Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/27-05-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 11-05-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2020

3. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "«Virusul Cîțu» a infectat economia națională!", inițiate de 70 de deputați membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. (rămasă pentru votul final.)  

 

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să luați loc, stimați colegi, să putem începe.

Continuăm lucrările, dragi colegi.

Potrivit ordinii de zi și a programului, începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 70 de deputați.

Potrivit art. 187 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune? Nu.

Biroul permanent a hotărât următoarele: moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, la început și la finalizarea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat.

Timpul maxim alocat se prezintă astfel:

  • Grupul parlamentar al PSD - 33 de minute;
  • Grupul parlamentar al PNL - 21 de minute;
  • Grupul parlamentar al USR - 7 minute;
  • Grupul parlamentar al PRO Europa - 5 minute;
  • Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute;
  • Grupul parlamentar al minorităților naționale - 4 minute;
  • Grupul parlamentar al PMP - 4 minute;
  • Deputați neafiliați - 3 minute.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Rog liderii de grup - mi-au adus o parte - lista colegilor care vor interveni.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Andrei Pop, PSD, pentru citirea moțiunii simple. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Pop (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinse domnule ministru,

Voi da citire moțiunii simple adresate ministrului de finanțe.

"Virusul Cîțu" a infectat economia națională!

Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul și mai letal decât maladia COVID-19, "Virusul Cîțu" a distrus aproape complet economia națională!

După aproape două luni de stare urgență, după nenumărate bâlbe, amânări și rectificări de acte normative, Ministerul Finanțelor s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie!

Sondajele de opinie arată că 70% din populație consideră că România ar fi putut evita efectele negative din economie, produse de pandemia de coronavirus, dacă Ministerul Finanțelor ar fi luat din timp măsuri eficiente pentru sprijinirea agenților economici. Mai simplu spus, 70% dintre români consideră că ministrul Cîțu este un dezastru pentru economie.

Ce blestem pe această țară ca, în cele mai grele momente, economia ei să fie condusă de cel mai dezastruos ministru al finanțelor din istoria României!

În cele 6 luni de guvernare și în cele peste 50 de zile de la instituirea stării de urgență nu s-a luat nicio măsură pentru evitarea dezastrului.

Nicio măsură pentru protejarea puterii de cumpărare, pentru menținerea nivelului de trai.

Nicio măsură activă pentru stimularea economică a antreprenorilor din România.

Niciun plan economic de redresare. Ministrul Cîțu ne spune că încă lucrează la el!

Niciun pachet de stimuli fiscali și economici!

Nicio viziune de politică fiscal-bugetară care să îndrepte resursele financiare către economie, prin măsuri active!

Niciun român nu și-a putut amâna rata la credit fără dobândă la dobândă! În această chestiune, ministrul finanțelor s-a comportat ca un cămătar! Va rămâne în istorie cu titlul "Ministrul Dobândă la Dobândă"!

Niciun român nu și-a putut amâna și reeșalona plata facturilor la utilități, pentru că partidul domnului Cîțu a primit ordin să atace legea PSD la Curtea Constituțională!

Nicio măsură pentru protejarea locurilor de muncă. Singura măsură a fost una pasivă, de a trimite oamenii în șomaj tehnic, șomaj care nu a fost plătit nici după o lună și jumătate de la instituirea stării de urgență. Aflăm că va înceta și aceasta după 15 mai.

Niciun IMM nu a primit capital de lucru, pentru că actele normative au fost mult întârziate, iar platforma IMM Invest s-a blocat din prima zi de funcționare.

Guvernul PNL le spune oamenilor să stea în casă pentru a se feri de pandemie, dar nimeni de la Guvern sau din Ministerul de Finanțe nu ia în calcul că două treimi dintre români nu au economii. Vor sta în casă și vor muri în casă! Dar nu de coronavirus, ci de sărăcie!

În perioada în care toate statele din Uniunea Europeană au alocat miliarde de euro, până la 10%-15% din PIB, pentru a-și salva economiile naționale, în România, Ministerul Finanțelor s-a chinuit o lună și jumătate, fără succes, să dea drumul la un site! Un site unde ar fi trebuit să se înscrie IMM-urile pentru a obține un firav sprijin guvernamental. A dat vina pe hackeri, pe spioni, pe greaua moștenire și, cum era de așteptat, pe PSD!

În final, s-a dovedit că singura cauză a eșecului a fost doar propria sa incompetență! O bătaie de joc la adresa antreprenorilor români! Referatul pentru punerea în funcțiune a site-ului a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 27 aprilie, la 3 luni după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență în legătură cu pandemia de coronavirus!

Deși a preluat o economie în creștere, cu un deficit bugetar mic și cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a adus țara la sapă de lemn cu mult înainte de venirea pandemiei!

După ce anul trecut a majorat deliberat și în mod iresponsabil deficitul bugetar, pentru a plăti clientela de partid, anul 2020 a început cu servirea unor interese private, fără nicio justificare economică și în opoziție cu interesul național.

Scutirea de taxe a sistemului bancar nu a condus la scăderea dobânzilor pentru creditele populației și ale antreprenorilor din România.

Scutirea de taxe a sistemului energetic și eliminarea unor plafoane care protejau populația nu au condus la scăderea facturilor pentru cetățeni.

Eliminarea obligației angajatorilor de a plăti contribuții pe contractele part-time la nivelul salariului minim nu a generat creșterea salariilor, ci a încurajat exploatarea abuzivă a forței de muncă și creșterea evaziunii în domeniul muncii, cu efecte extrem de nocive pentru pensiile pe care le vor obține mai târziu angajații de astăzi.

Niciuna dintre aceste măsuri nu a generat creștere economică! Niciuna dintre aceste măsuri nu a adus mai mulți bani în buzunarele cetățenilor! Și nici mai mulți bani la bugetul de stat!

Dimpotrivă, după primul trimestru din 2020, bugetul țării are o gaură, reală, nu inventată, de 12 miliarde lei!

Doar în 2020, ministrul Cîțu a îndatorat România cu 35 de miliarde de lei!

Scuza permanentă a ministrului Cîțu pentru tot ce merge prost în economie este, desigur, "greaua moștenire".

Toate aberațiile, toate rateurile, toate loviturile date economiei, toată indolența și lipsa de măsuri pentru sprijinirea economiei, toate, absolut toate sunt puse pe seama "grelei moșteniri".

Există, însă, o mare eroare logică în toată această teorie a arătatului cu degetul spre cei care au guvernat înainte - "Teza Grelei Moșteniri". Aceasta ar fi stat în picioare doar dacă înainte ar fi fost mai rău, iar acum este mai bine! În caz contrar, dacă înainte a fost mai bine decât este acum, înseamnă că moștenirea a fost bună, nu grea, cum se plânge ministrul Cîțu!

Analiza guvernării PNL ne arată că la toate capitolele, de sus până jos, oamenii și firmele trăiesc mai rău decât în Guvernarea PSD.

  1. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic, chiar înainte de coronavirus.
  2. Nivelul de trai se prăbușește cu fiecare zi de izolare, în lipsa unor măsuri de sprijin.
  3. Șomajul crește într-un ritm amețitor! Avem peste 1 milion de oameni care și-au pierdut locul de muncă.
  4. O bună parte dintre românii convinși să se reîntoarcă acasă sunt trimiși la muncă în străinătate, la sparanghel, la menaj și alte munci plătite prost!
  5. Deficitul de cont curent pe primele două luni din anul curent, deci înainte de coronavirus, era cu 70% mai mare față de perioada similară a anului trecut!
  6. Deficitul bugetar este de trei ori mai mare decât în aceeași perioadă din anul 2019 - un record negativ al ultimilor 15 ani!
  7. Nivelul de îndatorare a țării a crescut de la 34,6% din PIB în octombrie 2019, la peste 38% din PIB în prezent.

Oriunde pui degetul pe datele economice și sociale ale României, îți sare în ochi dezastrul!

Realitatea este cea mai dură confirmare a catastrofei economice care s-a produs în primele 6 luni de guvernare a PNL. Guvernul și-a pierdut credibilitatea atât pe piața românească, cât și pe piețele externe. Acest lucru nu poate fi pus pe seama PSD! E vorba de încrederea investitorilor în acest Guvern, în ceea ce a făcut și în ceea ce urmează să facă sau să nu facă!

Ministrul finanțelor, Florin Cîțu, ne spunea cândva că face împrumuturi mari pentru că are credibilitate și poate obține dobânzi mai mici. Vedem însă că băncile din România nu mai împrumută Guvernul nici la dobânzi mari! Se gândesc de 10 ori înainte de a-i mai acorda împrumuturi ministrului Vasile Cîțu! Din 10 cereri de împrumut, 3 sunt refuzate de către bănci! Asta rezultă din datele prezentate de Banca Națională! Iar pe piețele externe, neîncrederea este și mai mare! Randamentul la obligațiunile pe 10 ani a ajuns acum o lună la 6,1%!

Acumularea în creștere de datorie publică și de datorie externă, concomitent cu perspectiva unui derapaj major al deficitului bugetar, cu mult peste nivelul datelor estimate în țările din regiune, a generat deteriorarea percepției investitorilor și a piețelor financiare față de capacitatea României de a-și onora obligațiile de plată.

Acest fapt este dovedit, de exemplu, de evoluțiile cotațiilor CDS aferente obligațiunilor emise de România, care continuă trendul ascendent și se situează la cel mai mare nivel din ultimii 4 ani.

Agențiile de rating au comunicat deja o depreciere a perspectivei de rating de țară a României, de la stabil la negativ, iar asta nu poate fi pusă pe seama grelei moșteniri! Ratingul de țară este o estimare care se referă la viitor, nu la trecut! Argumentul experților agențiilor de rating se referă exclusiv la contraperformanța actualului Guvern! Nesustenabilitatea deficitului bugetar și creșterea accelerată a datoriei publice sunt motivele pentru care România nu mai prezintă încredere pe piețele financiare, iar investitorii anticipează o reducere și mai severă a ratingului de țară în perioada următoare.

În timp ce Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană ne spun că va fi rău în România, ministrul finanțelor pare a trăi într-un delir fără sfârșit, anunțându-ne că "urmează lucruri fantastice pentru români"! Singurele lucruri "fantastice" care ne așteaptă sunt recesiunea, șomajul, inflația, falimentul și sărăcia!

Cu ochii pe sondaje și cu gândul la viitoarele alegeri, domnul ministru Cîțu prezintă românilor o realitate mult cosmetizată, cu ruj strident și farduri groase.

Ne spune că deficitul va crește doar puțintel, de la 3,6%, estimat inițial, la doar 6,7%, în condițiile în care organismele financiare internaționale ne spun că va fi cel puțin 9%, iar Consiliul Fiscal estimează că va depăși 10% din PIB!

La rectificarea bugetară, în estimările înfrumusețate ale ministrului Cîțu, reducerea veniturilor bugetare ar fi de numai 23 de miliarde de lei față de bugetul aprobat, în condițiile în care, în perioada ianuarie-martie, deci înainte de a intra în stare de urgență, veniturile bugetare erau deja mai mici cu 12 miliarde de lei!

Guvernul estimează o cădere economică de doar -1,9%, în timp ce Consiliul Fiscal ne anunță că va fi -9%.

Tot Consiliul Fiscal ne spune că necesarul de finanțare al României pentru acoperirea găurilor pe care le face ministrul Cîțu în economie va fi de 144 de miliarde de lei, cu peste 50 de miliarde mai mult decât ne spune Ministerul Finanțelor!

Rând pe rând, FMI, agențiile de rating, Comisia Europeană și analiștii financiari au atras atenția asupra iluziilor economice pe care le vinde ministrul finanțelor. Estimările acestor instituții sunt de 4 ori mai pesimiste decât cele vânturate în scop electoral de ministrul Florin Cîțu.

Dar nici să ne mintă nu reușește prea bine ministrul finanțelor! Se încurcă în minciuni! Azi ne spune una, mâine alta, exact pe dos! Azi ne spune că economia românească își va reveni cel mai rapid în Uniunea Europeană, mâine ne spune că sunt probleme cu plata pensiilor și a salariilor!

Din păcate, starea economică a României nu este nici pe departe într-o culoare atât de roz pe cât ne-o prezintă domnul ministru. Fața economiei românești de sub fardurile groase întinse de Florin Cîțu este mult mai urâtă decât ni se prezintă.

În fiecare zi cu Florin Cîțu la Finanțe, România pierde 600 de milioane de euro!

Avem deja un milion de români în șomaj, iar Consiliul Fiscal estimează că până la finalul anului vom ajunge la un milion și jumătate de șomeri!

Se șterge cu buretele toată creșterea puterii de cumpărare care s-a realizat în Guvernarea PSD. Pe acest drum al pierzaniei, România va avea în 2020 o cădere de 9%, un deficit bugetar de peste 10% din PIB, așa cum arată datele Consiliului Fiscal.

Avem deja cu 20 de miliarde de lei mai puțin la venituri și cu 12 miliarde de lei în plus la cheltuieli, înainte de a se fi luat măcar o singură măsură de sprijinire a economiei, a firmelor și a populației în contextul crizei de coronavirus!

În luna martie, chiar când începea starea de urgență, aveam deja un deficit de 1,7% din PIB, cu o diferență între cheltuieli și venituri de 18 miliarde de lei!

Este cel mai mare derapaj în finanțele publice la luna martie din ultimii 30 de ani. Iată câteva exemple, pentru a înțelege cât de gravă este situația:

Martie 2019 - deficit de 0,54% din PIB;

Martie 2018 - deficit de 0,47% din PIB;

Martie 2017 - excedent 0,18% din PIB;

Martie 2016 - excedent 0,4% din PIB;

Martie 2015 - excedent 0,7% din PIB.

Deficitul bugetar în cele 5 luni de guvernare PNL - noiembrie 2019-31 martie 2020 - este de 38 de miliarde de lei. Este egal cu deficitul pe 11 luni din anul 2019 și cu 40% mai mare decât deficitul pe tot anul 2018!

Este dovada clară că România a intrat în criză bugetară încă dinainte de criza coronavirus!

Ministrul Cîțu și-a bătut joc de tot efortul din guvernarea social-democrată de a reduce ponderea datoriei ca procent din PIB. Față de 2016, când datoria era 37,2% din PIB, anul trecut, în octombrie, ajunsesem la 34,6% din PIB. Aveam a șasea cea mai mică datorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană! În plus, PSD lăsase o rezervă financiară în Trezorerie de 5,2 miliarde de euro. Asta e moștenirea pe care a lăsat-o PSD!

Ministrul Cîțu nu doar că a anulat tot acest efort, dar ne-a dus cu datoria publică într-o stare cu mult mai rea decât a fost vreodată. Agențiile de rating ne spun că nivelul datoriei României va ajunge în acest an la 43% din PIB.

Anul trecut, ministrul Cîțu ne spunea că s-a împrumutat pentru a plăti din datoriile statului către mediul de afaceri. Ne-a spus că le-a plătit pe toate, atât TVA-ul care trebuia rambursat, cât și concediile medicale către firme.

Dacă toate aceste datorii s-au stins în 2019, pentru ce a mai împrumutat ministrul Cîțu 35 de miliarde de lei în primele 4 luni ale anului? Adică 21 de miliarde de lei de pe piața internă și alte 3 miliarde de euro de pe piața externă?

Pe ce s-au dus acești bani? Că încă nu s-a dat nimic pentru sprijinirea firmelor și a populației afectate de efectele negative ale pandemiei!

Într-un dialog cu Consiliul Fiscal, Comisia Europeană a observat că există un gol de finanțare a datoriei publice de 53 de miliarde de lei, adică 5,1% din PIB. Este vorba de nevoia de bani pentru a acoperi deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice scadente în acest an. Comisia Europeană - nu PSD sau alt partid din opoziție! - ne avertizează asupra imposibilității procurării acestor bani, chiar în ipoteza folosirii în întregime a rezervei de 5 miliarde de euro din buffer.

Mai simplu spus, Comisia Europeană ne avertizează că riscăm să intrăm în incapacitate de plată! Și știm bine ce se întâmplă atunci când un stat ca România intră în incapacitate de plată!

Ne-o amintește tot Comisia Europeană - ne vom confrunta cu "probabilitatea foarte ridicată a apelării la un program de ajustare și finanțare".

Altfel spus, este foarte probabil ca din cauza acestei catastrofe economice, produsă de ministrul Cîțu în primele 6 luni de guvernare, România să fie nevoită să intre sub supravegherea FMI, a Comisiei Europene și a Băncii Mondiale.

Iar românii știu bine ce înseamnă acest lucru - austeritate, strânsul curelei și generații de sacrificiu! Asta auzeam tot timpul atunci când România era sub supravegherea Fondului Monetar Internațional, tot în timpul unei guvernări de dreapta!

Există, așadar, un șir lung de recorduri negative, de derapaje economice și de indicatori depreciați care descriu destul de clar activitatea catastrofală de până acum a Ministerului Finanțelor și a ministrului său, Florin Cîțu!

Picătura care a umplut paharul și a determinat depunerea prezentei moțiuni simple se numește IMM Invest.

Pe 17 aprilie 2020, ministrul Cîțu ne anunța cu surle și trâmbițe următorul lucru.

"Azi, la ora 10,00, am început cel mai amplu program de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din România, IMM Invest. Printr-un singur click și completarea unui formular, întreprinderile mici și mijlocii din România au azi acces la credite pentru investiții și capital de lucru garantate cu până la 90%. (...). Intrăm cu acest program în etapa a doua, etapa de repornire a economiei".

Există, însă, un proverb românesc care se potrivește foarte bine în acest caz - "La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!"

Știm bine ce s-a întâmplat! Access Denied! Acesta a fost răspunsul primit de IMM-urile românești, care așteptau de mai bine de o lună măcar o măsură de sprijin din partea Guvernului!

Marea relansare economică anunțată de Florin Cîțu s-a dovedit un mare fâs!

Platforma IMM Invest s-a blocat în câteva ore și așa a rămas timp de 11 zile. Ceea ce trebuia să fie un mesaj puternic pentru relansarea economiei s-a transformat într-un simbol al neputinței actualului Guvern PNL.

În loc să-și asume bărbătește eșecul lamentabil, în loc să trimită Corpul de Control al Ministerului Finanțelor Publice pentru a vedea de ce nu merge site-ul, care e compania care l-a creat, cum s-a câștigat licitația, Florin Cîțu a făcut singurul lucru la care se pricepe - să dea vine pe oricine altcineva, numai pe el nu! Inițial au fost hackerii, apoi spionii ruși și, desigur, PSD-iștii.

Delirul cu care ministrul a tot încercat să dea vina pe altcineva a culminat cu momentul în care acesta a acuzat social-democrații că prin prezenta moțiune încearcă să oprească programul IMM Invest! Însă acuzația avea o eroare logică la fel de mare ca ridicolul de care s-a acoperit! Pentru a opri ceva, trebuie ca acel ceva să existe! Nu poți opri ceea ce nu funcționează!

Or, moțiunea simplă a fost determinată tocmai de faptul că aplicația nu funcționa!

În plus, ministrul a uitat, probabil, că programul IMM Invest a fost legiferat chiar în guvernarea PSD, prin O.U.G. 110 din anul 2017. Deci, contrar acuzației sale, programul există acum datorită PSD. Inclusiv Notificarea Comisiei Europene pentru schema de ajutor de stat a fost transmisă în timpul guvernării PSD!

Singurul lucru pe care l-a făcut actualul ministru al finanțelor a fost să copieze programul PSD. Dar nici măcar acest lucru nu i-a ieșit bine, pentru că l-a copiat prost!

În loc să devină un sprijin real pentru IMM-urile lovite de pandemia de coronavirus, programul s-a transformat într-un instrument birocratic, în care regula jocului nu o face statul, ci băncile și regulile prudențiale pentru acordarea creditelor.

Ajutorul clamat prin propaganda deșănțată a ministrului s-a transformat în potențial sprijin doar pentru "12.000-13.000, maximum 15.000 de IMM-uri bancabile", după spusele aceluiași incompetent ministru. Adică doar 2,5% din cele peste 600.000 de IMM-uri care încă mai existau în România!

Eșecul lansării IMM Invest este edificator pentru întreaga activitate a Ministerului Finanțelor sub conducerea ministrului Florin-Vasile Cîțu.

Cu "ochiul" la alegerile viitoare, ministrul Vasile Cîțu a "strecurat", în rectificarea pentru pandemie, un miliard de lei la Ministerul Dezvoltării, sumă care va fi distribuită după criterii electorale către primarii PNL, la fel cum s-a întâmplat și cu sumele de anul trecut care au forțat creșterea artificială a deficitului bugetar.

Singura realizare notabilă a ministrului finanțelor este angajarea prietenilor pe principiul P.C.R. - pile, cunoștințe, relații -, pe salarii ofensatoare, pe banii țării, pe banii cetățenilor sărăciți de pandemie.

După ce și-a numit prietenul la conducerea Fondului Național de Garantare și Contragarantare IMM, a relansat o schemă de ajutor de stat care a existat din 2017, IMM Invest, pentru care a acordat un plafon istoric de 3,3 miliarde de euro garanții.

Dar, surpriză! Acești bani nu merg în economie! Banii merg în garanții de stat la creditele acordate firmelor obligate să apeleze la finanțare în contextul pandemiei.

Iar ceea ce trebuie să știe contribuabilii români e că, din contribuțiile lor, prietenii domnului Cîțu primesc bonusuri pentru fiecare garanție acordată!

La fel și președintele Fondului - primește bonusuri pentru garanții din pix.

Care este justificarea pentru aceste bonusuri? Care este meritul prietenilor lui Cîțu? Pentru ce sunt premiați? Care e "performanța răsplătită" în a da și a garanta credite pe care firmele le vor oricum, în condițiile vitrege provocate de actuala pandemie?

Prietenii domnului Cîțu au câștig asigurat! Cei care pierd sunt statul și antreprenorii!

Dacă un credit devine neperformant, Cîțu plătește imediat băncilor contravaloarea creditului, din banii bugetului de stat! Abia ulterior, statul va încerca să-i recupereze de la agentul economic, dacă va mai rămâne ceva de recuperat! Iar, prin această acțiune, statul va băga antreprenorul în faliment.

Când se afla pe băncile din opoziție, ministrul cerea cu insistență aplicarea legislației privind guvernanța corporativă, o lege de care a uitat cu totul când a ajuns la guvernare și a dat drumul angajărilor pe pile. Fără concursuri, fără planuri de management, doar pe prietenie și pe clientelă, pe salarii mai mari decât 100 de pensii minime! Iar calitatea managementului s-a văzut cu ușurință în eșecul lansării IMM Invest!

Programul IMM Invest propus de social-democrați în 2017 avea exceptate de la garanțiile guvernamentale câteva domenii de activitate economică - intermedierile financiare și asigurările și tranzacțiile imobiliare. Ministrul Florin Cîțu a introdus aceste domenii printre cele eligibile, iar printre firmele care au depus cereri de finanțare au apărut și IFN-uri. E moral? E legal? Oare se va autosesiza cineva?

Din păcate, pentru antreprenorii onești din România, măsurile de sprijin promise de Guvernul PNL vin prea târziu, sunt prea puține și greu spre imposibil de accesat.

Fiecare paragraf din această moțiune simplă ar justifica suficient o demisie din partea ministrului Florin-Vasile Cîțu.

Fiecare alineat din această moțiune arată câte o eroare de management făcută de acest ministru care falimentează România.

Pentru economia României, ministrul Cîțu s-a dovedit mult mai nociv decât orice pandemie!

Amanetarea finanțelor țării trebuie să înceteze !

România trebuie salvată de "virusul Vasile Cîțu"!

Ministrul Cîțu trebuie să plece! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

În continuare, îl invit pe domnul ministru Florin Cîțu, ministrul finanțelor publice,

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Florin-Vasile Cîțu (ministrul finanțelor publice; de la tribună):

În primul rând, trebuia să updatați moțiunea asta, că ați lăsat-o pe IMM Invest, care funcționează deja de două săptămâni. Dar, în fine, asta e.

Sunt astăzi în fața dumneavoastră nu pentru a încerca să-i conving pe semnatarii moțiunii că ceea ce au scris în moțiune este greșit și de-a dreptul mizerabil. Sunt aici pentru că românii trebuie să știe că în timp ce eu și PNL gestionăm cu succes - și repet, cu succes - această criză, semnatarii moțiunii încearcă să ne oprească.

Și, de la bun început, aș vrea să vă reamintesc cine sunt semnatarii acestei moțiuni. Sunt aceia care în 10 august au gazat și au bătut români nevinovați. A doua zi au dat vina tot pe aceiași români că veniseră să dea jos Guvernul. Era lovitură de stat.

Semnatarii acestei moțiuni sunt criminali, în opinia mea. Pentru că și-au permis să șantajeze acest Guvern..., (Vociferări.) amenințând cu respingerea în Parlament a prelungirii stării de urgență.

Acești criminali, în opinia mea, au jucat poker cu sănătatea românilor, încercând să-l șantajeze chiar și pe președintele României. (Vociferări.)

Timp de două luni de zile, în care am implementat măsuri pentru relansarea economiei, au modificat, în Parlament, într-un mod criminal și populist, toate aceste măsuri. (Vociferări.) Spun "criminal" pentru că dacă propunerile acestor iresponsabili ar fi trecut, ar fi aruncat România în haos economic.

Dar cel mai josnic lucru pe care l-au făcut în această moțiune este că, fără niciun fel de respect pentru români, pentru cei afectați de această criză, au folosit acest virus nenorocit, care a generat victime și în România și peste tot în lume, pentru a-și promova moțiunea și agenda politică. (Vociferări.)

Și acum mă adresez doar semnatarilor acestei moțiuni.

Cât de ticăloși să fiți încât să vă folosiți de acest virus ca să atacați Guvernul României?

Nu am pretenția să vă cereți scuze față de mine. Știu că mă urâți, că mă înjurați pe unde apucați. Dar, dacă aveți un minim de respect pentru români, ar trebui să vă cereți, public, scuze, în special familiilor îndoliate. Pentru că v-ați folosit de virus pentru a vă promova această moțiune și agenda politică.

Nu pot să spun decât că semnatarii acestei moțiuni și-au bătut joc de poporul român, care astăzi luptă cu acest virus nenorocit.

În ceea ce privește textul moțiunii, stimați semnatari, este timpul să vă dați seama că trăiți în altă Românie. Nu mai este România voastră.

Este clar că ați inițiat o moțiune bazată pe date care erau valabile atunci când erați voi la guvernare, dar România, de 6 luni, arată altfel. Arată mult mai bine.

Și nu ați înțeles nimic din ultimele două rânduri de alegeri. Românii v-au trimis acasă tocmai pentru populismul vostru ieftin.

Eu n-am să vă spun astăzi despre cum vă îngropați singuri cu astfel de inițiative precum cea de astăzi. Am să le spun românilor ce am făcut noi în două luni de guvernare.

Astăzi guvernează Partidul Național Liberal. Noi știm ce să facem și cum să facem.

Măsurile luate de acest Guvern pentru a combate criza din sănătate și criza din economie sunt apreciate de toate organismele internaționale, dar și de români. Inclusiv de cei din diaspora, care știu cum sunt lucrurile în alte țări și știu ce dificultăți au acolo.

Este momentul să acceptați și voi acest adevăr. Acest Guvern a gestionat bine aceste două crize suprapuse. Am gestionat bine această criză, în condițiile în care ați lăsat România cu rezervele de stat goale, cu facturi neplătite de ani de zile, cu cheltuieli mărite din pix. Ați lăsat statul român nepregătit și vulnerabil.

Pentru asta ar trebui să răspundeți penal, toți.

Și ar trebui să răspundeți pentru faptul că timp de două luni de zile ați subminat voit acțiunile acestui Guvern, ale statului român, prin activitățile din Parlament.

Președintele României v-a atras în permanență atenția să nu mai atacați statul român, mai ales din Parlament. V-a căzut greu la stomac, dar nu v-ați oprit din a ataca statul român.

Și, chiar cu toată chițibăreala voastră permanentă, de pe margine, vă spun că România liberă, fără PSD, merge înainte. Și am să vă arăt de ce merge înainte.

La momentul apariției focarului în Europa, înaintea decretării stării de urgență, Guvernul a luat mai multe măsuri, care au fost adoptate gradual și au contribuit la diminuarea șocului provocat de pandemie.

A fost Ordinul ministrului sănătății nr. 85 din 23 ianuarie 2020 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.

În data de 4 februarie, Guvernul a emis o ordonanță de urgență pentru pregătirea stocurilor de rezervă - pentru că ați lăsat rezerva de stat goală - în situații de epidemii și pregătirea României pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus. Au fost alocate din primul moment 200 de milioane de lei pentru achiziția de echipamente și materiale.

S-a instituit măsura de carantinare pentru persoanele care veneau în România din Italia, din regiunile afectate de SARS CoV-2, respectiv izolarea la domiciliu a persoanelor suspecte de infectare sau a celor care veneau din alte zone cu probleme.

S-a introdus chestionarul pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la UPU, CPU, Camera de Gardă și s-a impus aplicarea unui chestionar privind aflarea țării de proveniență, la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei.

S-au introdus gradual măsuri de interzicere a oricăror activități care presupun participarea unui număr inițial de 1.000 de persoane, apoi de 100 de persoane.

S-au suspendat cursele aeriene spre și dinspre Italia, începând cu 9 martie 2020.

S-au suspendat cursurile din toate unitățile de învățământ preuniversitar, începând cu data de 11 martie 2020.

S-a suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia și dinspre Italia spre România, începând cu data de 10 martie 2020.

S-a instituit obligativitatea decalării programului de lucru al personalului din instituțiile publice cu un număr de peste 99 de angajați care utilizează transportul public în comun.

S-au închis temporar unele puncte de trecere a frontierei în care se înregistra un trafic redus.

S-a instituit măsura izolării la domiciliu, în locația declarată la intrarea în țară, pentru o perioadă de 14 zile, pentru toate persoanele asimptomatice care sosesc în România din țările unde sunt confirmate cel puțin 500 de cazuri.

Și, s-a inițiat, bineînțeles, pregătirea de spații special destinate carantinei persoanelor intrate pe teritoriul României la nivelul tuturor județelor.

S-a suplimentat numărul de posturi în sistemul sanitar, pentru a permite angajarea de personal medical suplimentar.

Toate aceste măsuri au fost luate înainte de a fi decretată starea de urgență și bineînțeles că toate aceste măsuri au ajutat la rezultatele pe care le avem astăzi în România.

În domeniul economic - și aici știu că vă doare foarte tare, lucrurile au mers mult mai bine decât sperați - am luat o serie de măsuri care au frânat căderea economiei.

Să vorbim despre IMM Invest, da, care este cel mai mare program și cel mai bun program de susținere a IMM-urilor, din ultimii 30 de ani.

Acces rapid la finanțare, prin garantarea liniilor de credit și a creditelor pentru investiții cu dobândă subvenționată de stat de până la... 100%, da? Am reușit să luăm această aprobare de la Comisia Europeană.

Astăzi, 77.881 de cereri au fost analizate din totalul de 86.458 de solicitări.

Spuneați că nicio companie nu poate să aibă acces la acest site.

86.458 de IMM-uri deja au solicitat, 77.881 au fost analizate. 41.331 de cereri au fost trimise către bănci, deja. Și, în 7 zile de când a început acest site să funcționeze, deja avem companii care au luat bani.

Să comparăm cu Start-up Nation. Să comparăm cu Start-up Nation, da?

În anul 2019 s-au alocat credite bugetare - sunteți parlamentari și știți ce înseamnă asta, adică bani în buget - 383,6 de milioane credite bugetare, la începutul anului.

Știți care erau datoriile pentru Start-up Nation, în 2019, pe ultimii 2 ani de zile? Un miliard de lei! Nu ați alocat nici măcar banii, după 2 ani de zile, ca să plătiți facturi lăsate de 2 ani de zile. Nici la începutul lui 2019. V-ați bătut joc de acei oameni! I-ați lăsat cu facturi neplătite 2 ani de zile.

Ați alocat 383 de milioane, dar ce ați făcut în timpul anului? Ați luat și ați pus în Fondul de rezervă 100 de milioane, iar la rectificare ați mai luat 232 de milioane de lei.

Când am preluat guvernarea, în noiembrie, câți bani erau pentru Start-up Nation? 50 de milioane de lei. Nu ați plătit niciun leu, 3 ani de zile, aproape!

A venit rectificarea din noiembrie și a trebuit să plătesc eu, 300 de milioane, ca să nu vă faceți de râs.

Sunteți niște țepari! Ați dat țeapă oamenilor. I-ați pus să-și ia credite, să-și facă credite ca să poată să funcționeze. Le-ați promis, din 2017, bani, și nu le-ați dat nici în 2019. A trebuit să le dăm noi, la rectificarea bugetară.

Am plătit acele facturi pentru că noi - și eu - nu suntem țepari.

PSD susține doar pe hârtie sectorul privat, economia reală. Pune bani în buget și apoi îi ia și îi pune, îi deturnează către proiecte personale.

Eu zic că ar fi trebuit să vă luați notițe, să vedeți cum funcționează un program de succes, IMM Invest! Pentru că Start-up Nation a fost un dezastru. Și oamenii încă plătesc. Oameni care au crezut în promisiunea PSD încă plătesc dobânzi la bănci pentru că și-au luat acele credite punte.

Un alt proiect pe care l-am implementat este amânarea ratelor bancare, cu 9 luni de zile.

În Europa, este România care are... amână ratele pentru 9 luni și mai este o țară, Ungaria. România a venit cu norme de aplicare. În Ungaria, statul se roagă de bănci să vină cu norme de aplicare, astăzi. Încă nu au succes.

Astăzi, când vorbim, peste 100.000 de persoane - peste 100.000 de persoane - au beneficiat de amânarea ratelor. Dacă ar fi așteptat proiectul PSD, care era neconstituțional, am fi avut zero, astăzi.

Pentru că asta știți să faceți, proiecte neconstituționale. În special în acest sector la care nu vă pricepeți.

Amânarea termenului de plată pentru impozitele pe clădiri, pe teren, pe mijloacele de transport de la 31 martie la 30 iunie 2020, prorogarea termenului de depunere a situațiilor financiare până la 31 iulie 2020, suspendarea popririlor și a executărilor silite făcute de ANAF pentru creanțele bugetare pe perioada stării de urgență, cu excepția celor din cauze penale. Da, cele din cauze penale nu au fost exceptate! În Parlament ați inclus pe toată lumea. Nu, cei cu cauze penale nu sunt exceptați! Extinderea sistemului național electronic de plată, plăți operabile pe ghișeu.ro pentru toți contribuabilii.

Informatizarea ANAF. De 30 de ani de zile vă chinuiți să faceți informatizarea ANAF și am făcut-o în câteva luni de zile.

Rambursarea imediată a TVA, urmată de un control ulterior stării de urgență. Am rambursat în două luni de zile 6 miliarde de lei. Media ultimilor ani era de 1,5 miliarde. Țineați banii ca să micșorați artificial deficitul și îi țineați ilegal, pentru că erau banii companiilor! Le făceați control, le spuneați că trebuie să îi ia și apoi îi tot amânați. Făceați acest lucru ilegal! Și veți răspunde și pentru asta, la un moment dat, penal! Dar erau banii companiilor pe care i-ați ținut ilegal!

Plata concediilor medicale. Media era de 50 de milioane de lei. Cam atât plăteați către companii. Acele companii erau forțate - cele care nu primeau nici TVA, și nici bani din concedii medicale - erau forțate să ia credite sau să reducă investițiile, sau să dea oamenii afară. Asta ați făcut!

În martie am plătit 400 de milioane de lei, în aprilie am plătit 360 de milioane de lei. Am triplat rata cu care plătim înapoi acești bani, pentru că sectorul privat are nevoie de acești bani și am ajutat sectorul privat. Am plătit facturile la timp, asta facem, nu ca voi, le amânați și făceați un deficit mai mic!

Decontarea facturilor pentru lucrări de construcție la autoritățile locale, în valoare de 1,5 miliarde de lei. La fel, facturi neplătite de ani de zile, asta am găsit acolo! Cu asta vă lăudați! Facturi neplătite de ani de zile!

Acordarea de bonificații fiscale cuprinse între 5% și 10% pentru firmele românești, inclusiv pentru microîntreprinderile care plătesc anticipat impozitul pe profit. Am solicitat oficial și am primit de la Comisia Europeană scutirea de TVA și taxe vamale pentru companiile care importă produsele destinate prevenirii și combaterii COVID-19. Au fost două sau trei state care au cerut acest lucru și am reușit. Apropo, schema IMM Invest este singura aprobată în Uniunea Europeană. A încercat și Ungaria să aibă o schemă de ajutor de stat aprobată și nu i-a reușit. IMM Invest a fost.

Eliberarea, la cererea operatorilor economici, a certificatelor de situații de urgență, în baza documentelor justificative prin sistem online. Online - repet - într-o lună am făcut acest lucru! De 30 de ani de zile vă chinuiți să faceți așa ceva!

Reglementarea admiterii și prelungirii valabilității tichetelor de vacanță, ca modalitate de stimulare a turismului românesc în perioada de după încetarea stării de urgență.

Susținerea agriculturii românești, prin acordarea a 150 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei, bani europeni pentru agriculturi pentru 2020-2022.

Alocarea sumei de un milion de lei pentru angajarea tinerilor în agricultură și a unui milion de lei pentru reducerea accizei la motorină, în acvacultură.

Sunt măsuri pe care le-am luat și au ajutat economia.

Sunt măsuri care au lăsat în martie 10 miliarde de lei în economie. Economia a funcționat pentru că a avut cash, a avut de unde să-și plătească facturile mai departe; nu am blocat economia. Și s-a văzut acest lucru în aprilie.

În aprilie, în plină criză, nemaiîntâlnită, cea mai mare criză din istorie - și criză de sănătate, și criză economică - am încasat mai mulți bani la buget decât ați încasat voi în 2019, în aprilie. Pentru că sectorul privat are încredere în noi! Sectorul privat are încredere că ne plătim facturile la timp! De asta își plătesc oamenii impozitele!

Suntem un partener onest și ne plătim facturile la timp, dar toți românii trebuie să știe că România este poate singura țară din UE care va avea creștere economică în primul trimestru. Vom avea cifrele în câteva zile și veți vedea. Vom rămâne și după această criză cu creștere economică în primul trimestru.

Și am mai reușit o performanță: să dăm România jos din topul rușinii, pentru că ani de zile ați ținut România în topul rușinii, în Uniunea Europeană. Cea mai mare rată a inflației! Lună după lună România avea rata inflației cea mai mare. Și am reușit să facem și acest lucru. România nu va mai fi în acest top al rușinii și veți vedea că vom trece în partea cealaltă.

Și de ce este important acest lucru? Pentru că doar așa crești sustenabil puterea de cumpărare a cetățenilor, reducând pe termen lung și sustenabil rata de inflație. Cei mai afectați - și acești ani, în care ați ținut inflația mare -, cei mai afectați oameni sunt cei cu venituri mici și tocmai pe aceia i-ați lovit cu această rată a inflației mare.

Am lăsat la final discuția despre împrumuturi. E o ciorbă reîncălzită de semnatarii acestei moțiuni și o să vă dau o lecție de economie. Vi le dau gratuit aici și este clar că..., - din păcate nu sunteți toți -, dar sunt sigur că se uită de acasă și vor lua notițe.

Și aici trebuie să ascultați cu atenție, pentru că nu știu dacă mai vin să le vorbesc despre împrumuturi din nou.

Am văzut că ați avut un program și ați printat ieri o jumătate dintr-un program faraonic - este clar că Dragnea încă conduce acest partid. De aceea trebuie să înțelegeți cum se finanțează un deficit bugetar. Pentru că România are un deficit bugetar, nu de astăzi, îl are de mai mult timp.

Ce înseamnă deficit bugetar? Înseamnă că avem cheltuieli mai mari decât venituri, da? Și diferența trebuie acoperită de undeva.

Și o să vă dau cele trei variante de a acoperi acest deficit, pentru că știu că nu tăiați din cheltuieli, pentru că nu sunteți în stare! Doar să le creșteți știți!

În primul rând, ce a făcut PSD ani de zile? N-a plătit facturi. Nu plătești facturi, reduci deficitul bugetar. Noi nu facem asta! Nu suntem țepari, noi suntem un partener onest al sectorului privat.

Și ce se mai poate face? Poți să crești taxele. Noi iarăși nu facem acest lucru, nu creștem taxele, dar ar trebui să fiți cinstiți cu românii și să le spuneți că veți crește taxele, pentru că acel program pe care l-ați prezentat ieri, așa, jumătate, cât ați apucat să-l prezentați, asta înseamnă. Veți crește taxele și trebuie să le spuneți românilor, că venea la pachet cu creșterile de taxe.

Și a treia variantă - împrumuturi. Ne împrumutăm pentru a plăti facturi și cheltuieli făcute de PSD.

În 2020, plătim salarii în sectorul bugetar mai mari, pensii mai mari. Anul trecut au crescut cu 15% - le plătim.

Plătim indexarea indemnizației pentru creșterea copiilor cu rata inflației.

Acestea sunt cheltuieli suplimentare de la buget și le plătim.

Dacă PSD ar fi fost un partid responsabil, nu ar fi trecut prin Parlament legi fără sursă de finanțare. De fiecare dată v-am cerut: arătați sursa de finanțare! Nu ați arătat niciodată sursele de finanțare pentru nicio lege pe care ați trecut-o în Parlament care creștea cheltuielile de la buget, și totuși am plătit aceste cheltuieli.

La începutul anului am înghețat salariile demnitarilor și ale aleșilor locali. Da, știu, sunt un ministru responsabil și precaut!

În plus, pentru că sunt precaut, pe lângă împrumuturile pe care le-am luat pentru a finanța cheltuielile curente, am construit și un buffer semnificativ și acest buffer s-a dovedit foarte important. A fost o plasă de salvare pentru România în momentul în care am fost afectați de criza financiară.

Toate piețele financiare au înghețat în momentul în care economia globală și-a dat seama că avem în față o pandemie și atunci acest buffer a fost o plasă de salvare.

Și pentru a exemplifica pentru ce ne-am împrumutat în aprilie, ca să vedeți unde se duc banii.

Cheltuieli de personal: 8,8 miliarde de lei, mai puțin cu 60 de milioane de lei față de martie. De ce? Pentru că am folosit telemunca. Deci se poate!

Pensii - 6,4 miliarde de lei.

Indemnizații acordate... Pentru că am auzit că n-am plătit niciun șomaj tehnic! Indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului - șomajul tehnic - 312 milioane de lei.

Plata șomaj: 61,6.

Indemnizații acordate pentru alți profesioniști, precum și persoanele care au încheiat convenții: 96 de milioane de lei.

În total, peste 400 de milioane de lei pentru cei afectați de criză, doar în aprilie.

Indemnizația acordată părinților pentru supravegherea copiilor: 200.000.000 lei și stocuri de urgență încă 200 de milioane de lei.

Concedii medicale, în aprilie: 366 de milioane de lei.

Acești bani s-au dus la companii. Așa s-au finanțat aceste companii, în această perioadă.

Ne-am împrumutat să plătim pensii mărite, salarii mărite, șomaj tehnic, în condițiile unei crize nemaiîntâlnite, și aici este ceea ce vă doare cel mai tare: m-am împrumutat mai ieftin decât vă împrumutați voi anul trecut, cu un punct procentual mai ieftin. Asta arată încrederea investitorilor străini în România!

Și am mai făcut ceva de când am venit în acest portofoliu și de când am preluat acest minister. Sunt singurul ministru din istorie care a reușit să se împrumute la dobândă negativă. Și nu mă opresc aici; vor mai fi și altele. Asta înseamnă că ce am împrumutat dau înapoi mai puțin. Sunt singurul ministru din istorie care a făcut așa ceva!

Acesta este indicatorul care arată că investitorii, toți investitorii, au încredere în Guvernul României și măsurile implementate de noi. Dobânzi mai mici, dobânzi negative! Așa se măsoară în lumea financiară încrederea!

Și nu pot să nu remarc și o mare doză de masochism sau prostie, în rândul PSD, când aduce în discuție ratingul de țară.

În condițiile în care toate agențiile de rating vorbesc despre dezastrul bugetar din ultimii ani și de legile cu tot felul de cheltuieli a căror sursă nu a fost indicată niciodată.

Trebuia să citiți acele comunicate pe care le tot vânturați. Era vorba despre dumneavoastră, pe voi vă atacă!

Vă garantez că nu mă opresc aici oricâte moțiuni simple, înjurături și amenințări primesc de la socialiști! Voi continua să administrez la fel de responsabil, profesionist și precaut finanțele României.

Dragi români,

Vom trece cu bine și peste această perioadă și veți vedea că economia României răspunde foarte bine atunci când statul este un partener onest. Da, am spus, vom avea o revenire în "V" și așa va fi. Ne vom reveni mai rapid decât ne așteptam, dar trebuie să fim precauți.

În final, nu știu dacă moțiunea trece sau nu, pentru că nu este atât de importantă persoana mea. Important este că românii au înțeles cu această ocazie cât de ticăloși sunt semnatarii acestei moțiuni.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alfred Simonis, liderul grupului PSD. Vă rog.

Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Lucian- Ovidiu Heiuș.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte complicat de vorbit după un astfel de discurs, foarte greu de înțeles cum poate fi aplaudat un astfel de discurs, chiar și de colegii de partid.

Am văzut astăzi un politician, un personaj parcă în sevraj, care afirmă că a dat el 300 de milioane de lei, de la el de acasă, care vorbește de România care "nu mai e a voastră" și "e acum a noastră".

Nu, domnule ministru, nu e nici a noastră, nici a voastră, România e a românilor!

Am auzit vorbindu-se despre faptul că ar trebui urmăriți penal toți cei care critică acest Guvern.

Domnule, când v-ați făcut ultimul control?!

Am auzit, de asemenea, vorbind despre Comisia Europeană, care apreciază succesul înregistrat de acest Guvern.

Oameni buni, Comisia Europeană tocmai spune că vom înregistra o scădere de 6% și un deficit bugetar estimat de 9,5%.

L-am auzit pe cel care a vorbit înaintea mea spunând că am făcut legi aberante, prin care am mărit alocațiile.

Domnule, ați lipsit din România în perioada asta!

Domnule Cîțu, am remarcat în ultima perioadă că sunteți extrem de viteaz, și această vitejie se manifestă mai ales atunci când sunteți în spatele unui monitor și aveți o tastatură în față, pentru că, atunci când a trebuit să vă dovediți tăria de caracter, ați bătut recordul lui Usain Bolt, fugind la Cotroceni pentru a vă depune mandatul. Ați fugit ca un laș, cu zece minute înainte de a fi învestit prim-ministru! Asta, în plină criză COVID-19.

Apropo de cât de viteaz sunteți din spatele monitorului.

Vreau să vă spun ceva și nu îmi place că fac asta. Am învățat de copil să nu critic niciodată înfățișarea unui om și nici numele unui om, pe simplul motiv că nu e vina lui nici că arată cum arată, nici că-l cheamă cum îl cheamă, în general.

Astăzi n-am să mă refer la înfățișarea dumneavoastră, în schimb, pentru că ați avut nerușinarea de a face glume pe seama numelui meu, am să vă adresez o întrebare. Cât de rupt de realitate trebuie să fiți să râdeți cumva de numele meu, pe mine chemându-mă Simonis, atunci când te cheamă Vasile Cîțu?! Pare că nu e logic, ceva nu e în regulă!

Revenind.

Cum e posibil ca după actul de lașitate din Parlament să mai rămâneți ministru de finanțe?!

Cum e posibil ca unul care a fost dat afară de la o bancă pentru atac speculativ pe moneda națională să fie cel mai capabil liberal să gestioneze resursele țării?!

Cum e posibil, Dumnezeule, ca în plină pandemie de coronavirus România să aibă un ministru al finanțelor care afirmă cu seninătate că sănătatea nu este o prioritate. Și a spus asta - se poate verifica!

Cum să tăiați 23% din bugetul Ministerului Sănătății, în plină criză sanitară mondială?!

Cum să împrumutați 55 de miliarde, să vă tot plângeți că nu aveți bani, cum să ajungeți în situația ingrată să vă refuze până și băncile, ale căror interese le protejați din ziua întâi de mandat?!

Mă așteptam să fiți profesionist, să veniți aici nu să faceți un raport de prim-ministru, pentru că ați fugit când ați avut ocazia să serviți această țară și să veniți și să ne explicați, să fiți profesionist - vorba lui Dinică. Să veniți aici, la tribună, să le spuneți românilor cu câte mii de euro îi veți îndatora până la finalul anului? N-ați făcut-o și vă spun eu. Fiecare român trebuie să plătească deja 1.100 de euro! 1.100 de euro pentru incompetența dumneavoastră, ca să finanțeze deficitul uriaș cât planeta Marte, atât de cunoscută dumneavoastră, de pe care vă vin marțienii care vă tot atacă și nu vă lasă să faceți lucruri bune pentru români.

Marțienii, hackerii și spionii ruși, toți ăștia care nu vă lasă să fiți filantrop și să dați credite IMM-urilor cu 0% dobândă... Am zis filantrop? Am greșit! Am vrut să zic "pilantrop", de la pile, pentru că așa se cheamă când dai credit IFN-ului colegului de partid Robert Sighiartău cu dobândă 0, care, la rândul lui, să împrumute cetățenii români cu 600% dobândă!

Împreună cu gașca de la PNL ați dat tun după tun în plină pandemie și presa a relatat pe larg despre acestea. Ați pus pe butuci toată economia și nu aveți niciun plan concret de revenire, doar bani către clientela politică.

Am observat că ați dat o amnistie fiscală.

Vă amintiți ce spuneați anul trecut? Citez eu din dumneavoastră. "Amnistia fiscală reprezintă un tun de 89,1 miliarde pentru sinecuriști". Pentru cine e tunul PNL, domnule ministru? Sinecuriștii sunt ai dumneavoastră?

Mă așteptam să veniți aici și să le spuneți românilor adevărul, cât va fi scăderea economică. Aud că sunteți destul de optimist, însă aveți un necaz mare cu marțienii de la FMI, Comisia Europeană și Consiliul Fiscal. Toți au spus că sunteți un habarnist și că prăbușirea economică va fi groaznică. Nu ați fost în stare să alocați nici măcar banii la timp pentru a se plăti șomajul tehnic, iar amărâtul acela de site IMM Invest, după o naștere grea, este un eșec total, cu excepția lui Robert Sighiartău, care a putut să ia bani liniștit de acolo.

Apropo, bani de pensii și salarii mai aveți? Cu cât vor crește pensiile până la urmă, pentru că, în pofida a ceea ce spune Comisia Europeană, ne-ați tot spus că aveți creștere economică. Sau aveți de gând să le tăiați și pe astea?

Domnule ministru, adevărul este că faceți parte dintr-un Guvern trist, iar dumneavoastră sunteți cel mai trist membru al acestui cabinet, în condițiile în care din cabinet face parte și Grindă, colegul dumneavoastră. Un guvern trist care are un singur obiectiv, și anume să-și acopere hoțiile făcute în achiziții, dând vina non-stop pe greaua moștenire, în condițiile în care azi, mâine sunt șapte luni de când ați preluat frâiele țării.

Domnule ministru, noi, de la PSD, nu punem la suflet nici mizeriile pe care ni le-ați adresat, nici amenințările ieftine și josnice pe care le-ați adresat Parlamentului României, dumneavoastră fiind și parlamentar, printr-un accident. Nu punem la suflet!

Am făcut noi un program economic și social cu măsuri clare, ferme, care pot reporni rapid economia.

Dumneavoastră, Guvernul și președintele nu ați fost în stare de nimic timp de două luni de zile de stare de urgență. Vi-l dăm noi la cheie, trebuie doar să-l puneți în practică. Este discutat și agreat de toată lumea. Evident, nu dumneavoastră să-l puneți în practică, pentru că această moțiune va trece miercuri de votul Camerei Deputaților, iar dumneavoastră, așa cum doresc mai bine de 75% dintre români, veți fi demis de urgență din acest guvern și va trebui ca acest program, pe care vi-l pun la dispoziție până la finalul ședinței - îl am în bancă - să-l dați viitorului ministru al finanțelor.

Stimați colegi, vă mulțumesc.

Domnului Cîțu nu-i mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Lucian-Ovidiu Heiuș.

Se pregătește domnul deputat Claudiu Năsui, de la USR.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Am citit cu atenție textul moțiunii și trebuie să spun că am recunoscut imediat pasaje scrise în stilurile inconfundabile ale unor foști miniștri din ultimele guverne PSD, care nici măcar într-un text oficial nu și-au înfrânat pornirile și limbajul colorat, crezând că așa vor atrage simpatia românilor sau că minciuna va ține loc de adevăr.

Frustrările dumneavoastră, domnilor, nu țin loc de competență.

După principiul "Gura păcătosului adevăr grăiește", oricine citește textul moțiunii poate să constate că el este de fapt o carte neagră a guvernărilor PSD, o autocritică destul de reușită a guvernărilor PSD în perioada 2016-2019 și o descriere corectă a dezechilibrelor economice majore pe care le-ați creat prin modelul economic prociclic pe care l-ați pus în practică.

În acest context economic dificil, Partidul Național Liberal a avut curajul să preia guvernarea, iar voi, cei care astăzi semnați moțiunea, ați răsuflat ușurați, știind în ce situație ați lăsat țara.

Pentru rigoarea demersului, cei care au elaborat textul ar fi trebuit să dea dovadă de un gram de profesionalism și de onestitate și să scrie în text și următoarele informații.

1. La cât a dus Guvernul PSD deficitul bugetar în anul 2019, deși ne aflam într-un context economic favorabil, când țara trebuia pregătită pentru situații dificile.

2. La ce valoare se ridicau plățile neachitate de Guvern către mediul privat în toamna lui 2019 - și aici mă refer la rambursări de TVA, facturi restante pentru proiecte de investiții, concedii medicale neplătite de luni de zile.

3. Cât de jos au fost duse cheltuielile cu investițiile în PIB și cum România a ajuns campioana europeană a creșterii prețurilor, timp de trei ani, sub guvernările PSD?

Îl acuzați pe domnul ministru Cîțu că s-a concentrat mai mult pe munca din minister, pe consolidarea finanțelor publice, pe găsirea de soluții economice și repararea stricăciunilor făcute de PSD. Asta da, critică! S-o mai faceți!

Spuneți că noi, liberalii, acuzăm greaua moștenire. Nimic mai fals!

Nu ne-am plâns niciun moment de situația pe care am găsit-o, pentru că știam ce ați lăsat în urmă. De aproape trei ani tot spunem că luați măsuri greșite și că duceți economia României într-o fundătură. Cât ați fost la guvernare nu ați luat măsuri de consolidare economică, ci ați lovit în temelia stabilității economice. Este motivul pentru care, în anul 2019, organismele internaționale spuneau despre România că este țara cea mai vulnerabilă în fața unei posibile crize economice, și astăzi, domnilor, ne aflăm în plină criză economică.

Trebuie să mai remarc un lucru. În perioada cea mai grea a crizei sanitare și economice, adică în lunile martie și aprilie, nu-mi aduc aminte să fi auzit vocile vreunuia dintre semnatarii moțiunii de astăzi. Cu toții ați dispărut din peisajul public, știind că situația economică este dificilă, știind ce ați lăsat în urmă și că numai o minune ar putea salva economia de la o cădere economică abruptă.

Acum, când Guvernul liberal și ministrul finanțelor, Florin Cîțu, au făcut situația relativ gestionabilă, imediat v-a apărut și vocea, și îndrăzneala, deși voi sunteți vinovați pentru că țara a intrat complet nepregătită în această criză.

Oricum, dumneavoastră, semnatarii acestei moțiuni ați demonstrat că în plină criză sanitară și economică aveați o cu totul altă agendă politică, cu alte priorități decât ceea ce avea nevoie România.

Voi aveați soluții pentru autonomii teritoriale, pentru schimbarea regulilor privind folosirea limbii în administrație, mai modificați regimul incompatibilităților sau să stabiliți alegerile la sfântu-așteaptă, dar nu ați furnizat nicio soluție decentă pentru relansarea activității economice în prezent și în perioada imediat următoare.

Am înțeles, în schimb, din textul moțiunii, că nu regretați niciun moment faptul că ați adoptat ordonanța lăcomiei, toxica Ordonanță nr. 114, ci chiar sunteți nostalgici după ce Partidul Național Liberal a eliminat acele măsuri nocive.

Mai mult, ne spuneți că, dacă ați avea posibilitatea, ați reintroduce imediat toate textele eliminate de Partidul Național Liberal, taxe suplimentare pe sectorul comunicațiilor, taxe pe sectorul energetic, pe sistemul financiar, ați reinventa suprataxarea contractelor cu timp parțial de muncă și ați reintroduce acciza suplimentară la carburanți.

E bine că sunteți consecvenți în a lua măsuri împotriva intereselor economice ale cetățenilor. Este grav, în schimb, că nu ați înțeles nimic din răul pe care l-ați făcut timp de trei ani.

Cu toate acestea, este bine că spuneți, cu subiect și predicat, că încă susțineți aceleași măsuri dăunătoare care au lovit în investițiile private din România, în competitivitatea agenților economici români și care au deteriorat puterea de cumpărare a cetățenilor. Așa vor ști și românii la ce să se aștepte de la PSD în viitor.

Demonstrați că nu v-ați schimbat cu nimic direcția, chiar dacă v-ați schimbat liderii.

Spuneți în textul moțiunii, aproape la fiecare propoziție, că Guvernul nu a făcut nimic în perioada acestei crize când, chiar în urmă cu o săptămână, Guvernul și-a respectat obligația și a transmis președintelui Camerei un raport amănunțit asupra tuturor acțiunilor și măsurilor întreprinse de Guvern.

Așadar, Guvernul a făcut ceea ce voi nu ați făcut niciodată, adică să dați socoteală Parlamentului, în mod corect, asupra întregii activități. Apoi, dacă tot spuneți că Guvernul nu a făcut nimic, vă rog să-i întrebați acest lucru pe cei peste 900.000 de angajați care beneficiază de măsura șomajului tehnic, întrebați-i pe cei circa 50.000 de întreprinzători care vor primi credite în condiții avantajoase, întrebați-i pe cei 170.000 de români care și-au putut amâna ratele bancare, întrebați-i pe cei care au beneficiat de măsurile fiscale și de bonificații. Poate aflați de la ei cât de multe minciuni ați spus în această moțiune.

Stimați colegi,

În aceste momente și în perioada imediat următoare cel mai dăunător lucru pentru România este comportamentul profund populist al unor lideri politici din PSD, ALDE și PRO România.

Domnilor,

Dați dovadă de responsabilitate măcar acum!

Opriți-vă să mai faceți cadouri otrăvite românilor, mutilând ordonanțele Guvernului Orban și licitând măsuri care nu se pot susține!

Nu mai creați iluzii și speranțe fără fundament și fără bani în buget!

Din cauza populismului deșănțat din ultimii ani am ajuns în această situație. Încercați ca măcar în aceste momente dificile pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană să țineți post negru de a mai adopta măsuri pentru care bugetul nu are bani sau care vor fi plătite indirect de populație.

Stimați colegi,

Azi dimineață am început cu interes și curiozitate să citesc măsurile de relansare economică propuse de Partidul Social Democrat și am sfârșit să le citesc cu tristețe.

Las la o parte faptul că nu am găsit fișa financiară să văd cât costă și de unde vor fi finanțate aceste măsuri, dar m-a frapat cel mai mult fractura în gândirea logică a economiștilor PSD. Una ați scris în moțiunea de cenzură și altceva în măsurile de relansare economică. Dar m-am liniștit repede, pentru că am înțeles că așa se întâmplă atunci când ești economist PSD și dimineața te trezești crezând că ești Prâslea, iar seara constați că de fapt ești Ileana Cosânzeana. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul deputat Năsui.

Se pregătește, din partea Grupului PRO Europa, domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Cîțu, mi-ar fi plăcut să vin aici, astăzi, și să vă laud și să susțin politicile guvernului dumneavoastră.

Din păcate, ele însă au fost foarte diferite de cele la care mă așteptam inițial de la un guvern care se autoproclamă liberal. Ați devenit, într-adevăr, primul om din istoria României care s-a retras din poziția de premier desemnat, de frică să nu cumva să obțină postul.

Ați promis multe, cât erați în opoziție - și țin minte lucrul acesta, pentru că eram alături de dumneavoastră și le susțineam împreună pe multe dintre ele - dar, din păcate, la guvernare nu le-ați mai livrat și chiar ați făcut opusul lor.

În opoziție ne spuneați că veți ajuta mediul privat și că-l veți susține dar, din păcate, ne uităm la această criză și vedem că 100% din ea stă pe umerii mediului privat și pe umerii economiei private. La stat, cheltuielile de personal chiar au crescut.

Ne-ați vorbit, la un moment dat, că o să scădeți salariile demnitarilor, cu 25%. Dar ați uitat rapid de lucrul acela. L-ați promovat, ați vorbit, ați spus că îl faceți, după care ați uitat complet. N-ați mai făcut nimic!

Salariile oamenilor din Camera aceasta nu au fost afectate cu nimic de această criză. În schimb, salariile oamenilor care ne plătesc nouă salariile, prin taxe și impozite, salariile contribuabililor, ele au fost afectate. Ei au trebuit să strângă cureaua. Lucrul acesta nu este normal.

Totuși ați făcut un lucru, ați început acest program, IMM Invest, care, de fapt, ce face el? Din banii pe care îi luați din economie, mai dați înapoi sub formă de împrumuturi, unor IMM-uri, care sunt alese de dumneavoastră și de sistemul bancar.

De aceea, spun că senzația este că ați ratat oportunitatea să faceți reforme profunde în România.

Această criză era o invitație să umblăm puțin la sistemul rușinos al pensiilor speciale. Era o invitație să umblăm la impozitarea foarte mare a muncii, pe care o avem în România, mai ales pe salariile mici.

Nu trebuie, în timp de criză, să menținem același nivel de impozitare ca înaintea crizei. Trebuie să ajutăm economia să supraviețuiască. Asta trebuia să facem. Și, abia astfel, cu supraviețuirea ei, când le merge bine întreprinderilor românești, să le luăm mai multe impozite și să colectăm mai multe.

Nu trebuia să facem o schemă nouă de subvenții sau de împrumuturi rambursabile, ci, efectiv, să lăsăm banii oamenilor care i-au produs. Și lucrul acesta îl spuneați și dumneavoastră, cât erați în opoziție.

Acum întrețineți chiar și discuții despre creșterea taxelor și impozitelor. Ați spus - și ați avut grijă să precizați - creșteri de taxe nu vor avea loc anul acesta. Pentru că anul acesta e an electoral.

Dar, totuși, anul viitor? Adică economia României nu se termină odată cu ciclul electoral, am spera.

Haideți să facem lucrurile într-o perspectivă și a viitorului, și a lucrurilor pe care le lăsăm pentru cealaltă guvernare sau pentru celelalte generații care vor urma.

Când erați în opoziție - spuneați și dumneavoastră lucrul acesta - nu ați susținut niciodată ca statul să ia cu o mână și să dea cu alta.

Când erați în opoziție, mai țineți minte că vorbeați despre ce veți face în primele zile de guvernare? Pe primul loc, pe lista dumneavoastră, mai știți ce era? Era eliminarea pensiilor speciale. Ziceați - "Imediat eliminăm pensiile speciale".

De când ați ajuns la guvernare, însă, ați dat o grămadă de ordonanțe de urgență și niciuna pe pensiile speciale. Ba, mai grav, începeți să susțineți chiar și pensiile speciale ale primarilor și, bineînțeles, ale viceprimarilor, că nu erau suficienți primarii.

Când erați în opoziție, vorbeați și despre debirocratizare. Mai țineți minte? Vorbeam împreună despre debirocratizare. Dar, odată ajuns la guvernare, PNL s-a dovedit a fi un mare susținător al birocrației, și al celei absurde.

Guvernul dumneavoastră întârzie o lege care ușurează înființarea de noi întreprinderi în România, atacând-o și la CCR, trimițând-o înapoi în Parlament, la sugestia Președintelui, și făcând tot ce poate s-o întârzie. Deși suntem pe locul 91 în lume la ușurința de a înființa noi firme, sub Burkina Faso, de ce întârziați această lege?

Pentru toate aceste motive, noi suntem dezamăgiți. Ne-ar fi plăcut să vă susținem. Ne-ar fi plăcut să zicem, da, asta este calea de reformă, așa cum am făcut-o atunci când unii miniștri au propus lucruri bune, și din Guvernul dumneavoastră. Dar nu ne-ați dat aceste motive astăzi!

Suntem totuși în plină criză și România are nevoie de un Guvern stabil. Acesta este de fapt singurul motiv pentru care nu susținem această moțiune.

Dar ne-ar plăcea, la alt moment, când veți mai veni în Parlament și va trebui să spuneți ce ați făcut, să avem ceva de lăudat, să avem o politică liberală pe care s-o putem susține împreună!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Victor Ponta, vă rog.

Se pregătește reprezentantul UDMR, liderul Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Stimați colegi,

Am venit cu mare interes azi, în Parlament, pentru că m-am învățat să ascult miniștrii de finanțe. Când am intrat prima dată în Guvern, ministrul finanțelor era Mihai Tănăsescu. Când am devenit prim-ministru, prim-ministru de finanțe a fost Florin Georgescu. Pentru mine, miniștrii de finanțe sunt niște oameni serioși, profesioniști, care ne răspund la niște întrebări foarte clare despre deficit, venituri, cheltuieli, despre rata dobânzii, despre modul în care Ministerul Finanțelor poate să finanțeze programele de educație, de sănătate, de infrastructură.

Așa am fost eu învățat cu miniștrii de finanțe. Se pare că lucrurile s-au schimbat.

Și, recunosc, domnule Cîțu, că n-am înțeles niciodată circul pe care îl făceați cu cei de la PSD. Treaba lor!

Nu l-am înțeles nici pe Eugen Teodorovici, de ce vă răspundea în același fel.

Dar azi, practic, în afară de faptul că v-ați înjurat cu PSD, n-ați spus nimic oamenilor care vor să vadă în dumneavoastră un om serios. Și m-aș bucura să fiți serios. M-aș bucura foarte tare să fiți serios și să înțelegeți că ministrul de finanțe este omul care trebuie să fie serios. Nu trebuie să fie circarul șef într-un Guvern. Aveți alții care pot să facă circ. Dumneavoastră trebuie să răspundeți la cifre și la întrebări. Motiv pentru care, eu am pregătit două întrebări foarte concrete.

Am o rugăminte, și la dumneavoastră, și la cei de la PSD. Să nu vă mai lăudați cu Programul IMM Invest. Din câte știu, Florin Jianu a pornit acest program, este președintele Consiliului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Și aici iar vă bateți - PNL, PSD. Nu, l-a pornit Florin Jianu. Nu dați niciun ban de la Guvern, pentru că este vorba despre bănci. Și laudele sunt inutile.

Aș vrea să vă rog să-mi răspundeți la două întrebări foarte concrete.

1. Dacă i-ați prins pe cei care au spart site-ul în ziua de 17? Cum ne-ați anunțat, înțeleg că erau și ei tot de la PSD. Vreau să ne spuneți, cine sunt cei care au spart site-ul, în ziua de 17? Bănuiesc că a trecut destul timp, aproape o lună. Și, dacă i-ați prins, să-i facem de râs în fața poporului. Sigur, să răspundă și penal!

A doua întrebare, iarăși, foarte concretă. Deși ați pornit site-ul în ziua de 17 aprilie, dumneavoastră sau secretarul de stat - ați semnat Ordinul privind Programul pe 27, la 10 zile după. Pe 28 a fost publicat în Monitorul Oficial.

Aș vrea să vă întreb, care era baza legală ca în 17 aprilie să porniți Programul, dacă în 27 abia ați aprobat Ordinul privind Programul?

Vă mulțumesc.

Și, dacă ați fi un pic mai serios, v-ar prinde foarte bine!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Benedek Zacharie.

Se pregătește liderul minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule Cîțu,

Un ministru trebuie să cunoască în detaliu cerințele postului pe care îl deține în mod asumat. Știe exact pe ce principii se bazează și cum le aplică, are un scop foarte precis, este motivat și știe când și cum să acționeze.

Din păcate, așa se pare că toate aceste îndatoriri și obligații, care definesc o astfel de poziție, sunt ignorate de dumneavoastră. Cel puțin așa reiese din activitatea pe care ați desfășurat-o până acum.

Poziția UDMR față de textul moțiunii și față de activitatea ministrului finanțelor publice este, din anumite puncte de vedere, puțin mai nuanțată decât cea a autorilor.

După o evaluare obiectivă a activității domnului ministru Florin Cîțu, doresc să punctez o parte dintre neajunsurile, rezultatele nesatisfăcătoare și, mai mult, vreau să arăt de ce, în ansamblu, Guvernul a demonstrat că este nu doar ezitant și ambiguu, dar mai ales ne-a arătat tuturor, în relația cu Parlamentul, că nu este un partener de dialog, așa cum ar trebui să fie.

IMM Invest România. Programul a fost adaptat condițiilor unei economii care, în acest moment, este grav afectată de această criză sanitară. Și, în acest context, au fost rescrise regulile comunitare privind ajutoarele de stat.

Dar nu putem trece cu vederea faptul că procedura de reglementare a durat două săptămâni, iar până la aplicarea mecanismului de finanțare au mai trecut mai mult de trei săptămâni.

Din perioada de două luni de stare de urgență, a trecut mai mult de jumătate, fără ca mecanismul de ajutorare a firmelor să fi fost funcțional.

Facilități la plata utilităților și a chiriilor pentru companii. Deși Parlamentul și-a exprimat clar voința asupra tipului de facilități și a modalității de aplicare a acestora, adică amânare și plată ulterioară, eșalonată, fără penalități de întârziere, atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice, Guvernul a ignorat aceste recomandări. A acordat amânări numai pentru IMM-uri și doar pentru anumite profesii liberale, în condiții mai restrictive față de cele decise de Parlament.

Sprijin pentru rambursarea datoriilor față de bănci și IFN-uri. Parlamentul a adoptat un proiect de lege și, după sesizarea Curții Constituționale, a amendat Ordonanța de urgență nr. 37/2020 într-o formă care acorda protecție sporită debitorilor și îi scutea de plata ulterioară a dobânzii capitalizate. Totuși Executivul a menținut în vigoare forma pe care Parlamentul a încercat în două rânduri să o modifice.

Rectificarea bugetului pe anul 2020. Guvernul a modificat și modul de alocare a procentelor defalcate pe bugetele locale și destinațiile acestora.

Ordonanța de urgență nr. 50 rectifică bugetul pe anul 2020, inclusiv la nivelul modalităților de aplicare. Astfel, inițial, s-a decis ca, din impozitul pe venit, o cotă de 3% să fie repartizată bugetelor autorităților locale, pentru finanțarea instituțiilor de cultură pe care le au în subordine. Redistribuirea acestei cote între bugetele județene și locale modifică, fără nicio justificare, modalitatea agreată pentru alcătuirea bugetului și nu oferă nicio soluție la problema evidentă pe care a creat-o. În acest caz, susținerea instituțiilor de cultură, a salariilor cuvenite artiștilor și angajaților din acest sistem, în contextul interzicerii spectacolelor, concertelor și expozițiilor, au dus la scăderea drastică a veniturilor proprii.

Până în acest moment, Executivul, în frunte cu ministrul finanțelor, nu a venit cu nicio soluție viabilă la criza economică existentă. Nu oferă nicio soluție concretă celor rămași fără locuri de muncă. Nu vine cu un program solid de relansare a economiei.

Domnule ministru,

Vă rog, faceți un efort și, din contabil, vă rog să aveți o viziune de economist. Pentru că situația este critică și este momentul să veniți cât mai repede cu soluții economice și financiare, nu cu justificări și argumente lipsite de sens.

Cu toate acestea, susținem că acest Guvern, care de la noi a primit un cec în alb, inclusiv în cazul ministrului de finanțe, trebuie să-și continue activitatea în această perioadă. Nu este oportun să facem schimbări în condițiile actuale.

De altfel, suntem convinși că va veni momentul în care cei care guvernează astăzi vor răspunde pentru deciziile luate. Vor răspunde pentru încăpățânarea de a lucra fără să țină cont de Parlament, fără să accepte colaborarea cu forțele politice din Legislativ.

Considerăm că în această perioadă nu este oportună inițierea sau votul asupra moțiunii. Dezbaterile parlamentare ar trebui să implice numai probleme ce au legătură directă cu situația de criză prin care trecem.

În concluzie, UDMR va fi prezent, dar nu va vota.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, prin telefon.

Și, tot prin telefon, se pregătește domnul Marius Pașcan, PMP.

Domnul Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

O să vă spun de la început că, în marea lui majoritate, Grupul nu va vota moțiunea. Dar asta, dintr-un singur motiv - nu schimbi roțile în timpul mersului.

Tot timpul care îmi rămâne, în continuare, am să-l dedic unor subiecte pe care le-am discutat săptămâna trecută și cu domnul prim-ministru, în care cred foarte mult și pe care, vă rog, măcar să le luați puțin în calcul. Pentru că nici aici nu am speranțe foarte mari.

Sunt două puncte, mai ales, asupra cărora vreau să insist.

Domnule ministru,

Forța de muncă în România este foarte scumpă. Și, să nu uităm, că România, economia României este, din păcate - asta e, am ajuns aici - este o economie preponderent de lohn, inclusiv în comerț facem lohn. Adică este o economie în care vindem timp de muncă brută, muncă în care partea de creativitate este în altă parte, partea de proiectare este în altă parte, marketingul este în altă parte, vânzările sunt în altă parte și noi închiriem om cu ora.

În condițiile acestea și în condițiile în care, în lume, concurența, competiția pe partea de lohn o să crească foarte mult, nu pentru că ar fi diminuată din motive obiective - deocamdată motivele acelea, obiective, încă n-au venit; nu e nici robotizare suficientă, nici inteligență artificială suficientă - c i pentru că va scădea piața, global.

Or, în condițiile acestea, dacă nu facem acum mișcarea aceasta, cu scăderea costurilor forței de muncă, vom avea probleme.

Sigur că scăderea costurilor forței de muncă avantajează deopotrivă - iar acesta este un motiv pentru care cred că e o măsură extrem de echilibrată - avantajează deopotrivă și lucrătorii, și proprietarii companiilor.

Însă problema este că, dacă luăm măsura aceasta, e bine să o luăm și cu gândul la o generație nouă de antreprenori, care sperăm să nu mai facă toate greșelile generațiilor vechi, în care chiar am foarte mare încredere că vor acționa în felul acesta, și anume, o generație de antreprenori care nu mai cresc o companie ca să o vândă sau nu mai cresc o companie ca să o transforme într-o companie de lohn.

Start-up-urile sunt extrem de importante în acest sens, pentru a reuși să mergem mai departe într-o lume care va arăta cu totul altfel decât cea cu care ne-am obișnuit.

Aceasta este o primă propunere de a sprijini real start-up-urile, la nivelul cheltuielilor operaționale și de a sprijini companiile, marii angajatori, tot la nivelul cheltuielilor operaționale.

A doua propunere pe care vreau să v-o fac este să regândiți politica agricolă. Urmează foarte mulți ani de secetă.

Regândirea politicii agricole pe coordonatele pe care suntem acum este absolut obligatorie.

Și, în sensul acesta - aici discuția e foarte lungă și n-am să insist, am timp foarte puțin, știu, probabil că l-am și depășit - aici vreau să vă propun să avem o discuție separată. Pentru că va trebui să ducem agricultura din starea de agricultură convențională, pe care o avem astăzi, la un alt tip de agricultură, extrem de tehnologizată, agricultură industrială urbană, în care riscurile care vin din tot ce se va întâmpla în anii care urmează sunt practic nule.

Lucrurile acestea două va trebui să le discutăm, pentru că ele aduc securitatea alimentară, îmbunătățirea balanței de plăți externe a României și menținerea forței de muncă la un nivel acceptabil de șomaj.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să faceți legătura cu domnul Pașcan, liderul Grupului PMP.

Se pregătește domnul Varujan Vosganian, din partea deputaților neafiliați.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Bună seara, domnule președinte!

Distinși colegi parlamentari,

Partidul Mișcarea Populară consideră că moțiunea simplă asumată de PSD și sateliții săi, împotriva ministrului finanțelor publice, Florin Cîțu, este o dovadă de ipocrizie din partea politicienilor PSD.

După ce Guvernul Dăncilă a lăsat vistieria țării goală, cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, mai mare decât creșterea economică efectivă, tocând banii pe pomeni electorale și pe proiecte de infrastructură care n-au fost niciodată implementate, PSD nu are niciun drept de a-l trage în vreun fel la răspundere pe actualul ministru de finanțe.

Această moțiune simplă este o tentativă disperată de a falsifica istoria. Piromanii economiei se prefac acum că sunt pompieri.

Argumentele PSD denotă sărăcia de idei a celor care au făcut ca economia să fie fragilă în fața crizei economice actuale.

Alta era, poate, situația, dacă pandemia de SARS CoV-2 ne găsea pe surplus bugetar sau măcar cu contractările încheiate pe fondurile europene aferente exercițiului bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene.

Totuși, faptul că PSD nu are căderea să ceară explicații actualului ministru al finanțelor, nu îl exonerează pe Florin Cîțu de obligațiile care îi revin.

Câtă vreme Parlamentul l-a învestit în funcție odată cu Cabinetul Orban, ministrul finanțelor publice are obligația legală și morală de a prezenta în Parlament situația financiară reală a României, mai ales că românii trebuie să știe ce se întâmplă cu banii țării într-un moment de criză fără precedent.

Acestea sunt regulile unui stat democratic, iar ele trebuie respectate. Dacă nu pentru PSD, măcar pentru parlamentarii PNL, PMP și USR, care i-au acordat încredere.

Domnule ministru Cîțu,

Cu toate bunele intenții ale Guvernului, considerăm că Programul IMM Invest, insuficient fundamentat, se poate dovedi un eșec, o greșeală de strategie economică și de securitate a banilor publici.

PMP consideră că nu trebuie să se recurgă la discriminări din partea statului pentru susținerea agenților economici. Nu este normal ca unii să fie subvenționați, iar alții nu, mai ales că vorbim despre aceeași piață în care funcționează, fiind totodată incorect din punct de vedere concurențial.

Toți agenții economici trebuie ajutați în mod egal, pentru a putea concura cu capitalul străin care vine în România cu finanțări incomparabil mai ieftine.

PMP pledează în acest sens pentru susținerea capitalului românesc în mod transparent și egal, pentru a putea face față concurenței.

Costul de finanțare a unei microîntreprinderi românești este de 7% pe an, în timp ce a unei companii străine finanțate de băncile din afara României este de 10 ori mai mic.

În Programul IMM Invest este obligatorie garanția statului, care, pe lângă faptul că pune în pericol banii bugetului într-o perioadă atât de riscantă, obligă agenții economici să plătească, din momentul în care statul nu va mai subvenționa creditarea, la un preț excesiv pe costul creditării.

În acest fel, considerăm că Programul poate pune în pericol banii statului, invitând la "o fraudă legală", respectiv, aceea de a nu se achita creditul băncii, urmând mai apoi ca banca să se îndrepte împotriva statului.

PMP pledează pentru ca ajutorul statului într-un moment greu să fie orientat prioritar pentru companiile românești consolidate, cu vechime, care au plătit statului taxe și impozite, de-a lungul timpului, probând prin profesionalism, seriozitate și experiență, cele care au performat în domeniul în care activează.

Nu este timp, nici resurse, pentru improvizații și experimente.

De asemenea, PMP consideră că banii României nu trebuie irosiți, în momente de criză, pe pomeni electorale, motiv pentru care îi cere ministrului Cîțu să vină cu o schimbare de paradigmă. Avem nevoie ca Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Transporturilor să genereze proiecte de investiții majore pentru stimularea economiei, iar Florin Cîțu, din postura de ministru de finanțe, să găsească sursa de finanțare pentru acele proiecte, mai ales în contextul în care este suspendat Pactul de stabilitate și de creștere.

PMP a recomandat Guvernului să se concentreze pe 5 direcții de acțiune:

  1. Autostrada Transilvania;
  2. Extinderea rețelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-și poată asigura necesarul de energie pentru încălzire;
  3. Decolmatarea canalelor de irigații, repararea sistemelor de pompare, achiziția de sisteme fixe și mobile de irigații și furnizarea gratuită a apei, timp de 3 ani, în zonele afectate de secetă;
  4. Realizarea de centre de colectare legume, fructe și zarzavaturi în marile bazine legumicole și producătoare de fructe;
  5. Finanțarea Pactului Național pentru sănătate, propus de PMP, în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale.

În concluzie, nu îi acordăm un cec în alb actualului ministru al finanțelor publice, însă considerăm că PSD ar putea să-i ceară socoteală cel mult Vioricăi Dăncilă și lui Eugen Teodorovici, pentru gestiunea fatalistă a finanțelor publice ale României.

Finalmente, stimați colegi, Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva moțiunii simple inițiate de Partidul Social Democrat.

Și ne așteptăm la vremuri senine, mai bune, pentru România!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Și eu vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului Varujan Vosganian.

Se pregătește - a doua tură de vorbitori -, domnul Marius Budăi, de la PSD.

Domnul Varujan Vosganian (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îndeobște încerc un sentiment de solidaritate de breaslă față de miniștrii finanțelor.

De data asta, vă mărturisesc că sentimentul meu de solidaritate a fost pus la foarte grea încercare.

Dacă o să priviți pe frontonul Ministerului Finanțelor, la lista miniștrilor din decursul timpului, o să-i găsiți acolo pe Ion Brătianu, pe Take Ionescu, pe Petre Carp, pe Nicolae Titulescu, pe Virgil Madgearu, pe Victor Slăvescu. Asta este o preeminență care obligă la o anumită ținută.

Stimați colegi,

Nu este permis ca în Parlamentul României, sub această frumoasă cupolă, un ministru al finanțelor să adreseze colegilor săi adjective precum "criminali", "ticăloși", "pușcăriași" și așa mai departe.

Deci, domnule Cîțu, indiferent ce rezultate ați avea dumneavoastră, eu nu pot să votez decât împotriva acestui fel de a vă comporta, care vă face de rușine nu numai pe dumneavoastră, dar care nu face decât să înnegrească imaginea Parlamentului și a clasei politice, care trebuie să fie un model de comportament, un model de conduită pentru societatea românească.

Trecând mai departe. Am sentimentul că măsurile care se iau sunt cel mai adesea reactive. Ele încearcă să compenseze efectele negative ale pandemiei.

S-a vorbit despre acest IMM Invest, care ar fi, într-adevăr, o ieșire din tranșee.

Însă ceea ce știu eu este că băncile încă nu au pregătite normele. De aceea, n-am auzit încă de vreo firmă care să beneficieze de acest program.

De asemenea, simt nevoia reafirmării marilor proiecte de infrastructură.

În țările celelalte, există cifre care se dau, zeci de miliarde de euro care se vor aloca prin ajutoare de stat sau prin alte mijloace nerambursabile.

Deja pot să vă spun că cel puțin 7-8 miliarde de euro îi vom pierde din fonduri europene, dacă nu îi realocăm pentru dezvoltare economică.

Domnule Cîțu,

N-am văzut la Guvern niciun fel de măsură, din aceasta, activă, care să contrabalanseze efectele negative pe PIB. Ați spus că lucrurile sunt OK. A spus și Ludovic Orban la fel.

Păi, cum sunt OK, dacă deja dumneavoastră anunțați că o să pierdem, la PIB, 60 de miliarde de lei? 60 de miliarde de lei înseamnă 5,4% din PIB. Deci noi deja suntem aproape pe -2, din plecare. Și încă nu știm ce o să se întâmple mai încolo.

Vorbiți despre deficit în termeni evazivi. Eu am o cifră care nu știu dacă e reală, că deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei și că, în procente de PIB, suntem la 2,5%, ceea ce este foarte mult și ceea ce ne face să credem că prognozele sumbre ar putea să se adeverească. Pentru că, domnule Cîțu, între noi, foști și actuali miniștri de finanțe, știm că aprilie, de obicei, e o lună bună. Aprilie e o lună în care vin și impozitele trimestriale.

Deci, dacă în aprilie, noi am crescut deficitul cu aproape 10 miliarde de lei, ce o să se întâmple în mai? Probabil că o să fie și mai rău.

De aceea, vă rog să ne explicați și nouă, ce e aceea OK? Dacă nu era OK, cum era?

În legătură cu datoria publică. Am făcut observația aceasta și domnului Tătaru. Domnule, nu vă mai lăudați! Lăudăroșenia asta găunoasă nu face bine deloc.

Domnul Tătaru se lăuda că ce bine stă România față de Spania. Când, de fapt, toate țările foste comuniste sunt la fel, și România stă cel mai prost între țările foste comuniste.

Domnule Cîțu,

De ce nu ne spuneți că Banca Centrală Europeană a avut o anumită politică și, în baza acestei politici, toate țările din Uniunea Europeană s-au împrumutat cu dobânzi negative? Ca să nu dăm oamenilor iluzia unui extaz lăuntric. Spuneți adevărul! N-are niciun rost să ne lăudăm, pentru că cifrele sunt neîndurătoare.

De aceea, domnule Cîțu, mi-ar face plăcere să discutăm pe cifre. Să discutăm pe acest deficit, pe datorie. Pentru că mi-ar fi făcut plăcere ca măcar o singură dată să ne explicați, care e structura acestei datorii? Cât anume rostogolește datoria dinainte? Cât anume acoperă deficitele? Cât anume intră în buffer? Ca să putem discuta ca între specialiști.

Concluzia mea, pe care v-am spus-o, este următoarea. Vă dau cartonașul galben pentru rezultatele acestea, economice, pentru că e prematur ca după 4 luni să tragi concluzii. Dar vă dau cartonașul roșu, neîndoielnic, pentru comportamentul dumneavoastră incalificabil în fața Parlamentului. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Marius Budăi.

Se pregătește domnul Laurențiu Leoreanu, de la PNL.

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Domnule ministru,

Deși ne-ați jignit, bine ați venit lângă noi!

Stimați colegi deputați,

Este regretabil... și o spun ca om care dezbat și combat împreună cu colegi liberali, la TV, în emisiuni de radio, unde ne întâlnim, și am reușit performanța, văd câțiva și în sală, aici, să nu ne jignim niciodată.

Așa e, domnule Dan Vîlceanu? Nu cred că am jignit vreodată.

Este regretabil că un coleg care, pe lângă că este ministru, este parlamentar și "ar trebi" sau ar trebui să cunoască greutatea acestei instituții, să cunoască colegii parlamentari și să nu vină în fața lor cu aroganță, cu dispreț și cu jigniri.

Oricare ar fi, dar, oricare ar fi, domnule ministru, pozițiile noastre politice, viziunile asupra a ceea ce se întâmplă în țară, consider că putem să ne adresăm civilizat!

Aflăm de la dumneavoastră, domnule ministru, că suntem "țepari", "criminali" etc.

Acești "țepari", acești "ticăloși", acești "criminali", domnule ministru, v-au votat, când colegii dumneavoastră, din motive de sănătate - nu o să spun altfel - nu au putut fi în Parlamentul României. Ne-am riscat sănătatea noastră și a copiilor noștri, domnule ministru, să venim în Parlament. Măcar pentru atât atitudinea dumneavoastră ar fi trebuit să fie alta!

Intru în ce am de spus, nu era acesta introductio-ul meu - spuneați dumneavoastră de 400 de milioane plătite deja pentru șomaj tehnic, contrazicând ceea ce noi spuneam în moțiunea de cenzură.

Domnule ministru,

Conform a 75% din salariul minim, înseamnă că ați plătit doar 233.900 de persoane, în luna aprilie. Cei 700.000, restul, unde sunt? Ce au făcut?

Și mai aflăm - ca răspuns la ceea ce spuneți dumneavoastră, cu împrumuturile și ce a spus și domnul ministru Vosganian, cu randamentele negative.

Domnule ministru,

Nu puteți să ne păcăliți chiar pe toți. Cu deprecierea leului, randamentul a ajuns mai mare decât dacă vă împrumutați în lei.

Și, în final, înainte să vă întreb ceea ce voiam să vă spun, vă transmit rugămintea unor pensionari, dar și rugămintea unor tineri căsătoriți - să regândiți cămătăria, să regândiți dobânda la dobândă.

La moțiunea noastră aflăm ca răspuns de la dumneavoastră ce au făcut alte ministere - Ministerul Transportului, Ministerul Sănătății.

Domnule ministru Cîțu,

Nu sunteți premier. Ați refuzat această onoare, de a fi premier al României. Ați refuzat! Sunteți un premier dezertor, cu cel mai scurt mandat, de minus 10 minute.

Domnule ministru,

Și acum o să vă rog să lămurim câteva aspecte de interes public. Nu sunt neapărat întrebările PSD sau ale lui Marius Budăi.

Știm cu toții de afacerea "Măștile și dezinfectanții de la o cârciumă din Giurgiu". Este implicat Ministerul Finanțelor în această afacere? Și justific întrebarea.

În 26 martie a.c., șeful Cancelariei Prim-Ministrului ne anunța că se va face o anchetă a Corpului de Control al Ministerului Finanțelor. Nici până astăzi nu există un raport public. Ați blocat această anchetă?

Achiziția pentru măști și produse medicale s-a realizat de către Ministerul Finanțelor Publice, deși exista Unifarm și exista de ani buni legea care permitea ca Unitatea de Achiziții Centralizate din cadrul Ministerului Sănătății să permită și să poată face aceste achiziții.

Mai mult decât atât, pe perioadă de stare de urgență, legea permite unor instituții publice interesate să apeleze la acea procedură de negocieri directe.

Domnule ministru,

Din păcate, a durat o lună - și aici fiți foarte atenți, pentru că e vorba despre vieți omenești. A durat o lună și jumătate până la semnarea contractelor și, din această cauză, profesioniștii din linia întâi au rămas fără apărare, unii dintre ei pierzându-și viața.

Un alt element de interes public - ați adoptat restructurarea Ministerului Afacerilor Interne, noaptea, la ora 23,00. Nu știu, cum era aia, cu "Noaptea..."?!

Există suspiciunea că, de fapt, ați făcut această restructurare pentru a scăpa de profesioniștii care s-au opus deciziilor dumneavoastră de-a lungul timpului, și anume: scoaterea CEC de sub acționariatul statului, înlocuirea specialiștilor și numirea în consiliile de administrație a așa-zișilor profesioniști liberali, care nu au avut niciun fel de activitate sau pregătire profesională în domeniu.

Numirea ca director la FNGCIMM, acea instituție care nu a reușit să facă un site și să gestioneze acel sistem privind acordarea garanțiilor, sistem - cum au spus și antevorbitorii mei - atacat de OZN-uri, de hackeri, de fantome.

Acest profesionist avea zeci de procese deschise împotriva instituției pe care astăzi o conduce și care, ulterior, a intentat un proces - nu de mult, înainte de a fi numit - în care a solicitat dizolvarea acestei instituții.

Domnule ministru,

Doriți să scăpați de specialiști, pentru a putea implementa tot ceea ce doriți dumneavoastră la nivel de lege?

Puteți lămuri aceste chestiuni?

Înțelegem din declarațiile dumneavoastră că doriți privatizarea CEC, după ce această bancă a fost capitalizată.

Domnule premier dezertor,

Să mai aducem aminte că ați refuzat onoarea de a fi prim-ministrul acestei țări.

Știți cât este ponderea activelor bancare deținute de stat în total active în Polonia, Ungaria, Republica Cehă, ca să nu mai spun și de Germania? Cam așa. Polonia și Ungaria - 50%; iar în Germania băncile private dețin doar 30% din total, 70% fiind deținut de bănci și cooperative.

Care sunt interesele aici, domnule ministru?

Pe ce criterii v-ați numit "pilele" la Exim Bank, în Comitetul de Garanții, în consiliile de administrație la CEC, Loterie, FNGCIMM și FRC?

Pe ce criterii ați numit un secretar de stat, am văzut, a cărui singură realizare a fost că reușește să trăiască fără venituri. Declarația dumnealui de avere o arată.

Din păcate, domnule ministru, ce spuneți seara, contraziceți a doua zi; la amiază spuneți altfel, ne vorbiți de "...economia va ieși mult mai bine...".

Să dea Dumnezeu să fie așa! Să dea Dumnezeu!

Și vă doresc, cred că și partidul meu, să aveți un succes imens cu relansarea economiei, dar nu cu măsuri la 1% din PIB!

Eu vreau să vă spun că ar trebui totuși, astăzi, într-un moment de sinceritate, să nu mai spunem despre execuții bugetare... ne uităm cu atenție, ne zăpăciți, și dumneavoastră, și doamna ministru al muncii -să răspundeți clar la următoarele întrebări.

Veți crește sau nu pensiile, domnule ministru, de la 1 septembrie, cu acea valoare care se calculează în procent de 40%?

Veți crește sau nu alocațiile copiilor, așa cum s-a votat în Parlament și așa cum am procedat noi, PSD?

Păcat că nu e domnul Sighiartău aici!

Veți crește salariile profesorilor noștri, așa cum ați promis că ați prins în bugetul pentru anul 2020? Sau, din păcate, trebuie să spunem că iarăși i-ați mințit pe români?

Spuneți că sunteți un bun profesionist, domnule ministru. Și eu nu o să vă contrazic. Însă o să vă întreb, când o să terminați cu minciuna și cu invocarea grelei moșteniri?

La peste 6 luni de zile, deja, de la preluarea guvernării de către dumneavoastră, pe buget construit de dumneavoastră, prin asumare, fără posibilitate de dezbatere în Parlament, când, la 1 martie, atenție!, domnule ministru, nu începuseră problemele economice cauzate de coronavirus, vă aflați deja, din păcate, în incapacitate de plată. Deficitul era deja record pentru luna februarie, și știți că nu s-a mai întâmplat așa ceva de 30 de ani. Nu aveți cum să contraziceți și să explicați asta!

Datoria guvernamentală era deja la 37% din PIB, după ce noi v-am lăsat la 34,6% din PIB.

V-am lăsat, domnule ministru, și ați evitat să vorbiți în expunerea dumneavoastră, un buffer în Trezorerie de 25 de miliarde de lei.

INS a publicat recent - ieri sau astăzi, nu mai știu - că ați stabilit, într-adevăr, un record, dar, din păcate, un record negativ. Deficitul balanței comerciale a României, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2020, a fost, atenție!, de 4,46 miliarde de euro, mai mare cu aproape 733 de milioane de euro, decât cel înregistrat în primul trimestru al anului 2019.

Domnule ministru,

Deja, în februarie, aveați împrumuturi contractate, în lei și euro, de 34 miliarde de lei, și toate astea, pe un buget asumat, cum am spus, nedezbătut în Parlament, buget 100% PNL.

Dacă tot invocați greaua moștenire, cum ați reușit, domnule ministru, să cheltuiți 80 de miliarde de lei în numai două luni, noiembrie și decembrie 2019?

Și apropo de buget.

Domnule ministru,

Ați reproșat public, în comisiile reunite, la audieri, că ați aprobat, la bugetul pentru anul 2020, amendamente, ale colegilor de la USR, care nu erau în folosul cetățenilor români. Nici până astăzi, dar nici până astăzi nu ați clarificat acest aspect!

Din păcate, ați înlăturat toți profesioniștii din minister și mai ales pe cei care puteau negocia și care știau cum să negocieze cu agențiile de rating.

Nu ați făcut absolut nimic pentru a arăta punctele tari ale economiei românești, cum ar fi: ponderea mică a datoriei; datoria externă netă, cea mai mică din regiune; potențialul de dezvoltare și așa mai departe.

Nu ați negociat nimic cu agențiile de rating, pentru că vă convenea, domnule ministru, narativul cu greaua moștenire!

Pe 6 iunie - este public - vine Standard & Poor's în România.

Veți face din nou un mare nimic și veți lăsa România să ajungă în categoria "junk", după ce ați dus economia în groapă, în numai 4 luni de guvernare.

Puteți să ne prezentați, domnule ministru, care este planul de negociere și cu ce analize macro mergeți la această negociere?

Ce interese, domnule ministru, apărați, până la urmă? Pentru că, știm cu toții, dacă ratingul scade, împrumutăm mai scump. Pe spatele românilor, iarăși, băncile vor câștiga.

Ați mințit că vă împrumutați mai ieftin. O să vă dau cifre, domnule ministru. Am pus și pe Facebook acel tabel. Și sunt cifrele publicate pe site-ul ministerului. Probabil nu le știți sau probabil vă sabotează cineva din minister, zic.

Cheltuielile cu dobânzile, domnule ministru, au crescut cu 12,2%, iar la dobânda la împrumuturi pe aceeași maturitate aveți un plus de 12%-15%.

Deci, din nou guvernarea pe datorie, din nou minciuni!

Din păcate, sunteți, domnule ministru - și suntem, cu toții, ca țară - în incapacitate de plată pe extern. Nu ne mai împrumută nimeni decât la randamente de 6%. Iar, la intern, dacă nu ar interveni BNR, v-ați împrumuta la dobânzi enorme.

V-ați supărat pe noi, domnule ministru, când v-am dat aviz negativ. Știam că mințiți! Ați spus public - și justific - la audieri, că veți avea ușa deschisă pentru idei bune, pentru cooperare cu Parlamentul, când colo, ușa dumneavoastră era deschisă pentru interesele membrilor de partid și ale apropiaților dumneavoastră.

Ați promis aici, în fața tuturor, transparență. De ce nu găsim, de ce nu publicați pe site toate cheltuielile efectuate în ultimele 6 luni pe rambursări de TVA, plăți din Fondul de Rezervă, despăgubiri și achiziții? De ce vă este teamă, domnule ministru?

Având în vedere - și aici putem să discutăm cu hârtiile în față - că alocările pe timpul Guvernului PSD se făceau pe formule clare, dar clare, ce țineau cont de asigurarea cheltuielilor de funcționare ale UAT-urilor, dovada cea mai clară în acest sens este și ultima noastră alocare, de 1,4 miliarde, din câte îmi aduc aminte, unde primăriile PNL au primit 70% și primăriile PSD - 30%. Vă rugăm să ne comunicați - probabil nu aveți acum cum, o să vă scriu și o întrebare, o interpelare parlamentară - care este algoritmul după care au fost repartizate din FRB sumele de bani aferente lunilor noiembrie și decembrie?

Din păcate, domnule ministru, sunteți groparul finanțelor publice. Ați spus că ați avut de plătit datorii de 10 miliarde de lei, din urmă, și de aceea ați dus deficitul la 4,3% din PIB. Cum se face că și veniturile, în noiembrie și decembrie, au scăzut?

Cât din cele 20 de miliarde de lei, arierate de recuperat de către ANAF la buget, din care 4,4 miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale și 2,2 miliarde de lei la bugetul de sănătate, ați adus la buget, domnule ministru? Și ce măsuri ați luat?

Vă lăudați cu rambursarea TVA înainte de control.

Domnule ministru,

Știm cu toții că la controalele de fond, realizate cu ocazia cererilor de rambursări TVA, sumele care se dau jos, în medie - din greșeli, nu acuz de nimic mediul de afaceri -, din cauza greșelilor, sunt, în medie, de 35%-40% din totalul cererilor. Având în vedere că, în medie, procentul de recuperare, dacă ulterior se vor găsi sumele, este în jur de 5% doar, din sumă, cum justificați sumele pierdute de stat?

Au trecut două luni din starea de urgență. Nicio firmă care să beneficieze de vreun ajutor direct de la stat. Nu beneficiază nimeni de garanții, domnule ministru, prin IMM Invest, pentru că nu s-au semnat încă convențiile cu băncile. Și nu știu cum vor face profesioniștii din acest Fond și la ce riscuri vor răspunde!

Aveți, din păcate, zero măsuri active pentru companii, zero măsuri pentru populație. În schimb, aveți avantaje pentru bănci - dobândă la dobândă și dobândă imensă pentru companiile care accesează IMM Invest după 31 decembrie 2020, când dispare facilitatea de dobândă subvenționată.

Cifre de la FMI, domnule ministru. România are un angajament de doar 3,5% din PIB - FMI o spune, nu noi -, din care funcțional nici măcar 1% din PIB. Pe când vecinii noștri au în felul următor: Bulgaria - 11,7% din PIB, Polonia - 15%, Ungaria - 18%, Cehia - 18%. De țările dezvoltate nu mai spunem. Chiar și Serbia are 6,5%.

Pe tabelul întocmit de FMI, domnule ministru, suntem plasați alături de Columbia, Guatemala, Bosnia și Herțegovina, Honduras.

Acesta să fie profesionalismul dumneavoastră?

Ați declarat că mergeți să vă împrumutați la FMI. Cât veți împrumuta de data aceasta? Ce măsuri de austeritate ați negociat? Când veți lua împrumutul? În toamnă? Sau, după alegeri, pentru a-i păcăli din nou pe români?

Și pentru că vorbeați despre profesioniști...

Zilele trecute aflam că, la început de aprilie, ați numit fără concurs, la Finanțe, Galați, un neam, un nepot al colegului dumneavoastră de la Dezvoltare. A doua zi, tot fără concurs, l-ați promovat deja director general adjunct pe toată Regiunea Sud-Est.

Și, la sfârșit, o întrebare.

Domnule ministru,

Să-mi spuneți dacă ANAF, sub conducerea dumneavoastră, s-a autosesizat la ceea ce a apărut în presă - la domnul ministru Tătaru, la farmacia dumnealui, vindea măști la suprapreț, în plină pandemie, fără bon fiscal? Și, dacă nu s-a autosesizat, ce ați făcut dumneavoastră?

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule Budăi, pentru intervenție.

Îi dau cuvântul domnului Laurențiu-Dan Leoreanu, din partea PNL.

În finalul intervenției e o solicitare a domnului Sighiartău. Deci, vă rog, aveți două minute și pentru dânsul.

Vă rog, domnul Leoreanu.

Faceți legătura și cu domnul Sighiartău.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Încă nu-mi vine să cred că PSD a îndrăznit să depună o moțiune simplă în domeniul finanțelor și ne dă lecții despre cum să gestionăm economia României.

Vă voi spune pe scurt ce dezastru a însemnat guvernarea PSD, din punct de vedere economic, pentru România: lipsa investițiilor publice, creștere economică anemică, bazată aproape exclusiv pe consum, o absorbție de fonduri europene aproape inexistentă, dar multe, foarte multe promisiuni, devenite ulterior, evident, minciuni.

Am avut un deficit de 4,6%, la nivelul anului 2019, cu peste 50% mai mare decât ținta stabilită de Uniunea Europeană. În timpul guvernării PSD, am avut cea mai mare rată de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, cu peste 10% au crescut prețul gazelor naturale, al energiei electrice, al energiei termice, al serviciilor de salubritate.

Bomboana de pe coliva economică a PSD a fost modul în care a tratat mediul privat.

Doar în 2019, datoriile Guvernului PSD către mediul privat însumau peste 10 miliarde de lei. De ce să ramburseze PSD, TVA? De ce să plătească concediile medicale restante? De ce să plătească facturile firmelor care efectuau lucrări de investiții? Sau de ce să finanțeze Programul "Start-up Nation"? Oricum, mediul privat nu îi vota.

Dar cum să fie altfel lucrurile, când toată preocuparea PSD, în perioada 2016-2019, a fost aceea de a-și salva liderii de dosare penale?! Când să mai ai timp să te ocupi de economie și de finanțe și, mai ales, cu cine?

Dar, stați, lucrurile nu se termină aici. Pentru că PSD insistă să pună bețe-n roate și guvernării PNL. Efortul PNL de a sprijini economia în acest context complicat este zădărnicit constant de PSD, care încă mai are majoritatea în Parlament.

Din păcate, Guvernul Orban nu se luptă doar cu un virus ucigaș. Se luptă și cu un virus politic numit PSD, care își modifică tulpina, când cu ALDE, când cu PRO România, când cu ambele, simultan.

În urmă cu câteva luni, premierul PSD, de tristă amintire, Viorica Dăncilă, stâlcind a mia oară limba română, ne propunea să facem un "exercițiu de imagine".

Eu vă propun un exercițiu de imaginație. Cum ar fi arătat România în vremea pandemiei cu un Guvern condus de Viorica Dăncilă și un Minister al Finanțelor dirijat de petrecărețul Orlando?

Dar mai bine să nu ne imaginăm. Ar fi fost un dezastru politic și economic, la braț cu dezastrul sanitar!

Să nu uităm că domnul Teodorovici a întârziat în mod voit rambursările de TVA, anul trecut. Prin urmare, a falsificat bugetul țării, pentru a se încadra în ținta de deficit.

În momentul în care PNL a preluat guvernarea, erau întârzieri de peste 5 miliarde de lei la TVA. Astăzi, rambursările au fost aduse aproape la zi, deși România traversează o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic.

În perioada de după instituirea stării de urgență, Guvernul României a promovat mai multe măsuri economice și sociale pentru atenuarea efectelor economice negative, generate de extinderea epidemiei. Măsuri reale, nu fumigene aruncate de PSD în ochii oamenilor.

După cum știm, guvernarea PSD din ultimii 3 ani a lăsat vistieria țării goală. Banii românilor au fost aruncați pe pomeni electorale, pe proiecte care n-au servit nici comunităților, nici cetățenilor, ci doar clientelei de partid.

Guvernul PNL a distribuit resursele după un plan extrem de bine calculat. Pe de o parte, s-a avut în vedere păstrarea locurilor de muncă pentru angajații care și-au întrerupt parțial sau total activitatea, asigurându-se de la bugetul de stat, prin mecanismul șomajului tehnic, 75% din salariul mediu brut pe economie.

De asemenea, ca efect al suspendării cursurilor școlare, s-au asigurat resursele necesare pentru ca unul dintre părinți să poată îngriji copilul de acasă, fără a-și pierde locul de muncă.

Pentru toate celelalte categorii de prestații și indemnizații sociale, Guvernul a luat măsurile specifice, astfel încât nicio persoană să nu fie afectată în această perioadă.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Guvernul PNL a reușit să utilizeze la potențial maxim finanțarea măsurilor din perioada stării de urgență și din resurse financiare europene nerambursabile. Numai valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro, în acest an și peste 4,5 miliarde de euro, începând cu anul 2021.

În guvernările PSD, absorbția fondurilor europene a fost un adevărat dezastru.

Într-o perioadă atât de complicată medical, în care lupta politică ar fi trebuit să treacă în plan secund, PSD a avut un singur scop în ultimele luni - să blocheze măsurile Guvernului Orban, prin legi populiste.

Un exemplu elocvent este proiectul inițiat de troica - Marcel Ciolacu, Victor Ponta și Călin Popescu-Tăriceanu, care prevedea amânarea cu 9 luni a tuturor ratelor, de-a valma, și pentru rău-platnici, dar și pentru cei serioși, care își plătiseră la timp aceste rate. Probabil, liderii PSD încercau să-și salveze din clienții politici datornici.

Nici măcar CCR - o instituție deja infestată de virusul PSD - nu a acceptat această măsură, declarând această lege neconstituțională.

PSD a încercat din nou, pentru a câta oară, să se cațăre pe spaima oamenilor, să mai stoarcă niscai voturi.

Din fericire, problema cetățenilor cu rate la bănci, afectați de epidemie, a fost rezolvată rapid de Ministerul Finanțelor condus de Florin Cîțu. Prin ordonanță de urgență, Guvernul a oferit soluția legală pentru amânarea ratelor timp de 9 luni, astfel încât oamenii să nu poarte singuri povara fiscală a pandemiei, ci să fie sprijiniți de stat.

Mai mult, Guvernul ia în calcul ca perioada pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor să fie prelungită după mijlocul lunii mai, dată stabilită inițial. Asta, dacă nu cumva ne vom trezi cu o nouă piedică pusă de monstruoasa coaliție PSD - ALDE - PRO România.

Acestea sunt doar o mică parte din năzdrăvăniile PSD în materie economică. Și acesta este motivul principal pentru care nici acum nu-mi vine să cred că PSD a avut tupeul să depună moțiune simplă împotriva finanțelor, împotriva ministrului Florin Cîțu.

E în ordine, dragi PSD-ști! Rezolvăm cu criza sanitară și vin și alegerile. Și, atunci să vă văd, față în față cu oamenii!

Până atunci, noi ne vedem de problemele țării, guvernăm responsabil, căutăm să scoatem țara și din criza sanitară, și din criza economică, facem ce trebuie pentru români și eu sunt sigur că ei apreciază just, corect, ceea ce se întâmplă. Văd aceste lucruri și disprețuiesc gargara politicianistă cu care deja ne-ați obișnuit.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Faceți legătura cu domnul Sighiartău, vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru Cîțu,

Dragi colegi care sunteți în plenul Camerei Deputaților,

Aproape că n-aș mai fi vrut să iau cuvântul, când l-am auzit pe domnul Leoreanu, cu un discurs extraordinar de corect și foarte bine argumentat.

Stimați colegi, văd că de ceva timp o parte dintre colegii PSD-iști mă folosesc în diferite dezbateri și, inclusiv, folosesc banii contribuabililor - și mă refer la banii din subvenție - pentru a mă ataca, bineînțeles, mințind cu seninătate despre afacerile în care sunt eu.

Spre deosebire de alții, familia mea, începând din '91, de când s-a privatizat, și-a câștigat banii cinstit.

Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut un părinte care m-a învățat la fel, să-mi câștig banii cinstit, și tot ceea ce am să am corect, muncind, pe acte, pe hârtie, în declarațiile de avere, și nu ca alții, chiar și din Parlament, care au acțiuni la purtător și fac și au contracte cu statul.

Firmele la care sunt acționar sunt firme care și-au câștigat banii cinstit de-a lungul timpului. Nu suntem nici cămătari. Nu există nicio companie la care să fiu acționar și să aibă dobânzi de 600%. Apropo, nu știu dacă știți cum funcționează piața, însă nu cred că ar vrea un român să-și cumpere o mașină cu 600% dobândă.

Ei, bine, compania la care sunt acționar - acum îmi pare rău că trebuie de fiecare dată să fac reclamă unei companii din România, dar se pare că sunt nevoit - este o companie care vinde mașini extraordinar de bune, noi și second hand, și care mai are și serviciul de leasing auto, pentru a finanța, pentru cei care nu-și doresc să cumpere mașini cash, să finanțeze aceste mașini, prin dobânzi de - așa cum sunt pe piață - 5%, 6%, 7%, 8%, 9%. Pentru că nimeni nu vrea să-și cumpere un bun cu dobânzi mai mari, mai ales dacă piața reglează acel preț.

Eu, acum, aș putea să vin să atac, aș putea să scormonesc. Știu că unii colegi din Parlament își doresc ca românii aflați în dificultate să apeleze la cămătari și la interlopi. Știu că foarte mulți dintre cei care s-au ocupat cu astfel de lucruri în ʼ90 și în anii 2000 vor acest lucru, ca românii să nu mai apeleze la companii de creditare, la bănci, ci să apeleze, pe piața liberă, la cămătari, însă eu vă asigur că, în calitatea mea de deputat, de om care mi-am câștigat banii cinstit și care o să-mi câștig banii cinstit, în continuare, Partidul Național Liberal va apăra oamenii cinstiți din această țară, indiferent care sunt ei.

Observ o ură proletară împotriva celor care muncesc cinstit, împotriva celor care își câștigă pâinea de dimineața până seara, fie că sunt angajatori, fie că sunt angajați.

Observ că numai o parte dintre cei care sunt la stat sunt bine priviți de PSD, ei fiind chiar membrii PSD, și observ că doar companiile care au contracte cu statul și care au supt de-a lungul timpului de la statul român, sunt bine privite de foștii guvernanți ai PSD, foști guvernanți care au guvernat această țară timp de 7 ani de zile și din cauza lor astăzi trăim o dramă, o dramă că nu avem autostrăzi, o dramă că ne pleacă oamenii din țară, o dramă că ei n-au fost în stare ca în 7 ani de zile să construiască spitale regionale, o dramă că medicii au plecat din țară. Pentru că guvernanții noștri de 7 ani de zile, care acum au curajul să vină să depună moțiuni simple, în timp de criză, în timp de carantină generală, vin în Parlament să-și bată joc mai departe de români.

Ei, bine, închei spunându-vă că toate acestea au un decont. Și sper, așa cum a spus și colegul meu, să ne vedem cât mai repede la alegeri, pentru ca oamenii să aleagă așa cum se cuvine.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei Cosette-Paula Chichirău, reprezentanta USR.

Fac precizarea că, pentru a-și putea finaliza intervenția, din partea PSD, liderul Grupului a cedat două minute din timpul PSD.

Doamnă Chichirău, vă rog.

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Incompetenții de ieri îi acuză de incompetență pe incompetenții de azi - cam acesta este rezumatul moțiunii de astăzi.

Avem, pe de o parte, un partid, PSD, care a doborât toate recordurile în materie de proastă guvernare, iar, în cealaltă parte, avem un ministru, de la PNL, prea mic pentru o pălărie atât de mare.

Această moțiune este totuși o dovadă de ipocrizie din partea PSD.

Să facem un rezumat.

Sprijinul pentru antreprenori a fost zero în vremea PSD. Investițiile au fost inexistente. Au luat împrumuturi pe bandă rulantă, la dobânzi imense. Au ratat toate țintele de încasări. Au amânat plăți, ca să ascundă dezastrul financiar. Deficitul bugetar real a fost enorm, deși contextul economic era favorabil și trebuia să avem excedent bugetar ca să ne pregătim pentru aceste vremuri de criză.

Dacă în 2017 toate criteriile pentru adoptarea monedei euro - deficitul bugetar, rata inflației, datoria publică, cursul de schimb și dobânzile pe termen lung - erau îndeplinite, când PSD a plecat de la putere, doar unul din cinci mai era în țintă, și anume, datoria publică.

PSD a spart pușculița fix înainte de criză, a lăsat România cu buzunarele goale și are cea mai mare parte din vină pentru situația financiară actuală, însă asta nu înseamnă că girăm mandatul actualului ministru de finanțe. Domnul Cîțu nu este ministrul de care România are nevoie acum.

Înțeleg că nu suntem Germania sau Marea Britanie, însă, în România, măsurile luate pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri au fost printre cele mai timide din Europa și chiar din lume. A fost nevoie de sprijin mult mai hotărât pentru românii cu rate la bănci, sprijin care nu a venit. Este nevoie de un stimulent financiar mai mare pentru repornirea economiei, pe care nu îl vedem la orizont.

Este nevoie de o soluție mai bună pentru păstrarea locurilor de muncă, pentru că deja avem peste un milion de oameni în șomaj tehnic și sute de mii în șomaj real. Este nevoie de mecanisme de sprijin clare și funcționale!

Trebuia să ieșim din starea de urgență cu numirile și angajările din sănătate, făcute prin concursuri adevărate, pe competențe. Dar noi ieșim din criză cu un chelner, cu carnet de partid PNL, numit șef de spital, cu spitale transformate în focare de infecție, ca la Suceava, și cu un corp medical bolnav și epuizat!

Trebuia să ieșim din starea de urgență cu un stat digitalizat, cu copii și profesori care știu să folosească tehnologia și care au acces la tehnologie. Trebuia să încurajăm cercetarea și inovarea. Mai ales pentru că la ieșirea din izolare, de acum, vom avea nevoie disperată să producem măști și medicamente, aici, în România. Vom avea nevoie de 15 milioane de măști chirurgicale pe zi, pe care nu le vom putea avea din China sau din altă parte.

Cele 3 oportunități mari - reforma sănătății, digitalizarea și cercetarea și inovarea - trebuiau finanțate de un ministru de finanțe curajos și cu viziune. Dar au fost ratate!

În mod cert, domnul Cîțu nu este ministrul de finanțe de care România are nevoie.

Dacă am fi indulgenți, am putea spune că merge și așa, însă România are nevoie de mult mai mult.

USR a intrat în politică pentru că nu mai merge și așa. Am intrat în politică pentru a ridica standardele.

În România nu mai merge pas cu pas, mai ales când primul pas e furtul și numirile în funcții pe "pile", iar al doilea pas e rocada la guvernare cu celălalt partid.

PSD și PNL se acuză între ele de incompetență și de hoție.

Ar fi amuzant, domnilor, dacă nu ar fi tragic!

După 30 de ani de eșecuri, avem nevoie să facem ceva și pentru poporul român. Nu mai merge așa! România are nevoie de reforme profunde acum. Iar pentru aceste reforme, avem nevoie de oameni de stat, nu de oameni de partid.

Din păcate, domnul Cîțu s-a declarat a fi doar un om de partid.

PSD și PNL trebuie să primească un avertisment. Mesajul nostru este simplu și clar - se poate mult mai bine pentru România!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin-Vasile Cîțu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am văzut mare supărare la ceea ce am spus aici, astăzi.

Aș vrea să citesc doar două nume dintre semnatarii acestei moțiuni.

La numărul 2 - domnul Simonis Alfred-Robert.

La numărul 69 - domnul Budăi Marius-Constantin.

Și acum aș vrea să citesc titlul acestei moțiuni și primul paragraf, să vedem dacă am avut dreptate.

"«Virusul Cîțu» a infectat economia națională!".

"Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul și mai letal decât maladia COVID-19, «Virusul Cîțu»...".

Ați folosit un virus care a omorât oameni, care a afectat familii, pentru a avansa agenda politică.

V-ați urcat pe cadavre pentru a avansa agenda politică.

De aceea am avut astăzi această discuție, aici, pentru că trebuie să vă treziți. România este altfel astăzi.

Și, domnule Budăi, sincer, fără niciun fel de patimă - fără niciun fel de patimă - dar niciodată nu voi lua lecții de economie de la cineva care până foarte de curând a fost șofer la o agenție de asistență socială. Ne despart kilometri întregi de cărți citite.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Votul asupra moțiunii simple va avea loc la votul final, miercuri, 13 mai.

Declar ședința închisă.

Seară bună, la revedere!

 

Ședința s-a încheiat la ora 20,05.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 14 august 2020, 0:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro