Petru-Bogdan Cojocaru
Petru-Bogdan Cojocaru
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/17-10-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 08-10-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.20 Petru-Bogdan Cojocaru - declarație politică având ca temă "Securitatea cibernetică a României, o problemă de siguranță națională";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

"Securitatea cibernetică a României, o problemă de siguranță națională"

În ultimii 50 de ani, activitățile teroriste ale grupurilor fundamentaliste s-au diversificat foarte mult, trecând de la terorismul clasic, ajungând la terorismul hibrid și, evident, sfârșind, în zilele noastre, cu terorismul cibernetic.

A scăzut incidența cazurilor de atacuri realizate prin intermediul unor mecanisme artizanale explozive, în contrapartidă cu creșterea atacurilor cibernetice care au ca obiect sustragerea unor informații restricționate, a unor date sensibile care pot constitui secrete de stat, secrete economice și oricăror date care ar putea fi încadrate la capitolul informații clasificate. Acțiunile ostile ale rețelelor de criminalitate informațională vizează, în special, perturbarea, distrugerea sau controlarea, în mod malițios, a sistemelor sau insfrastructurilor informaționale, prin diferite forme de malware-viruși, troieni, adware și spyware.

Într-un context politic mondial, în care traficul de armament presupune și numeroase costuri ridicate și eșecuri cauzate de strategiile de securitate ale țărilor care luptă împotriva acestui flagel, războiul tradițional se mută în sfera atacului cibernetic prin care cei cu interese teroriste urmăresc preluarea controlului unor rețele informatice ale unor instituții militare, comerciale sau financiare. Consecințele câmpului de luptă digital pot fi dintre cele mai grave și pot fi rezumate prin paralizarea sistemului bancar, paralizarea curselor aeriene sau importul nelegal de date personale.

Ca istoric al atacurilor cibernetice, putem menționa destructurarea, în 2009, a unei rețele criminale care controla peste două milioane de calculatoare. În anul 2007, peste un milion de calculatoare din peste 75 de țări au fost infectate ca urmare a "atacului pilot" asupra Estoniei, unde s-a reușit blocarea activității sistemului bancar, a activității agențiilor guvernamentale și chiar a mass-mediei.

Nu în ultimul rând, în 2010 viermele cibernetic STUXNET, considerat de experți prima super-armă cibernetică, a infectat sistemele de control ale unei centrale nucleare din Iran.

Revenind la țara noastră, în luna iulie a anului 2019, CERT.RO certifica efectuarea unor atacuri cibernetice asupra unităților sanitare din România, prin intermediul unor aplicații malițioase de tip RANSOMWARE.

Dacă ne raportăm la capitolul prejudicii, economia globală suferă anual, ca urmare a acestor atacuri cibernetice, fiind pierderi de peste 400 miliarde de euro, de 5 ori mai mult față de anul 2013, ceea ce reprezintă o provocare pentru securitatea Uniunii Europene.

În ultimul Barometru european, au fost prezentate date prin care se demonstra o realitate îngrijorătoare pentru spațiul UE, și anume, peste 50% dintre europeni nu sunt informați cu privire la amenințările cibernetice, iar peste 70% din persoanele juridice au doar cunoștințe minime cu privire la acest tip de amenințări. În aceeași ordine de idei, datele arătau ca 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident cibernetic în anul 2018, creșterea incidentelor cibernetice în sectorul industrial fiind de 38%.

Cu alte cuvinte, suntem în situația unui terorism cibernetic care devine din ce în ce mai aplicat, deoarece această formă de terorism este rodul unor hackeri motivați ideologic prin intermediul unei propagande agresive care urmărește, inițial, radicalizarea subiectului, iar apoi, recrutarea teroristului și finanțarea activității teroriste. Suntem în fața unei realități care presupune utilizarea spațiului cibernetic în scopuri teroriste, acțiune bazată pe o ideologie extremist-teroristă care captează din ce în ce mai mulți adepți.

Tocmai din acest motiv, EUROPOL a lansat avertismente serioase în ceea ce privește creșterea terorismului cibernetic.

Ultimele date care privesc România pot fi rezumate în existența a 2.700 de dosare de criminalitate informatică, în creștere cu 30% față de anul 2014, din cauză că, la 21 ianuarie 2015, prin Decizia nr. 17 din aceeași dată, Curtea Constituțională a României a declarat Legea securității cibernetice ca fiind neconstituțională în ansamblul ei. Într-adevăr, s-a încercat rescrierea cadrului legislativ în timpul guvernării Cioloș, lucru care nu a avut o finalitate, de unde s-a înțeles că, în materia securității cibernetice, România are o problemă, o problemă reală, o situație de vid legislativ care poate constitui, în viitor, fundamentul pentru incidente grave la adresa siguranței naționale.

Este absolut necesară elaborarea unei legislații în domeniu, care să fie în acord cu Strategia României de securitate cibernetică, care să fixeze, cu strictețe, fără a se depăși granițele dreptului la viața privată a oricărui cetățean român sau cetățean de altă naționalitate care domiciliază sau tranzitează doar România, dreptul autorităților de a interveni în situațiile cu potențial periculos, atât în registrul acțiunilor proactive, cât și în registrul acțiunilor reactive.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 5 iulie 2020, 23:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro