrările ședințelor comune sunt conduse alternativ!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Lucrările ședințelor ..., alternativ, da. Deci acum s-a produs o alternanță.

La art.9, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PDSR, la art.9, alin.1, propune eliminarea prevederilor art.9, alin.1, referitoare la majorarea accizelor stabilite prin Legea nr.42/1993, deci la poziția nr.5 "Băuturi pe bază de vin, din care coniac 200%, precum și eliminarea majorării accizelor la țigările de calitate medie".

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnule coleg, lăsați-mă să vorbesc! Nu mă întrerupeți, vă rog frumos.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, vă rog! Vă rog să păstrați liniștea în sală!

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Deci, din acest punct de vedere, eu aș vrea să vă spun că majorarea accizelor la aceste produse - coniac și țigări de calitate medie, pe care le consumă tot omul de rând - vor crește prețurile de livrare și, bineînțeles, va afecta puterea de cumpărare, și așa scăzută, a cetățenilor.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că retragerea, deci majorarea accizelor, coroborată cu eliminarea creditelor conform Legii nr.83/1993 și a Legii nr.20/1996, nu va face altceva decât să pună în pericol aceste două sectoare destul de importante, care aduc venituri la bugetul statului și de aceea susținem micșorarea, deci eliminarea acestor majorări de accize, atât pentru coniac, cât și pentru țigări.

De asemenea, ca să facem o glumă, dacă tot trimitem cei 1.000 de oameni, fie în rai, fie în iad, cel puțin să-i trimitem cu un pahar de coniac și cu o țigară românească de calitate medie.

(Amuzament în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

A veni, la ora actuală, să faci o propagandă pentru coniac și țigări este, pur și simplu, o sfidare a sănătății oamenilor acestei țări.

(Rumoare)

Este, pur și simplu, o bătaie de joc de ceea ce se crede. A-i trimite în iad sau în rai cu coniac, să fie foarte coniacizați sau foarte afumați este una dintre cele mai stupide teze pe care le-am putut auzi vreodată. Măcar, în acești ultimi 4 ani, nu am văzut pe nimeni, nici din dreapta, nici din stânga, să spună asemenea inepții!

Îmi pare foarte rău că s-a ajuns la o asemenea situație, domnule președinte și vă rog foarte mult să nu luați în considerare asemenea propuneri absurde.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Nu pot. Trebuie s-o iau în considerație.

Deci dumneavoastră ați propus eliminarea ultimei părți a acestui articol, de la liniuța unde scrie "Băuturi pe bază de vin", până la sfârșit. Am înțeles bine, da?

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 25 de voturi pentru, insuficient ca această propunere să treacă.

Supun votului dumneavoastră art.9, în redactarea din proiectul de Buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 11 abțineri.

Art.9 a fost adoptat.

Referitor la art.10...

 
 

Domnul Mitică Bălăeț (din bancă):

Alin.2 nu s-a discutat!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Îmi pare rău, dar la alin.2 nu a avut nimeni nici o propunere. Am întrebat. La alin.2 nu a avut nimeni nici o propunere. Este, în raportul comisiei, o modificare, am spus - supun votului dumneavoastră art.9, așa cum a fost el redactat de comisie, s-a votat.

La art.10, vă rog. La alin.1.

Dacă doriți o luăm pe alineate, ca să fie ceva mai clar.

La alin.1. Vă rog. Da.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Stimați colegi,

Eu nu știu de ce domnul deputat Berciu s-a supărat atât de mult și folosește chiar și jigniri la adresa anumitor persoane, pentru că am spus, de la bun început, că este o glumă. Deci nu trebuia să fie luată chiar așa de drastic și dramatic.

Deci Grupul parlamentar PDSR, la art.10, propune eliminarea lui, pentru că, dumneavoastră vă aduceți aminte, acum o lună de zile am aprobat, în Camera Deputaților, o Ordonanță de urgență, de pe timpul Guvernului Văcăroiu, de diminuare a TVA-ului la legume, la 9%, iar acum venim în buget și propunem creșterea acestui TVA la 18%. Dumneavoastră știți că și așa prețul la carne de porc, la produse alimentare, la carne de pasăre, lapte ș.a.m.d. s-a majorat destul de mult. Cel puțin, să dăm posibilitatea cetățenilor, și așa puterea de cumpărare este destul de scăzută, să poată avea acces să cumpere aceste produse. Deci creșterea TVA-ului la 18% nu face altceva decât să crească prețul la aceste legume.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Vă referiți numai la eliminarea alin.1?

 
 

Domnul Neculai Popa:

Exact.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă la alin.1 mai dorește cineva să ia cuvântul?

Supun votului, la alin.1, mai întâi cererea de eliminare formulată de domnul deputat de la PDSR.

O voce din sală:

Ce părere are inițiatorul?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am întrebat dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. Nu puteți obliga inițiatorul să aibă o replică la fiecare luare de cuvânt. Dumnealor și-au spus părerea și în comisii și la dezbateri generale.

Supun votului cererea de eliminare formulată de colegul nostru de la PDSR.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Insuficient pentru ca propunerea să fie adoptată.

Dacă la alin.1 mai dorește cineva să ia cuvântul?

Supun votului dumneavoastră alin.1, în formularea din proiectul de buget.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 59 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritatea necesară, alin.1 a fost adoptat.

Referitor la alin.2, vă rog să observați că în raport, la pag.7, pct.9, avem o propunere de modificare.

Dacă altcineva dorește să ne mai facă vreo propunere referitoare la alin.2.

Nu dorește nimeni.

Supun votului alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? 4 abțineri.

Cu majoritatea necesară, a fost adoptat și alin.2.

Referitor la art.10, în totalitate.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritatea necesară, art.10 a fost adoptat.

Referitor la art.11, care are un singur alineat, avem o modificare propusă de comisie - pct.10, de la pag.7.

Dacă dorește cineva să se mai refere la art.11?

Vă rog. Domnul Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Art.11 din proiectul de Lege pentru aprobarea Bugetului de stat pe anul 1997 pune în discuție, ca de altfel și alte texte din acest proiect, problema concordanței depline a conținutului acestuia cu prevederile Constituției.

Art.138 din Constituția României stabilește în primul alineat că impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.

În contradicție cu aceste prevederi constituționale, art.11 din proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 1997 stabilește: "Cota majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare constând în impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor, corelat cu rata medie anuală a dobânzii pe piața interbancară, la care se pot adăuga cel mult 20 de puncte procentuale".

La acest text de lege, cele două comisii sesizate în fond au propus în Anexa nr.1 la raportul comun ca, din cuprinsul acestuia, să fie eliminată sintagma "anual".

Prevederile art.11 privitoare la cota majorărilor de întârziere reprezintă venituri ale bugetului de stat și, ca atare, ele nu pot fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, ci numai prin lege.

În aceste condiții, art.11 este neconstituțional .

Stabilirea cotei majorărilor de întârziere echivalează cu emiterea unei norme primare. Or, prin hotărâri ale Guvernului, nu se pot institui norme primare, ci numai norme emise secundum lege, norme prin care se organizează executarea legii. Stabilirea lor prin hotărâri ale Guvernului este neconstituțională.

Obligativitatea ca impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat să fie stabilite numai prin lege este o garanție constituțională a dreptului de proprietate, a averii cetățenilor, deoarece, chiar dacă subiectul impozabil îl constituie o persoană juridică, în final, cheltuielile pentru plata impozitului, a taxelor, sunt suportate de cetățeni, în beneficiul cărora se desfășoară activitatea acelei persoane juridice. Această garanție constituțională definește și limitele și conținutul obligației constituționale a cetățenilor, prevăzute de art.53 din Constituție, de a contribui, prin impozite și taxe, la constituirea resurselor necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România a fost de acord ca bugetul de stat pe anul 1997 să fie dezbătut cât mai repede, însă cu respectarea strictă a prevederilor Constituției și a tuturor prevederilor regulamentare.

Personal, ca membru al grupului parlamentar, voi cere ca orice dispoziție din lege, care se va adopta cu încălcarea Constituției, să fie supusă controlului Curții Constituționale.

De aceea, domnule președinte, ținând seama că art.11 din proiect este în contradicție cu textele constituționale pe care le-am invocat, vă rog ca acesta să fie remis celor două comisii sesizate în fond, pentru a proceda la reexaminarea lui și a prezenta plenului o nouă soluție.

În măsura în care nu se va da curs acestei cereri, ne rezervăm dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru restabilirea ordinii de drept.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă din partea comisiei sesizată în fond sau din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul pe această problemă?

Da. Domnul ministru Mircea Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Acest articol este perfect în spiritul legislației în vigoare. Nu se pune problema a stabili un impozit. Se pune problema tehnicii prin care Guvernul actualizează impozitul pentru a pune capăt evaziunii fiscale, pentru a pune capăt economiei subterane. Nu aici se stabilește. Se spune foarte precis: "se actualizează" (deci în raport cu indicele prețurilor) "și se corelează" (deci să fie mai mult decât simpla actualizare), pentru că toți evazioniștii fac o comparație: ce e mai avantajos? Să depun banii la bancă, sau să-mi plătesc impozitele pentru că întotdeauna să fie mai mult decât incasarea de la bancă. Este o tehnică precisă de aplicare a legii. Și dumneavoastră o aplicați prin lege.

Îmi pare rău că un parlamentar cu o veche experiență în Parlament și în domeniul legislației face o asemenea obiecție. Evident, dacă ar fi ceva care contravine Constituției, apreciem. Însă, rugămintea mea este, bazându-mă pe experiența dumneavoastră îndelungată în materie, să nu puneți piedici în aplicarea acestui buget, ținând seama că cei care vor suferi vor fi oamenii simpli. Deja noi începem de la 1 aprilie să avem dificultăți în a asigura banii pentru alocația pentru copii, care s-a consumat la nivelul lui 1996. Cei care vor suferi, dacă creăm piedici artificiale, nu sunt parlamentarii, și nici miniștrii, ci copiii din România.

De aceea, vă rog insistent să recitiți cu atenție articolul, să constatați că în mod sigur nu se va stabili aici un impozit, ci numai procedura legală de actualizare, în funcție de inflație, și ideea de a interveni la Curtea Constituțională, numai din dorința de arăta că sunteți în Opoziție cu Puterea, pune în suferință pe copiii țării.

De aceea nu acceptăm interpretarea dumneavoastră. Vă rog insistent să recitiți cu atenție articolul și să nu creați bariere artificiale, de a suferi, poate, milioane de copii.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Ciumara, aveți în față textul? Așa cum ați explicat dumneavoastră, ați fi de acord ca să scriem aici "se actualizează prin hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor"? Pentru că aici spune "se stabilește"; "se actualizează prin hotărârea Guvernului, la propunerea .... corelat cu rata medie a dobânzii, la care se pot adăuga cel mult ...." De acord, da?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru completare. Este foarte bine. Sunt de acord cu ea. Asta se face, se actualizează. Pentru a pricepe chiar și domnul deputat, sunt de acord să trecem cuvântul acesta, dacă pe dânsul îl satisface acest cuvânt.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În acest fel, impozitele, taxele se stabilesc prin lege. Aici este vorba de actualizarea referitoare la rata inflației. Sunt două chestiuni diferite.

Dacă la art.11 mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. (Rumoare)

Voci din sală:

Cu ce? Cu ce să fim de acord?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu varianta aceasta.

Deci, art.11 are un singur alineat. Dumneavoastră ați propus eliminarea. Eu am înțeles că v-ați referit la faptul că este neconstituțional și că, dacă nu se modifică ceva, vă veți adresa Curții Constituționale.

Dacă propuneți eliminarea, supun la vot eliminarea, nu-i nici un fel de problemă.

Mențineți propunerea de eliminare, da?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun.

Atunci, mai întâi supun votului propunerea de a elimina art.11.

Cine este pentru? 67 de voturi pentru. Insuficient pentru ca această propunere să fie adoptată.

Cu această modificare, deci în loc de "se stabilește" - "se actualizează", supun votului dumneavoastră art.11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați. 32 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 8 abțineri.

Cu majoritatea necesară, art.11 a fost adoptat.

Art.12, alin.1.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat alin.1.

Referitor la alin.2. Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Supun votului dumneavoastră alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? 4 abțineri.

Cu majoritatea necesară, a fost adoptat și alin.2.

Referitor la alin.3.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Supun votului dumneavoastră alin.3.

Doriți să luați cuvântul? Vă rog.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă atrag atenția că în cazul în care vor fi acceptate unele amendamente la anexe, desigur art.12 nu va mai conține cifrele care sunt prezentate în acest articol, fapt pentru care vă rugăm, domnule președinte și domnilor colegi, să acceptați ca acest articol să fie discutat după ce vom discuta anexele, ca să putem face modificările ulterioare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnă, el a fost votat, dar, dacă se vor produce modificări, bineânțeles că se va reveni.

Referitor la alin.3.

Supun votului alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Alin.3 a fost adoptat.

Referitor la alin.4.

Vă rog.

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Doamnelor și domnilor colegi,

Prevederile alin.4 afectează profund buna calitate a actului medical. Stabilirea unei cifre de personal cu 27 de mii mai puțin decât în anul precedent presupune o depreciere marcată a calității îngrijirii bolnavilor.

Se va spune aici că se vor disponibiliza cadre din sectorul administrativ. Acest lucru nu este posibil, deoarece un număr mare din această categorie de personal a plecat din sectorul sanitar, datorită salariilor foarte mici.

În acest context este evident că disponibilizările vor afecta strict cadrele medicale.

Dacă grilele de salarizare nu se modifică, atunci propunem ca numărul de personal să nu fie redus, pentru a se putea asigura o calitate decentă a actului medical.

În acest sens, Grupul parlamentar PDSR propune eliminarea alin.4 din art.12, cu excepția ultimei fraze, referitoare la cheltuieli pentru deplasări, detașări, transferuri și așa mai departe.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu văd că aici este vorba de sectorul de învățământ. Vă referiți la sectorul de învățământ din Sănătate. Da.

Vă rog.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Iau cuvântul în legătură cu referirea pe care alin.4 din acest articol o face la sectorul de învățământ.

Pentru informarea celor care nu cunosc foarte bine acest segment de activitate, vă aduc la cunoștință că numărul de posturi din sectorul de învățământ rezultă din aplicarea a două legi organice. Este vorba de Legea învățământului și de Statutul personalului didactic.

De aceea, fixarea prin Legea Bugetului a unui număr maxim de posturi didactice ne pune în situația să nu putem respecta două legi organice.

De aceea, pentru sectorul de învățământ eu vă solicit să eliminăm acest alineat, pentru că altfel suntem în situația să nu putem respecta, repet, două legi care sunt votate de dumneavoastră și care sunt legi organice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Statutul cadrelor didactice a fost votat numai la Camera Deputaților.

Am înțeles că ați propus eliminarea alin.4 în întregime, sau cum a propus colega, lăsând cheltuielile pentru deplasări, ultima frază.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Lăsând ultima frază.

Aș vrea să mai adaug că pentru anul bugetar 1997 Legea Bugetului prevede un număr de 59 de mii de posturi mai mic decât cel care funcționează în momentul de față în Învățământ. Și vă mărturisesc, atât cât cunosc eu acest sector, că nu este posibil să ne încadrăm în această cifră prevăzută prin buget.

De aceea, vă rog cu insistență să aprobați această eliminare a articolului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Voci din sală:

... senator....

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ați devenit senator, între timp. Domnule senator. Mă scuzați.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Abia acum îmi dau seama de modul în care domnul președinte a reușit să-și cunoască colegii.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La art.12, alin.4, și la Anexa III/20, pentru agricultură, se prevăd reduceri de personal de peste 14 mii de oameni și, ca atare, grupul nostru parlamentar a propus în comisie și susține astăzi eliminarea alin.4, cu excepția ultimei fraze.

Aceasta, datorită faptului că prin această prevedere agriculturii i se mai dă o nouă lovitură alături de eliminarea subvențiilor și anularea prevederilor Legii nr.83 privind sprijinul acordat acesteia.

Prin această reducere a personalului de specialitate, i se iau țăranului și ultimele șanse de a avea acces la tehnologiile agricole pe care știm cu toții că nu le stăpânește.

Reducerea numărului de specialiști din agricultură dovedește totala lipsă de preocupare a actualei Puteri pentru promovarea progresului în acest sector, deși, declarativ, lucrurile sunt prezentate altfel.

Prin liberalizarea importurilor s-a spus că vor fi puse în situație de competitivitate produsele românești cu cele importate.

Dacă îi eliminăm și pe specialiștii agricoli, competiția între producătorul autohton și cel extern este categoric pierdută de cel român.

Din discuțiile purtate în comisie cu reprezentanții Guvernului, aceștia nu au putut să ne demonstreze către ce sectoare au gândit să îndrepte aceste cadre cu pregătire agricolă, care urmează a fi disponibilizate.

S-a vorbit la modul general despre privatizarea unor acțiuni sanitar-veterinare de reproducție, fără să se prezinte un program concret. Dovadă că unii dintre actualii guvernanți consideră că numai prin pronunțarea intenției de privatizare problema este deja rezolvată.

Or, în situația în care închidem complexele de creștere a animalelor, aceasta va fi urmată de o dispersare a efectivelor la numeroși proprietari și, pentru aceasta, în scopul realizării acțiunilor sanitar-veterinare, numărul specialiștilor ar trebui normal să crească.

De asemenea, pierderea controlului asupra reproducției, în condițiile în care în sectorul privat numai de rasă nu putem să discutăm, măsura mi se pare de-a dreptul aberantă.

Nu am fost lămuriți dacă se intenționează privatizarea prin lichidarea acestor specialiști, avându-se în vedere experiența acumulată în lichidarea efectivelor de animale din complex. Dar cum se pare că vinovați de menținerea în viață a acestor efective sunt chiar acești specialiști, lichidarea lor este de înțeles.

Dacă am în vedere și declarațiile domnului ministru de finanțe privind salvarea milionului de români prin sacrificarea a o mie, mă văd nevoit să atenționez că, prin reducerea personalului din sănătate și agricultură, sacrificiul acestora este fără rost.

În campania electorală li s-au promis de toate specialiștilor agricoli. (Rumoare)

Voci din sală:

Faceți propunerea!

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Propunerea am făcut-o și acum argumentez.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dar campania electorală s-a terminat.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Da, s-a terminat probabil pentru dumneavoastră.

Deci, s-au propus de toate specialiștilor agricoli, mai ales celor tineri, iar astăzi li se oferă șansa șomajului. (Rumoare)

Doamnelor și domnilor,

Comuniștii le-au stabilit domicilu obligatoriu specialiștilor agricoli. (Rumoare)

În anii din urmă, majoritatea primarilor actualei Puteri nu au acordat nici un metru pătrat de pământ acestora, deși Legea fondului funciar o prevedea. În zilele de astăzi, primarii actualei Puteri fac eforturi demne de o cauză mai bună de a-i scoate pe acești specialiști din case, iar acest Guvern vine, prin aceste măsuri, să confirme că într-adevăr preconizează această lichidare. (Rumoare)

Domnule președinte, v-aș ruga să faceți ordine în sală. (Rumoare; vociferări)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu totuși aș mai atrage o dată atenția că e vorba de învățământ aici.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Nu, domnule președinte, dumneavoastră citiți ceea ce vă convine. Am sesizat-o demult. (Rumoare)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Să știți că și dumneavoastră citiți tot ceea ce vă convine.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte, mai am o singură frază și vă rog să mă lăsați să închei. (Rumoare)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog. Vă rog să păstrați liniște în sală. Aveți cuvântul. Vă rog.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Deci, prin astfel de măsuri, doamnelor și domnilor, vom fi prezenți în Comunitatea Europeană, dar numai în muzee, cu plugul de lemn producție 1997-1999, ca simbol al agriculturii românești, durabile și mai ales ecologice, sub semnul cheii.

Pe aceste considerente, grupul nostru parlamentar susține eliminarea alin.4 al acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, toate trei propunerile de până acum s-au referit la eliminarea primei părți alin.4.

Doriți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Liviu Petreu:

Doamnelor și domnilor colegi, sunt Petreu de la Hunedoara.

Observ, în ultimele trei luări de cuvânt, un singur lucru: nu știu, suntem două categorii de oameni cu profesii intelectuale în România - unii care trăim tot timpul în situație de concurență și unii, după 7 ani, după ce spunem că am intrat într-o altă lume sau vrem să intrăm în ea, vrem să prelungim o anumită situație de a nu exista concurență în interiorul branșelor, care să ridice acele branșe, sau să le asigure ridicarea? Ei, nu trebuie să ne speriem. În nici o țară, nimeni nu se sperie, acolo unde se trăiește bine, de puțină concurență și câteva brațe de muncă disponibile. Astea măresc, prin concurență, calitatea branșei. Și știu ce spun, pentru că de 20 de ani trăiesc în concurență.

Vă mulțumesc. Orice se opune concurenței este moarte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Gherman.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Aș vrea să solicit ca în stenogramă să se scrie explicit faptul că în privința alin.1, acesta va fi refăcut în condițiile în care în viitoarele dezbateri vor fi făcute modificări de cifre. Să se includă explicit.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, dumneavoastră știți foarte bine cum se procedează. În stenogramă apare tot ceea ce s-a discutat: și propunerea dumneavoastră, și ce a spus doamna deputat, și ce am spus eu. Deci, alin.1 s-a votat, iar dacă vor apare modificări, atunci când acele modificări vor apare, tot noi vom vota ca să revenim la alin.1 și să facem corecturile necesare. Asta este procedura obișnuită. Și am mai spus o dată această chestiune.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

În privința intervenției domnului ministru de stat care ne spune că intenționăm oarecum să întârziem aprobarea bugetului, mă pălește o jale nemaipomenită, (rumoare) gândindu-mă că domniile lor au prezentat bugetul în 17 martie și am desfășurat întreaga activitate în condiții, aș putea spune, de maximă responsabilitate și viteză. Or, dacă a existat propunerea ca un punct al bugetului să fie retransmis comisiei, aceasta nu era, evident, cu intenția de a produce întârzieri; eventual de câteva ore. Iar față de aceasta, întârzierea de două luni și jumătate, sau poate de mai mult, cred că este proporțional mult mai implicantă, referitor la grija pe care trebuie s-o purtăm față de biata populație românească.

Și, ultimul punct, cel cu argumentația - trebuie să stârnim concurență prin disponibilizări. Eu cred că în acest caz, ca această concurență să fie foarte eficientă, eu propun, în glumă, - ca să precizez -, disponibilizarea a jumătate din salariați. Atunci, într-adevăr, vom stabili un principiu: "Homo homini lupus". (Rumoare)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Mircea Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule senator Gherman, vă mulțumesc pentru declarația din care am înțeles că nu intenționați să creați dificultăți în adoptarea Bugetului.

Eu nu mi-am arătat nemulțumirea față de trimiterea la comisie, ci față de intenția privind Curtea Constituțională, ceea ce este altceva.Dacă m-ați înțeles greșit, repet ceea ce am afirmat.

Arătase domnul Gherman că am prezentat bugetul la 3 luni după instalarea Guvernului. Dacă considerați că am greșit și nu am prezentat din prima zi de la instalare, e vina noastră. Dar mai repede nu se putea, de 3 luni.

În privința sănătății, printr-o hotărâre de Guvern, unitățile sanitare sunt abilitate să-și execute lucrările, începând de la curățenie până la reparații capitale, cu instituții specializare și au bani pentru așa ceva. De aceea, pentru acest personal nu este nevoie....

Doamnă, în paralel, când lucrăm aici, între timp, la Guvern s-a adoptat, că e ședință de Guvern acum, hotărârea de Guvern prin care se pot executa aceste, deci nu este... dacă nu sunteți informată dumneavoastră. Vă asigur că se poate crea o disponibilizare de personal prin executarea de lucrări cu instituții specializate, fiindcă nu se pune problema numai să privatizăm unități în ansamblu lor, ci anumite activități între domenii care pot fi... într-o unitate mai mare.

Pentru învățământ respectăm perfect legislația care prevede numărul de posturi didactice. Noi nu ne propunem să afectăm numărul de posturi didactice, ci numărul de posturi, ceea ce înseamnă administrație. De aceea, rezerva avută. Rog să se citească cu atenție. Nu este vorba de posturi didactice care să se reducă, ci numai de posturi. E vorba de administrație.

În privința agriculturii, lunga intervenție făcută mă obligă să fac câteva precizări. Ministerul Agriculturii are 46 de mii de salariați și noi propunem să scădem de la 46 de mii la 32 de mii, în condițiile în care se spune, ca o mare realizare a anilor anteriori, că 80 la sută din agricultură este privată. Când 86% este privată, ce rost are să am 46 000 de salariați?

Noi propunem ca sectorul sanitar veterinar care conține 12000 de oameni și care încasează bani pentru operațiunile făcute să treacă pe autofinanțare. De ce să-i finanțăm de la bugetul statului și să nu se autofinanțațeze din moment ce încasează și are 12000 de oameni.

Noi propunem ca cei 8 000 de oameni de la Camerele agricole să se mute la consiliile locale unde pot face servicii mult mai bune decât în prezent într-un sistem birocratic, când practic nu prea fac nimic.

Eu am fost invitat într-o interpelare, și am mulțumit domnului deputat de la PDSR atunci, că mi-a creat posibilitatea să răspund. Afirmația apărută în unele ziare pusă pe seama mea că sunt dispus să 1000 de oameni este un fals. Am spus-o aici în Cameră, dacă este nevoie o repet, și-l rog pe domnul deputat să nu facă propagandă electorală în măsura în care la solicitarea dumneavoastră, a Camerei Deputaților, v-am dat asigurări că nu fac asemenea afirmații și nu sunt deloc cinic. Din contră, la toate solicitările privind sănătatea apărute prin presă, am răspuns oferind posibilități de la Ministerul de Finanțe pentru a rezolva problemele. De aceea, noi menținem textul actual al articolului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Eu știu, dar ... 2 minute, 1 minut? Poftiți!

 
 

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru amabilitatea care v-a caracterizat întotdeauna. Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar afirmațiile domnului ministru secretar de stat sunt total gratuite. Nu este prima dată când o face.

Reprezint în numele societății inginerilor agronomi o breaslă de 65 000 de specialiști. Soluția stabilită de Guvern este o soluție antinațională, antipopulară, este o soluție care nu are valabilitate și care distruge un sistem care a fost organizat și funcționează în România. (Vociferări din partea Majorității.)

Nu este normal ceea ce propune dumnealui, a disponibiliza un număr de specialiști, pentru care statul a investit, ceea ce este un lucru total nepermis, dovedește diletantism total.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnul Ciumara este ministru de stat.

Vă rog!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, am și calitatea de deputat și vă rog să respectați Regulamentul. Dați-mi posibilitatea să răspund ca inițiator al proiectului de lege, după toți parlamentarii.

Funcția mea se numește ministru de stat. Nu am două funcții, nu cumulez funcția de ministru cu cea de secretar de stat.

În al doilea rând, dacă noi avem 46 000 de specialiști de înaltă calificare în agricultură este un lucru formidabil. Chiar toți cei 46000 sunt specialiști agronomi și ingineri, da? Nu vă supărați, afirmația dumneavoastră este total lipsită de realism și insultele pe care mi le aduceți aici, noi ne cunoaștem de mulți ani, rog abțineți-vă de la ele, pentru că voi fi nevoit să cer respectarea Regulamentului Camerei Deputaților pe viitor.(Vociferări din partea Opoziției)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog, ce problemă aveți? (Hohote de râs)

Drept la replică? Îmi pare rău, dar nu v-a fost pronunțat numele. A, vreți să luați cuvântul pentru că nu v-a fost pronunțat numele, sau de ce?(Vociferări din partea Opoziției)

Eu știu că afirmațiile domnului ministru nu se confirmă, dar fiecare are dreptul la părere. Noi acum trecem la vot, pentru că altfel, o să vă citez din Regulament și o să-l și aplic. "Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Ceea ce și fac.

Cine este pentru sistarea discuțiilor? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 12 voturi împotrivă.

La procedură vă dau cuvântul imediat.

Abțineri? Vă rog să păstrați liniștea în timpul votului. 6 abțineri. Deci, s-a adoptat această propunere.

Vă rog să luați cuvântul în probleme de procedură.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte, îmi pare foarte rău că tot faceți apelul la Regulament, ați vorbit de acea alternanță la conducerea ședințelor, vă rog să verificați acum despre ce alternanță este vorba.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Și anume, despre faptul că acum conduce cineva din partea Camerei Deputaților și după aceea o să conducă cineva din partea Senatului. (Gălăgie în sală)

Supun la vot propunerea de eliminare a părții

Vă rog domnule deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cei care au experiența Parlamentului trecut, în care actuala putere pleda pentru democrație, nu se interzicea revenirea la discuții ori de câte ori era nevoie la un articol. (Vociferări din partea Majorității)

Nu, eu știu precis, de câte ori s-au întrerupt ședințele și s-au făcut intervenții din partea Opoziției, pentru a se proceda în mod democratic. Eu sunt complet deziluzionat pentru modul dictatorial în care procedează actualii guvernanți, actualii președinți care conduc ședințele. Domnul Petre Roman a procedat cu domnul Tabără într-un mod absolut inadmisibil din punct de vedere democratic și acum văd că și domnul Berceanu procedează în felul acesta. Eu cred că este bine să revenim la democrație și s-o păstrăm de-a lungul întregii activități parlamentare. (Vociferări în ambele părți ale sălii)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniște în sală.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Aceasta este cerința și obligația noastră elementară, să epuizăm toate dezbaterile în legătură cu fiecare articol, și părerile deputaților și senatorilor să fie liber expuse la această tribună. Vă rog foarte mult.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Bălăeț, eu am dat cuvântul la 4 reprezentanți ai Grupului PDSR care și-au expus pe larg părerea, toți 4 au propus același lucru, bineînțeles cu argumente diferite și din puncte de vedere diferite, domnul ministru Ciumara a dat răspunsul, dar apoi au început discuții de data asta pe alte teme, în afara art.4 și unele ușoare jigniri, pe care am vrut să le curm printr-o procedură pe care am citit-o din Regulament și, cred că Regulamentul trebuie respectat în toate părțile sale. Deci, eu am citit procedura, am supus la vot, dezbaterea s-a încheiat.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, domnule președinte, eu vreau să procedăm și prin cutumă, pentru că în Parlament nu toate prevederile trebuie respectate mot-a-mot, ci trebuie respectată și procedura normală în această privință. (Vociferări din partea Majorității)

Sigur, că sunt articole care prevăd...

Domnilor, vă rog foarte mult lăsați-mă să vorbesc, nu vreți să mă lăsați este spre regretul democrației față de dumneavoastră, nu față de mine. (Hohote de râs din partea Majorității)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. E în regulă.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu râdeți, că râdeți degeaba.

Eu vreau să vă spun următorul lucru. Este adevărat că Regulamentul dă dreptul celor care conduc ședințele ca la un moment dat să reteze...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... să propună, nu să reteze.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, bun, să propună. Și bineînțeles că funcționează mecanismul, pe care îl știm, al ghilotinei votului.

Bun. Acum, eu vreau să vă precizez că în cazul acesta, al discuțiilor de astăzi, și în cazul și domnului Petre Roman, și al domnului Berceanu, păcat că fac parte amândoi dintr-un partid care se cheamă democratic...

Din sală:

Democrat!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

...au procedat dictatorial în legătură cu tăierea acestui drept al deputaților și al senatorilor, de a epuiza absolut toate discuțiile care sunt necesare în legătură cu unul sau altul din articole. Indiferent dacă, să zicem la un moment dat, discuțiile privesc și alte aspecte ale activității noastre. Așa s-a procedat și altă dată și așa este bine să se procedeze și acum.

Vă mulțumesc. (Vociferări în sală)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bine, vă mulțumesc.

Aveți o problemă de procedură, doamnă? Vă rog.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt mai mult decât impresionată și regret nespus că o problemă de școală, care reprezintă punctul de plecare al fiecăruia dintre noi, a ajuns să fie prin interesele ei, o problemă care ne dezbină.

Vă rog, cu insistență, să vă aplecați asupra propunerii pe care am făcut-o și care este o propunere în interesul învățământului.

Cu tot respectul pe care îl port domnului ministru Ciumara, vreau să atrag atenția că acest număr de posturi la care se referă Legea bugetului cuprinde toate posturile, deci nu se referă la posturile nedidactice, ci absolut la toate posturile din învățământ, cele didactice fiind majoritatea covârșitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnă, ne-ați păcălit, nu a fost nimic de procedură.

Vă mulțumesc.

Aveți o problemă de procedură, poftiți!

 
 

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

În numele grupurilor parlamentare ale PDSR-ului ne-am menționat și ne menționăm disponibilitatea pentru a trata cu maximă seriozitate Legea bugetului și să sprijinim Guvernul în a elabora cât mai rapid cu putință această Lege a bugetului. Însă, dorim ca dezbaterile să fie cât se poate de democratice.

Vă rugăm, în numele grupurilor PDSR să ne acordați o pauză de 30 de minute pentru a ne consulta dacă continuăm sau nu să participăm la acest mod de dezbatere. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnul Răsvan Dobrescu.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Fac un apel la colegii Opoziție.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog să vă reamintiți că suntem la jumătatea lunii aprilie și țara asta nu are buget. Vi se pare normal?

De cel puțin o oră toate intervențiile dumneavoastră au caracterul "baterii apei în piuă".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnule Dobrescu, de procedură, vă rog.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

De procedură, în sensul manierei în care se fac intervențiile. Dacă intervențiile dumneavoastră ar avea un caracter util și constructiv, este normal să fie bine primite și așa vor fi. Dumneavoastră însă căutați să tergiversați adoptarea bugetului. Și dacă aceasta este intenția dumneavoastră, cel puțin este cinstit ca să veniți și să spuneți acest lucru. Dar, veți fi făcuți răspunzător politic de către electorat pentru încercarea de a sabota adoptarea bugetului țării într-un timp rezonabil. Deci, fac un apel la rațiune din partea domniilor voastre și să încercăm ca fără a opri dezbaterile, dar să facem niște dezbateri constructive și să nu batem apa în piuă. Țara asta are nevoie de buget și bugetul trebuie să fie adoptat cât mai repede.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, domnule Dobrescu.

Domnule Tabără , aveți o problemă, vă rog...De procedură, domnule Tabără, de acord? Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte de ședință,

Eu aș vrea să vă spun însă un alt lucru. În sală, înainte de a închide discuțiile și a da cuvântul domnului Ciumara, mai erau două mâini ridicate pentru a se lua cuvântul. Unul era în partea dreaptă și alta era în partea stângă a sălii. Rugămintea noastră este, așa cum am făcut-o și altă dată, să fie cu atenție mai mare pentru a cuprinde toată sala și a se da cuvântul pentru dezbaterile care se desfășoară în sală.

Și, ca un răspuns pentru domnul Dobrescu, fac parte dintr-un partid de opoziție. Doresc să vă spun, domnule senator, cu tot respectul pe care vi-l port că dorim să mergem constructiv la acest buget și nu altfel. Și nu sunt cel și nu suntem cei care am închis gura cuiva.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Tabără, eu repet încă o dată pentru toată lumea. Eu am dat cuvântul la 4 reprezentanți ai Grupului PDSR care s-au referit la problema de la alineatul 4 prin toate argumentele pe care au dorit dumnealor să le spună, fără să limitez în nici un fel, nici timpul de dezbatere, nici numărul de reprezentanți, nici nimic. S-au încheiat propunerile referitoare la articolul 4 și au început niște acuze reciproce pe cu totul alte teme decât cele ale alineatului 4. Și atunci, eu am făcut apel la Regulament, care îmi permite să fac o propunere și nimic altceva, am supus-o sălii și cel puțin în acest moment discuțiile referitoare la alin. 4 s-au încheiat. Am dat cuvântul tuturor celor care au avut probleme de procedură, da? Deci au fost nenumărați colegi care au dorit să se refere la probleme de procedură și s-au referit de fapt tot la problemele legate de alin.4. Dar, asta este situația. S-a făcut o propunere de către domnul Dan Ioan Popescu de a face o pauză pentru ca Grupul PDSR să se consulte, eu am să spun următorul lucru, perfect regulamentar. Nu există nicăieri, în nici un regulament o obligație de a da aceste pauze, dar este o cutumă pe care noi dorim să o respectăm. Nu aș vrea însă ca după Grupul PDSR să ceară alt grup o pauză și alt grup o pauză, și altul, și altul, și apoi să revenim și grupurile care au cerut de dimineață o pauză, să ceară după amiază o pauză și folosind această cutumă să ajungem să lucrăm din pauză în pauză. Deci, rugămintea mea ar fi ca această pauză să fie într-adevăr pentru consultări, de 20 de minute, cât ați propus dumneavoastră și apoi să reluăm lucrările. Eu aș putea să fac apel la Regulament și să spun că noi am votat un program care nu conținea nici o pauză și propunerea dumneavoastră să o supun la vot. Nu doresc să merg pe această cale, dorim să vă oferim oricând posibilitatea să faceți consultări.

Luăm pauză timp 20 de minute.

Vă mulțumesc.

După pauză:

 
 

Domnul Petre Roman:

Este o întrârziere regretabilă de aproape 25 de minute, față de momentul în care trebuia să reluăm lucrările, o facem în acest moment în care cvorumul este reunit.

Vă reamintesc că trebuia să ne exprimăm votul asupra unei eliminări de text propusă de Grupul PDSR, și anume o parte a textului de la art.12, alin.4. Deci, supun votului această propunere de eliminare.

Cine este pentru propunerea de eliminare? Numărați vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:(din bancă)

Nu mai putem aștepta un pic, pentru că nu a sosit tot Grupul PDSR?

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu mai putem sta pentru că avem peste 25 de minute întârziere și nu se mai poate proceda în felul acesta.

Vă rog. 41 de voturi pentru. Insuficiente pentru adoptarea acestei eliminări.

Supun deci art.12 la alin. 4 în formularea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 51 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Alineatul 4 a fost adoptat.

Articolul în ansamblu. Art.12 în ansamblu. Vă rog să vă exprimați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 61 de voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 1 abținere.

Art.12 a fost adoptat în integralitatea sa.

Art.13 alin. 1, dacă sunt intervenții? Observați că există o modificare, un amendament propus de comisie.

Dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt, vă supun votului art.13, alin. 1.

Cine este pentru? Acum suntem în timpul votului. Era intervenție la art.13 alin.1? Vă consult era art.13, alin. 1? Atunci nu se poate. (Către domnul Marțian Dan, care vrea să ia cuvântul).După aceea.

Cine este pentru art.13, alin. 1? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Art.13 alin.1 a fost adoptat.

Intervenția era pe chestiune de procedură? Poftiți?

Vă rog, domnule deputat Marțian, poftiți.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vreau, ca în numele Grupurilor parlamentare ale PDSR din cele două Camere, să expun în fața dumneavoastră câteva lucruri care țin de solicitarea pe care am făcut-o în legătură cu o consultare privind modul de desfășurare a dezbaterilor asupra proiectului bugetului de stat pe anul în curs.

Prima remarcă pe care aș face-o este următoarea.

Nu ne place ambianța în care se desfășoară dezbaterea bugetului de stat, pentru simplul motiv că bugetul de stat fiind cel care materializează în prevederile sale, în modul de alocare a resurselor, în modul de susținere a priorităților, care sunt fixate pentru anul respectiv, în mod firesc este un proiect de lege care suscită discuții. Și, în această privință, grupurile parlamentare, autorii amendamentelor cred că ar trebui să aibă posibilitatea de a se exprima fără nici un fel de presiune psihică, legată de conduită sau pe altă cale.

După câte știți, grupul nostru parlamentar a formulat un număr mare de amendamente, în numele grupului, pe care le-a înaintat Comisiei pentru buget, finanțe-bănci în vederea analizării. Diferiți colegi de-ai noștri, în cadrul comisiilor permanente, au formulat de asemenea amendamente. Alții cu titlu personal au înaintat și dânșii amendamente. Care este soarta și modul de tratare a acestor amendamente se poate deduce foarte bine din raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe-bănci. Întrucât însă Parlamentul României nu reprezintă doar pe cei 58% dintre alegători care au dat votul actualei majorități, ci reprezintă totalitatea corpului electoral, inclusiv cei 40% aproape, dintre cei care au votat pentru partidele din opoziție, noi considerăm că este nebenefic, îngrijorător, pentru democrația românească să nu se dea posibilitatea să fie exprimate în mod corespunzător și revendicările, interesele, punctele vedere ale acestei părți importante a electoratului.

În această privință, aș vrea să exprim protestul nostru față de faptul că în timp ce domnul senator Apostolache dezvolta un anumit punct de vedere în fața dumneavoastră, cu argumentele pe care le are fiecare dintre noi, pe care le-a avut dânsul, o seamă de colegi din primele rânduri au vociferat, au proferat diferite aprecieri și alte chestiuni, iar președintele ședinței se făcea că nu observă aceste lucruri.

Noi atragem atenția asupra faptului că președintele trebuie să conducă lucrările Parlamentului reunit în întregul său, nu numai ale acelui segment al Parlamentului la care aparține, dacă vrem într-adevăr să funcționăm ca o instituție reprezentantivă a țării.

În al doilea rând, s-au formulat unele aprecieri în legătură cu intervențiile colegilor noștri, că vrem să amânăm, să tărăgănăm adoptarea bugetului. Nu intenționăm să facem acest lucru. Noi nu putem însă, din moment ce s-a ridicat această problemă, să nu atragem atenția asupra faptului că bugetul a venit cu foarte mare întârziere, să nu evocăm faptul că Comisiile parlamentare au lucrat într-un timp, după opinia noastră, rapid și au pregătit, procedural vorbind, toate condițiile pentru dezbaterea bugetului, iar aici în plenul Camerei și în funcție de modul în care au fost tratate diferitele amendamente, este firesc să ne exprimăm punctul de vedere, să dezbatem, să existe toleranță. Sunt aici unii dintre colegi, care chiar acum vorbesc în legătură cu timpul. Este foarte bine. Sunt unii într-adevăr dintre dumneavoastră foarte nerăbdători. Vă rog să urmăriți stenogramele dezbaterilor pe marginea bugetului de când există Parlament, după Revoluția din Decembrie în România și veți vedea că a existat o atitudine de înțelegere, o atitudine de deschidere, o atitudine prin care nimănui nu i s-a băgat pumnul în gură sau a fost torpilat prin alte modalități. Bugetul este o lege mult prea importantă ca să poată fi dezbătută în grabă, în fugă, iar cei care sunt nemulțumiți pentru soluțiile date sau consideră neconforme unele din ele cu anumite prevederi în vigoare să aibă posibilitatea să-și exprime părerile și să aibă parte de o primire politicoasă din partea tuturor colegilor, chiar dacă în forul interior nu avem adeziune, nu îmbrățișăm acest punct de vedere.

Aș vrea să spun, de asemenea, faptul că ne îngrijorează împrejurarea că în ceea ce privește întocmirea bugetului, există prevederi care nu sunt conforme cu Constituția. Prin o lege de tip ordinar, cum este bugetul, se modifică, se suspendă prevederi, elemente din legi organice. Ne pare foarte rău că în această privință comisia care a analizat în fond nu a luat decât parțial în considerare unele observații și, de aici probabil că vor decurge anumite consecințe.

Am vrea să spunem, de asemenea, că suntem îngrijorați în legătură cu faptul că în ceea ce privește Regulamentul, fie din tendința de a face să prevaleze o poziție personală a celui care conduce, fie din necunoaștere, fie din alte considerente, se adoptă măsuri care aduc o lezare spiritului și cutumelor parlamentare.

La art.27 din Regulamentul comun este acea prevedere care a constituit obiect de discuție și anume: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa limitând timpul acordat în acest scop".

Din sală (partea dreaptă):

Cu rezerve! Ce înseamnă "vocabulă"?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Această vocabulă "oricând" înseamnă că există dreptul de opțiune personală a celui care a fost lezat, la care s-a făcut referire și, din moment ce el se simte că trebuie să dea o replică, firesc este ca să prevaleze acest punct de vedere. Nu președintele, în mod unilateral, să spună: " Voi vedea eu când o să luați cuvântul". Mi se pare că, din acest punct de vedere trebuie să înțelegem și spiritul și litera Regulamentului.

Există un număr de alte probleme pe care grupul nostru parlamentar le-a discutat și intenția lui este de a participa activ la dezbaterea proiectului de lege, la prezentarea amendamentelor și la apărarea lor și, de asemenea, va lua poziție atunci când vom constata că se încalcă Regulamentul și cutumele parlamentare.

În funcție, însă, de felul în care vor evolua lucrurile cu privire la dezbaterea proiectului de buget pe anul 1997 și de anumite atitudini care vor fi exprimate, noi ne vom rezerva dreptul ca să discutăm în legătură cu poziția pe care trebuie să o adoptăm.

Vreau să închei, exprimând un protest categoric împotriva luării de cuvânt și a aprecierilor domnului senator Răsvan Dobrescu, care a considerat că intervențiile unor colegi de-ai noștri care au susținut o anumită poziție în legătură cu articolul în discuție atunci, "sunt ... simple pălăvrăgeli, pierderi de timp și alte chestiuni".

Din partea dreaptă a sălii:

Așa este!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Acesta nu este nu limbaj parlamentar, noi ne considerăm jigniți (Comentarii în partea dreaptă a sălii), și dacă, în locul argumentului va prevala tăria cuvintelor jignitoare, ne rezervăm dreptul să procedăm în consecință.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vreau să... Vă rog...

Dați-mi voie să-mi exprim punctul de vedere în legătură cu conducerea lucrărilor.

Vreau să dau asigurări categorice grupurilor parlamentare din opoziție, că atâta vreme cât eu sunt acela care conduce ședința, și cred că pot să mă exprim și în numele acelora care ar urma să conducă ședințele de dezbatere a proiectului Legii bugetului de stat, voi respecta întocmai art. 23, care spune că trebuie să veghez, "președintele trebuie să vegheze la respectarea Regulamentului și menținerea ordinii în sala de ședință", tocmai, pentru ca, situații ca aceasta să nu se mai repete. Una peste alta, am pierdut o oră din bugetul de timp, care ar fi fost, fără îndoială mai util în dezbateri.

Mai doriți să mai luați cuvântul? Este o chestiune de procedură? Dacă este de procedură - da, dacă nu... Este de procedură? Poftiți. (Atmosferă agitată în sala de ședință).

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Problema este de procedură, dar vă rog să nu mă obligați să încep cu procedura, pentru că ar fi prea scurtă, și după lunga și dulcea lecție pe care am primit-o acum câteva minute, cred că am și eu datoria să spun câteva cuvinte. (Discuții controversate în sala de ședință).

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, domnule deputat, mă văd obligat să intervin, tocmai pentru...

Dați-mi voie, domnule deputat, să vă spun ceea ce cred...

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

De procedură...

 
 

Domnul Petre Roman:

De procedură. Vă rog.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Bun.

În primul rând, vă mulțumesc, în numele meu personal dumneavoastră, pentru că nu l-ați întrerupt absolut deloc pe domnul Marțian și i-ați oferit dreptul să spună ceea ce a avut de spus.

Din partea stângă a sălii:

De procedură!

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Mai departe, "... de procedură", din tot ceea ce s-a întâmplat astăzi, nimic nu a fost încălcat din Regulamentul nostru.

S-a subliniat de 7 sau 8 ori, de cei care au condus ședința alternativ, că absolut toate hotărârile au fost luate prin vot și conform articolelor din procedură.

Însă, pe mine mă îngrijorează, și întreb conform cărei prevederi din procedură, de azi dimineață am auzit de cel puțin 7-8 ori, din partea asta (și arată în partea stângă a sălii), că " ... în Parlamentul României se încalcă Constituția și se instaurează un regim de teroare".

Este asta în procedură?

Din partea stângă a sălii:

De procedură!

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

... Sau este în procedura celor care, cu câteva luni de zile în urmă erați într-o anumită majoritate și, din punctul acesta de vedere, vă înțeleg.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Îmi pare foarte rău, mă văd obligat să vă întrerup, pentru că intrăm într-o polemică absolut inutilă.

Vă rog să mă iertați. (Aplauze).

Deci, suntem la art. 13 alin. 2, cu amendamentul propus de comisie, legat de aceleași motivații. Dacă sunt intervenții la acest punct? Dacă nu sunt, vă supun votului formularea din amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. A fost adoptat alin. 2.

La alin. 3, este același tip de...

Doriți să...

Domnul deputat Mureșan.

 
 

Domnul Ioan Mureșan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La art. 13, alin. 3, dintr-o regretabilă eroare, amendamentul pe care noi l-am propus comisiei, în spiritul Hotărârii Camerei Deputaților, care își stabilește bugetul de venituri și cheltuieli, respectiv art. 9 alin. 7 din Hotărârea Camerei Deputaților, după "...cheltuielile pentru Camera Deputaților sunt în sumă de 139,9 miliarde lei", punct, urma încă o frază: " ... veniturile extrabugetare realizate de Camera Deputaților vor fi reținute integral de către aceasta, pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital, aferente acțiunilor și activităților extrabugetare. Administrarea, contabilizarea și raportarea veniturilor și cheltuielilor respective se vor realiza în regim extrabugetar, iar disponibilitățile de la finele anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleași destinații".

Rugămintea noastră este ca amendamentul pe care l-am propus, împreună cu domnul președinte al Camerei Deputaților, Ion Diaconescu, să fie preluat în întregime.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Comisia? Vă rog să vă exprimați punctul de vedere...

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La momentul respectiv, comisia nu a prins acest paragraf din două motive: în primul rând, pentru că era problema dacă este în Hotărârea Camerei Deputaților, cu privire la bugetul propriu, dacă mai este nevoie să o mai prindem în Legea bugetului, și a doua, dintr-o eroare, într-adevăr regretabilă, dar care nu ne privește, această frază urmează în același amendament, fără a fi un paragraf separat, deci, un amendament separat. Deci, s-a aprobat modificarea cheltuielilor și, în consecință acceptăm și acest paragraf, mai puțin paragraful final, "...Biroul Permanent al Camerei Deputaților poate aproba utilizarea încasărilor...", pentru că nu putem da prin Legea bugetului de stat Biroului Permanent anumite însărcinări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Gaspar, vă rog...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă dați seama că eu susțin în totalitate amendamentul, așa cum a fost propus de către domnul deputat Mureșan, el se regăsește și în Hotărârea Camerei Deputaților.

Ceea ce spune președintele Comisiei de buget de la Camera Deputaților este inexact, pentru că printr-o lege se pot da competențe organelor din structurile Camerei Deputaților.

În plus, însă, ceea ce vreau să observați dumneavoastră este că, dacă o să luați Anexa nr. 2, aceea cu amendamentele respinse, la pag. 8, poz. 25, o să vedeți că acest amendament este trecut la respingeri. Ba, mai mult, să vedeți cu ce motivație. Zice: "...suplimentarea de fonduri operate include și sumele aferente solicitate". (Comentarii în sală).

Deci, susțin încă o dată, amendamentul propus.

 
 

Domnul Petre Roman:

Susțineți amendamentul în integralitatea sa? Da. Dacă mai sunt alte opțiuni? Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul... Cred că aici nu trebuie să... Da. Sunteți de acord? Adică, ne susțineți, că trebuie să fiți de acord... Deci, supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și acest amendament, în forma prezentată, a fost adoptat.

Pentru alin. 4, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Alineatul 4 a fost adoptat.

La alin. 5, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului alin. 5.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Alineatul 5 a fost adoptat.

La alin. 6, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun votului alin. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 6 a fost adoptat.

La alin. 7, dacă sunt intervenții, vă rog... Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici un vot.

Alineatul 7 a fost adoptat.

La alin. 8, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 8 a fost adoptat.

La alin. 9. Intervenții? Vă rog. Poftiți.

 
 

Domnul Carol Emil Kovacs:

Mă numesc Kovacs Carol Emil, de la Grupul parlamentar național liberal.

Aș vrea ca la alin. 9, alături de Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Consiliul Concurenței, să apară și instituția "Avocatul poporului".

Aș vrea să vă amintesc că în art. 13 alin. 9 din Legea nr. 35 din 20 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției "Avocatul poporului", se spune că: " Pentru buna funcționare a acestei instituții se alocă o sumă din fondul de rezervă", sau, mă rog, pe anul 1997, " ... se alocă o sumă din fondul de rezervă bugetară aflată la dispoziția Guvernului".

Cred că ar fi bine să menționăm, la acest alineat, această nouă instituție, pe care noi am votat-o în acest an. Deoarece încă din 1990 ea a fost inițiată de către liberali, în speță de domnul senator Dan Amedeo Lăzărescu, și considerăm că nu mai trebuie să fie amânată intrarea în funcțiune a acestei instituții, deoarece va prelua o sumă de probleme care cad la ora actuală în sarcina Comisiilor județene de luptă împotriva corupției și a crimei organizate.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog, domnul ministru Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Conform legii menționate, se prevede că sumele se asigură prin Hotărâre de Guvern. De aceea nu mai este necesar să menționăm aici. Suntem de acord să se asigure fondurile, însă deja este menționat în propria lege cum se rezolvă.

Din partea stângă a sălii:

Corect! Fondul de rezervă este deja mâncat cu albanezii...

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, alte intervenții la alin. 9? Vă supun votului alin. 9.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nici un vot.

Deci, am adoptat și alin. 9.

La alin. 10, observați că sunt modificate sumele din aceeași redistribuire pentru sănătate și cercetare. Dacă sunt intervenții? Atunci vă supun votului.

Cine este pentru alin. 10? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 10 a fost adoptat.

La alin. 11, dacă sunt intervenții? Poftiți.

Domnul senator Dumitrașcu.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați dat cuvântul la acest alin. 11 și să fac următoarea propunere concretă: consider că pentru Președintele României, cheltuielile de 150 de milioane de lei sunt prea mici, având în vedere personalitatea și funcția pe care o reprezintă. Mă veți întreba de unde voi propune eu mărirea cu 20 de milioane lei?

Așadar, propunerea mea este mărirea sumei alocate Președintelui Țării la 170 de milioane lei. De unde? De la suma de 140 de milioane lei pentru primul ministru. Deci, suma pentru primul ministru să se micșoreze, având în vedere faptul că există un număr mare de miniștri care iau asupră-le, într-un moment sau altul, delegații de toate categoriile, astfel încât rămân, adică, vă propun..., am onoarea să vă propun, dumneavoastră, domnule președinte, dumneavoastră, onorați deputați și senatori această rectificare, în sensul, repet, măririi sumei alocate Președintelui la 170 de milioane lei, pe seama micșorării, de la 140 la 120 de milioane lei pentru primul ministru.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul ministru Ciumara...

De procedură? Poftim.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu face parte din amendamentele respinse, nu se poate supune.

 
 

Domnul Petre Roman:

Este adevărat, eu n-am verificat acest lucru, sunt dator să vă întreb dacă acest amendament a fost deja prezentat?

Domnule senator,

A fost prezentat? Vă dau voie, mai ales ca să ne răspundeți la această întrebare.

Numai o clipă, domnule ministru.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Este adevărat: nu a fost propus, nu a fost respins...

 
 

Domnul Petre Roman:

... Îmi pare rău.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Dar, dați-mi voie să spun că, la cele 5-6 bugete, la a căror discuție am participat în ultimii 5-6 ani de zile, existau situații deosebite, în care - cineva își face semnul crucii, este posibil, pentru că această clădire este sfințită - exista posibilitatea ca la un amendament venit din sală, deosebit, să se facă rabat.

Așadar, eu cer îngăduința aceasta, pentru acest amendament, recunoscând că el se abate de la Regulament. Recunoscând lucrul acesta, dar, în același timp, făcând trimitere la o cutumă care este deja de mers la școală: o cutumă care are 6 ani de zile este deja de mers la școală.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Îmi pare rău, că nu pot să dau curs inițiativei dumneavoastră, fiindcă, dacă aici, în această chestiune "am deschide cutia", ea s-ar prelungi, automat, fără îndoială și în alte cauze, ceea ce nu pot să-mi permit să fac.

Deci, îmi pare rău, nu pot să dau curs inițiativei dumneavoastră, de amendare a acestui alineat.

Doriți să luați cuvântul la dezbatere? Sau..., la dezbaterea acestui alineat. Vă rog, poftiți.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu vreau să adresez o întrebare ministrului Finanțelor, domnului ministru de stat Ciumara: pe ce considerente nu sunt incluși la "Fondurile președintelui", președintele Curții de Conturi și președintele Consiliului Legislativ?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Regret că același jurist îmi pune o întrebare care-i foarte simplă: pentru că în legile lor de organizare nu sunt prevăzute aceste fonduri și noi facem bugetul după legile în vigoare (aplauze în partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog.

Deci, dacă nu mai sunt intervenții, vă supun votului alin. 11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 11 a fost adoptat.

La alin. 12, intervenții? Nu sunt. Vă supun votului alin. 12.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 12 a fost adoptat.

La alin. 13, intervenții, vă rog... Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 13 a fost adoptat.

La alineatul 14, intervenții? Nu sunt. Vă supun votului alin. 14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și alin. 14 a fost adoptat.

La alin. 15, intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 15 a fost adoptat.

Și ultimul alineat, la acest articol, alin. 16, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În consecință, vă supun votului art. 13 în totalitatea sa.

Cine este pentru art. 13? Da. Vă mulțumesc.

Împotriva art. 13? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Articolul 13 a fost adoptat.

La procedură? Poftiți? La procedură.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avându-se în vedere faptul că atunci când au fost votate diferitele alineate ale acestui articol, nu s-a spus întotdeauna, "în formularea comisiei", și avându-se în vedere că comisiile au făcut modificări de sume, insist să se treacă în stenogramă că "toate voturile au fost pe marginea propunerilor comisiei, și nu a proiectului, așa cum ne-a fost prezentat".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc. De acord.

Pentru claritate, este bine să figureze.

Vă mulțumesc.

La art. 14, cu amendamentul propus de comisie, așa cum îl aveți. Intervenții, vă rog? Articolul 14, alin. 1.

Da. Poftiți, domnule senator, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Radu Timofte:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere faptul că ambele comisii de buget-finanțe au acceptat un amendament , prin introducerea unei sintagme la sfârșitul alin. 1, citez: " ... precum și pentru alte acțiuni aprobate în condițiile legii" - este vorba de acțiuni de menținere a păcii, sau acțiuni umanitare - iar noi ieri am votat deja alocarea unei sume de la rezerva bugetară în valoare de 91 miliarde lei, și ținând cont de faptul că amendamentul pe care-l propun nu a fost făcut în termen, din motive obiective, fiindcă la data respectivă nu se cunoștea despre aprobarea celor 91 miliarde lei pentru finanțarea participării în Albania, propun să fiți de acord ca suma de 91 miliarde lei, necesară misiunii din Albania să fie inclusă în bugetul Ministerului Apărării Naționale, urmând ca domnul ministru de stat Ciumara să găsească posibilitatea alimentării rezervei bugetare la dispoziția Guvernului. Știm că pentru o primă etapă nu sunt decât 62 miliarde lei. Diferența, probabil, se va regăsi la rectificare.

În aceste condiții, suma de 5.276,2 miliarde lei va fi de 5.367 miliarde lei, incluzând și aceste cheltuieli. Mi-e teamă că, așa cum Ministerul Apărării Naționale a început deja finanțarea acestei misiuni, mi-e teamă că, deci, costurile întregii misiuni vor fi suportate de către Ministerul Apărării Naționale.

De aceea, vă propun să fiți de acord cu includerea sumei de 91 miliarde lei în acest art. 14, alin. 1.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu i-aș da cuvântul domnului ministru, pentru explicații, însă nu pot să accept introducerea amendamentului, pentru că noi am votat deja, cu claritate. Suma respectivă urmează a fi acoperită din rezerva bugetară și nu cred că mai putem reveni, cu atât mai mult cu cât amendamentul nu a fost prezentat în termen. Totuși, îl rog pe domnul ministru, dacă dorește, să dea o explicație.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Cu tot respectul pentru hotărârea dumneavoastră, rezerva nu ajunge pentru acțiunea din Albania. De aceea, suntem de acord cu amendamentul făcut, în spiritul său, și nu în litera sa, deoarece în articol trebuie menționat: "... precum și pentru alte acțiuni aprobate în condițiile legii". De aceea, articolul deja așa cum s-a aprobat de comisiile de specialitate permite alocarea de la bugetul apărării a unei sume pentru trupele din Albania, urmând ca la rectificare să compensăm Ministerului Apărării Naționale ceea ce pierde cu această ocazie, fiindcă fondul de rezervă nu ajunge pentru aceste trupe.

Repet: am tot respectul pentru hotărârea dumneavoastră, dar ar fi bine să asigurăm bani suficienți pentru Albania, și poate, dacă țineți seama și de opinia noastră, asigurăm toți banii de la Ministerul Apărării Naționale, urmând ca la prima rectificare să-i compensăm, să nu rămână în pagubă, și să ținem rezerva pentru situații mai deosebite, care apar după ce am aprobat bugetul.

Eu v-aș ruga, dacă se poate, să reveniți la Hotărârea Camerei Deputaților, că tot dumneavoastră ați hotărât și aveți voie să reveniți, și să asigurăm totul din fondul Ministerului Apărării Naționale, cu promisiunea noastră că la prima rectificare vom face să nu sufere armata de această pagubă. (Discuții controversate în sala de ședință).

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, problema..., o secundă, imediat, domnule...

Problema este aceea că noi am adoptat o hotărâre, în conformitate cu propunerea care s-a făcut și care cere ca suma respectivă să fie suportată din fondul de rezervă bugetară. Asta este realitatea. Asta s-a întâmplat chiar ieri. Așa încât, eu cred că acum nu ne putem contrazice față de ceea ce s-a întâmplat ieri.

Dacă formularea la care v-ați referit, cum este cea din art. 13 alin. 1 " ... precum și pentru alte acțiuni aprobate în condițiile legii" satisface, eventual, punctul dumneavoastră de vedere, atunci vă propun să procedăm în acest fel.

Nu cred că putem să procedăm de altă manieră. Din punct de vedere regulamentar, ceea ce n-am aprobat pentru unele intervenții făcute nu putem, cred, interveni nici aici pentru alte intervenții. Asta este situația. Trebuie să fim consecvenți cu noi înșine, domnule ministru.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Suntem de acord cu dumneavoastră, formula satisface, deci nu se acoperă numai din fondul de rezervă, ci și din fondul de rezervă și din ceea ce permite art. 13.

 
 

Domnul Petre Roman:

Bun. Art. 13 vă permite acest lucru.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Da, în varianta asta dăm satisfaceție fără să mai facem modificări radicale.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții.

Era domnul Marcu. Poftiți.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Aș vrea să fiu lămurit înainte, că n-am înțeles bine. Se mai ia și fondul alocat bugetului armatei sau numai fondul de rezervă bugetară? Am înțeles că este o combinație. Acea sută de miliarde pe care o stabilim noi în masă. Nu, nu suntem de acord cu asta și vă spun de ce. Noi am solicitat, față de fondurile care au fost repartizate Ministerului Apărării Naționale, o suplimentare de 1.400 de miliarde, 1.482 de miliarde, parcă, strict necesară unor programe internaționale, în număr de 19, cu participare internațională, de care facem mare caz - și este un lucru bun, după părerea mea - cu anumite rezerve, în ce mă privește, că am pornit exact pe pârtia pe care am socotit-o cea mai favorabilă pentru ca prin aceste programe de înzestrare cu tehnică nouă, superioară, să putem face dovada, alături de alte țări care fac mai puțin dovada decât noi, că noi suntem pregătiți, și din punct de vedere tehnic militar, să intrăm în conjunctura de acțiuni alături de trupele care au o tehnică avansată în NATO.

În aceste condiții, sumele fiind cert stabilite și neputând fi influențate de hotărârile noastre de acum, pentru că ele angajează fonduri internaționale cu garanții bancare și se aduc mari cheltuieli suplimentare ulterior dacă se întârzie plățile, am fost nevoiți să cerem suplimentarea cu 1.482 de miliarde, parcă, nu am cifra exactă - oricum, 1.400 de miliarde - pentru ca să putem asigura hrana, echipamentul, salariile, soldele și minimum de instrucție necesar pentru trupele interne.

Nu ni s-au repartizat aceste trupe socotindu-se că nu sunt suficiente fonduri. Am zis, măcar 600 de miliarde, prin deducerea sumelor cert alocate la plățile internaționale, rămânând pentru instrucție și pentru echipament și pentru salarii, sume mai mici decât cele alocate anul trecut, când am zis că anul acesta alocăm cu peste 1% mai mult decât anul trecut. Am tăcut și aici, până la urmă, că nu s-au putut nici aceste 600 de miliarde. Au venit, pe bună dreptate, cei de la sănătate și am votat toți acest lucru aici, să se mai suplimenteze cu o sumă care, repartizată pe ministere, a revenit Ministerului Apărării Naționale 189 de miliarde de lei. Deci, nu numai că nu ne erau suficiente acelea și cerusem și mai mult, ni s-au mai tăiat 189 de miliarde de lei. Au intervenit acum, să nu mai zic, aproape de disperare, cei care au făcut de 14 ori până acum fondurile armatei, de 14 ori domnul general Corhăneanu și cu generalul Zaharia au refăcut fondurile acestea și numai că nu au intrat în panică pentru că nu mai știu de unde să mai scoată. Nu putem reduce armata să o dăm afară acum, soldații. Nu am ajuns încă să votăm legea asta a doctrinei militare și apărării naționale, în condițiile în care să ne diminuăm armata numai la niște oameni care stau acasă și sunt plătiți de părinți, când ei fac armata, cum sunt în alte țări. Noi, acum, suntem nevoiți să suportăm aceste cheltuieli. Deci, am tăcut și la acele 189 de miliarde de lei.

Acum am văzut că mai peste gândurile noastre anterioare a mai venit o suportare de 100 de miliarde de lei. Domnul Mircea Ciumara are dreptate. Nu sunt fonduri bugetare în rezerva dânsului care să depășească suma de 52 de miliarde. Am înțeles 57 dar, parcă, reținusem 52. De unde într-adevăr, să ia această sută de miliarde?

Acum, într-adevăr, ne învârtim într-un cerc închis. Am votat ieri, eu n-am votat și m-ați auzit de ce n-am votat, nu sunt nici acum de acord cu această acțiune, dar, odată votată trebuie să o facem într-un fel, să o suportăm. Din ce fonduri, întreb eu acum? Dânsul este între ciocan și nicovală, domnul ministru al finanțelor, eu îl înțeleg foarte bine. Dar noi suntem nicovala, armata. În noi se dă. Dânsul este între ciocan și nicovală. Ciocanul sunt cei de deasupra, probabil, care dau în noi până ne turtim de tot.

Nu sunt de acord. Deci, în condițiile în care nu se mai poate reduce nimic din bugetul alocat apărării, ba din contră urmează un articol pe care eu l-am prins, și la Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților nu s-a prins ca prin vot să fie impus Parlamentului, dar există propunerea și o fac acum, să nu mai vin încă o dată: să se suplimenteze cu 25% din amenzile pe care Ministerul de Interne și valorificarea pe care o fac ei din vânzări, din confiscări și așa mai departe. Așa cum anul trecut s-a votat pentru Ministerul de Interne să le revină 25%, să ne revină și nouă, Ministerului Apărării, aceste 25%, nu de la Ministerul Apărării, ci din banii pe care îi primește bugetul din acele amenzi. Pentru că numai așa gândeam noi să putem intra cât de cât în condițiile anului trecut, de instruire și echipare, și anul trecut ne distanțasem de NATO într-un fel. Anul acesta ne-am apropiat. Iar ne distanțăm?

Deci, vă propun dumneavoastră să nu se ia din bugetul armatei această sută de miliarde și chiar dacă nu există acum stabilită decât la 52 de miliarde de lei rezerva bugetară, să se vadă în continuare și să rămână cumva ca pentru plățile eșalonate pe care le face domnul general Corhăneanu pentru trupele din Albania și care nu se dau toate acum, ci până la sfârșitul anului, făcând plăți treptat, la sfârșitul anului să fie suma suportată în total de la rezerva bugetară care se face între timp, din iunie în continuare.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnule senator, mai doriți să luați cuvântul? Poftiți.

 
 

Domnul Petre Ninosu:

Deci, îl rog pe domnul ministru de stat al finanțelor și pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale să țină seama în soluționarea acestei discuții care se angajează de următorul lucru: prin hotărârea pe care a luat-o Parlamentul României ieri, vă rog să aveți în vedere că acea hotărâre nu are un caracter normativ, n-are un caracter de lege. Ea are un caracter de recomandare. Deci, vă rog, soluționați această problemă care s-a angajat în discuție ținând seama de acest caracter de recomandare pe care îl poate avea o hotărâre a Parlamentului României, dar nu are sub nici un motiv caracter de lege, mai ales că aveți tot felul de rigori din parte Curții de Conturi.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul general Zaharia dorea să facă precizări.

Vă rog, domnule general.

 
 

Domnul Dan Zaharia (secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că disputele sunt datorate unor interpretări. Noi am discutat cu Ministerul Finanțelor această problemă. Bugetul Ministerului Apărării Naționale este direcționat pe capitolele care au fost evidențiate în buget. Problema finanțării forței care va interveni în Albania se va face în limitele actualei rezerve existente, iar la rectificarea Legii bugetului se va completa suma necesară până la nevoile de cheltuieli care vor fi evidențiate prin hotărârea de Guvern în urma hotărârii Parlamentului, care a fost luată ieri.

Această formulare, această sintagmă, pe care o susținem în continuare, ne permite nouă să face aceste cheltuieli acum când nu a devenit operabilă hotărârea de Guvern și nici Legea bugetului nu este votată, pentru că se discută.

Or, vă pot informa că noi deja am comandat, am contractat și am plătit aceste materiale, cel puțin pentru cheluielile de capital și, având în vedere că forța urmează să plece pe 14 aprilie, nu putem să așteptăm să apară toate reglementările, iar această reglementare pusă la sfârșitul art. 14, alin. 1 ne permite să facem aceste cheltuieli.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Da. Poftiți, domnule senator Gherman.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că trebuie să spunem în mod explicit, să ne decidem: în acest moment votăm bugetul sau bugetul și rectificativ, pentru că a stabili niște cheltuieli prin hotărârea de ieri, pe seama bugetului rectificativ, este într-un anumit fel un act anticonstituțional, deoarece cheltuielile trebuie să fie acoperite din venituri existente. Or, a stabili niște cheltuieli care sunt pe seama a ceea ce se va întâmpla în august sau septembrie este - nu vreau să utilizez figuri de stil - dar "a vinde blana ursului din pădure". Pe de altă parte, trebuie ca acum, aici, să stabilim exact care este sursa bugetară pentru acea sumă de 91 de miliarde de lei.

Pe de altă parte, cu tot respectul pe care il port, vreau să-i spun domnului secretar de stat Zaharia că nu m-a convins deloc faptul că ziua de 14 aprilie a fost votată ieri. Eu cred că nimeni în această sală nu avea voie să aprobe cheltuieli înaintea aprobării proiectului de hotărâre. Nu se poate anticipa care este poziția Parlamentului într-o anumită problemă. Prin urmare, afirmația că a trebuit să ne pregătim pentru 14 aprilie, deoarece hotărârea a fost votată în 10 aprilie, mi se pare cel puțin forțată, și dacă acest lucru s-a petrecut, sper că este pentru ultima dată când se fac cheltuieli, se angajează cheltuieli înaintea aprobării acesteia de către forul legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții mai sunt?

Deci, lucrurile sunt destul de clare. Amendamentul comisiei vorbește și de alte acțiuni aprobate în condițiile legii. Noi nu cred că discutăm aici altceva decât actualul proiect de lege a bugetului de stat și nu cred că avem de ce să discutăm alte chestiuni colaterale.

Aceasta este și poziția inițiatorului. De aceea, vă supun votului acest text de lege în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri? Nu.

Abțineri? Vă rog să numărați.

9 abțineri.

A fost adoptat art. 14 alin. 1 în formularea comisiei.

Facem pauză așa cum prevede ordinea de zi, până la ora 15,00.

- după pauză -

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi, cred că putem relua lucrările și, desigur, doresc să aduc mulțumiri, dacă se poate spune așa, acelora care sunt în sală, suntem împreună.

Eram la art. 14 alin. 2. Dacă sunt intervenții la art. 14 alin. 2, cel care se referă la cheltuielile pentru ordinea publică și siguranța națională.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cvorumul.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am verificat. Doriți verificarea cvorumului? De acord.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dacă nu, apel nominal.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vom număra cvorumul, vom încerca....

Din sală:

Cine cere e lider?

 
 

Domnul Petre Roman:

Lider sau nelider, verificarea cvorumului este obligație.

Domnule Gavra, nu vă lăsați provocat, vă rog frumos.

Deci, cvorumul este întrunit, sunt peste 227. Se pare că sunt 242.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Trebuie 243.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu. Cvorumul pentru ședința de astăzi este de 227. L-am anunțat dimineață. E adevărat, datorită absenților.

Revin, art. 14 alin. 2, dacă sunt intervenții, vă rog. Dacă nu, vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nici o abținere.

Alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3. Intervenții? Nu sunt. Vă supun votului alin. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 3 a fost adoptat.

Alin. 4. Intervenții? Nu sunt. Vă supun votului alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Alin. 4 a fost adoptat.

Alin. 5. Intervenții? Domnul senator Timofte. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru Ministerul de Interne, în bugetele ultimilor cinci ani, am susținut diferite procente la acest capitol. Constat că aceleași persoane care atunci m-au criticat vehement și, uneori, chiar neelegant pentru susținerea unui procent de doar 10-15%, azi ne solicită 25%.

În condițiile în care bugetul pe 1997 pentru Ministerul de Interne a scăzut cu peste 20 de procente, față de 1996, noi apreciem că aceasta este în totală discrepanță cu ceea ce se solicită pentru combaterea criminalității.

Având în vedere rata inflației și, implicit, scăderea drastică a puterii de cumpărare și apreciind dorința colegilor contestatari în anii anteriori de a ajuta Ministerul de Interne, vă solicit să acceptați majorarea cotei prevăzute la art. 14, alin. 5, de la 25% la 50%, în principal pentru compensarea parțială a reducerii în 1997 a locațiilor bugetare pentru acțiunea de ordine publică și întărirea capacității de operare a componentelor Ministerului de Interne.

Acest amendament a fost prezentat de Grupul parlamentar PDSR în nota președinților comisiilor de buget finanțe, la pag. 11, pct. 38.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnule ministru, domnul ministru Ciumara sau domnul secretar de stat? Vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea (Ministerul Finanțelor):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Această propunere s-a discutat foarte mult și în Comisia de buget finanțe și, în final, am căzut pe procentul de 25% deoarece prin creșterea cotei de la 25% la 50% am avea o influență nefavorabilă pe venituri, deci ar trebui să diminuăm veniturile cu circa 45 de miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, înțeleg că nu susțineți acest amendament, domnule secretar de stat Gorcea.

Alte intervenții în legătură cu acest articol? Poftiți, domnul deputat Tudor.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am mai pomenit puțin înainte și, de aceea, nu mai vreau să revin la argumentele pentru care susțin că este necesar suplimentarea, măcar din venituri ulterioare, a bugetului acordat armatei și vreau să vă completez următorul lucru față de ce am zis anterior. Noi am fost, față de sumele alocate inițial, frustrați - nu, nu e corect - scăzute sumele astea destul de drastic. O dată 189 de miliarde și, încă o dată, se pare, 100 de miliarde, la sumele pentru susținerea campaniei din Albania. Acum, vrând-nevrând, eu n-am fost de acord, știți, dar treaba asta, trebuie susținută financiar. Susțin, așa cum am susținut în comisia militară, ca din cele 75% venituri extrabugetare care provin din încasările din amenzi, confiscări și așa mai departe, potrivit alin. 5, să fie repartizate 25% Ministerului de Interne așa cum a fost votat anul trecut și cum a argumentat că nu este bine să fie suplimentat, domnul secretar de stat, și 25% din cei 75% care se varsă la buget să fie repartizate Ministerului Apărării. În felul ăsta s-ar dubla suma acordată pentru cercetare, dezvoltare, înzestrare în armată, pentru tehnica pe care deja am început să o facem în cercetare-proiectare împreună cu niște întreprinderi de marcă străine, cum ar fi, de exemplu, pentru motorul de tancuri Krauss-Maffey.

Noi nu avem suficienți bani să ducem în continuare aceste eforturi financiare. Se estimează ca aceste sume să fie în jur de 100 de miliarde. 25 de miliarde ar lua Ministerul de Interne, conform votului de anul trecut, și propun ca 25 să luăm și noi, pentru că tot 25 ar fi cele destinate pentru cercetare-dezvoltare. În felul acesta s-ar dubla și eu socotesc, după cum am stabilit împreună cu domnul general Zaharia și cu domnul general Corhăneanu, că această dublare de sumă acordată cercetării-dezvoltării ne este suficientă pentru ducerea pe acest an la bun sfârșit a unei părți, care devine, în perioada asta până la sfârșitul anului, scadentă, din cele 19 programe pentru dezvoltare din înzestrarea armatei.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, acest amendament a fost depus? A fost depus. Da, da. Acum, sigur, dumneavoastră când ziceți "nouă" eu mă gândeam că dumneavoastră fiind deputat cereți pentru bugetul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Scuze. Sunt militar, de trei luni nu mai sunt.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Am înțeles.

Dacă vreți să vă exprimați în legătură cu această chestiune. Domnul secretar de stat Gorcea.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Argumentația ar trebui să fie aceeași, însă, vreau să menționez doar un singur lucru. Noi am acceptat la acest articol, alin. 3, de fapt, am trecut peste el, că veniturile în lei și în valută încasate de MApN, Ministerul de Interne și celelalte componente rămân la dispoziția acestor organe ca venituri extrabugetare pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital. Tocmai de aceea, având în vedere resursele puține acordate acestui sector, am acceptat alin. 3 care, dacă vă uitați în buget la Anexa 3/28 la acțiuni extrabugetare, vedeți că această influență aici este de 50 miliarde de lei. Acum, ca aceste 50 de miliarde să le transformăm în 100 de miliarde, practic, nu avem susținere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, evaluarea amenzilor s-a făcut pe baza a ceea ce s-a realizat anul trecut? Este o întrebare pe care mi-o pun. În acest fel, da. Am înțeles.

Dacă mai sunt intervenții la alin. 5, vă rog? Dacă nu, supun votului mai întâi alineatul în formula din proiectul Legii bugetului de stat.

Cine este pentru? Trebuie numărat. Poftiți! Vă rog.

178 de voturi pentru.

Voturi contra, vă rog? Vă rog să numărați. 21 de voturi contra.

Abțineri, vă rog? 33 de abțineri.

Alin. 5 a fost adoptat în formula din proiect.

Alin. 6. Intervenții, vă rog? Dacă nu sunt vă supun votului alin. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 6 a fost adoptat.

Alin. 7 al aceluiași articol. Intervenții, vă rog? Nu sunt. Vă supun votului alin. 7.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin. 7 a fost adoptat.

Art. 14 în integralitatea sa. Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 31 de abțineri.

Art. 14 a fost adoptat.

Art. 15. Intervenții, vă rog?

Aveți ceva împotriva formulării făcute de comisie?

Poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Potrivit art. 2 din Legea 32/1996 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1996, suma aceea de 12,4 miliarde care este în finalul art. 15 se prevedea că va fi virată din bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat, tocmai în vederea efectuării decontării cu sistemul de asigurări sociale german din acest buget.

Însă, având în vedere că ne găsim astăzi în 11 aprilie, deci noi nu putem respecta acea prevedere de a rambursa această sumă până la 31 martie și întrucât noi până în prezent am lucrat, potrivit Constituției, în baza bugetului pe 1996, vă propunem ca, în finalul acestui articol să spunem "până la data de 15 mari 1997".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci rambursarea până la 15 mai, acesta este sensul. Da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții, vă rog?

Dacă nu sunt, atunci v-aș propune să votăm art.15 cu adăugirea pe care o propune inițiatorul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.15 a fost adoptat.

Art.16, alin.1.

Poftiți! Domnul deputat Albu.

 
 

Domnul Alexandru Albu (din bancă):

Pot să pun o întrebare?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, sigur că da! Poftiți!

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule ministru de stat,

În expunerea generală pe care ați făcut-o la bugetul de stat ați afirmat că aceste cheltuieli pentru învățământ vor crește cu 34%, dar n-ați precizat dacă în termeni reali sau în termeni nominali și v-aș ruga s-o faceți.

 
 

Domnul Petre Roman: :

Da. Vă rog domnule secretar de stat sau domnul ministru. Poftiți!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Ținând seama că domnul profesor Albu este un specialist și nu un deputat oarecare, îi pun la dispoziție toate cifrele, marți ne vedem, un tabel detaliat ca să poată să se documenteze. Da? Mi-ați cerut dumneavoastră personal și dumneavoastră personal vă pun la dispoziție toate datele.

 
 

Domnul Petre Roman: :

Nu, dar asta ar putea să influențeze votul dumnealui. Eu îi spuneam domnului ministru că în funcție de aceste cifre s-ar putea să influențeze votul dumneavoastră.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule profesor, dacă îmi cereți pe loc să vă prezint tabelele cu cifre este mai greu. Pentru un profesionist nu pot să mă... vă prezint datele. Votați cum credeți dumneavoastră!

 
 

Domnul Petre Roman: :

Da, poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

În condițiile acestea, eu cred că este necesară amânarea dezbaterii acestui articol.

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă apreciați, domnule ministru...

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Nu! Îi răspund imediat.

 
 

Domnul Petre Roman::

Răspundeți?

Până când ajungem la finalul acestui articol, cred că vom găsi și cifrele.

Vă propun deci să trecem la alin.,2.

Dacă la alin.2 sunt intervenții? Nu sunt.

Vă propun deci să votăm.

Cine e pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Alin.2 a fost adoptat.

Aveți cifrele, domnule ministru? Vă rog!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule profesor,

Verificați stenograma. Creșterea care am declarat-o este de 9%, nu 39%. Da? Există în stenogramă!

Deci, față de 3.958,0 mld. lei a crescut la 9.278,8 mld.lei, este o creștere de 2,34 ori; aplicând indicele inflației rezultă o creștere reală de 9%. Da? Este aceeași părere despre care am vorbit și de dimineață, domnule profesor.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Putem trece la votarea alin.1? De acord.

Vă propun să voităm alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 18 abțineri.

Alin.1 a fost adoptat.

Alin.3. Intervenții, vă rog!

Poftiți, domnul deputat Florin Georgescu.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici, la alin.3, se prevede, deși în conținut poate lăudabil, să se rezerve o sumă în valoare de 600 mld. destinate acordării unor drepturi suplimentare pentru elevi și studenți. Probabil că actuala putere, dându-și seama că nu și-a onorat încă promisiunile cu cei 50.000 de lei alocați și alte probleme asemănătoare din campania electorală, care s-au dovedit a fi fără acoperire, încearcă să mai rezolve câte ceva în perioada următoare. Dar, Legea finanțelor publice nu permite să înscrii în buget prevederi pentru care nu există, în momentul adoptării bugetului respectiv, acte normative specifice. Dacă se dorește să se creeze o anumită rezervă la dispoziția Guvernului, aceasta este localizată în cadrul fondului de rezervă bugetară și în măsura în care apar legi complementare care prevăd anumite drepturi pentru unele ministere, din rezerva bugetară a Guvernului se deplasează sumele către acele ministere care beneficiază, potrivit unor noi legi, de alocații suplimentare. Dar, a trece la Ministerul Învățământului, astăzi, 600 de miliarde, care nu știm cum se cheltuiesc și nu se pot cheltui, numai pentru a satisface prevederea privind 4% din produsul intern brut înscrisă în Legea învățământului și fără a se angaja Guvernul să vedem când adoptă acea lege, despre ce lege e vorba ș.a.m.d., noi considerăm - P.D.S.R.-ul - că este o prevedere nelegală și neconstituțională, care își găsește locul, eventual, în fondul de rezervă al Guvernului. Dar, atunci, Puterea se confruntă cu problema nealocării pentru învățământ a 4% din produsul intern brut, ci a numai 3 și ceva din această mărime din produsul intern brut.

Nu putem să fim de acord cu acest alineat, să introducem o sumă în bugetul Ministerului Învățământului, care nu poate fi cheltuită de mâine, pentru că toate celelalte sume înscrise la ordonatorii de credit pot fi cheltuite începând de mâine, începând de ieri, pentru că există legi, există un cadru juridic în vigoare deja. Deci nu putem introduce sume pe baza unor prevederi ulterioare, potențiale care nu știm când apar, dacă apar și dacă se pot aplica.

În aceste condiții, ne putem confrunta cu situația în care înscriem în plan, în program, 4% din p.i.b., dar dacă mai vine de două ori Fondul Monetar Internațional în vizită pe-aici s-ar putea să mai diminueze din indicatori, că nu s-au închis nu știu ce fabrici, nu s-au închis nu știu ce complexe de porci și atunci n-o să mai fie alocația necesară disponibilă în așa fel încât finalmente, în execuție, învățământul nu va beneficia de 4% din p.i.b., ci de numai 3,2-3,3%, ceea ce este, din nou, nelegal și anticonstituțional. Legea învățământului este o lege organică.

Propunem să se dea învățământului 4% din p.i.b., să se treacă această sumă la fondul de rezervă și atunci când va avea Guvernul o lege care să-i permită să cheltuiască sume suplimentare pentru alocațiile pentru elevi și studenți, ceea ce e foarte bine, să cheltuiască și acei bani. Dar astăzi este, practic, o sumă artificial trecută numai pentru a satisface anumite prevederi legale, dar fără a le cheltui efectiv în folosul celor pentru care se face atâta paradă triumfalistă de protecție socială.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Domnule ministru, vă rog să dați răspunsul.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Domnule președinte,

Mă lăsați să vorbesc și eu la această problemă?

 
 

Domnul Petre Roman:

Dă răspunsul și imediat vă dau cuvântul, domnule senator! Imediat!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Dlmnule deputat,

Programul de guvernare l-ați votat în Parlament și ați fost de acord cu el, știți exact ce măsuri intenționăm să luăm și în domeniul protecției sociale și în domeniul învățământului.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Nu l-am votat!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

În pachetul de legi care urmează a fi propus Parlamentului se află asigurarea unor fonduri, un sprijin pentru elevi și studenți începând de la toamnă nu de acuma. Dacă veți adopta legislația, sunt convins că va fi adoptată, va exista fondul necesar pentru acoperirea acelei cheltuieli. Noi am prevăzut aceste fonduri, care sunt din toamnă utilizabile, nu de acuma...

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Puneți atunci!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Păi, bugetul de face acum, domnule deputat, nu se face atunci. (Rumoare)

Eu apreciez ardoarea asta social-democrată în favoarea protecției sociale, o apreciez foarte mult și rugămintea mea este să țineți seama că nu este nici un fel de încălcare a legislației fiindcă nu este o cheltuială. Într-adevăr, dacă ar fi o cheltuială efectivă aici trebuie să-i asiguri neapărat baza. Cheltuiala nu se face până în momentul cînd nu există baza legală. De aceea nu încălcăm cu nimic legea. Nu nu vom cheltui acești bani până nu va exista și baza legală. Dar când există baza legală trebuie să putem să dăm în toamnă elevilor și studenților aceste plusuri. Deci, nu este o încălcare a legislației.

Domnule deputat, iar reluăm aceeași discuție. Noi nu facem un buget în care încă de acum să stabilim rectificarea lui. Noi facem un buget anual și trebuie să asigurăm în acest an, ținând seama de creșterea prețurilor, pe care o criticați dumneavoastră foarte mult, de greutățile populației, trebuie să asigurăm protecția socială adecvată.

De aceea, ca social-democrați, vă rog să permiteți ca elevii și studenții să poată beneficia de aceste ajutoare, să aibă fondurile alocate în buget dinainte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul senator Dumitrașcu. Poftiți!

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Mă judecați pe mine sau cravata mea?! (Rumoare)

Domnilor,

Atât cât am înțeles eu din discuțiile acestui buget, e că există o cantitate aproape incomensurabilă de bâjbâială. Vă rog să mă iertați, domnule Guvern, dar este realmente bâjbâială! De vreme ce totuși este atâta bâjbâială, după cum s-a văzut prea bine, și de vreme ce Guvernul se află realmente, și domnul ministru, într-o dificultate extrem de "dificilă", îmi permit să lansez aici, pentru a treia oară, ideea unui proiect de lege privind mărirea de 5 ori a numărului de burse pentru elevii de liceu și de 10 ori a numărului de burse pentru elevii de liceu de la țară. Dacă se dă legea aceasta repede, cred că domnul Florin Georgescu ar putea să ierte această bâlbâială financiară de anul II B de la științe economice,așa, și să-l treacă clasa pe cine trebuie.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Gherman. Dau în ordinea în care văd că se ridică mâinile.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș solicita, dacă se poate, să fim eventual scoși din zona caragialiană a numărătorii de stegulețe. Aceasta, deoarece este Parlamentul României, în primul rând, și domnul ministru Ciumara nu se îndoiește de prietenia mea când spun treaba aceasta. Este pentru prima dată când aud că se fac prevederi bugetare pentru o lege care va fi elaborată. Mă întreb, dacă în acest caz, n-ar trebui să așteptăm până la 31 decembrie să elaborăm bugetul, după ce au fost elaborate toate legile pertinente pentru anul '97 și după ce vom vedea care va fi modificarea ratei de schimb a leului care este prevăzută în acest moment printr-o valoare fixă.

Prin urmare, cu tot respectul pe care i-l port, vreau să spun că o argumentație de genul că în pachetul, ajuns deja un fel de Godot, acest pachet pe care îl tot așteptăm, în pachetul acesta se prevede o lege care va... Eu cred că în acest moment intrăm într-o profundă incertitudine. Dar dacă în acest pachet mai există și alte legi care prevăd ca... și noi nu apucăm să le votăm în bugetul de stat pe 1997.

Deci, argumentația adusă aici de domnul Florin Georgescu nu este deloc cu rea voință, ci pur și simplu evidențiază un lucru: un buget trebuie să se bazeze pe structura legislativă existentă. Dacă nu, atunci bugetul poate să spună orice și ne acordăm libertatea ca de acum încolo în buget să introducem tot ceea ce ne trece prin minte că s-ar putea întâmpla în cursul acestui an. Să ne ferească Dumnezeu de catastrofe!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, vă rog. Să fiți amabil să vă prezentați, domnule deputat.

 
 

Domnul Lucian Matei:

Lucian Matei, deputat CDR de Dolj.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Matei:

Și eu vă mulțumesc pentru cuvântul acordat!

Doamnelor și domnilor,

Îmi amintesc că și atunci când am discutat Statutul cadrelor didactice au fost o mulțime de împotriviri la acel lucru, era ca un meci între intelectuali și neintelectuali.

Iată că acum, când discutăm bugetul pentru învățământ, ajungem din nou la probleme similare și, dacă am ascultat atunci toți neaveniții discutând despre învățământ, iată că la acest buget iarăși ascultăm oameni care nu au de-a face cu învățământul și nu știu ce se întâmplă acolo. Nu vreau să spun că există un președinte aici care este cadru didactic, că și eu sunt cadru didactic. Aș vrea să spun că despre așa ceva ar trebui să discute cel care a cunoscut expresia "să vii la școală cu tata tuns", nu acum!

Mai departe. Suma care este pusă aici în discuție, domnilor, este o sumă mult prea mică și v-aș aminti cuvintele lui Titulescu mai demult, ca să înțelegeți "Atunci când veniturile învățătorului sunt mai mici decât veniturile polițaiului, statul este o dictatură. Atunci când venitul învățătorului este mai mare decât venitul polițaiului, este un stat de drept". Să rămânem într-un stat de drept și nu agățați o sumă atât de mică în discuție pentru învățământ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că, de fapt, bâlbâielile la care se făcea referire aici se cheamă mai degrabă previziune și eu sunt mândru că fac parte dintr-o majoritate care are previziunea și care încearcă...(Aplauze din partea Opoziției) Vă mulțumesc, Vă mulțumesc. Așa cum ne aplaudați dumneavoastră așa ne aplauda și electoratul și de aia ne-a votat și suntem la putere acum!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

A greșit electoratul!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, ceea ce trebuie să facem noi prin bugetul de stat este să respectăm legile. Or, în Legea învățământului, care a fost votată anul trecut, când și domnul Florin Georgescu făcea parte dintre cei care veneau aici ca să participe la ședințele Camerei Deputaților, am stabilit că pentru învățământ trebuie să fie alocate din buget 4%. Deci, această prevedere legală trebuie respectată prin Legea bugetului pe 1997. În continuare, în acest alineat nu se face altceva decât să se spună ce urmează să se facă cu aceste sume și deci cred că nimic nu împiedică ca, respectând Legea învățământului, lege organică, să punem aici aceste sume ca să știm ce urmează să facem în anul 1997 cu aceste sume, ca să respectăm legea organică - Legea învățământului.

Deci, eu cred că toate lucrurile sunt foarte clare și așa cum spune Regulamentul, domnule președinte, eu, în numele Grupului parlamentar U.S.D., vă rog să sistăm discuțiile la acest punct și să supuneți la vot alin.3.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mai există o intervenție care este din partea unui membru al comisiei și apoi de două ori dreptul la replică: a domnului deputat Florin Georgescu și a domnului senator Oliviu Gherman.

Domnul deputat Partal.

 
 

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervențiile anterioare au lăsat cel puțin impresia că ar fi lucruri nelegale cuprinse în proiectul de buget. Eu cred că domnul ex-ministru al finanțelor a lucrat cu aceiași specialiști din Ministerul Finanțelor, care și-au dat proba în decursul timpului, ne-au arătat cât de legale au fost prevederile respective și nici aceasta nu este o prevedere nelegală. Și am să vă spun de ce. Art.29, la alin.7, spune clar: "creditele bugetare aprobate la unele capitole pot avea caracter previzional". Capitolul este 5701 - Învățământ și într-adevăr aici în lege nu se face decât să se detalieze. Dacă vreți, alineatul nostru, 3, vine cu o detaliere din dorința de a fi mai transparenți. Putea nici să nu detalieze, practic, în textul de lege respectiv. Deci nu s-a încălcat legea ba, mai mult, este un plus de transparență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Florin Georgescu, drept la replică apoi domnul senator Oliviu Gherman.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu poate fi vorba de un caracter previzional atâta timp cât Legea bugetului este o reflectare exactă a cadrului juridic existent în țară și nu un demers de prognoză economică sau de planificare macroeconomică. Deci, Legea bugetului este o reflectare concretă a legislației existente atât în partea de venituri, cât și în partea de cheltuieli a acestuia, la un moment dat, în perioada în care se face elaborarea bugetului.

Noi înțelegem că există unele restricții pentru elaborarea acestui buget, însă nu putem fi de acord cu încălcarea legislației în domeniu și cu încercarea artificială de a satisface atât promisiunile electorale fără acoperire în domeniul protecției sociale, cât și prevederea Legii învățământului care spune 4% minimum din produsul intern brut alocat activității de învățământ.

Sigur, noi, P.D.S.R.-ul, suntem social-democrați, dar avem un foarte mare respect și față de rigoarea respectării legilor. Or, dacă doriți dumneavoastră să satisfaceți această promisiune privind creșterea alocațiilor pentru elevi și studenți, și noi salutăm acest lucru, dacă există fondurile necesare, vă invităm și chiar vă rugăm să dați o ordonanță de urgență, Guvernul Ciorbea, cum a mai procedat până acum de câteva ori, dar numai în domenii în care îi convine, raportat la Programul de reformă de multe ori anti-economic, pe care îl promovează și nu la domenii de protecție socială. Deci, se dau ordonanțe de urgență pentru adunările acționarilor, pentru societățile de investiții financiare, dar pentru protecția socială, cu care nu s-au câștigat alegerile, domnule deputat de la P.D., ci s-a înșelat electoratul în vederea unor promisiuni viitoare (Gălăgie, aplauze)... nu dați asemenea ordonanțe de urgență! Când a fost vorba să acordați protecție, compensație la pâine, nu s-a dat orodonanță de urgență, s-a promovat legea în regim normal, ca să dureze două săptămâni în Parlament și să opriți populației aceste compensații până în luna septembrie, deci numai pe 5-6 luni. De ce n-ați dat o ordonanță de urgență pentru protecția socială la pâine? Deoarece cu acele promisiuni ați câștigat voturile unei părți a populației. De ce nu dați acum o ordonanță de urgență, să spuneți elevilor și studenților că le majorați alocațiile și bursele începând cu 1 mai, și noi vom saluta acest lucru.

Deci, eu vă propun, dacă nu există alte soluții, să se amâne discutarea la acest punct, să se elaboreze, probabil că există de undeva tradusă ordonanța respectivă, deci să se aprobe într-o ședință de Guvern (Aplauze din partea Opoziției)...să se aprobe într-o ședință de Guvern din săptămâna aceasta, în regim de urgență, această ordonanță și atunci săptămâna viitoare vom putea aproba acest alineat 3.

Noi, în alte condiții, propunem eliminarea sa, cu mențiunea acele prevederi privind sprijinul Republicii Moldova.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc. Cred că, în cei 6 ani și ceva de când acționez în Parlamentul României, nu mi-am permis să jignesc pe nimeni. Vreau să asigur pe onorabilul deputat care a spus că se exprimă despre învățământ cei neaveniți, că funcționez în învățământ și nu mi-a contestat nimeni acest lucru, în condiții supraonorabile, de pe vremea când domnia-sa se juca cu pietricele. (Rumoare)

În al doilea rând, eu nu am vorbit într-o problemă de fond legată de cui îi este destinată o anumită sumă de bani. În mod cert, de acești bani este nevoie la învățământ, din moment ce noi am promovat o lege cu acel 4% privind la bugetul învățământului. Eu m-am exprimat într-o chestiune extrem de concretă, anume că un buget se realizează pe baza legislativă existentă. Mă raliez punctului de vedere prezentat de domnul Florin Georgescu că dacă avem, chiar în cursul elaborării bugetului, un act legislativ, o ordonanță de urgență care prevede așa ceva, voi fi primul care voi vota, ridicându-mă în picioare și înclinându-mă față de prezidiu, această componentă a articolului respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Ciumara dorește să mai facă o precizare. Vă rog!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

În anul 1995 s-a votat Legea 67 privind ajutorul social. Atunci, domnul ministru Florin Georgescu a folosit exact același procedeu. Dacă domnia-sa vine și declară că a guvernat neconstituțional în România și a propus un buget în 1995 neconstituțional, fiindcă a folosit procedeul acesta, iar domnul Gherman, pe care, la fel, îl respect în mod deosebit, ca președinte al P.D.S.R.-ului și președinte al Senatului, luni de zile a plimbat această lege prin Senat până a impus această lege, dacă declară că partidul domniei sale a acționat împotriva Constituției României, atunci ne supunem și noi. Dar, din moment ce practic a existat, și domniile-voastre de la P.D.S.R. ați declarat că este constituțional și corect, vă rog să fiți consecvenți, să vă respectați atitudinea și să votați în favoarea acestui articol de lege.

Mulțumesc pentru consecvență.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Gavra insistă să-și mai spună și dumnealui cuvântul. Să-i dăm cuvântul, după care vă propun să trecem la vot.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Sigur că atacurile merg bine dintr-o parte în altă. Dacă s-a greșit, domnule ministru Ciumara, de către domnul fost ministru al finanțelor, nu înseamnă că dumneavoastră cădeți în aceeași greșeală. Doamne ferește! A fost o schimbare în România, schimbați greșeala, vă rog frumos!

A doua chestiune. Sigur că pot să fie viziuni și previziuni, dar nu în buget. Domnule profesor, aici nu era vorba de salarii, ci de bursele pentru elevi și studenți, în această sumă. Eu sunt de acord cu dumneavoastră că salariile trebuiau mărite la profesori...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, îmi pare rău, dar am crezut că aveți intervenție pe alineat, dar vă rog nu intrați în polemică.

Deci, fiți amabil!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Pe alineat am următoarea completare, domnule președinte.

Deci: "Se alocă nu numai burse pentru tineri din Moldova ci și din comunitățile românești din alte state". Parcă am spus că ajutăm toți românii. Vă rog frumos, să prevedem, domnule ministru, sunteți aromân, și pentru aromâni și pentru ceilalți români de peste hotare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc domnule deputat.

Dreptul la replică al domnului Florin Georgescu, după care încetăm dezbaterea. Vă rog mult! Îmi pare rău, dar a fost o propunere cu privire la sistarea dezbaterilor.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Deci, referitor la afirmația domnului ministru de stat, vreau să-i aduc aminte dumnealui, probabil că nu se afla în sală atunci, în perioada aceea, că legea a fost votată în vară, iar sumele pentru satisfacerea prevederilor legale pe linia ajutorului social au fost introduse în buget cu ocazia rectificării, în luna iulie sau august 1995. Deci, prevedere bugetară pe baza unei prevederi legale anterioare și nu invers.

Deci, atunci a fost constituțional. Rugăm să se procedeze și acum la fel. Nu înțelegem, dacă sunt banii, dacă sunt toate documentele în posesia guvernanților de ce în această săptămână să nu se promoveze această ordonanță de urgență pentru a crește cât mai repede alocațiile și bursele elevilor și studenților?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc domnule deputat. Ultima luare de cuvânt a domnului deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vreau să vă spun că prima teză a alin.3, în măsura în care rămâne în proiectul de lege, neavând o bază legală, este neconstituțională.

Teza a doua, referitoare la bursele pentru elevii din Moldova, poate să rămână.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Deci, stimați colegi, eu am înțeles că propunerea sau amendamentul făcut inițial din partea PDSR-ului nu era unul de eliminare, ci era unul de schimbare. În consecință, pun la vot mai întâi alineatul, așa cum este el în proiect.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Nu, nu așa!

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu era de eliminare? Domnule deputat, nu v-ați exprimat în consecință. Îmi pare rău, eu am fost foarte atent.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Dumneavoastră nu ați înțeles în consecință. (Vociferări)

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu am o singură întrebare. În documentul inițial era de eliminare? Bun. E-n regulă, dar să știți că nu v-ați exprimat așa, putem verifica stenograma. Deci, a fost de eliminare în documentul inițial. În consecință, întâi și întâi punem la vot eliminarea.

Cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați! Vă rog să numărați!

56 de voturi pentru, nu poate fi adoptat acest amendament.

În consecință, vă supun la vot alineatul, așa cum se află el în proiect.

Cine este pentru?

Da, cred că trebuie să numărăm. Mai sunt și aici voturi pentru. 7 voturi pentru. Vă mulțumim.

186 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Alin.3 a fost adoptat.

Alin.4 intervenții?

Din sală:

Abțineri?

 
 

Domnul Petre Roman:

A... mă iertați! Corect, abțineri? Este corect. Vă rog să numărați! 48 de abțineri?

Deci, într-adevăr, alin.3 a fost adoptat.

Alin.4 vă rog intervenții? Nu sunt. Vă supun votului alin.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, alin.4 a fost adoptat.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Cu aromânii ce facem?

 
 

Domnul Petre Roman:

Aceasta este o altă chestiune, dar nu este un amendament pe care-l putem lua în considerare.

Alin.5, așa cum figurează cu o corectură în raportul comisiei. Intervenții la alin.5. Poftiți, domnule deputat! Am să vă rog să aveți amabilitatea să vă prezentați!

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Mă numesc Antonescu Nicolae, sunt deputat de Prahova.

Vreau să vă propun o modificare a acestui alineat. Eu cred că vine și în sprijinul celor care au făcut bugetul, și anume. Formularea lui actuală este: "Veniturile proprii realizate de unitățile de învățământ în conformitate cu prevederile Legii învățământului nr.84/95, inclusiv disponibilitățile existente la finele anului '96 (se spune în buget), care rămân la dispoziția MI, precum și cheltuielile ce se pot efectua din acestea, la nivelul de 794,3 miliarde lei, sunt prevăzute în anexa la bugetul Ministerului Învățământului".

Vă propun să înlocuim această ultimă parte cu: "rămân la dispoziția acestora", adică a unităților care fac, "pentru consolidarea clădirilor avariate de seisme, modernizarea și echiparea unităților de învățământ respective și - dacă vreți - pentru alte scopuri bine justificate".

Argumentația este simplă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimate domnule deputat, vă rog să mă iertați că vă întrerup. Este un amendament care l-ați depus?

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da.

 
 

Domnul Petre Roman:

La vreme? Pentru că am primit informația că nu...

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Nu, a fost depus.

 
 

Domnul Petre Roman:

A fost depus. Vă rog să mă iertați! Continuați!

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Este înregistrat, domnule Roman.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog să mă iertați! Continuați!

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci, în primul rând, nu este bine să apară suma de 794,3 miliarde de lei din niște încasări, niște venituri care se presupun că vor fi făcute, dacă ținem seama că anul trecut s-a încasat cam 160 și ceva de miliarde. Eu aș fi bucuros să avem venituri proprii de 794,3 miliarde lei. Este o sumă care nu este sigură, deci nu are ce să caute. De unde a ieșit 794,3 și nu 800, sau nu 1.000, sau nu 600? Dintr-un calcul aritmetic foarte simplu că aceasta era diferența care trebuia pusă ca să ajungem la 4% din p.i.b., pentru că fără această sumă nu se atingea 4% din p.i.b.

Eu pot să înțeleg că nu există resurse și că..., dar nu trebuie să forțăm nota și să ajungem la 4% din p.i.b., cu niște încasări care nu suntem siguri că se vor realiza între ele. Cred că este mai bine să punem fără această sumă, aș fi bucuros să se realizeze așa cum am spus. Ce se întâmplă, dacă realizăm 1.000 de miliarde din încasări, cu restul de 200 de miliarde? Nu putem să le cheltuim, pentru că aici spune că vor fi cheltuite la nivelul a 794 de miliarde.

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimate domnule deputat, în continuare persistă întrebarea: la ce comisie ați depus acest amendament, fiindcă Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu-l găsește.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

La Comisia de învățământ a fost depus.

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, la Comisia de învățământ nu figurează. Eu vă asigur că nu, am aici raportul.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Îmi pare rău.

 
 

Domnul Petre Roman:

Îmi pare rău, domnule deputat, trebuie să lămurim această chestiune, dar nu figurează nicăieri, eu nu contest, doar că documentele nu vă ajută. Vă rog să mă iertați!

Dacă mai sunt alte intervenții la alin.5? Dacă nu sunt, supun votului mai întâi formularea din raportul Comisiei de buget, finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 31 de abțineri.

Alin.5 a fost adoptat.

Am ajuns la alin.6. Dacă sunt intervenții la alin.6? Nu sunt. Vă supun votului alin.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 2 împotriviri.

Abțineri vă rog?3 abțineri?

Alin.6 a fost adoptat.

Vă propun să votăm art.16 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Vă rog să numărați! 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 34 de abțineri?

Art.16 a fost adoptat.

Art.17 alin.1. Doriți să interveniți? Vă rog. Am rugămintea dacă vreți să vă prezentați.

 
 

Domnul Florian Udrea:

Florian Udrea - Grupul parlamentar al PDSR.

Stimați colegi,

Art.17 se referă la cheltuieli pentru sănătate care, după oferta domnului ministru Ciumara, se ridică la 189,9 miliarde la cheltuieli materiale și servicii. Vreau să aduc o mică rectificare, și anume: vizavi de declarația domniei sale de dimineață, când a susținut că efortul Guvernului pentru sănătate acum, față de proiect, este de 10,6. Nu este adevărat, este de 4,7%, așa că domnia sa aș dori să își exprime această bunăvoință, acceptând un amendament formulat de Grupul parlamentar al PDSR, și anume: susținerea cheltuielilor de medicamente și materiale cu o sumă de 500 de miliarde.

De aceea, propun ca la Capitolul "Cheltuieli materiale" cifra de 852,1 miliarde să fie majorată cu 500, deci să capete valoarea de 1352,1 miliarde. De ce facem acest amendament? Având în vedere situația foarte dificilă din sectorul serviciilor de sănătate, ținând cont de dublarea, chiar triplarea prețurilor la medicamente și trebuie să ținem cont de faptul că în general fondul biologic al națiunii este agresat de atâta amar de vreme și în pericol de depreciere permanentă.

Deci, aveți bunăvoința, domnule ministru, de a acceepta amendamentul nostru, având în vedere că se referă inclusiv la cei 1.000 de oameni pe care dumneavoastră nu vreți să-i puneți pe lista de sacrificiu și nici la, mă rog, milionul care trebuia sacrificat ulterior.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, doriți să faceți o precizare sau domnul secretar Gorcea, vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Doamnelor și domnilor,

În primul rând referitor la această creștere de 10,6% pe care domnul deputat, cu onoare, spune că este de 4%.

Deci: prevederi 1996 - 3.062,9 miliarde; prevederi 1997 - 7.319 cu 4. Dacă împărțim 7319 cu 4 la 3.062 cu 9, ne dă de 2,4 ori. Luând în considerare indicele de creștere a prețurilor, media lui '97 raportată la media lui '96, care este de 2,16, împărțind 2,4 la 2 cu 14 ne dă 10,6%.

Referitor la amendamentul propus, deci, practic ce se cere? Deși nu a fost exprimată în mod explicit această cerință, adică cei 189 de miliarde care s-au dat în bugetul Ministerului Sănătății să fie trecuți la bugetele locale, iar cele 500 de miliarde care s-au dat la bugetele locale pentru acțiunea de sănătate, să se treacă în bugetul Ministerului Sănătății, eu aș vrea să menționez că de la bugetele locale se suportă toate cheltuielile materiale, cu excepția medicamentelor. Și acestea sunt: hrană, cheltuieli de întreținere și gospodărie, materiale și prestări servicii cu caracter funcțional, obiecte de inventar, reparații curente, reparații capitale, cărți, publicații și alte cheltuieli, iar aceste cheltuieli materiale, în 1997 față de 1996 reprezintă o creștere de 277%, iar medicamentele, care se spune că nu sunt bani au o creștere de 300%. Deci, pentru aceste considerente nu vedem oportună această schimbare de cifre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc. Alte intervenții la acest alineat? Dacă nu sunt, vă supun votului alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? Vă rog să numărați! 42 de abțineri?

Alin.1 a fost adoptat.

Alin.2, intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 18 abțineri.

Alin.2 a fost adoptat.

Alin.3, intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin.3 a fost adoptat.

Art.17 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog! 26 de abțineri.

Art.17 a fost adoptat.

Trecem la art.18, alin.1, intervenții? Poftiți, domnule deputat. Deputatul Ioan Roman, da, poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Ioan Roman:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pentru sprijinirea cultelor religioase din România, Legea privind proiectul bugetului de stat pe anul 1997 prevede 83,5 miliarde lei, sumă insuficientă pentru o bună desfășurare a activității cultelor religioase recunoscute de stat.

În acest sens am depus un amendament prin care am cerut motivat, după o consultare prealabilă cu Secretariatul General pentru Culte, 200 de miliarde lei, având în vedere că biserica și cultele în general se confruntă cu foarte multe probleme. Este de ajuns să amintesc că aici intră salarizarea preoților și construirea lăcașurilor de cult. Se află în construcție peste 700 de lăcașuri de cult, dintre care 500 de biserici ortodoxe. Amendamentul a fost respins la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, avându-se în vedere alte priorități, precum sănătatea, protecția socială, învățământul și altele. Suntem mulțumiți că din cele 83,5 miliarde lei nu s-a luat nimic și că numărul de posturi din unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri pentru care se acordă o contribuție de la bugetul de stat la nivelul a două salarii de bază minime brute pe țară, se poate majora cu acordul Secretariatului General pentru Culte de la 3.000 la 8.000 de posturi, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.

Al doilea amendament pe care-l susțin se referă la adăugarea unui text la art.18 alin.1.

La art.18 alin.l propunem completarea textului astfel: după sintagma "sprijinirea cultelor religioase" se introduce următorul text: "inclusiv construirea și repararea lăcașurilor de cult". Este necesară introducerea acestui text, pentru a se crea un cadru cât de cât legal cu privire la sumele prevăzute la transferul din anexa 3/38 din Legea privind proiectul bugetului de stat pe anul 1997, respectiv este vorba de suma de 7,5 miliarde lei care este destinată exclusiv pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnul ministru?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Părinte Roman, cu formularea "inclusiv construirea și repararea lăcașurilor de cult" suntem de acord. Aveți dreptate, însă cu sumele cerute, nu există bază legală pentru ele și nici fonduri. Noi am promis prea-fericitului că vom modifica legislația să putem să dăm satisfacție și la aceste cereri. Și ne vom ține de cuvânt, dar acum nu se poate datorită legilor în vigoare.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Vă vede cel de Sus...!

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, sunteți de acord ca să se adauge "inclusiv construirea și repararea lăcașelor de cult", dar nu modificarea sumei.

Alte intervenții?

Deci, vă supun votului acest alineat, cu adăugirea propusă de domnul ministru în primă instanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Alin.1 a fost adoptat.

Alin.2 dacă sunt intervenții. Aveți? Vă rog! Domnul deputat Țurlea la alin.2.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am o nelămurire și rugămintea de a se face o corelație. Se spune așa: instituțiile de cultură și de artă care în 1997 vor fi finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat. Aș vrea ca domnul ministru de finanțe să ne spună care sunt sau care or să fie criteriile pentru împărțirea celor 50 de instituții din această categorie, existente în anexa 3/17, unele vor fi finanțate parțial, altele integral. Nu cumva este în funcție, aceasta este evident, fiind doar o bănuială, și de simpatiile unora dintre membrii Guvernului, pentru că atunci când este vorba de cultura românească nu trebuie să existe asemenea simpatii.

 
 

Domnul Paul Alecu Aurelian (din bancă):

...sigur că da...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule coleg, învățați să fiți civilizat, domnule! (Vociferări)

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog foarte mult să nu perturbați pe cel care vorbește de la tribună. Eu am această obligație de a asigura buna desfășurare și dreptul fiecărui vorbitor de a se exprima. Domnule deputat, aveți în continuare cuvântul.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Aș vrea să solicit și o corelație de texte. Se face vorbire aici, în acest alin.2 despre anexa respectivă, este vorba de anexa 3/17. Se spune însă în textul acesta de aici, deci alin.2 spune așa: vor fi finanțate integral sau parțial. Evident că în anexa 3/17 ar trebui să corespundă exact aceeași formulă, dar în anexa respectivă, dacă vedeți domnia voastră, sună altfel: finanțarea din venituri extrabugetare și alocații de la buget. Or, dacă stăm și ne gândim foarte bine, în formularea din titulatura anexei ar însemna că există o finanțare integrală pentru toate cele 50 de instituții scrise acolo, de la bugetul de stat, unele fiind finanțate prin venituri extrabugetare, dar tot obținute de minister, altele fiind venituri de la buget, de asemenea obținute de minister. Deci, în formula din anexă rezultă că integral toate aceste 50 sunt finanțate de către minister. În formula din alin.2 rezultă că unele sunt doar parțial, altele integral finanțate. Evident că trebuie textele lămurite. Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă mulțumesc, însă cred că trebuie să reținem intervenția domnului deputat Țurlea pentru momentul când discutăm anexele și vă rog să o considerați de acuma ca o intervenție pentru momentul respectiv. Vă mulțumesc.

Alte intervenții la alin.2. Dacă nu sunt vă supun votului alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri?

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din bancă):

Îmi dați voie pentru precizare?

 
 

Domnul Petre Roman:

Am să fac eu precizarea. Bine, nu în timpul votului. O secundă!

Abțineri? Nu sunt.

Deci, alin.2 a fost adoptat.

Domnul deputat vrea să ne facă precizarea că amendamentul dumnealui a fost efectiv depus. Eu cred că luăm în considerare acest lucru.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da, amendamentul a fost depus..., acum s-a votat și nu spun aceasta însă se întâmplă ceva cu comisia aceasta, pentru că nu înregistrează ceea ce trebuie, înregistrează numai ce vrea dânsa acolo. Deci, este depus, este înregistrat, era legal să fie așa...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Și chiar am să am rugămintea să-l depuneți în acest moment la comisie, dacă nu vă supărați, ca să fie clar că...

Alin.3 vă rog, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, alin.3 a fost adoptat.

Alin.4 cu modificarea.

Domnul deputat Țepelea.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

La alin.4, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus o formulare care nu a fost agreată de Comisia de buget finanțe și pe care îmi permit să o supun aprecierii domniilor voastre.

Este vorba nu de o problemă de bani, este vorba de o problemă de terminologie pe care noi ne-am considerat în stare să o definim și nu numai să o definim, ci să o coroborăm cu legile în vigoare.

Iată cum sună amendamentul nostru, art.18 alin.4: "Din fondurile repartizate prin bugetul de stat, Ministerul Culturii va utiliza suma de 196 miliarde lei pentru finanțarea lucrărilor de proiectare, conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural național". În loc de "numai monumentele istorice", cum apare în formularea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și formularea Guvernului, deci, reiau: "restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural național aparținând instituțiilor publice de subordonare centrală și celor de subordonare locală, precum și a celui aparținând cultelor religioase". Care sunt argumentele comisiei noastre? Comisia a avut în vedere în acest moment că sfera noțiunii de "patrimoniu cultural" este mai largă, mai cuprinzătoare față de "monumente istorice" și că această sferă este definită în art.1 din Legea 41/95, lege prin care se adoptă niște modificări la Ordonanța Guvernului 68/94 astfel: "patrimoniul cultural național este compus din: bunuri culturale mobile și imobile cu valoare deosebită de interes public care sunt mărturii de neînlocuit ale potențialului creator uman în relația sa cu mediul natural și cu mediul istoricește construit pe teritoriul României, ale istoriei și civilizației naționale și universale". Este citat din lege. Prin urmare, nu este nici un risc ca termenul să fie confundat cu altceva și să nu se înțeleagă de către Ministerul Culturii, care aplică și Legea monumentelor și aplică și în cazul patrimoniului legea, nu este nici un risc de confuzie.

Prin efectul aceleiași legi, bunurile culturale mobile și imobile devin bunuri din patrimoniul cultural național în urma unei "operații de clasare", efectuată potrivit unor criterii științifice, avizată de Comisia națională a monumentelor istorice și respectiv de Comisia națională a muzeelor și colecțiilor. Așadar, nici nu se poate pune problema ca orice bun cultural să devină automat bun de patrimoniu cultural național, nu este riscul unei confuzii și nu este riscul să beneficieze de posibilitatea alocării unor resurse bugetare pentru conservarea sau restaurarea sa. Deci, nu există loc de abuzuri.

Pe de altă parte, protecția acordată de legiuitor monumentelor istorice ca parte a patrimoniului cultural național, nu poate fi restrânsă numai la această categorie de bunuri întrucât pretutindeni în lume bunurile mobile clasate și bunurile imobile clasate fac parte dintr-un întreg pentru care se utilizează denumirea generică "patrimoniu cultural național". Dacă este adevărat că monumentele istorice trebuie să fie protejate și că există în acest sens argumente de ordin financiar și logic ca aceste bunuri să nu fie supuse pieirii, să nu fie distruse, tot așa trebuie să protejăm și cealaltă categorie de bunuri. Deci, eu vă propun să se voteze termenul de "patrimoniu cultural" și de cel de "monumente istorice" pentru faptul că are o sferă mult mai largă și pentru că nu poate da loc la confuzii.

În acest sens, avem agrementul ministrului culturii, exact același ministru care va aplica legea prin specialiștii săi, și în cazul monumentelor și în cazul patrimoniului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumim.

Domnul deputat Bălăeț, vă rog.

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 18, pct. 4, după paragraful respectiv, cu modificările propuse de domnul președinte al comisiei, domnul Gabriel Tepelea, propun să se adauge următorul text, care a fost discutat în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților și aprobat. El nu a reușit să fie cuprins în raport, dar domnul președinte Tepelea poate să confirme și discuția și aprobarea textului respectiv. Deci, propun să se prevadă următorul text, ca adaos la paragraful 4: "Din suma de la pct. 4, două miliarde vor fi repartizate continuării și finalizării lucrărilor de restaurare a Coloanei fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși, de la Târgu Jiu". De ce fac această propunere și cer această nominalizare în textul de lege?

1. Marele monument al artei universale, Coloana fără sfărșit de la Târgu Jiu, de Constantin Brâncuși, a fost dată jos romb cu romb pentru a fi supusă unor operații de curățire și consolidare. Practic, în momentul de față Coloana infinitului este demolată.

2. Această operație s-a făcut în l996, de către fundațiile domnului Radu Varia, cu aprobarea și subvenționarea Ministerului Culturii.

3. In momentul de față, domnul Radu Varia a sistat toate lucrările la monumentul Coloana infinitului, motivând că nu mai are bani și că a cheltuit destul. Părțile componente ale coloanei zac acum pe șantier, degradându-se și mai mult.

4. În aceste condiții, organul care a aprobat și finanțat până acum lucrarea, Ministerul Culturii, este obligat să o preia și să o ducă la bun sfârșit, cât mai repede posibil.

5. Prima operație în acest sens, o constituie înscrierea acestei lucrări în bugetul Ministerului Culturii, pe l997, și nominalizată ca atare.

Noi, în Parlamentul trecut, am elaborat și votat chiar o Lege cu privire la protejarea și restaurarea Complexului muzeal "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu.

În acest sens, cer ca acest amendament să fie introdus în cuprinsul legii. Este o onoare a Parlamenului nostru să își aducă contribuția la rezolvarea acestei probleme, deosebit de grave, care există acolo și care necesită, chiar dacă nu fondurile în total, care să le obținem ..., totuși ceva din partea bugetului trebuie să vină, pentru că în felul acesta dăm un balon de oxigen care să funcționeze și să se aducă și sponsorizările posibile din țară și din străinătate, pentru finalizarea cât mai urgentă a acestei lucrări.

În acest sens, domnule președinte, vă ofer și textul și motivația pledoariei.

 
 

Domnul Petre Roman:

Avem o problemă, domnule deputat. Acest amendament nu figurează în cele propuse nici de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu este înregistrat nici la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Îl rog pe domnul Țepelea să confirme asupra faptului că el a fost discutat în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cum a mai fost discutat și un alt amendament, care tot așa nu a fost cuprins în ..., nu știu din ce cauză, raportul respectiv. Domnul expert de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru amendamentul care urmează la anexă, și-a cerut scuze, nu a funcționat, după câte se pare, bine computerul la care a lucrat dânsul și nu a fost prevăzut ca atare, pentru că amendamentul respectiv a fost votat, cu majoritate, în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar acest amendament prezentat puțin mai târziu, după ce eu am luat cunoștință concretă despre situația "Coloanei fără sfârșit" de la Târgu Jiu, a fost discutat, dar și el nu a fost cuprins în raport. Dar, eu zic să avem toată încrederea, în ceea ce spun eu, și poate să ne confirme domnul Țepelea, prezent aici.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Totuși, problema rămâne întreagă, fiindcă ea nu figurează în documentele procedurale, adică problema rămâne integral nerezolvată. (Domnul Mitică Bălăeț se îndreaptă spre microfon.) Nu, nu mai este cazul să interveniți, domnule deputat, că argumente se pot aduce multe. Eu, doar, vreau să vă spun că, procedural, nu sunt îndeplinite condițiile. Totuși, am să cer domnului secretar de stat să își exprime un punct de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ioan Onisei (Ministerul Culturii):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În afară de chestiunile de procedură, pe care le-a invocat domnul președinte Petre Roman, în fond, Ministerul Culturii nu este de acord cu acest alineat propus, întâi de toate, fie și numai pentru motivul că, atâta vreme cât prin lege, prin Legea bugetului, la dispoziția ministerului se alocă o sumă importantă pentru restaurarea monumentelor istorice, firește că, această sumă este cheltuită în funcție de o serie de priorități care, se înțelege, sunt cele de ordin cultural. Mai mult decât atât, amintesc domnului deputat care a invocat acest lucru, că potrivit Legii nr. 4l/l995, Legea privind protejarea patrimoniului cultural național, prioritățile se stabilesc de Comisia națională a monumentelor istorice, funcție de aceste priorități, Ministerul Culturii urmând să finanțeze lucrările de conservare și restaurare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți ... Și-am să vă rog să aveți amabilitatea și să vă spuneți numele.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că, după ce au fost atâtea amendamente, completări și discuții din partea distinșilor noștri colegi din stânga, care mie mi s-au părut, uneori, și stângace, doresc să fac o completare la acest paragraf al art. 18. Este doar o completare care nu are decât rolul de a înțelege mai exact și mai cuprinzător vocabula "conservare", care este cuprinsă în textul legii. Inainte de a vă prezenta textul, care găsesc că trebuie să completeze acest paragraf, dați-mi voie să vă spun că, pentru unele monumente, și nu are rost să înșirui acum o serie dintre acestea, conservarea este presupusă exclusiv de executarea unei construcții care să protejeze monumentul respectiv. Este suficient să ne gândim la un zid de incintă, să ne gândim la ..., să spunem, monumentul rupestru de la Basarab și la zeci și zeci de alte monumente.

În altă ordine de idei, există o altă categorie de monumente la care nu se poate începe conservarea și restaurarea decât după ce se construiește ceva, după ce se execută o construcție care să confere și care să ofere posibilitatea unor condiții microclimatice, umiditate și temperatură, în primul rând. Pănă atunci, nu poate începe conservarea, și prin urmare, executarea acestei construcții face parte din conservare.

Având în vedere cele de mai sus, vă propun ca, în completarea paragrafului 4 din art. 18, și bineînțeles, avându-se în vedere și ceea ce a spus domnul președinte al comisiei, Gabriel Țepelea, să introducem următorul text: "Pentru monumentele la care conservarea presupune doar realizarea unei construcții de protecție, sau pentru cele la care nu poate începe conservarea și restaurarea decât după realizarea unei construcții de protecție, sumele alocate (este vorba de cele l98 miliarde) pot fi folosite cu aprobarea prealabilă a Direcției Monumentelor (aici pentru a nu exista anumite subiectivisme și pentru a înlătura unele abuzuri) în vederea executării unor astfel de lucrări. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Acest amendament a fost depus ... sau este un amendament destul de important.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Nu este amendament, este o completare pentru că, repet ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, dar completările nu sunt permise, domnule deputat. Este vorba numai de reformulări de text.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Nu este o reformulare de text, este interpretarea cuvântului "conservare".

 
 

Domnul Petre Roman:

Imi pare rău, dar acest lucru nu poate fi inclus în această chestiune. Drept să vă spun, nu pot să am două măsuri pentru un același tip de intervenție. Imi pare rău.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Nu sunt două măsuri și în cazul acesta vor fi alocate fonduri, fără a putea fi cheltuite.

Grupul parlamentar P.D.S.R.:

Cam stângaci!

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă propun să votăm acest ...

A, vă rog, domnule ministru, poftiți.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule Hașotti, ceea ce ați spus dumneavoastră este corect, dar există în textul legii, nu mai este nevoie să menționăm și aici, da? Este reglementat, legal, ceea ce ați spus dumneavoastră și nu este nevoie de această completare.

Domnule profesor Țepelea, mă simt dator să declar oficial, că am greșit profund, când am făcut bugetul. Eu am greșit când am făcut bugetul; pentru că am considerat că vine un an deosebit de greu, am blocat orice investiție nouă în România, am redus la minimum cheltuielile de capital și am fost de acord cu argumentul ministrului culturii, că dacă monumentele istorice se dărâmă, nu le mai putem reface; și, de aceea, am dat o sumă prea mare, văd, acestui minister, pentru monumentele istorice. Acesta este adevărul: o sumă prea mare, din care două miliarde le-a cedat, cu bunăvoință pentru cinematografie, că a avut de unde, și suma reală este l96 miliarde, nu l98 - cum s-a spus aici.

În al doilea rând, extinde sfera de aplicare, de la monumentele istorice - care riscăm să se dărâme, să nu le mai avem - la patrimoniul cultural național. Și, atunci ... o mulțime de oameni care și-au făcut vile în ultimii ani, și constată că sunt monumente de arhitectură sau nu știu ce altfel de monumente, vor beneficia de acești bani. Din păcate, extinderea crează riscul unei utilizări incorecte; apoi, mai crează și riscul ca monumentele istorice existente, și care sunt în pericol, să nu poată beneficia de tot sprijinul cu care am fost de acord să-l dăm de la bugetul statului.

Cu această grijă acceptăm amendamentul dumneavoastră, cu schimbarea textului, deci în loc de monumente istorice, să se spună "patrimoniu cultural național". Dar, dacă banii vor fi irosiți sau monumentele istorice se vor dărâma, nu este vina Guvernului, nici a Ministerului de Finanțe, nici a Ministerului Culturii, nici a comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

(Domnul Mitică Bălăeț se îndreaptă spre microfon.)

Domnule deputat, chestiunea aceea este închisă, îmi pare rău, nu puteți reveni asupra ei. Nu, nu puteți reveni, vă rog să mă credeți. Domnule deputat, îmi pare rău, dar nu vă pot da cuvântul.

 
 

Domnul Dan Marțian:

Domnule președinte, noi ca opoziție, trebuie să vă ... (rumoare, vociferări din partea stângă.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, lăsați lucrurile așa! Cum am procedat, de fiecare dată în această chestiune, sunt obligat să procedez și cu dumneavoastră, indiferent dacă sunteți din majoritate sau din opoziție. Imi pare rău, domnule deputat, vă rog să aveți amabilitatea, să mă înțelegeți.

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Situația "Coloanei infinite" e gravă. Vă rog, foarte mult, să acceptați ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă mulțumesc pentru intervenție, și sper că domnul Onisei, aici prezent, va înțelege îngrijorarea dumneavoastră. Cred că răspunsul dumnealui a fost foarte clar. Imi pare rău, dar nu putem continua dezbaterea pe acest amendament, care nu există, îmi pare rău.

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Există acest amendament și nu ați ținut seamă de el.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat! Deci, vă supun votului acest ...

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Vă felicit pentru procedeu, domnule președinte! (Rumoare din partea stângă.)

Grupul parlamentar P.D.S.R.:

Așa e democratic?

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog să mă credeți că, am procedat numai și numai după regulă.

Vă supun, deci, votului acest alineat, cu acea extindere făcută de domnul academician - președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă - Gabriel Țepelea, la care domnul ministru al finanțelor a achiesat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotriviri? Nu sunt

Abțineri? 3 abțineri.

Alineatul a fost adoptat.

Alin. 5, dacă sunt intervenții?

Da, poftiți, doamna deputat Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Doresc la alin.5 să reiterez o propunere făcută, care se regăsește în anexa cu amendamente respinse, la pct. 23, pare-mi-se. Deci, propunerea noastră era aceea de a se preciza suma alocată, destinației din textul articolului. Si aș ruga colegii, dacă se poate, să fie puțin atenți, pentru a nu fi derutată din ceea ce vă spun. Deci, la alin. 5, să se precizeze suma alocată destinației din textul articolului. Vă rog să observați că nu fac altceva decât să fac o corelare cu art. 4 și chiar cu următoarele articole, în care se precizează sumele alocate. Deci, din cele 5,9 miliarde lei alocate pentru achiziții de case memoriale, terenuri, situri ș.a.m.d., să se precizeze cât din această sumă este destinată acestui alineat. Și, de asemenea, în încheierea textului, vă propun să adăugăm următoarea formulare: "Negocierea prețurilor pentru bunurile de mai sus, se va face de către o comisie formată din specialiști ai Ministerului Culturii și Oficiului Concurenței.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru ...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Doamna deputat Afrăsinei, suma totală este menționată în anexă. Imi dați voie să termin de răspuns. Din păcate, dacă noi am menționa aici, în mod explicit suma, aceste lucruri se achiziționează prin licitație și practic, a prestabili prețul, înseamnă a risca să dăm prea mult pentru ele. Se lasă rezerva ca să se poată trata și să se poată obține un preț mai convenabil. Ceea ce cereți dumneavoastră închide posibilitatea Ministerului Culturii de a obține un preț mai avantajos, de aceea nu agreăm propunerea dumneavoastră. Trebuie să dăm posibilitatea să se trateze.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Da, poftiți, domnule deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cei care sunteți mai vechi pe băncile acestea ale Parlamentului, vă aduceți aminte că de fiecare dată, în fiecare buget, în ultimii 4 ani, cel puțin puțin, a fost introdusă această prevedere de achiziție de case memoriale, cu precizarea strictă a caselor la care se refereau sumele respective. Din păcate, în înțelepciunea lor, foștii miniștri ai culturii n-au realizat în practică, niciodată, aceste prevederi bugetare. Vă dau cazul Casei "Nichita Stănescu" - de la Ploiești, care riscă să dispară din sfera culturii românești.

De aceea am intervenit la microfon, pentru a face o invitație Ministerului Culturii, actual, în care am, deocamdată, întreaga încredere, pentru ca pe lista acestor achiziții de case memoriale să pună, cu prioritate, acele case memoriale care deja au fost cuprinse în bugetele anterioare.

 
 

Domnul Petre Roman:

Este, dacă înțeleg bine, tot o chestiune legată de anexă. Deci, vă rog să rețineți această propunere, pentru dezbaterea anexei.

Alte intervenții dacă mai sunt? Da, poftiți, domnule Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Apreciez că, într-adevăr, nu s-a dat un răspuns complet la această întrebare. Problema este, referitoare la achiziții, că în primul rând, aceste achiziții se fac și în funcție de oferte. Deci, până a afla ce preț ..., trebuie să știm ce oferte există.

În ceea ce privește completarea cu negocierea prețurilor, formată dintr-o comisie de specialiști, aceasta nu se justifică, întrucât achiziționarea bunurilor din fondurile publice este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 12/l993, iar cazul în speță intră sub incidența acestui act normativ.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, vă rog? Dacă nu sunt, vă supun votului acest alineat, așa cum este el în proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotriviri? Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog, să numărați! 21 de abțineri.

Alin. 5 a fost adoptat.

Alin. 6, intervenții? Da, poftiți, domnule deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

O să mă refer, domnule președinte, la prima parte a acestui alineat, fondurile alocate de la bugetul de stat, Societății Române de Radiodifuziune, 56,9 miliarde lei.

Având în vedere importanța deosebită a acestei instituții, cred eu, singurul post de radio din România care mai este, cât de cât obiectiv, la ora actuală, suma este cu totul infimă. Și, problema principală a acestei instituții, este problema clădirii. Unii dintre domniile voastre, știți foarte bine că printr-o lege specială, am acordat, am luat de la Muzeul Național o clădire, special pentru acest muzeu și am dat-o, acum vreo trei ani, societății respective. Se numește Casa Radio. În ritmul acestor investiții, acestor alocații bugetare, aș vrea să-l întreb pe domnul ministru de finanțe, cam în câți ani crede domnia sa că va fi realizat acest sediu, într-adevăr, optim pentru Radio-ul român, Casa Radio? Cam în câți ani se va finaliza acea clădire? (Rumoare.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Dau cuvântul domnului secretar de stat, Onisei. După câte îmi amintesc eu, nu a fost lege, ci Hotărâre de Guvern.

Poftiți, domnul secretar de stat Onisei pentru precizări, pe urmă o să dau cuvântul ...

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Prima precizare este aceea că Ministerul Culturii nu este direct responsabil de acest lucru, dar pentru că cunosc foarte bine, chestiunea invocată de domnul deputat ... aș vrea să-i răspund.

Intâi de toate, știți că, inițial, a fost o hotărâre de Guvern specială pentru noul sediu al Muzeului Național de Istorie. Ulterior, în l994, s-a dat o hotărâre nouă, a Guvernului Văcăroiu, care stabilea ca în acea construcție să aibă sediul și Radiodifuziunea Română. Mai mult decât atât, acolo a fost în discuție să se mute și o parte din ... sau în general, în întregime, Ministerul de Justiție. Fapt este că, urmare acestor demersuri, Guvernul României a aprobat 200 milioane lei pentru un nou studiu de fezabilitate, care urmează să stabilească foarte clar destinațiile. Ceea ce vă pot spune, pentru că am văzut această documentație, este că specialiștii afirmă că pentru transformările necesare pentru sediul Radiodifuziunii, ar costa mai mult decât un sediu nou.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, nu este o lege, este o Hotărâre de Guvern.

Domnul ministru Ciumara ...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule deputat, sunt prevăzuți banii în M.L.P.A.T. pentru studiu de prefezabilitate, da? Sunt prevăzuți prin Hotărâre de Guvern, de aceea nu găsiți aici cât doriți dumneavoastră.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Șteolea, vă rog, poftiți.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

O singură clarificare aș solicita reprezentanților Guvernului și instituțiilor interesate, cu referire la prevederea bugetară pentru Societatea Română de Televiziune. Și, aceasta se referă la faptul dacă, pentru emisia programului România Internațional (TVR România Internațional) sunt asigurate fondurile pentru a se trece, așa cum s-a prevăzut la începutul demarării acestei emisii, deci la 1 decembrie l995, la grila de program de 8 ore. Consider că lucrul acesta trebuie realizat, de fapt cheltuiala de închiriere a segmentului de satelit este (IPED?) program integral de 24 de ore, dar emisia în momentul de față, după câte cunosc, este la 3 ore și jumătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Gorcea.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Pentru Direcția de Televiziune România Internațional, în bugetul pe l997, este cuprinsă suma de 4 miliarde lei.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului alin. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotriviri? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin. 6 a fost adoptat.

Alin. 7. Domnule senator Vasiliu, poftiți.

 
 

Domnul Dan Constantin Vasiliu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În formularea pe care Guvernul a dat-o, și înțeleg că este însușită de Ministerul de Finanțe, Centrul Național de Cinematografie, ca autoritate a administrației publice de specialitate, aprobă lista filmelor de interes național, fără alte precizări. S-a introdus o precizare de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, o precizare la solicitarea, am înțeles, a Grupului parlamentar P.D.S.R., deși această solicitare a căzut în comisia de specialitate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, și anume că, selectarea acestor filme se face potrivit Regulamentului privind promovarea și finanțarea proiectelor cinematografice, aprobat de Guvern, la propunerea Centrului Național al Cinematografiei. Vreau să vă spun că ne găsim de două ori într-o situație absurdă.

În primul rând, pentru că se face trimitere la ceva ce nu există. Acest Regulament aprobat de Guvern, la propunerea C.N.C., nu există.

În al doilea rând, vreau să vă atrag atenția că nu există în Legea de organizare a cinematografiei, Decretul-Lege 80/l990, o vocație a Guvernului de a aproba, și a C.N.C. de a elabora, un astfel de regulament.

Și, în al treilea rând, dați-mi voie, să vă spun, că nu cred, date fiind cele de mai sus, că este cazul, că este chemată Legea bugetului să dea Guvernului competențe, în materie de selecționare de filme. Există aici o sensibilitate a oamenilor de cultură, pe care nu e bine să călcăm, chiar dacă ne încălțăm cu principii foarte solide, financiar-contabile.

Prin urmare, propun eliminarea acestui text, față de textul inițial, și dați-mi voie să vă spun, un motiv în plus. Cred că, chiar dacă acest buget este un buget de austeritate, și îl avem sub deviza "de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere", trebuie să scoatem o referință la un text care nu există, pentru ca proverbul să se refere numai la bani, nu și la mintea cu care am făcut bugetul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Nicolaescu, poftiți.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnilor,

Aveți perfectă dreptate, suntem cu totul de acord. A fost o propunere pe care, de fapt, P.D.S.R. a retras-o. Dar, dacă-mi permiteți, aș vrea în fața domniilor voastre să fac o propunere, deși mi s-a spus că nu am nici o șansă. Cinematografiei i-a fost acordat în cursul acestui an, pentru producția de filme, 4,6 miliarde lei. Noi producem în cursul acestui an trei filme, dintre care două se află în finisare și unul începe producția (filmările) în următoarele luni. Vreau să vă spun că materia primă, pelicula negativ și pozitiv, banda magnetică și prelucrarea lor, deci prelucrarea acestor materii prime, costă aproape un miliard. Vă imaginați, în această situație, că un film început, care își propune prezentarea pe ecran a unui moment al istoriei țării noastre, extrem de important, este vorba de bătălia de la Mărăști-Mărășești-Oituz, rămâne să fie făcut cu o sumă de bani, cu totul și cu totul, insuficientă, nici măcar pentru materia primă și pentru salariile celor care ar trebui să lucreze.

În acest sens, vă supun domniilor voastre, propunerea de suplimentare, pentru Centrul Național al Cinematografiei, cu l,7 miliarde, care ar fi suficient pentru terminarea acestui film, în cursul anului acesta. Sigur, că în mod normal, ar trebui să indic de unde este suma. Domnule ministru, îmi pare rău, nu am competența să fac acest lucru. Sigur, că în ajutorul meu ar putea să sară, poate, Ministerul Culturii sau poate rezerva statului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Si eu vă mulțumesc. Absolut nimeni nu cred că îndoiește de competența, în materie de cinematografie a domnului senator Nicolaescu, dar, din păcate, trebuie să fiu de acord cu aceia care i-au spus că nu are nici o șansă, din cauză că într-adevăr acest amendament nu figurează ..., însă vocea dumnealui în chestiunea pe care a ridicat-o aici, sper să nu fie în pustiu.

Susțin și eu această cauză, dar nu cu mijloacele care ne stau la dispoziție aici.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Ce caustic sunteți!

 
 

Domnul Petre Roman:

Poftiți.

Domnul deputat Márton.

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Domnule președinte,

La poz.37, printre amendamentele respinse, se află un amendament al Comisiei de cultură a Camerei Deputaților. Esența acestui amendament, care nu a fost aprobat, o parte a amendamentului, a fost înlocuirea acestei părți de text: "aprobă lista filmelor de interes național, de importanță deosebită pentru cultura românească și a filmelor de mare complexitate", cu următoarea formulare: "aceste sume se alocă pentru finalizarea unor filme aflate în producție și pentru realizarea de filme noi, potrivit legii, pe bază de concurs, de către societățile comerciale cu capital de stat sau privat, producătoare de filme". Iată, este o diferență enormă de substanță, între cele două texte.

Textul al doilea se regăsește în însăși baza ideologiei programului de guvernare, adică competență, concurs, unde se pot angaja atât firmele private, cât și cele de stat, având aceleași șanse și să câștige cel mai bun. Dacă s-ar fi aprobat această formulare, s-ar fi spart încă un monopol și eu cred că noi ar trebui să găsim o formulă de conciliere a celor două texte, prin înlocuirea textului pe care l-am citit, de la alin.7, cu cel pe care l-am citit, în propunerea Comisiei pentru cultură.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Dacă doriți să dați un răspuns, inițiatorul sau comisia, de ce a fost respins.

Da. Domnul ministru.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

În privința solicitării de bani în plus, noi atragem atenția că Regia de difuzare a filmelor dă 10 % din venituri, deci cele 40 și ceva de miliarde care se dau de la buget sunt în completare la alte surse de venit. Nu este chiar așa de jalnică situația la cinematografie. Și mai mult de atât nu avem de unde să completăm. Nu am introdus noi, Guvernul, acest Regulament. El există făcut de CNA sau CNC și ne-am gândit că, acceptând un amendament venit din Parlament - nu am ținut seama de partid - se simplifică situația, fiindcă altfel, se merge pe Ordonanța nr.12, cu licitație și devine foarte greoi. De aceea, nefiind sugestia noastră, poate luați în vedere o altă variantă: renunțăm la Regulament și menționăm "pe bază de concurs", ca să nu intrați pe Ordonanța nr.12. Ea vă creează un sistem extrem de complicat, dacă doriți o reglementare, da? Organizat conform legii.

Domnule profesor, îmi arătați textul? Problema dumneavoastră este puțin mai complicată. Hai să facem o combinație între cele două variante, da? Deci...

 
 

Domnul Gabriel Țepelea (din bancă):

Fără Guvern.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Fără Guvern. Jos Guvernul, domnule președinte Țepelea!

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă vreți să o precizați, domnule ministru, care ar fi formularea aceea, ca să fie clară pentru toată lumea.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, la textul propus de comisie, după "cinematografice", "pe bază de concurs...".

 
 

Domnul Petre Roman:

Doar atâta: "...privind organizarea activității cinematografice, pe bază de concurs"?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Da, "conform legii".

 
 

Domnul Petre Roman:

"...conform legii".

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Și atunci am împăcat toate...

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Și lăsăm ultima frază cu tineretul. Da?

 
 

Domnul Gabriel Țepelea (din bancă):

Da.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Deci dispare partea cu Regulamentul, "...intră pe bază de concurs, conform legii" și rămâne ultima frază cu încurajarea tineretului.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Să citiți, ca să înțelegem și noi!

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă vreți să aveți amabilitatea să citiți textul complet, acum.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Textul complet al alineatului, da?

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

"Centrul Național al Cinematografiei, ca autoritate a administrației publice de specialitate, aprobă lista filmelor de interes național, de importanță deosebită pentru cultura românească, a filmelor de mare complexitate, finanțate în completare de la bugetul de stat, conform prevederilor art.10 din Decretul-Lege nr.80/1990 privind organizarea creației cinematografice, pe bază de concurs, conform legii".

 
 

Domnul Gabriel Țepelea (din bancă):

Și mai departe?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Pe urmă: "Pentru susținerea proiectelor debutanților din domeniul creației cinematografice, CNC va aloca suma de 500 de milioane lei".

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul secretar Gorcea spune: "în urma selectării acestora pe bază de concurs".

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Este mai românește!

 
 

Domnul Petre Roman:

Este mai corect. Mi se pare și mie că formularea este mai clară.

Da, poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Deci, dacă la final sau oriunde în text apare această formulare "conform legii", atunci trimiterea la art.10 din Decretul-Lege nr.80/1990, devine superfluu, pentru că, dacă am spus o dată conform legii, atunci înseamnă că, conform oricărei legi care este în vigoare în momentul respectiv. S-ar putea ca în noiembrie, de exemplu, să avem o altă lege și tot va fi operațional acest text. Deci să se renunțe la această precizare.

 
 

Domnul Petre Roman:

Fără "conform legii"?

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Nu, "conform legii" rămâne. Să se renunțe la prevederile art.10 din Decretul-Lege nr.80/1990. Și acesta este conform legii, și acest articol, dar are o parte de lege numai.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Sunteți de aceeași părere, domnule ministru?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Sunt două lucruri diferite.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Una este aprobarea listei, conform art.10 din Decretul-Lege nr.80/1990 și alta este selecția. De aceea nu agreăm acest... Sunt două lucruri diferite.

 
 

Domnul Petre Roman:

"În urma selecției pe bază de concurs".

Domnul senator Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Doamnelor și domnilor,

Ar fi bine să vorbim în cunoștință de cauză. Acest concurs există. Deci exista, până mai acum, de curând, o regie cu niște studiouri de stat, la care se depuneau scenarii, aceste scenarii erau înaintate unor specialiști care făceau o selecție, selecția respectivă ajungea la Centrul Național al Cinematografiei, unde există un consiliu și acest consiliu alegea, din această preselecție, acele filme care sunt de importanță națională sau de complexitate deosebită.

Sunt două lucruri diferite, pe care sigur că trebuie să le punem foarte clar la punct. Putem, de la buget, să finanțăm studiouri private, domnule ministru?

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din loja Guvernului):

Numai prin CNC.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Deci le putem finanța numai printr-o instituție care are dreptul să primească bani de la buget. Și acesta este Centrul Național al Cinematografiei. Centrul Național al Cinematografiei, în acest sens, are o comisie de selecție și o comisie de concurs. Deci, în acest moment, este organizată această formulă. Orice altă intervenție, pe care am face-o acum, în grabă, ocupându-ne, de fapt, cu bugetul statului, ar fi o imensă greșeală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Adică, domnule senator, vă rog să mă iertați, care este propunerea dumneavoastră?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Propunerea mea este, în situația respectivă, așa cum a spus-o Comisia de cultură, deci documentul care există în momentul de față.

 
 

Domnul Petre Roman:

Adică să nu se mai modifice textul.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Să nu mai umblăm la text.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Domnule ministru?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule senator, bugetul statului nu poate finanța filme private, dar poate face comenzi de stat, iar filmele sunt comenzi de stat, de aceea nu înțeleg impedimentul pe care îl ridicați dumneavoastră aici.

Ne menținem textul pe care l-am citit mai înainte puțin.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, obiecția domnului senator era aceea că această selecție se face deja și că această precizare, în text, ar fi un fel de spoliere a atributelor, a prerogativelor CNC-ului.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Am spus conform legii. Dacă se face conform legii...

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă se face conform legii, se pare că nu se întâmplă nimic. Bine.

Vă mulțumesc.

În consecință, vă propun să trecem la votarea acestui alineat, cu această adăugire propusă de domnul ministru.

Poftiți?

 
 

Domnul Gabriel Țepelea (din bancă):

Și cu reducerea...

 
 

Domnul Petre Roman:

Și cu reducerea, bineînțeles, a acelei referiri la regulamentul care nu există și care a fost retrasă de către Grupul PDSR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Poftiți?

 
 

Domnul Alexandru Albu (din bancă):

Să se anunțe cvorumul!

 
 

Domnul Petre Roman:

A, cvorumul. Imediat.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog. Nu sunt.

Deci alin.7 a fost adoptat.

Se cere să numărăm din nou cvorumul, ceea ce, desigur că trebuie făcut.

Vă rog, domnilor secretari, dacă vreți să...

Să mai sunăm.

(Domnul Petre Roman acționează soneria, pentru a atenționa pe domnii deputați și senatori să vină în sală)

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Mă scuzați că intervin tot pe o procedură, dar cvorumul se cere conform Regulamentului. Așa a fost vorba, să lucrăm după Regulament. Deci trebuie ca liderul grupului parlamentar să vină și să ceară, de aici, de la microfon, verificarea cvorumului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, este corect, însă eu îmi asum această răspundere, și anume că această cerință a fost formulată. Nu cred că ne putem împiedica într-un formalism de acest tip.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Sunt și ziariști pe aici. Să nu îi puneți și pe ei!

(Domnul Petre Roman pleacă, rămânând la conducerea ședinței domnul Ion Diaconescu)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnilor, nu avem cvorum! Singura soluție ar fi să facem un apel. Mai avem două ore și jumătate, nu putem opri lucrările până nu facem această încercare.

Deci luăm o pauză de un sfert de oră. Vă rugăm pe toți, care aveți relații cu colegii, căutați-i, chemați-i și, în caz contrar, facem apelul.

- Pauză între orele 17,28 - 18,03 -

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Domnilor senatori, facem prezența. Deci spun domnul senator înainte și după aceea striga numele și prenumele.

Achim George - absent

Aichimoaie Ionel - absent

Alexandru Nicolae - prezent

Apostolache Victor - prezent

Ardelean Ioan - absent

Avarvarei Ioan - absent

Avram Gheorghe - absent

Badea Dumitru - prezent

Badea Nelu - absent

Băraș Ioan - absent

Bădiceanu Nistor - absent

Bădulescu Doru Laurian - absent

Bălănescu Mihail - prezent

Blaga Vasile - absent

Bleahu Marcian-David - prezent

Blejan Constantin - absent

Bogdan Florin - prezent

Boiangiu Cornel - absent

Boilă Matei - prezent

Bold Ion - absent

Boroianu Radu - prezent

Bucur Ioan Corneliu - absent

Bunduc Gheorghe - absent

Burghelea Ioan - absent

Burtea Marcu - absent

Buruiană Florin - absent

Caraman Petru - prezent

Cataramă Viorel - prezent

Câmpean Teodor - absent

Căncescu Aristotel Adrian - prezent

Cârciumaru Ion - absent

Cerveni Niculae - absent

Chiriacescu Sergiu - absent

Ciupe Aurel Liviu - absent

Ciurtin Costică - absent

Cotarcea Haralambie - absent

Cozmâncă Octav - prezent

Crecan Augustin - absent

Crețu Ioan - absent

CsapóIosif - prezent

Dide Nicolae - absent

Dima Emil - prezent

Dobrescu Răsvan - prezent

Dobrescu Vasile - absent

Drăgulescu Ștefan Iosif - absent

Dumitrașcu Gheorghe - absent

Dumitrescu Constantin Ticu - absent

Dumitrescu Cristian Sorin - prezent

Eckstein Kovács Péter - absent

Făniță Triță - absent

Feldman Radu Alexandru- absent

Frunda Gheorghe - absent

Fuior Victor - absent

Gabrielescu Valentin Corneliu - absent

Gaita Doru - absent

Gavaliugov Corneliu Dorin - absent

Găvănescu Vicențiu - absent

Gheorghiu Costel - prezent

Gherman Oliviu - absent

Ghițiu Paul - absent

Glodean Voicu Valentin - prezent

Grama Mihail - prezent

Hajdu Ményhert Gábor - prezent

Hauca Teodor - prezent

Huidu Dumitru - absent

Ilie Aurel Constantin - absent

Ilie Ștefan - absent

Iliescu Ion - absent

Ion Vasile - absent

Ionescu Cazimir Benedict - prezent

Ionescu-Quintus Mircea - prezent

Juravlea Petru - prezent

Kózsokar Gábor - absent

Lăzărescu Dan Amedeu - absent

Lörinczi Iuliu - prezent

Maior Liviu - absent

Marcu Ion - absent

Marin Dan Stelian - absent

Marin Nicolai - absent

Marinescu Bogdan Voinea - absent

MarkóBela - absent

Matetovici Mihai - absent

Meleșcanu Teodor - absent

Mînzînă Ion - absent

Moisin Ioan - prezent

Mortun Alexandru Ioan - absent

Müller Constantin - absent

Nicolaescu Sergiu - prezent

Ninosu Petre - absent

Oprea Andreiu - prezent

Opriș Octavian - absent

Paleologu Alexandru - absent

Pană Viorel Marian - absent

Pașca Liviu Titus - absent

Păcuraru Nicolae Paul - absent

Pătru Nicolae - absent

Păvălașcu Gheorghe - prezent

Petrescu Mihai - absent

Plătică-Vidovici Ilie - absent

Pop Stelian Alexandru - absent

Popa Mircea Ioan - prezent

Popa Virgil - absent

Popescu Dan Mircea - prezent

Popescu Virgil - absent

Popovici Alexandru - absent

Preda Elena - absentă

Preda Florea - prezent

Predescu Ion - absent

Predilă Marin - absent

Prisăcaru Gheorghi - prezent

Pruteanu George Mihail - absent

Puskas Valentin-Zoltan - prezent

Roman Petre - prezent

Sava Constantin - absent

Săndulescu Șerban - absent

Secrieru Dinu - absent

Seres Denes - absent

Sersea Nicolae - absent

Solcanu Ion - absent

Spineanu Ulm Nicolae - absent

Stănoiu Mihaela-Rodica - absentă

SzabóKároly Ferenc - absent

Ștefan Viorel - absent

Știreanu Octavian - absent

Șuteu Titus Lucian - absent

Tamboczi Justin - prezent

Tărăcilă Doru Ioan - prezent

Timofte Alexandru-Radu - absent

Tocaci Emil - prezent

Tudor Corneliu Vadim - absent

Turianu Corneliu - prezent

Ulici Laurențiu - absent

Ungureanu Vasile - absent

Vasile Radu - absent

Vasiliu Constantin Dan - prezent

Vasiliu Eugen - prezent

Văcaru Vasile - absent

Văcăroiu Nicolae - prezent

Verestoy Attila - prezent

Vladislav Tiberiu - absent

Vornicu Sorin Adrian - prezent

Vosganian Varujan - absent

Zavici Nicolae - absent.

Este cazul să-i reiau pe cei absenți? Să-i mai citesc o dată, dar sunt mulți.

 
 

Domnul Petre Roman:

Sunt un număr de colegi senatori care au revenit în sală, după ce i-ați citit. Poate că dumnealor ar putea să spună.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte, vă propun să trec eu la masa aceea, acolo și, între timp, să citească dânsul și eu ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Aveți dreptate. Poftiți.

(Rumoare)

Va anunța după aceea prezenții, după ce îi identifică.

 
 

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

JUDEȚUL ALBA

Berciu Ion - prezent

Dărămuș Nicolae Octavian- absent

Dumitrean Bazil - prezent

Georgescu Costin - prezent

Pereș Alexandru - prezent

Popa Neculai - absent

JUDEȚUL ARAD

Bercea Florian - absent

Calimente Mihăiță - prezent

Gheorghiof Titu Nicolae - absent

Ghidău Radu - prezent

Putin Emil Livius - absent

Rațiu Ion - absent

Tokay Gheorghe - absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

absent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

absent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru Octavi

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agaton

prezent

Darie Simion

absent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

prezent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

absent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

prezent

Drecin Mihai Dorin

absent

Negrău Mircea

prezent

Panes Iosif

prezent

Rakoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

absent

Szekely Ervin Zoltan

absent

Szilagyi Zsolt

prezent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Sandulescu Aureliu-Emil

prezent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen Gheorghe

absent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Năstase Toma

absent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovacs Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

absent

Tudose Nicolae Florin

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oana Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

prezent

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

prezent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

absent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

absent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

absent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

absent

Marton Arpad-Francisc

prezent

Tamas Șandor

prezent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Grigoraș Neculai

absent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

absentă

Matei Ion Lucian

prezent

Negrițoiu Mișu

absent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

prezent

Gheciu Radu-Sever-Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Manole Odisei

absent

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

absent

Protopopescu Cornel

absent

Sandu Ion-Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Babalau Constantin

prezent

Drumen Constantin

absent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Asztalos Ferenc

prezent

Garda Dezideriu Coloman Becsek

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Raduly Robert Kalman

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin-Petre

absent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Neacșu Ilie

absent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

prezent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian-Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

prezentă

Vintilć Dumitru-Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bondi Gyongyike

absentă

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

prezent

Moldovan Petre

absent

Pascu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

absent

Ștefănoiu Luca

absent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

absent

Micle Ulpiu-Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Raicu Romulus

absent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

absent

Kelemen Attila Bela Ladislau

absent

Kerekeș Karoly

absent

Lădariu Lazăr

absent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon

absent

Popa Mihai Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

prezent

Burlacu Viorel

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

absent

Radu Elena-Cornelia-Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura-Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol-Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbarosie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sireteanu Mihail

absent

Tudor Marcu

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Liviu Iuliu

absent

Pecsi Francisc

absent

Pop Viorel

absent

Varga Attila

absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

absent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

absentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo Marius

absent

Vâlcu Mircea

absent

Județul SUCEAVA

Babias Iohan-Peter

absent

Bejinariu Petru

absent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

absent

Sandu Alecu

absent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

absent

Cândea Vasile

prezent

Ianculescu Marian

absent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Barany Francisc

absent

Bruck Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard Carola

prezentă

Stanca Teodor

absent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabară Valeriu

absent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu Laurențiu George Crin

absent

Fenoghen Sevastian

absent

Lazia Ion

absent

Meșca Sever

absent

Vajda Francisc

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

absent

Dan Marțian

prezent

Ghiga Vasile

absent

Ignat Ștefan

absent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Hunea Carmen

absentă

Manea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan-Gabriel

prezent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Adrian Paul

prezent

Furo Ioan Iuliu

prezent

Gheorghiu Mihai

prezent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

absent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Radița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădalin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Reluăm.

Județul ALBA

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Popa Neculai

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Marin Gheorghe

absent

Rizescu Sergiu George

absent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru Octavi

absent

Județul BACĂU

Darie Simion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Moiceanu Constantin

absent

Nistor Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Drecin Mihai Dorin

absent

Serac Florian

absent

Szekely Ervin Zoltan

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Hilote Eugen Gheorghe

absent

Ioniță Nicu

absent

Năstase Toma

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Secară Gheorghe

absent

Tudose Nicolae Florin

absent

Județul BRĂILA

Bartoș Daniela

absentă

Dragu George

absent

Județul BUZĂU

Papuc Aurel Constantin

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Oana Gheorghe

absent

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI - nici un absent.

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

absent

Lăpușan Alexandru

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

absent

Roman Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Ariton Gheorghe

absent

Marinescu Ioan Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Neagu Romulus

absent

Județul DOLJ

Cazacu Vasile Mircea

absent

Grigoraș Neculai

absent

Manolescu Oana

absentă

Negrițoiu Mișu

absent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Manole Odisei

absent

Nica Dan

absent

Protopopescu Cornel

absent

Sandu Ion-Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Drumen Constantin

absent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin-Petre

absent

Ifrim Dumitru

absent

Neacșu Ilie

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Județul IAȘI

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

absent

Mogoș Ion

absent

Stanciu Anghel

absent

Vintilă Dumitru-Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bondi Gyongyike

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Moldovan Petre

absent

Pascu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

absent

Ștefănoiu Luca

absent

Județul MEHEDINȚI

Honcescu Ion

absent

Nicolicea Eugen

absent

Raicu Romulus

absent

Județul MUREȘ

Kakasi Alexandru

absent

Kelemen Attila Bela Ladislau

absent

Kerekeș Karoly

absent

Lădariu Lazăr

absent

Pop Leon

absent

Popa Mihai Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Burlacu Viorel

absent

Hlinschi Mihai

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Groza Nicolae

absent

Județul PRAHOVA

Moldoveanu Eugenia

absentă

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Tudor Marcu

prezent

Județul SATU-MARE

Budeanu Radu

absent

Dragoș Liviu Iuliu

absent

Pecsi Francisc

absent

Pop Viorel

absent

Varga Attila

absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

absent

Chichișan Miron

absent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

absentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo

absent

Vâlcu Mircea

absent

Județul SUCEAVA

Babias Iohan-Peter

absent

Bejinariu Petru

absent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Panteliuc Vasile

absent

Sandu Alecu

absent

Vitcu Mihai

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Ianculescu Marian

absent

Noica Nicolae

absent

Județul TIMIȘ

Barany Francisc

absent

Bruck Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Stanca Teodor

absent

Tabară Valeriu

absent

Județul TULCEA

Antonescu Laurențiu George Crin

absent

Fenoghen Sevastian

absent

Lazia Ion

absent

Meșca Sever

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

Dan Marțian

prezent

Ghiga Vasile

Ignat Ștefan

Mera Alexandru Liviu

absent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Nu are absenți

Județul VRANCEA

Hunea Carmen

absentă

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Ciontu Corneliu

absent

Dorian Dorel

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile Constantin

absent

Nåstase Adrian

absent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

absent

Popescu Tåriceanu Cålin Constantin Anton

absent

Severin Adrian

absent

Stånescu Mihai Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mådalin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Neagu Victor

absent

Am terminat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Este cvorum. (Aplauze)

Eram deci la alin. 8 al art. 18. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului alin. 8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin. 8 a fost adoptat.

Alin. 9. Intervenții sunt? Nu sunt.

Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alineatul 9 a fost adoptat.

Alineatul 10 dacă sunt intervenții?

Da, este o intervenție, poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Intervenția mea nu este una de fond, ci de una de formă.

Consider că folosirea cuvântului "sprijinirea" nu are ce căuta în contextul unui buget care lucrează cu termeni ca "alocă" sau prevede". Deci, propun înlocuirea cuvântului "sprijinirea", pot fi trei variante. Ori: "Pentru funcționarea Comitetului Olimpic se alocă..." sau pur și simplu înlocuirea sau renunțarea la cele trei cuvinte și să înceapă cu "Comitetului Olimpic Român se alocă în anul 1997 de la buget ...."

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți, numai două secunde. Cuvântul "sprijin" se atașează destul de frecvent și logic la ceva care se dărâmă, adică trebuie proptit sau trebuie așa... În sensul acesta aș dori să ... Sau cineva care nu merge bine și trebuie sprijinit. (Vociferări în sală)

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Este o redactare diferită.

Domnule secretar de stat, Gorcea, vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Potrivit Cartei Internaționale a Olimpismului, Comitetul Olimpic Român este o organizație nonguvernamentală. Deci, el nu este ordonator principal de credit, eu nu pot să spun decât să-l sprijin de la buget. Lui nu-i acord sume de la buget ca și celorlalți ordonatori principali de credite. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Este clar. Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu, vă supun votului alineatul în formularea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alineatul 10 a fost adoptat.

Alineatul 11 a). Este adevărat că acestea sunt alineate din alineat, dar ... Nu.

Alineatul 11 lit. a). Dacă sunt intervenții? Dacă nu, vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alineatul a fost adoptat.

Alineatul 11 b). Dacă nu sunt intervenții, vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alineatul a fost adoptat.

Alineatul 11 lit. c). Intervenții? Nu sunt.

Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? O împotrivire.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Alineatul 11 lit.d). Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Alineatul 11, în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Acest alineat a fost adoptat în totalitate.

Alin.11 bis al comisiei. La art.18, 11 bis, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin.11 bis a fost adoptat.

Alin.12, care are la rândul său un număr de litere.

Alin.12 lit. a) Sunt intervenții?

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am un amendament trecut la amendamente respinse, pentru corelarea lit.a) cu lit.c), în sensul împărțirii sumelor repartizate prin lit.a) și prin lit.c) în două părți egale. La lit.a) este vorba de o sumă destinată minorităților naționale, iar la lit.c) este vorba de o sumă destinată românilor din afara granițelor.

În motivația sa, comisia a respins această propunere spunând că reducerea acestor sume alocate, sprijinirea activității minorităților naționale nu este de admis.

Iată câteva argumente în sprijinul ideii pe care v-am propus s-o adoptați.

1. Minoritățile beneficiază la fel ca toți cetățenii țării de toate prevederile bugetare din toate domeniile. Minoritarii sunt în primul rând cetățeni ai țării și beneficiază la fel ca noi toți de fiecare capitol al bugetului. Suma prevăzută la acest alineat este o sumă în plus, ea reprezintă așa numita discriminare pozitivă în favoarea minoritarilor, deci la adresa majorității.

În schimb românii din afara țării, nefiind cetățeni ai României, nu pot beneficia decât de sumele prevăzute special, destinate special lor prin acest buget care sunt foarte mici. Este aici o problemă de moralitate. După cum știți, minoritățile din țara noastră reprezintă în 2,5 milioane de oameni, iar românii din afara țării, mai ales cei din împrejurimile României sunt cam vreo 10 milioane de oameni. Trebuie să aveți în vedere și art.7 din Constituție care obligă statul român să sprijine "dezvoltarea și exprimarea identității acestor români pe plan etnic, cultural, lingvistic și religios". Dacă nu se va aprobă o sumă substanțială pentru susținerea acestor conaționali ai noștri, conform Constituției, vom rămâne în continuare doar la nivelul declarațiilor patriotarde, așa cum știți că s-a făcut foarte mult în ultimii ani, mai ales la Herculane. Și, bănuiesc că domnile voastre, din opoziție, care ați combătut cu tărie ceea ce s-a întâmplat la Herculane, și pe bună dreptate, n-o să votați împotriva acestui amendament.

Și, aș mai avea o mențiune Este prima dată, și cred că este un lucru benefic, admirabil, pentru acest Guvern, este prima dată când un reprezentant, un descendent al românilor din afara țării noastre, un aromân, este în fruntea Ministerului Finanțelor. Și ar fi cu totul curios ca tocmai într-un asemenea moment, un asemenea reprezentant al românilor din afara țării să nu admită ajutorarea conaționalilor noștri din afară, cu o sumă mai substanțială. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru,

Ce anume? A, comisia.

Poftiți.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că și la lit.c), ca și peste tot, solicitările și necesitățile depășesc posibilitățile noastre. Deci, eu cred că ar fi bine dacă ar fi posibil să majorăm suma de la lit.c), dar nu neapărat în detrimentul sumei de la lit.a), pentru că aceste sume au fost determinate pornind de la niște cheltuieli minimale, ocazionate de funcționarea și dotarea sediilor minorităților naționale. Deci sunt niște cheltuieli, să spunem, strict necesare. Deci, susținem suma de la lit.a), așa cum este ea în propunere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă reprezentantul ministru al aromânilor are ceva de spus? (Râsete în sală)

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Pot să spun că sunt doi machedoni la finanțe, nu numai eu. Mai este și un secretar de stat, la cultură e unul get-beget, Caramitru, la televiziune mai este... dar suntem mulți...

 
 

Domnul Petre Roman:

Din cale afară, domnule, din cale afară...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Așa. Însă, cu toate acestea, bugetul îl facem conform intereselor țării. Suntem foarte zgârciți cu banii și nu putem accepta propunerea dumneavoastră. Nu avem bani pentru a da la punctul c) mai mult, iar la pct.a), așa cum v-a spus comisia, vor trebui respectate niște nevoi concrete care au apărut în acest an. De aceea, nu putem accepta amendamentul dumneavoastră, nu a fost acceptat nici de Comisia pentru drepturile omului. Da?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă propun să votăm asupra formulării ...

A, vă rog, să mă iertați. Poftiți. Am să vă rog să vă prezentați, domnule deputat.

 
 

Domnul Florea Simion:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul minorităților are ca amendament la alin. 12, lit.a) modificarea sau mai bine zis completarea: "Suma de 6240 milioane lei puse la dispoziția Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, pentru sprijinirea activităților nepolitice ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale..." și textul curge. Întrucât organizațiile noastre nu sunt organizații politice...

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Am înțeles.

 
 

Domnul Florea Simion:

...și, mai mult, a fost depus un amendament la nr. crt. 42 și care a fost respins.

 
 

Domnul Petre Roman:

Reformularea este "...activităților nepolitice ale organizațiilor..." Am înțeles.

Poftiți? Este făcut un semn, deci a fost acceptat. Vă mulțumesc.

Acum, dacă nu mai sunt intervenții, vă supun votului acest alin.12.

Doriți să intervenți? Poftiți.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Nu știu ce semn este acolo, însă organizațiile politice sunt finanțate prin Legea partidelor politice. Noi aici finanțăm organizațiile nepolitice, iar domnia-sa vorbește despre sprijinirea activităților nepolitice, ale organizațiilor nepolitice, nu am nimic împotrivă. Însă rezultă explicit că nu finanțăm de aici organizații cu scop politic.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, sunteți pentru menținerea textului.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Pentru menținerea lui.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog, domnule deputat Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Problema care a fost pusă de către colegii noștri de la Grupul minortăților naționale este practic ca acești bani să fie împărțiți pe activități și nu pe organizații. Asta este problema. Pentru că acolo sunt niște programe pentru anumite acțiuni legate de minoritățile naționale. Și, ceea ce doresc dumnealor este ca banii să fie împărțiți după diverse programe. Pentru programul A o anumită sumă ș.a.m.d. Pentru că până acum au avut foarte multe probleme, banii, se încerca acolo, să fie împărțiți pe organizații. Atâta bulgarii, atâta sârbii, și așa mai departe. Or, chestiunea rezidă în faptul că această sumă și de fapt Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale lucrează pe programe și nu împarte banii pe minorități. Toate minoritățile au cam aceleași probleme și banii nu trebuie împărțiți pe minorități, ci pe programe, pe activități, pe acțiuni. Și atunci, dorința dumnealor a fost prin această formulare care poate nu e cea mai fericită, o putem modifica, ca ea să înglobeze și ideea că aceste organizații sunt nepolitice, dar ideea era pentru sprijinirea activităților nepolitice și nu a organizațiilor, ci a activităților. Și atunci, putem spune: "Pentru sprijinirea activităților organizațiilor nepolitice..."

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, nu. "...activităților nepolitice ale organizațiilor minorităților...", sună cam ....

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, putem să spunem: "Pentru sprijinirea activităților aparținând organizațiilor nepolitice ale cetățenilor ..."

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, activitățile nu aparțin. Poate "activitățile desfășurate".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"...desfășurate de către organizațiile nepolitice aparținând..."

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord. Deci, ar fi "...sprijinirea activităților desfășurate de..." și atunci se înțelege că se sprijină activitățile.

Vreți să interveniți? Domnul senator Verestoy.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

În primul rând, trebuie să precizez un lucru. Așa cum foarte bine știți, minoritatea maghiară are foarte multe organizații nepolitice, deci nu ducem lipsă de subiecți care să primească. Sunt peste 200 care există pe listă, în evidență, înscriși, legali. Problema nu este a noastră, este a minorităților mici, pentru că este firesc ca cei care sunt aici în Parlament și reprezintă minoritățile naționale, sunt definiți, cunoscuți și măsurați, iar cei care se pot ascunde se pot ivi, pot apare mâine, poimâine sub titulatura de organizație nepolitică a minorității naționale sunt nedefiniți. Nu sunt subiecți definiți. În buget nu poți să prevezi niște sume pe o direcție difuză, trebuie să fie bine precizat cine sunt cei care vor gira acești bani, iar eu cred, sunt convins chiar, că organizațiile aparținând minorităților naționale care conform legii și Constituției există și reprezintă minoritatea, sunt singurii posibili să fie subiecții de drept, de a primi aceste sume, nu pentru orice activitate, sunt de acord să nu se facă afișe electorale din acești bani. Evident că nu. Dar să susțină activitățile nepolitice ale acestor organizații ale minorităților naționale. Aceasta este rațiunea pentru care s-a cerut această formulare.

Și, să mă ierte domnul ministru de finanțe, dar dânsul poate să spună dacă acești bani sunt mulți sau puțini, dacă sursa există sau nu există, dar să ne lase și pe noi, ca din punct de vedere politic să decidem care este formularea și cine să fie cei care sunt în urma unei analize, evident, făcute de Guvern, nu de altcineva. Și cât, în ce măsură se justifică să primească anumite sume din această poziție, în cadrul acestei sume, la care cred că domnul ministru nu va avea nici o obiecție.

În fine, solicit să țineți cont că această formulare elimină ambiguitatea, definește foarte precis cine trebuie să primească acești bani și controlul acestei alocări se află în continuare în mâna Guvernului. Citiți textul, formularea propusă: "Sprijinul activității nepolitice a organizațiilor minorităților naționale".

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Deci există două propuneri, cea care se referă la sprijinirea activității și aici cu precizarea "...activităților nepolitice desfășurate de organizațiile nepolitice ale minorităților..." sau "...fără nepolitice". Eu sunt obligat să supun la vot...

Vreți să intervenți? Domnul deputat Marțian.

Vă rog. Poftiți.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu cred că așa cum este formulată această literă de la alineatul pe care îl discutăm, e bine, așa cum figurează ea în proiect. Este vorba despre organizațiile nepolitice ale minorităților, este un element important al politicii pe care trebuie s-o ducă statul român, decurgînd din prevederile constituționale relative la protejarea și sprijinirea afirmării identității minorităților naționale și din punctul acesta de vedere, această literă de la pragraful pe care îl discutăm, prevede mai multe lucruri, prevede să fie sprijinite sediile. Ori dacă noi modificăm cu activitățile din capul locului, cade problema cu privire la sedii. Ori au și ei o seamă de probleme legate de necesitatea înzestrării acestor sedii cu birotică, cu celelalte lucruri care să le permită să-și ducă la îndeplinire diferite proiecte.

În al doilea rând, este vorba despre fundații, este vorba despre publicații, este vorba despre tipărirea unor cărți și așa mai departe. Din punctul acesta de vedere, eu cred că așa cum este formulată litera, așa trebuie să rămână, pentru că este corectă.

În ceea ce privește celelalte aspecte, care probabil vor fi discutate mai la vale, lucrurile stau altfel. Este aici o problemă legată de UDMR și felul în care, se asigură finanțarea ei. Pentru că s-ar putea aici să se creadă că UDMR, ca organizație, poate să beneficieze de unele prevederi înscrise aici, dar se specifică foarte clar că este vorba despre organizațiile nepolitice care desfășoară diferite activități, așa cum am enumerat și eu câteva din ele, dar mai ales le enumeră destul de amănunțit textul, și de asemenea, sediile și celelalte lucruri.

Noi ne-am aplecat foarte serios asupra acestui alineat și a lit.a) și noi credem că așa cum este redactat textul el este corect și în consecință în ceea ce mă privește eu îl susțin.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Deci, chestiunea oricum este în continuare aceeași, sunt două formulări. Prima formulare care este cea din proiect care spune "...sprijinirea activității organizațiilor nepolitice...", eventual "...sprijinirea activității lor...", după cum s-a spus aici, pentru a specifica că este vorba de sprijinirea unor programe în măsura în care lucrul acesta este bine direcționat. Deci "... sprijinirea activităților desfășurate de organizațiile..." în proiect, "...nepolitice ale cetățenilor..." și apoi votul pentru acel amendament care a fost propus, dacă primul nu întrunește aprobarea dumneavoastră.

Mai întâi pentru formularea cu "...organizațiile nepolitice".

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Din sală:

Ce se votează?

 
 

Domnul Petre Roman:

Cum ce se votează? Formularea din proiect.

Dar, totuși, trebuie numărat, că nu este clar. Ați numărat? Sunt 161 de voturi pentru. Deci, suficient pentru adoptarea formei din proiect.

Voturi contra? Sunt 15 voturi contra.

Abțineri? Sunt 18 abțineri.

Da. Vă mulțumesc. Deci, s-a adoptat formularea din proiect.

Din partea stângă a sălii:

Nu este cvorum!

 
 

Domnul Petre Roman:

La lit. b), dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 10 abțineri.

Litera b) a fost adoptată.

Litera c). Intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

Litera c) a fost adoptată.

Litera d). Intervenții? Nu sunt. Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Numărați. Sunt 11 abțineri.

A fost adoptată.

Litera e). Intervenții? Poftiți? La lit. e)? Poftiți. Dintre cele care ați mai prezentat, probabil, da? Din raport, la asta mă refer. Vă rog...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La lit. e), vă propun să adăugăm o nouă frază, deci, textul rămâne așa și se adaugă o frază la sfârșit, cu următorul conținut: "Din aceeași sumă, pot fi sprijinite organizațiile nepolitice și publicațiile românești, care întâmpină greutăți deosebite, datorate numărului mic al românilor din zonele țării unde aceste organizații și publicații există".

S-a respins această formulare de către comisie, cu o idee cu totul curioasă, ca să nu folosesc un cuvânt mai dur. Se spune aici în motivație: "...În cadrul dezbaterilor din comisie s-a insistat asupra faptului că este inacceptabilă ideea de trădare..., de tratare a românilor în unele județe ca minoritate națională". Dar în fraza pe care v-am citit-o nici nu se folosește termenul de "minoritate națională"...

Asta a fost o invenție a comisiei, ca să aibă o bază să o respingă.

Iată câteva argumente pentru care vă propun această frază, care nu este împotriva nimănui, ci este pentru unii români, care locuiesc în anumite zone ale țării. Mă refer efectiv la județele Harghita și Covasna, pe care le reprezint aici.

În primul rând, nu am folosit termenul acesta de "minoritate națională".

În al doilea rând, de la fața locului, vă spun, că toate organele de presă românești se află într-o situație dezastruoasă, catastrofală. O singură încercare de salvare a presei românești, acolo, a fost făcută de către "Antena 1", care a înființat două redacții la Sf. Gheorghe și la Miercurea Ciuc amândouă au dat faliment și au fost preluate, au fost cumpărate de o asociație maghiară. A doua zi toți redactorii români au fost dați afară. Și acum, sută la sută sunt posturi de televiziune maghiare.

Mai există două ziare în aceste județe: "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul nou" de la Sf. Gheorghe, care mi-au înaintat, fiind deputat în această zonă, mi-au înaintat două memorii, prin care vă solicită, vă roagă pe dumneavoastră, să acceptați subvenționarea, măcar, pentru hârtia de ziar, pentru că, în alte condiții, cele două ziare ar da faliment. Deci, n-ar mai exista nici un mijloc de comunicare între românii din cele două județe. Fără ajutor material, evident, că aceste publicații ar dispare.

La fel se întâmplă și cu asociațiile culturale. Dacă în Covasna, mai sunt câteva care se mai mențin, în Harghita există o singură asociație culturală românească, care este și ea pe ducă, tocmai din cauza acestei lipse a suportului material. Lipsa acestui suport material, care ar trebui reglementată, este obligația noastră, fiindcă noi suntem Parlamentul statului român. Lipsa acestui suport material ar contribui la accelerarea procesului de asimilare a românilor în aceste zone și, curând, în foarte scurt timp, n-o să mai existe picior de român în aceste două județe.

De aceea, vă rog foarte mult, nu este împotriva nimănui această frază, ci este pentru ajutorarea acestor publicații românești și a acestor asociații culturale românești din cele două zone.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Părerea inițiatorului? Tot la acest alineat? Da, vă rog. Poftiți.

 
 

Domnul Robert Raduly:

Robert Raduly, deputat de Harghita.

Aș începe, stimate domnule președinte și stimați colegi, prin faptul de a vă spune că domnul Petre Țurlea nu este și nu va fi, deocamdată, până în anul 2000, până la următoarele alegeri, "deputat de Harghita".

Deputați de Harghita suntem 5, și, printre cei care am fost aleși în Circumscripția electorală nr. 21 Harghita, nu s-a numărat, din fericire, sau, din păcate, asta să decidă fiecare, distinsul nostru coleg, domnul Petre Țurlea.

Din partea stângă a sălii:

Dar unde este?

 
 

Domnul Robert Raduly:

Poftiți?

Este deputat de Covasna, care este cu totul altceva, dar, după Constituția României, deocamdată, o persoană poate fi deputat sau senator într-o singură circumscripție electorală. Deocamdată. Când o să modificăm, o să fie altceva. Perfect.

În ceea ce privește argumentele aduse, bineînțeles că ele sunt neadevărate... O parte dintre ele sunt neadevărate și inadecvat prezentate.

Un singur contraargument, de fapt realitatea, în ceea ce privește posturile de televiziune "Antena 1", este că ele, ca și înainte de fi așa-zis "privatizate", pentru că sunt într-adevăr, se pare, falimentare, au avut o oră pe zi emisiune - 30 de minute pe zi în limba română, 30 de minute pe zi în limba maghiară, aceeași structură și aceeași întindere a emisiunilor s-a păstrat și după ce ele au fost așa-zis "privatizate", deci, această problemă, sau acest argument cade de la sine.

Eu l-aș ruga pe domnul Petre Țurlea, ca de acum încolo, când se referă la problemele județului pe care noi îl reprezentăm - dacă se mai referă - sau să se consulte cu noi asupra veridicității informațiilor pe care le rostește la acest microfon, sau să vină mai des în județ, să se documenteze mai bine.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă rog...

Tot la acest articol? La acest alineat? Vă rog, poftiți...

V-aș ruga să vă prezentați, domnule deputat.

 
 

Domnul Cezar Ioan Corâci:

Cezar Corâci - deputat P.N.L.

Domnule președinte,

Eu am să vă rog să curmați discuțiile, pentru că ele nu au nici o legătură cu textul. Este vorba de Departamentul Informațiilor Publice al Guvernului, care obține acești bani pentru o strategie a Guvernului. Nu are nici o legătură cu problemele pe care le-au dezbătut colegii înainte, cu tot respectul pentru dânșii, dar dacă Departamentul ar considera că vreuna din publicațiile despre care era vorba ar intra în atenția dânșilor, pentru a realiza strategia pe care și-au propus-o, au posibilitatea s-o facă conform textului de aici, pentru că, și acele publicații sunt persoane juridice.

Deci, vă rog să concretizați...

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Mai este nevoie de o intervenție, da?

Domnule secretar, poftiți.

Domnul secretar de stat Gorcea.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Doamnelor și domnilor,

Eu încă nu sunt parlamentar, dar acesta este un amendament respins în comisia de specialitate, în Comisia pentru drepturile omului. Deci, un asemenea amendament nu s-a discutat în Comisia de buget-finanțe.

Dacă s-a hotârît să mutăm lucrărilor celor treizeci și ceva de comisii ale ambelor Camere în plen, asta este o hotărâre a dumneavoastră. Însă, din punct de vedere legal, deci: publicațiile românești sunt finanțate de la Ministerul Culturii, iar organizațiile nepolitice, ați văzut, sunt sprijinite la lit. a).

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, deci, formularea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Dacă vreți să numărați. Sunt 7 împotriviri.

Abțineri? Sunt 5 abțineri.

Litera e) a fost adoptată.

Vă supun votului alin. 12, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 10 abțineri.

Alineatul 12 a fost adoptat.

Alineatul 13, cu o mică modificare propusă de comisie. Mă iertați, la alin. 13, la același articol... Problemă de procedură? Da, poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Pentru clarificarea tuturor colegilor, și pentru a evita anumite suspiciuni, am rugămintea ca, măcar de aici înainte, despre amendamentele care au fost respinse, să se precizeze comisia în care ele au fost respinse, pentru că, altfel, ajungem la situația penibilă în care comisia noastră devine oaia neagră care respinge tot.

În realitate, noi nu am discutat, în Comisia de buget-finanțe, așa cum s-a spus, amendamentele respinse la comisii și ne trezim cu situații în care avem amendamente, cum am și primit astăzi un amendament, care s-a susținut în plen că a fost depus. A fost depus într-adevăr dar la comisia de specialitate, nu la noi.

Rugămintea este, deci, să precizăm comisia în care s-a admis, sau s-a respins acest amendament.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, suntem la art. 18 alin. 13.

La acest alineat doriți? Vă rog.

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să-mi îngăduiți, domnule președinte, numai într-o jumătate de minut, mai întâi să dau o replică ilustrului meu coleg din Harghita.

 
 

Domnul Petre Roman:

Poftiți...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Este foarte adevărat ceea ce spunea domnia sa. Românii din Harghita nu au absolut nici un reprezentant în Parlamentul României și nu de acum, ci din 1992. Ca urmare a acestui fapt, eu fiind deputat de Covasna, unde problemele sunt foarte asemănătoare cu cele din Harghita, am fost rugat de Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române să-i reprezint și pe românii de acolo, și de asemenea, de cei mai mulți români, indiferent de partide, din acest județ. Ca urmare, în fiecare lună, timp de două zile sunt în Județul Harghita și cunosc de la fața locului ce se întâmplă acolo, nu din vorbe.

Aceasta a fost replica. (În zone membrilor Grupului parlamentar U.D.M.R. este o stare de mare veselie, rumoare, râsete și aplauze).

Este vorba la alin.13 de un amendament, în sensul unei adăugări a unei formule. Deci, se încheie "... după caz", așa... (În Grupul parlamentar U.D.M.R. - aceeași atmosferă de amuzament).

 
 

Domnul Petre Roman:

Continuați, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

... Și adaug, vă propun eu: cu respectarea normelor legale", sau, dacă vreți o formulă mai lesnicioasă, " conform legii".

În Comisia pentru drepturile omului a fost respins acest amendament pe motivul că se subînțelege, dar domniile voastre, acum o oră și jumătate, chiar aici, în acest plen, ați adoptat la același art. 18, la alin. 7, adăugarea "conform legii". Și iată de ce insist eu la acest alin. 13 să existe formularea respectivă: nu că Guvernul nu și-ar da seama că totul ar trebui să fie conform legii, ci este vorba de necesara atenționare suplimentară a faptului că actele și cele prevăzute la acest alin. 13 trebuie să fie neapărat conform legii. Și, mă refer la faptul că deși Guvernul știe că totul trebuie făcut conform legii, sunt unele acte încadrabile în acest alineat, care nu sunt făcute de Guvernul actual conform legii.

Se știe, de exemplu, este cazul U.D.M.R., care a primit bani și ca asociație culturală nepolitică, iar acum, în ianuarie, Guvernul Ciorbea a acceptat să-i dea bani și ca partid politic, deși Curtea de Conturi, chiar a apărut atenționarea Curții de Conturi în ziarul "Adevărul" de astăzi, a spus foarte clar că "...acțiunea este ilegală".

Deci, aceeași organizație discriminează.... Guvernul discriminează celelalte organizații, pentru că unora le dă o singură dată bani, iar uneia îi dă de două ori.,

Este evident necesar ca..., și chiar în cazul U.D.M.R. care...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Mă văd obligat, deși ceea ce spuneți dumneavoastră este...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Am terminat, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, dar aș vrea să vă referiți, totuși, la alin. 13. Asta-i singura mea pretenție.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Da, domnule președinte, am încheiat, deci, propun să adăugăm ori formula cu "...respectarea normelor legale", ori cea pe care ați mai aprobat-o o dată, chiar în seara aceasta, și vă rog să folosiți aceeași unitate de măsură, ați aprobat la alin. 7, tot art. 18, "conform legii".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Eu am o observație, mai mult de natură teoretică: nu puteți ști dacă n-ați fost votat și de cetățeni maghiari, de naționalitate maghiară...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Evident, neoficial... (Aplauze în cadrul Grupului parlamentar U.D.M.R.).

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu se știe...

Domnule ministru. Vă rog...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Dacă vedem opinia comisiei de specialitate, că nu este vorba de Comisia de finanțe, care nu a acceptat acest amendament, nu l-a adoptat pentru următorul motiv: articolul anterior, unde s-a menționat ca structurile să fie conform legii, era o procedură prevăzută în textul Legii bugetului, care trebuia să fie aplicată de o instituție care nu aparține Guvernului. N-are reprezentant în Guvern. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procedura respectivă va fi aplicată "...în conformitate cu legea". În cazul acesta, însă, Guvernul, care a făcut proiectul de lege, are datoria să respecte legile.

De aceea, considerăm că aici nu se justifică mențiunea "conform legii", pe când dincolo era necesară această explicație, ținând seama că procedura de selecție trebuia făcută conform legii de către cinematografie.

De aceea, noi nu acceptăm acest amendament, respins de comisia de resort.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Dar, ați respectat legea?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. La alineat, poftiți domnule deputat Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Chiar explicația domnului ministru arată că domnul Țurlea a avut dreptate.

Deci, domnul Țurlea a explicat că chiar și Curtea de Conturi nu a fost de acord cu vărsarea de bani către U.D.M.R., făcută de Guvern. Deci, este clar că Guvernul câteodată, și în acest caz, în mod clar, a încălcat legea.

Deci, este bine să scriem acolo "conform legii".

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu cred că ne-am lămurit . N-are nici un rost... Vă propun să votăm.

Vă rog. Da. Eu nu pot să interzic.

Poftiți.

Domnul senator Verestoy.

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Admir insistența și perseverența domnului Țurlea, demn de o cauză mult mai demnă.

Ce vreau să vă precizez? Curtea de Conturi a făcut, într-adevăr, verificările de rigoare și a ajuns la concluziile foarte clare, că banii care au fost primiți de U.D.M.R., pentru activități nepolitice, au fost cheltuiți leu cu leu pentru activități nepolitice. Verificat. Și nu poate să mă acuze nimeni că avem prieteni foarte buni la Curtea de Conturi. Nu e pe prietenie, e pe respectarea legalității. Iar, mai departe, domnul Țurlea n-a primit nici un vot în Județul Harghita. Nici unul. Nici măcar un vot...

Eu am primit 198.000 de voturi și înainte de a mă prezenta la acea alegere, a mai fost o alegere în Județul Harghita, unde s-au prezentat 111.000 de cetățeni ai județului, fără deosebire de naționalitate. S-au prezentat și români. Au avut acest drept. Și au decis cine să fie candidații. Cine a fost nemulțumit, putea să se prezinte și ca un candidat individual, așa...

Din sală:

Independent!

 
 

Domnul Attila Verestoy:

... "independent", cică...

... Și, "independenții", de genul domnul Țurlea, primesc la noi câteva sute de voturi. Vă pot demonstra. Avem evidența asta.

Iar U.D.M.R. a primit, cum știți foarte bine, numărul de voturi exact suficient pentru a avea 2 senatori și 5 deputați. (Comentarii în sală).

În această listă nu figurează domnul Țurlea și n-are ce căuta...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog...

 
 

Domnul Attila Verestoy:

... în județul Harghita, să-și aroge drepturi de nu știu ce deputat al poporului! (Atmosferă de uimire și contestare în sala de ședință. Se strigă din partea stângă a sălii: "Rușine!").

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Vă rog să vă referiți la alin. 13 și nu la altceva.

Vă rog foarte mult...

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Eu am cerut...

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu nu sunt de acord ...

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Am cerut cuvântul, pentru că U.D.M.R. a fost menționat atât de domnul Țurlea, cât și de domnul Mitrea.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă rog să nu intrați într-o polemică politică cu nimeni, apropo de alin. 13.

Dacă vreți să vă referiți la polemica politică, nu sunt de acord, domnule deputat. Numai la alin. 13. Vă rog frumos, da? Să aveți amabilitatea să nu ne păcălim unii pe alții.

Vă rog, poftiți...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să observați că în Anexa nr. 1, unde se regăsesc amendamentele admise, la poz. 26, există un amendament al comisiei. Vă rog să puneți în discuție amendamentul comisiei și să ne pronunțăm asupra amendamentului și, pe urmă, după aceea, asupra pct. 13, așa cum este el redactat în proiectul de lege.

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord.

Asta am și făcut.

Deci, amendamentul comisiei este cel pe care-l supun la vot în acest moment, în formularea din raportul comisiei, la care ne-am referit.

Vă rog...

Deci, cine este pentru această formulare?

Tot la acest articol, domnule...? Da. Vă rog...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Când s-a discutat în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități naționale, acest text de la alin. 13, pe marginea amendamentului care a fost înaintat de domnul deputat Țurlea, au fost puncte de vedere diferite. Acesta este rezultatul votului, și anume, neînsușirea amendamentului. Au fost, evident, puncte de vedere, în cadrul comisiei, care s-au pronunțat în sensul îmbrățișării propunerii făcută de către domnul Țurlea. Pe ansamblu, însă, amendamentul n-a fost însușit. Și, în afară de ceea ce s-a spus aici, eu evoc două elemente: în primul rând, în ceea ce privește adăugarea acestui text, recunoaștem că poate să fie o problemă - și eu m-am referit la asta mai înainte - în legătură cu modul în care s-au aplicat legile cu privire la finanțarea partidelor politice, și distribuirea unora din resursele care au fost alocate pentru activitățile minorităților naționale. Dar, în acest alineat, și în alineatul precedent, alin. 12, nu se tratează despre această chestiune.

Dacă este să aducem anumite precizări, reglementări și așa mai departe, atunci va trebui, ținând cont de anumite idei care s-au cristalizat și la Guvern, și la Curtea de Conturi, să vedem dacă nu trebuie să umblăm la Legea partidelor politice, pentru a da o soluție corespunzătoare.

Al doilea element, pentru care au optat mai mulți colegi, în sensul nevalidării amendamentului, a fost acela că, așa cum este formulat acest text de la alin. 13, este superfluu, ca să spunem: " ... să se respecte legile", ar fi ca și cum la sfârșitul acestui proiect să adăugăm o precizare că: "Realizarea, executarea bugetului trebuie să se facă conform acestei legi". Din acest punct de vedere a ieșit, deci, în urma votului, un scor care nu a mers în direcția împărtășirii acestui amendament.

Eu am vrut să fac aceste precizări...

Îmi pare rău, însă, că colegii noștri din U.D.M.R., unii care au luat cuvântul aici, au făcut o mare problemă în legătură cu circumscripția în care a fost ales domnul Țurlea și, mă rog, au formulat niște reproșuri foarte serioase. Sigur că nu putea obține nici un vot în Harghita, pentru că nu a candidat acolo. Faptul însă, că un deputat dintr-o circumscripție apropiată, se interesează de anumite probleme, și noi știm că sunt probleme ale românilor din aceste județe, făcând asta, însă, într-un mod în conformitate cu legile, în spiritul de înțelegere și de pacificare a raporturilor interetnice din zonă și din perspectiva găsirii unor soluții corespunzătoare, nu cred că este un lucru care trebuie să fie imputat, să fie repudiat, să fie criticat, pentru că, cred că nu a mers pe linia unei instigări în ceea ce privește conduita lor, ci probabil, pe linia cunoașterii mai exacte a situației de acolo. (Aplauze din partea stângă a sălii).

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc. Deci, vă supun votului acest alineat, în formularea care cuprinde amendamentul adus în comisie.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Sunt 3 împotriviri.

Abțineri? O abținere.

Alineatul 13 a fost adoptat.

Alineatul 14.

Da. Poftiți? De procedură? Vă rog...

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Cu tot respectul pe care vi-l port, doresc foarte mult să insist, pentru a cere colegului nostru de la U.D.M.R., să-și ceară scuze în fața Parlamentului, pentru cuvintele exprimate anterior, prin care interzice unui parlamentar român de a intra în județul Harghita.

Vă rog, aveți aceste prerogative, și, în conformitate cu Constituția României, la art. 66, care spune că: "... în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul".

Vă rog, domnule președinte, noi cerem cu insistență colegului nostru să-și ceară scuze.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Domnule senator,

Aș vrea să precizați dacă ați avut intenția, într-un fel, sau altul, de a împiedica pe domnul deputat Țurlea să se refere și la problemele cetățenilor din Harghita.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu! S-a exprimat că " ... nu are ce căuta în județul Harghita!"

 
 

Domnul Petre Roman:

La asta mă refer și eu, doamnă...

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Dacă dânsa nu m-a înțeles bine, atunci sunt dispus să dau explicații...

Doamnă,

Nu conversăm așa... Ați fost aici...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator... Vă rog...

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Deci, evident că domnul deputat Țurlea și oricare din domnii deputați pot să vină în județul Harghita, oricând este... în exercițiul mandatului, în serviciul poporului... Foarte bine. Și nu-i nimic rău în asta, dar nu reprezintă românii din Harghita. N-are nici în clin, nici în mânecă. Acei români m-au votat pe mine, au votat pe niște prieteni de-ai mei de la alte partide, dar nu pe dânsul. Nu-l reprezintă. Atât.

Sigur, că poate să vină. Au fost 600.000 de turiști care au trecut prin Județul Harghita într-un an de zile. Poate să vină și domnul Țurlea de câte ori vrea. Nu-i absolut nici o problemă. Și chiar dacă dânsul...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Problema era alta. Vă rog să mă iertați. Problema era alta: dacă domnul deputat Țurlea, considerați că se poate ocupa și de problemele cetățenilor din Harghita? Și eu cred că aici lucrurile sunt destul de clare.

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Domnul Țurlea poate să se ocupe de cetățenii acestei țări de oriunde ar fi...

 
 

Domnul Petre Roman:

Corect.

 
 

Domnul Attila Verestoy:

... de la Giurgiu până la ... Satu Mare. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

 
 

Domnul Petre Roman:

Corect.

Asta-i precizarea pe care o așteptăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Să se ocupe...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Este în regulă.

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Și noi la fel. (Aplauze).

 
 

Domnul Petre Roman:

Este în regulă.

Deci, la alin. 14, vă rog, dacă sunt intervenții? La alin. 14? Poftiți. Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Alineatul 14 este foarte interesant. Nu vreau să-l modificăm cu nimic, însă vă propun, și o să vedeți de ce, adăugarea unei fraze... Este vorba, în alin. 14, de suplimentarea unor posturi pentru culte, de către stat. Propun următoarea frază: "...Numărul de posturi plătite de la bugetul de stat pentru fiecare cult religios recunoscut se stabilește în proporție cu numărul aderenților fiecărui cult, la nivelul întregii țări".

Se reflectă, astfel, art. 16, alin. 1 din Constituție, care spune că: "Cetățenii sunt egali în fața legii".

Domniile voastre știți foarte bine că bugetul de stat se alimentează de la cetățeni prin contribuția egală a cetățenilor. Ca urmare, este obligația celor care alcătuiesc bugetul să transpună banii din buget către fiecare cetățean al acestei țări tot în mod egal.

În momentul acesta, deși sunt 86,5% ortodocși în țară, totuși, prin bugetul de stat personalul ortodox ajutat reprezintă numai 66,1%. Deci, este evidentă discriminarea la adresa Bisericii Ortodoxe Române. De aceea vă propun să rămânem în această limită a normalității. Fraza "respingerea de către comisie" a fost cea mai curioasă posibilă. Dacă vă uitați domniile voastre în acest raport, la capitolul "Motivarea respingerii" nu se spune nimic, nici un motiv, ci, din contră, se reiau argumentele mele, ca și cum comisia mi-ar da dreptate. Și, cu toate acestea, amendamentul este trecut la cele respinse. Mai ales la dumneavoastră mă refer, reprezentanții ilustrului, istoricului Partid Național-Țărănesc Creștin și Democrat, care totdeauna ați vorbit și ați știut să păstrați dreapta cumpănă și între cultele religioase. Este dreptul Bisericii Ortodoxe Române să beneficieze de banii statului în proporție egală, nu mai mult, dar exact câți enoriași ortodocși există în această țară.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog. Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

O scurtă intervenție. Domnul deptat Țurlea a venit cu acest amendament și în comisie. Domnul președinte poate să confirme. S-a respins. Sigur, domnia sa are dreptul să revină cu propunerea în plen, dar se pune și o problemă, nu la cea la care se gândește domnul deputat, dar este vorba de Biserica Greco-Catolică, care, evident, în momentul de față este săracă.

În al doilea rând, sunt într-adevăr mai puțini, dar știm de ce și cu asta am încheiat. Oricum, în comisie, acest amendament a fost respins și ca membru al acestei comisii, rog ca să respingeți în plen acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da Vă mulțumesc.

Doriți să intervenți, domnule ministru. Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnul deputat a evocat principiul egalității între cetățeni și atunci nu mai știu ce fac cu banii pentru atei sau liberi cugetători, se numesc aceștia. (Aplauze).

În al doilea rând, criteriul pe care l-a propus domnia sa l-am mai auzit în perioada interbelică, când era vorba prin facultăți și din câte știu eu nu este un principiu democratic.

În al treilea rând, trebuie ținut seama că sunt localități de mici dimensiuni, care trebuie să aibă și ele un locaș de cult și atunci această egalitate numerică ar scoate, efectiv, de la șansa de a-și rezolva problemele, localitățile mici. E păcat.

În sfârșit, în al patrulea rând, domnule deputat, noi menținem vechiul text pentru că permite Guvernului să facă o politică realistă, în funcție de ce se întâmplă în țară la un moment dat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Vă supun votului alin. 14.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? 3 împotriviri.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin. 14 a fost adoptat.

Art. 18 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Art. 18 a fost adoptat.

Urmează... (Rumoare, agitație),

Să ne oprim aici? La propunerea generală ne oprim aici.

Ne vedem mâine dimineață (ilaritate, aplauze).

Ne vedem luni, dar în Camere separate. Marți, din nou, pentru buget.

Vă mulțumesc în mod special.

Bună seara.

Ședința s-a încheiat la ora 19,38.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 6 august 2020, 10:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro