Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 iunie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/08-07-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 26-06-2019 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 iunie 2019

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului Declarației Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău și angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

  ................................................

La punctul 3, Proiectul Declarației Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău și angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Declarația a fost distribuită.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnul senator Dumitrescu, pentru citirea proiectului de declarație.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile pentru politică externă, întrunite, au luat în dezbatere propunerea cu privire la prezentarea în plenul reunit al Parlamentului României a unui proiect de declarație, urmând a fi adoptată de către Parlament, conform prevederilor regulamentare, cu privire la Republica Moldova.

Dați-mi voie să dau citire acestei declarații.

Declarația Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău și angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranității naționale și a democrației, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4 din 1992, republicată, susține:

Parlamentul României adoptă prezenta declarație.

Având în vedere relațiile speciale dintre România și Republica Moldova în virtutea comunității de limbă, istorie, cultură și tradiții,

Subliniind susținerea fermă față de respectarea și întărirea democrației în Republica Moldova,

Accentuând faptul că expresia principală a democrației este voința cetățenilor, exprimată prin vot,

Asigurând angajamentul ferm și voința deplină ale României de a susține și promova parcursul european al Republicii Moldova, încurajând forțele politice autentic pro-europene de la Chișinău în accelerarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova,

Evidențiind sprijinul european și internațional arătat în această perioadă față de Parlamentul Republicii Moldova care a votat învestirea unui nou guvern condus de Maia Sandu,

Remarcând cu preocupare evoluțiile legate de deteriorarea statului de drept și a standardelor democratice, politizarea instituțiilor statului și presiunile asupra sistemului de justiție din Republica Moldova, care au determinat decizia Uniunii Europene de a suspenda asistența macrofinanciară și sprijinul bugetar pentru Republica Moldova;

declară că:

Exprimă sprijinul pentru guvernul legitim al Republicii Moldova, constituit conform votului de încredere acordat de Parlamentul Republicii Moldova la data de 8 iunie 2019;

Îndeamnă partidele și forțele politice de la Chișinău, aflate la guvernare sau în opoziție, la colaborare parlamentară și politică, în conformitate cu regulile de bază ale democrației;

Reiterează și întărește sprijinul permanent al României față de aspirațiile europene ale Republicii Moldova și așteaptă un angajament ferm din partea Guvernului pentru continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale profunde, necesare în conformitate cu Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător încheiate cu Uniunea Europeană, în măsură să consolideze și să dezvolte construcția democratică de la Chișinău și să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană;

Solicită Guvernului României să continue, în colaborare strânsă cu Guvernul Republicii Moldova, implementarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, bază esențială a relațiilor bilaterale și a planurilor de acțiune decise de comun acord în acest context;

Reiterează rolul României în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv în relația cu Uniunea Europeană, prin sprijinirea procesului de reforme al Republicii Moldova pe baza propriei experiențe de integrare europeană;

Solicită Guvernului României intensificarea eforturilor pentru restabilirea deplină și la cote înalte a colaborării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și mobilizarea tuturor măsurilor necesare de asistență și sprijin, inclusiv financiar, pentru susținerea Guvernului Republicii Moldova în procesul de reformă și a aplicării agendei politice de asociere la Uniunea Europeană;

Reamintește că funcționarea optimă a statului de drept reprezintă cheia continuării colaborării, parteneriatelor și procedurilor din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană;

Subliniază importanța angajamentului ferm din partea noului Guvern și a Parlamentului Republicii Moldova pentru continuarea inițiativelor economice comune și a proiectelor strategice de interconectare energetică derulate împreună cu România și încurajează Guvernul României să continue să acorde prioritate proiectelor bilaterale de cooperare, cu obiectivul îmbunătățirii vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova;

Atrage atenția asupra rolului esențial al utilizării instrumentelor democratice în menținerea stabilității interne pentru construcția unei colaborări extinse și dezvoltarea parteneriatelor cu statele membre ale Uniunii Europene și partenerii NATO;

Reiterează relevanța majoră a continuării poziției Republicii Moldova în privința reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional și cu neafectarea vectorului său pro-european;

Subliniază importanța consolidării comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova;

Se angajează să continue și să intensifice dialogul interparlamentar în sprijinul agendei europene a Republicii Moldova;

Încurajează întreaga clasă politică din Republica Moldova să semneze o declarație privind angajamentul ferm față de un parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, precum și față de reformele necesare îndeplinirii acestui scop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu sunt intervenții, atunci...

Sunt?

Domnul Codreanu Constantin, PMP, vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Pentru mine, Republica Moldova nu este doar un stat vecin. Este locul în care m-am născut. Este statul a cărui cetățenie o dețin, pe lângă cea română, și locul în care există cetățeni români, pe care îi reprezint, alături de comunitățile istorice și diaspora, în Parlamentul României.

Tocmai de aceea am crezut că și unii dintre dumneavoastră, sperând că majoritatea sunteți la fel, atunci când, pe 27 martie 2018, am votat, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, o declarație relativ curajoasă, în care spuneam fără ezitare că România este pregătită să răspundă dorinței organice a cetățenilor Republicii Moldova de reunire.

Această declarație însă este un mare pas înapoi. Este o declarație făcută într-un limbaj de lemn feroce, care practic șterge acea urmă de curaj pe care am avut-o în 2018, în Anul Centenarului.

Avem un singur lucru care merită luat în considerare, și anume referirea la necesitatea interconectării energetice între cele două state.

În rest, dacă într-adevăr ne dorim să oferim bunăstare cetățenilor Republicii Moldova, bine ar fi să o facem într-un mod extrem de pragmatic.

De exemplu, bine ar fi să respectăm legislația în vigoare a României și să deblocăm procesul de redobândire a cetățeniei române.

Bine ar fi să oferim acces pe piața forței de muncă. Există un proiect legislativ în acest sens, pentru etnicii români din Republica Moldova, care nu au cetățenie română.

Bine ar fi să demarăm, într-un final, Autostrada Unirii și să nu o blocăm prin avize negative din partea Agenției de Mediu, pentru podul peste Prut.

Bine ar fi să facem ceea ce ne-am propus acum câțiva ani, și anume să creăm un spațiu informațional comun România - Republica Moldova, pentru ca atunci când unii dintre dumneavoastră ajung la Chișinău, prin hotelurile din Republica Moldova, să nu mai găsească pe primul, pe doi, pe trei, pe patru, pe locul cinci și așa mai departe posturi din Federația Rusă sau posturi care retransmit posturi din Federația Rusă. Ca să nu ne mirăm de ce ajunge în Republica Moldova un personaj nociv, precum Igor Dodon, președinte al republicii.

Vreau să vă propun, dacă putem amenda, pentru că există această referire cu privire la reglementarea conflictului transnistrean și pentru că unul dintre negociatorii-cheie ai noului Guvern, ai impunerii noului Guvern, a fost nimeni altul decât autorul celebrului Memorandum Kozak, să inserăm în această declarație o frază foarte simplă - că România se opune oricărui scenariu de federalizare a Republicii Moldova.

Credeți-mă, este foarte important, pe lângă celelalte lucruri pe care le-am menționat anterior.

Altfel, cu această declarație nu facem decât - așa cum spunea cel pe care l-am comemorat acum câteva zile, 130 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu - ne-am adunat astăzi aici să votăm o declarație pentru a înșira cuvinte goale ce din coadă au să sune.

Vă mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Urmează domnul Balan, din partea PNL.

Aveți cuvântul.

Domnul Ioan Balan:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Asistăm astăzi la cea mai penibilă, jalnică, ipocrită și neprietenoasă declarație a Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău. Este penibilă ca moment, jalnică în conținut, ipocrită ca mesaj și neprietenoasă ca adresare.

Este penibil să vii acum, după ce criza a trecut, să declari susținerea unui guvern pentru care atunci când i-a fost cel mai greu nu ai scos nicio vorbă, fiind mult prea ocupat cu roșcovele lui Plahotniuc.

Îi întreb pe colegii din PSD, care au simbolul electoral comun cu Partidul lui Plahotniuc, adică trei trandafiri: de ce, prin intermediul ministrului de externe, i-au interzis ambasadorului român să participe, alături de ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene și Rusiei la ședința Parlamentului Republicii Moldova de învestire a Guvernului condus de Maia Sandu?

De ce ați susținut și girat Guvernul oligarhic, antidemocratic și antieuropean al lui Plahotniuc?

Cu toate că v-ați asumat asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, astăzi, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este nefinalizat, iar despre dezvoltarea interconectării rețelelor de energie electrică dintre România și Republica Moldova nici nu poate fi vorba?

De ce ați tăcut la anularea alegerilor democratice pentru Primăria Chișinăului, câștigate în mod democratic de Andrei Năstase?

Mă doare să văd atâta ipocrizie în această declarație, când știm bine de câtă susținere s-au bucurat Maia Sandu și Andrei Năstase din partea actualei majorități parlamentare - zero.

Partidul Național Liberal este singura formațiune politică din România care a sprijinit efectiv Blocul "ACUM". Conducerea PNL, Ludovic Orban, cât și eu, personal, am fost alături de Andrei Năstase, prin prezența noastră în Republica Moldova și la alegerile pentru Primăria orașului Chișinău, și la alegerile europarlamentare, în timpul cărora Andrei Năstase, în semn de sprijin și solidaritate, a fost făcut cetățean de onoare al orașului meu, municipiul Suceava.

Declarația este jalnică în conținut. În afara limbajului de lemn folosit, limbaj pentru care ar fi invidios până și Postelnicu, Parlamentul României, în profunda lui înțelepciune, declară că exprimă sprijinul, îndeamnă, reiterează și întărește, solicită și iar reiterează, din nou solicită, ca într-un final să reamintească. Același Parlament, adică noi, subliniază, atrage atenția, iarăși reiterează, de data aceasta, relevanța, neuitând să sublinieze importanța, apoi să angajeze, să încurajeze.

Lipsesc doar aplauzele prelungite.

Nu vi se pare jalnic, stimați colegi?

Mesajul este, ca să parafrazez o vorbă populară, fă ce spune Parlamentul, nu ce face Parlamentul!

Cum să ceri puterii și opoziției de la Chișinău să colaboreze, când tu, acasă, refuzi să o faci, după ce poporul ți-a cerut prin referendum să lași justiția în pace, iar tu, putere politică de la București, refuzi să semnezi pactul de bun-simț propus de președintele României, Klaus Iohannis?

Nu este ipocrizie mai mare decât să atragi atenția în utilizarea instrumentelor democratice în menținerea stabilității interne, când tu, PSD, ai pe conștiință gazul democratic din 10 august 2018?

Sau noi, Parlamentul României, le reamintim cum e cu funcționarea optimă a statului de drept. Statul de drept optim care legiferează prin OUG-uri, care mutilează legile justiției și Codul penal prin comisii speciale, care declară MCV opțional și recomandările forurilor europene simple sugestii?

Să încurajezi Republica Moldova în parcursul ei european, când tu, PSD, ai un discurs și un comportament profund antieuropean, nu este dovadă de ipocrizie?

Declarația este neprietenoasă, distantă și chiar arogantă. Să nu amintești nici în treacăt. Să te adresezi unui frate, și nu unui străin, tocmai acum, în plină emoție și isterie națională, când un copil a fost separat de asistenta maternală pentru a fi înfiat și s-a scandalizat o națiune întreagă? Dar când frații de-o mamă și de-un tată au fost separați samavolnic de MKVD nu pentru a fi înfiați, ci pentru a fi exterminați, și când în sfârșit s-au regăsit, tu, frate mai mare, Parlament al României, într-o asemenea declarație să nu folosești nici măcar o dată cuvinte precum: frate, unire, întregire!

Din aceste considerente eu cred că această declarație este mai toxică, mai dureroasă, care sfidează interesul național, și mai neinspirată chiar și decât grăbita recunoaștere a Republicii Moldova din anul 1991. Dar aceasta e istoria. Aceștia sunt oamenii ei - două popoare, aceeași oportunitate, două decizii diametral opuse, doi oameni politici - Iliescu și Khol.

Cum aș fi conceput eu o declarație a Parlamentului României? Aș fi spus o poveste: Într-o curte, Curtea Mare, trăiau și munceau în deplină armonie doi frați români: Ion și Andrei.

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am rugămintea să faceți povestea scurtă, domnule deputat.

Domnul Ioan Balan:

Fără să-i întrebe nimeni, Ribbentrop și Molotov i-au despărțit...

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat...

Domnul Ioan Balan:

... pe Andrei l-au dus la Novosibirsk, iar pe Ion, la Sighet.

În 30 de secunde termin.

Curtea au împărțit-o într-o bucată mai mare, românească, și una mai mică, moldovenească. Lui Ion i s-a spus român, iar lui Andrei, moldovean. Vorbeau la fel și se înțelegeau perfect, deși unul vorbea românește și altul, moldovenește. Așa li s-a spus, dar ei nu înțelegeau care e deosebirea. Curțile lor au fost separate de un gard de sârmă ghimpată, iar dacă la Putna nu-și dormea somnul de veci marele Ștefan, gardul ghimpat ar mai fi hăcuit o parte din curtea lui Ion. Când Andrei s-a întors de la Novosibirsk, în curtea lui l-a găsit pe Igor cu care a fost nevoit să-și împartă proprietatea. După 50 de ani, vremurile s-au schimbat. Ion s-a eliberat de la Sighet, Andrei de la Novosibirsk, și când în sfârșit puteau să demoleze gardul, pentru că Igor nu prea voia, și nici Ion, la sugestia celui din urmă au făcut un pod. Pod de flori. Florile s-au uscat repede, iar gardul a rămas.

La 30 de ani de la acel eveniment se întrezărește ocazia să-l întrebăm pe Andrei și pe Igor, dacă nu ar fi bine să demolăm gardul? În loc de întrebare, astăzi Ion dă o declarație.

Dar eu, Ioan Balan, le spun astăzi lui Andrei și lui Igor: Vă vreau în Europa ca frați, nu ca vecini! (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Barna, de la USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule președinte,

În mod normal, această declarație ar fi trebuit să fie un element de mândrie și de bucurie. Este o declarație inițiată de USR și supusă comisiilor. Și faptul că a ajuns la acest plen ar fi trebuit să fie un element cu care să ne mândrim toți astăzi.

Faptul însă că timp de două săptămâni a fost boicotată în mod expres de PSD și ALDE, faptul că venim cu această declarație la 20 de zile după ce acel Guvern a fost în situație de criză și a fost numit are eficiența unei ambulanțe care vine a doua zi după apelul de urgență. Aceasta este realitatea.

Dincolo de conținutul ei, care a fost modificat în comisii -procedură parlamentară, suntem cu toții de acord - dincolo de conținutul ei, ceea ce trebuie să reținem este că acest Guvern al României a recunoscut Guvernul din Moldova, Guvernul Maia Sandu, după ce tot restul planetei a făcut-o.

România s-a așezat cu pieptul umflat la coada relației de recunoaștere a Guvernului din Republica Moldova. Am reacționat ca și cum ar fi fost un guvern din Papua Noua Guinee. La fel de rapid și la fel de prompt ne-am poziționat față de frații noștri din Moldova.

Și, din această perspectivă, un sentiment de rușine ar trebui să avem și noi, ca Parlament al României, care după aproape trei săptămâni suntem solidari și susținem Guvernul Maia Sandu.

Mulțumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea fiecărui grup, câte un singur intervenient. (Vociferări.)

Nicio procedură. Nu mai avem procedură.

Domnule senator, președintele Comisiei pentru politică externă, vă rog să luați cuvântul. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Parlamentul României chiar a intrat într-o zodie în care nu se mai înțelege nimic.

1. Această declarație este o declarație propusă de Comisiile pentru politică externă, așa cum s-a spus, la inițiativa unui coleg din opoziție.

Ceea ce au făcut Comisiile pentru politică externă este să vă prezinte acest text.

Am modificat lucruri care erau esențial de modificat, declarația inițială spunând că este vorba de recunoașterea de către Parlamentul României, adică de propunerea făcută de grupul parlamentar respectiv, recunoașterea Guvernului nou al Republicii Moldova.

Or, nicăieri nu există această prevedere și această posibilitate ca parlamentele să recunoască un guvern. Sunt țările care îl recunosc. Asta e o modificare neesențială, în opinia colegilor noștri, care spun că s-a tergiversat nu știu ce s-a tergiversat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Reamintesc colegilor de la PNL, care pe mine mă îngrozesc cu lipsa lor de profesionalism, pe care eu îl știam altfel. Se poate ca pe un astfel de subiect să lăsăm din partea grupului să vorbească cineva ca la un cenaclu literar de provincie, ca să nu zic altceva?! Se poate așa ceva?!

Noi trebuie să privim declarațiile Parlamentului României în contextul declarațiilor generale care au fost date în Parlament.

Atunci când am vorbit despre declarația cu privire la reunificare, care a fost o declarație extrem de curajoasă, tot Comisiile pentru politică externă, tot Parlamentul acesta a adoptat-o.

Astăzi vorbim de un moment esențial în recunoașterea unei instituții care a intrat în vigoare în Moldova, care este Guvernul Moldovei, pe baza unui angajament politic intern și internațional.

Salutăm, susținem, încurajăm. Și am vorbit despre necesitatea ca România să-și ducă pe mai departe toate elementele de susținere a politicii pentru Republica Moldova.

Păi, nici asta nu vă convine, domnilor? Se poate așa ceva? (Vociferări. Rumoare.)

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Dezbaterile fiind încheiate, supun votului dumneavoastră declarația Parlamentului României.

Vă rog, să înceapă votul.

270 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 16 abțineri. Cu majoritate, declarația a fost adoptată.

Și mă bucur că, în pofida faptului că reprezentanții grupurilor care au luat cuvântul au criticat declarația, văd că până la urmă a fost bună, că au votat-o.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 12:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro