Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 iunie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/08-07-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 26-06-2019 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 iunie 2019

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 14,17.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, asistat de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul deputat Ion Marcel Vela, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte și domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă invit să luați loc, pentru a putea începe ședința comună.

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 465 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 330.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi? Dacă nu sunt, vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Supun votului deschis electronic proiectul ordinii de zi. Să înceapă votul.

 
 

169 de voturi pentru, două voturi contra, nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Dacă nu sunt, supun votului deschis electronic programul de lucru.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Să înceapă votul.

 
 

216 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre pentru constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.

La primul punct al ordinii de zi comune de astăzi avem Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Dacă nu sunt, urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Dacă sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Este adoptat.

Anexa. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să aveți cartelele de vot.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre în ansamblul său. Să înceapă votul.

 

240 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. S-a aprobat. Hotărârea a fost aprobată.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

La punctul 2, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă obiecții sau comentarii, cumva, aveți? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre în ansamblul său. Să înceapă votul.

 

244 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Hotărârea a fost adoptată.

Urmează...

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului Declarației Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău și angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

La punctul 3, Proiectul Declarației Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău și angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Declarația a fost distribuită.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnul senator Dumitrescu, pentru citirea proiectului de declarație.

 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile pentru politică externă, întrunite, au luat în dezbatere propunerea cu privire la prezentarea în plenul reunit al Parlamentului României a unui proiect de declarație, urmând a fi adoptată de către Parlament, conform prevederilor regulamentare, cu privire la Republica Moldova.

Dați-mi voie să dau citire acestei declarații.

Declarația Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău și angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranității naționale și a democrației, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4 din 1992, republicată, susține:

Parlamentul României adoptă prezenta declarație.

Având în vedere relațiile speciale dintre România și Republica Moldova în virtutea comunității de limbă, istorie, cultură și tradiții,

Subliniind susținerea fermă față de respectarea și întărirea democrației în Republica Moldova,

Accentuând faptul că expresia principală a democrației este voința cetățenilor, exprimată prin vot,

Asigurând angajamentul ferm și voința deplină ale României de a susține și promova parcursul european al Republicii Moldova, încurajând forțele politice autentic pro-europene de la Chișinău în accelerarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova,

Evidențiind sprijinul european și internațional arătat în această perioadă față de Parlamentul Republicii Moldova care a votat învestirea unui nou guvern condus de Maia Sandu,

Remarcând cu preocupare evoluțiile legate de deteriorarea statului de drept și a standardelor democratice, politizarea instituțiilor statului și presiunile asupra sistemului de justiție din Republica Moldova, care au determinat decizia Uniunii Europene de a suspenda asistența macrofinanciară și sprijinul bugetar pentru Republica Moldova;

declară că:

Exprimă sprijinul pentru guvernul legitim al Republicii Moldova, constituit conform votului de încredere acordat de Parlamentul Republicii Moldova la data de 8 iunie 2019;

Îndeamnă partidele și forțele politice de la Chișinău, aflate la guvernare sau în opoziție, la colaborare parlamentară și politică, în conformitate cu regulile de bază ale democrației;

Reiterează și întărește sprijinul permanent al României față de aspirațiile europene ale Republicii Moldova și așteaptă un angajament ferm din partea Guvernului pentru continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale profunde, necesare în conformitate cu Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător încheiate cu Uniunea Europeană, în măsură să consolideze și să dezvolte construcția democratică de la Chișinău și să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană;

Solicită Guvernului României să continue, în colaborare strânsă cu Guvernul Republicii Moldova, implementarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, bază esențială a relațiilor bilaterale și a planurilor de acțiune decise de comun acord în acest context;

Reiterează rolul României în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv în relația cu Uniunea Europeană, prin sprijinirea procesului de reforme al Republicii Moldova pe baza propriei experiențe de integrare europeană;

Solicită Guvernului României intensificarea eforturilor pentru restabilirea deplină și la cote înalte a colaborării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și mobilizarea tuturor măsurilor necesare de asistență și sprijin, inclusiv financiar, pentru susținerea Guvernului Republicii Moldova în procesul de reformă și a aplicării agendei politice de asociere la Uniunea Europeană;

Reamintește că funcționarea optimă a statului de drept reprezintă cheia continuării colaborării, parteneriatelor și procedurilor din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană;

Subliniază importanța angajamentului ferm din partea noului Guvern și a Parlamentului Republicii Moldova pentru continuarea inițiativelor economice comune și a proiectelor strategice de interconectare energetică derulate împreună cu România și încurajează Guvernul României să continue să acorde prioritate proiectelor bilaterale de cooperare, cu obiectivul îmbunătățirii vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova;

Atrage atenția asupra rolului esențial al utilizării instrumentelor democratice în menținerea stabilității interne pentru construcția unei colaborări extinse și dezvoltarea parteneriatelor cu statele membre ale Uniunii Europene și partenerii NATO;

Reiterează relevanța majoră a continuării poziției Republicii Moldova în privința reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional și cu neafectarea vectorului său pro-european;

Subliniază importanța consolidării comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova;

Se angajează să continue și să intensifice dialogul interparlamentar în sprijinul agendei europene a Republicii Moldova;

Încurajează întreaga clasă politică din Republica Moldova să semneze o declarație privind angajamentul ferm față de un parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, precum și față de reformele necesare îndeplinirii acestui scop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu sunt intervenții, atunci...

Sunt?

Domnul Codreanu Constantin, PMP, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Pentru mine, Republica Moldova nu este doar un stat vecin. Este locul în care m-am născut. Este statul a cărui cetățenie o dețin, pe lângă cea română, și locul în care există cetățeni români, pe care îi reprezint, alături de comunitățile istorice și diaspora, în Parlamentul României.

Tocmai de aceea am crezut că și unii dintre dumneavoastră, sperând că majoritatea sunteți la fel, atunci când, pe 27 martie 2018, am votat, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, o declarație relativ curajoasă, în care spuneam fără ezitare că România este pregătită să răspundă dorinței organice a cetățenilor Republicii Moldova de reunire.

Această declarație însă este un mare pas înapoi. Este o declarație făcută într-un limbaj de lemn feroce, care practic șterge acea urmă de curaj pe care am avut-o în 2018, în Anul Centenarului.

Avem un singur lucru care merită luat în considerare, și anume referirea la necesitatea interconectării energetice între cele două state.

În rest, dacă într-adevăr ne dorim să oferim bunăstare cetățenilor Republicii Moldova, bine ar fi să o facem într-un mod extrem de pragmatic.

De exemplu, bine ar fi să respectăm legislația în vigoare a României și să deblocăm procesul de redobândire a cetățeniei române.

Bine ar fi să oferim acces pe piața forței de muncă. Există un proiect legislativ în acest sens, pentru etnicii români din Republica Moldova, care nu au cetățenie română.

Bine ar fi să demarăm, într-un final, Autostrada Unirii și să nu o blocăm prin avize negative din partea Agenției de Mediu, pentru podul peste Prut.

Bine ar fi să facem ceea ce ne-am propus acum câțiva ani, și anume să creăm un spațiu informațional comun România - Republica Moldova, pentru ca atunci când unii dintre dumneavoastră ajung la Chișinău, prin hotelurile din Republica Moldova, să nu mai găsească pe primul, pe doi, pe trei, pe patru, pe locul cinci și așa mai departe posturi din Federația Rusă sau posturi care retransmit posturi din Federația Rusă. Ca să nu ne mirăm de ce ajunge în Republica Moldova un personaj nociv, precum Igor Dodon, președinte al republicii.

Vreau să vă propun, dacă putem amenda, pentru că există această referire cu privire la reglementarea conflictului transnistrean și pentru că unul dintre negociatorii-cheie ai noului Guvern, ai impunerii noului Guvern, a fost nimeni altul decât autorul celebrului Memorandum Kozak, să inserăm în această declarație o frază foarte simplă - că România se opune oricărui scenariu de federalizare a Republicii Moldova.

Credeți-mă, este foarte important, pe lângă celelalte lucruri pe care le-am menționat anterior.

Altfel, cu această declarație nu facem decât - așa cum spunea cel pe care l-am comemorat acum câteva zile, 130 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu - ne-am adunat astăzi aici să votăm o declarație pentru a înșira cuvinte goale ce din coadă au să sune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Urmează domnul Balan, din partea PNL.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Balan:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Asistăm astăzi la cea mai penibilă, jalnică, ipocrită și neprietenoasă declarație a Parlamentului României privind susținerea noului Guvern de la Chișinău. Este penibilă ca moment, jalnică în conținut, ipocrită ca mesaj și neprietenoasă ca adresare.

Este penibil să vii acum, după ce criza a trecut, să declari susținerea unui guvern pentru care atunci când i-a fost cel mai greu nu ai scos nicio vorbă, fiind mult prea ocupat cu roșcovele lui Plahotniuc.

Îi întreb pe colegii din PSD, care au simbolul electoral comun cu Partidul lui Plahotniuc, adică trei trandafiri: de ce, prin intermediul ministrului de externe, i-au interzis ambasadorului român să participe, alături de ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene și Rusiei la ședința Parlamentului Republicii Moldova de învestire a Guvernului condus de Maia Sandu?

De ce ați susținut și girat Guvernul oligarhic, antidemocratic și antieuropean al lui Plahotniuc?

Cu toate că v-ați asumat asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, astăzi, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este nefinalizat, iar despre dezvoltarea interconectării rețelelor de energie electrică dintre România și Republica Moldova nici nu poate fi vorba?

De ce ați tăcut la anularea alegerilor democratice pentru Primăria Chișinăului, câștigate în mod democratic de Andrei Năstase?

Mă doare să văd atâta ipocrizie în această declarație, când știm bine de câtă susținere s-au bucurat Maia Sandu și Andrei Năstase din partea actualei majorități parlamentare - zero.

Partidul Național Liberal este singura formațiune politică din România care a sprijinit efectiv Blocul "ACUM". Conducerea PNL, Ludovic Orban, cât și eu, personal, am fost alături de Andrei Năstase, prin prezența noastră în Republica Moldova și la alegerile pentru Primăria orașului Chișinău, și la alegerile europarlamentare, în timpul cărora Andrei Năstase, în semn de sprijin și solidaritate, a fost făcut cetățean de onoare al orașului meu, municipiul Suceava.

Declarația este jalnică în conținut. În afara limbajului de lemn folosit, limbaj pentru care ar fi invidios până și Postelnicu, Parlamentul României, în profunda lui înțelepciune, declară că exprimă sprijinul, îndeamnă, reiterează și întărește, solicită și iar reiterează, din nou solicită, ca într-un final să reamintească. Același Parlament, adică noi, subliniază, atrage atenția, iarăși reiterează, de data aceasta, relevanța, neuitând să sublinieze importanța, apoi să angajeze, să încurajeze.

Lipsesc doar aplauzele prelungite.

Nu vi se pare jalnic, stimați colegi?

Mesajul este, ca să parafrazez o vorbă populară, fă ce spune Parlamentul, nu ce face Parlamentul!

Cum să ceri puterii și opoziției de la Chișinău să colaboreze, când tu, acasă, refuzi să o faci, după ce poporul ți-a cerut prin referendum să lași justiția în pace, iar tu, putere politică de la București, refuzi să semnezi pactul de bun-simț propus de președintele României, Klaus Iohannis?

Nu este ipocrizie mai mare decât să atragi atenția în utilizarea instrumentelor democratice în menținerea stabilității interne, când tu, PSD, ai pe conștiință gazul democratic din 10 august 2018?

Sau noi, Parlamentul României, le reamintim cum e cu funcționarea optimă a statului de drept. Statul de drept optim care legiferează prin OUG-uri, care mutilează legile justiției și Codul penal prin comisii speciale, care declară MCV opțional și recomandările forurilor europene simple sugestii?

Să încurajezi Republica Moldova în parcursul ei european, când tu, PSD, ai un discurs și un comportament profund antieuropean, nu este dovadă de ipocrizie?

Declarația este neprietenoasă, distantă și chiar arogantă. Să nu amintești nici în treacăt. Să te adresezi unui frate, și nu unui străin, tocmai acum, în plină emoție și isterie națională, când un copil a fost separat de asistenta maternală pentru a fi înfiat și s-a scandalizat o națiune întreagă? Dar când frații de-o mamă și de-un tată au fost separați samavolnic de MKVD nu pentru a fi înfiați, ci pentru a fi exterminați, și când în sfârșit s-au regăsit, tu, frate mai mare, Parlament al României, într-o asemenea declarație să nu folosești nici măcar o dată cuvinte precum: frate, unire, întregire!

Din aceste considerente eu cred că această declarație este mai toxică, mai dureroasă, care sfidează interesul național, și mai neinspirată chiar și decât grăbita recunoaștere a Republicii Moldova din anul 1991. Dar aceasta e istoria. Aceștia sunt oamenii ei - două popoare, aceeași oportunitate, două decizii diametral opuse, doi oameni politici - Iliescu și Khol.

Cum aș fi conceput eu o declarație a Parlamentului României? Aș fi spus o poveste: Într-o curte, Curtea Mare, trăiau și munceau în deplină armonie doi frați români: Ion și Andrei.

 
   

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am rugămintea să faceți povestea scurtă, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Balan:

Fără să-i întrebe nimeni, Ribbentrop și Molotov i-au despărțit...

 
   

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Ioan Balan:

... pe Andrei l-au dus la Novosibirsk, iar pe Ion, la Sighet.

În 30 de secunde termin.

Curtea au împărțit-o într-o bucată mai mare, românească, și una mai mică, moldovenească. Lui Ion i s-a spus român, iar lui Andrei, moldovean. Vorbeau la fel și se înțelegeau perfect, deși unul vorbea românește și altul, moldovenește. Așa li s-a spus, dar ei nu înțelegeau care e deosebirea. Curțile lor au fost separate de un gard de sârmă ghimpată, iar dacă la Putna nu-și dormea somnul de veci marele Ștefan, gardul ghimpat ar mai fi hăcuit o parte din curtea lui Ion. Când Andrei s-a întors de la Novosibirsk, în curtea lui l-a găsit pe Igor cu care a fost nevoit să-și împartă proprietatea. După 50 de ani, vremurile s-au schimbat. Ion s-a eliberat de la Sighet, Andrei de la Novosibirsk, și când în sfârșit puteau să demoleze gardul, pentru că Igor nu prea voia, și nici Ion, la sugestia celui din urmă au făcut un pod. Pod de flori. Florile s-au uscat repede, iar gardul a rămas.

La 30 de ani de la acel eveniment se întrezărește ocazia să-l întrebăm pe Andrei și pe Igor, dacă nu ar fi bine să demolăm gardul? În loc de întrebare, astăzi Ion dă o declarație.

Dar eu, Ioan Balan, le spun astăzi lui Andrei și lui Igor: Vă vreau în Europa ca frați, nu ca vecini! (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Barna, de la USR.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule președinte,

În mod normal, această declarație ar fi trebuit să fie un element de mândrie și de bucurie. Este o declarație inițiată de USR și supusă comisiilor. Și faptul că a ajuns la acest plen ar fi trebuit să fie un element cu care să ne mândrim toți astăzi.

Faptul însă că timp de două săptămâni a fost boicotată în mod expres de PSD și ALDE, faptul că venim cu această declarație la 20 de zile după ce acel Guvern a fost în situație de criză și a fost numit are eficiența unei ambulanțe care vine a doua zi după apelul de urgență. Aceasta este realitatea.

Dincolo de conținutul ei, care a fost modificat în comisii -procedură parlamentară, suntem cu toții de acord - dincolo de conținutul ei, ceea ce trebuie să reținem este că acest Guvern al României a recunoscut Guvernul din Moldova, Guvernul Maia Sandu, după ce tot restul planetei a făcut-o.

România s-a așezat cu pieptul umflat la coada relației de recunoaștere a Guvernului din Republica Moldova. Am reacționat ca și cum ar fi fost un guvern din Papua Noua Guinee. La fel de rapid și la fel de prompt ne-am poziționat față de frații noștri din Moldova.

Și, din această perspectivă, un sentiment de rușine ar trebui să avem și noi, ca Parlament al României, care după aproape trei săptămâni suntem solidari și susținem Guvernul Maia Sandu.

Mulțumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea fiecărui grup, câte un singur intervenient. (Vociferări.)

Nicio procedură. Nu mai avem procedură.

Domnule senator, președintele Comisiei pentru politică externă, vă rog să luați cuvântul. (Vociferări. Rumoare.)

 
 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Parlamentul României chiar a intrat într-o zodie în care nu se mai înțelege nimic.

1. Această declarație este o declarație propusă de Comisiile pentru politică externă, așa cum s-a spus, la inițiativa unui coleg din opoziție.

Ceea ce au făcut Comisiile pentru politică externă este să vă prezinte acest text.

Am modificat lucruri care erau esențial de modificat, declarația inițială spunând că este vorba de recunoașterea de către Parlamentul României, adică de propunerea făcută de grupul parlamentar respectiv, recunoașterea Guvernului nou al Republicii Moldova.

Or, nicăieri nu există această prevedere și această posibilitate ca parlamentele să recunoască un guvern. Sunt țările care îl recunosc. Asta e o modificare neesențială, în opinia colegilor noștri, care spun că s-a tergiversat nu știu ce s-a tergiversat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Reamintesc colegilor de la PNL, care pe mine mă îngrozesc cu lipsa lor de profesionalism, pe care eu îl știam altfel. Se poate ca pe un astfel de subiect să lăsăm din partea grupului să vorbească cineva ca la un cenaclu literar de provincie, ca să nu zic altceva?! Se poate așa ceva?!

Noi trebuie să privim declarațiile Parlamentului României în contextul declarațiilor generale care au fost date în Parlament.

Atunci când am vorbit despre declarația cu privire la reunificare, care a fost o declarație extrem de curajoasă, tot Comisiile pentru politică externă, tot Parlamentul acesta a adoptat-o.

Astăzi vorbim de un moment esențial în recunoașterea unei instituții care a intrat în vigoare în Moldova, care este Guvernul Moldovei, pe baza unui angajament politic intern și internațional.

Salutăm, susținem, încurajăm. Și am vorbit despre necesitatea ca România să-și ducă pe mai departe toate elementele de susținere a politicii pentru Republica Moldova.

Păi, nici asta nu vă convine, domnilor? Se poate așa ceva? (Vociferări. Rumoare.)

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Dezbaterile fiind încheiate, supun votului dumneavoastră declarația Parlamentului României.

Vă rog, să înceapă votul.

 
 

270 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 16 abțineri. Cu majoritate, declarația a fost adoptată.

Și mă bucur că, în pofida faptului că reprezentanții grupurilor care au luat cuvântul au criticat declarația, văd că până la urmă a fost bună, că au votat-o.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019.

La punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Doamna Turcan, PNL.

 

Doamna Raluca Turcan:

Astăzi se propune înființarea unei comisii de anchetă pentru suspiciuni privind fraudarea votului din 26 mai. Probabil că nu s-ar fi solicitat înființarea unei astfel de comisii dacă un anumit partid nu ar fi obținut un rezultat sub pragul electoral.

PNL și USR au solicitat, în legătură cu votul din 26 mai, comisie de anchetă, pentru miile de români care au rămas fără să voteze, încălcându-se în felul acesta un drept fundamental pentru niște oameni cărora România le-a întors spatele.

PNL a solicitat, de asemenea, audierea ministrului de interne, ministrului de externe, a solicitat vot la moțiunea simplă împotriva ministrului de externe - principalul vinovat pentru faptul că un drept fundamental din Constituția României, pentru oamenii din străinătate care nu au mai ajuns să voteze, a fost călcat în picioare.

În același timp, acum suntem într-o situație hilară. Se cere o comisie de anchetă - și probabil că va fi votată o comisie de anchetă, pentru că are susținerea majorității parlamentare - pentru așa-zise fraude electorale. Cu alte cuvinte, hoții strigă "Hoții!". Pentru că cine solicită această comisie de anchetă? Adică exact cei care au avut în mână toate instrumentele de control ale procesului electoral. Cei care conduc Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă, cei responsabili direct pentru buna desfășurare a alegerilor și corectitudinea alegerilor țipă în momentul de față: "Fraudă electorală!".

Și cine mai strigă, de asemenea, "Fraudă electorală!"? Un partid care până de curând a fost condus de un om condamnat definitiv pentru fraudă electorală.

Ce spunea președintele AEP, omul de încredere, pus acolo de către majoritatea PSD-ALDE, pentru a asigura corectitudinea procesului electoral? "AEP a constatat că la aceste alegeri europarlamentare și referendum nu au fost constatate decât erori de completare a proceselor-verbale, și nu modificarea datelor cu privire la validarea alegerilor, adică a voturilor valabil exprimate". Adică au fost greșit completate câteva procese-verbale, dar după aceea au fost corectate.

Am înțeles acum că există suspiciuni de abuzuri. N-avem absolut nimic împotriva verificării tuturor suspiciunilor care vizează o posibilă fraudare a votului. Pentru că pentru Partidul Național Liberal votul e sfânt.

Rezultatul votului pentru orice partid și orice om politic ar trebui să fie sfânt. Rezultatul votului trebuie să fie baza mandatului pentru fiecare dintre dumneavoastră, aflați în Parlamentul României.

Așadar, Partidul Național Liberal votează pentru înființarea acestei comisii de anchetă și solicită următoarele lucruri:

  • audierea ministrului de externe Teodor Meleșcanu, referitor la votul din diaspora, de la alegerile europarlamentare;
  • audierea ministrului de interne Carmen Dan, referitor la sincopele din procesul de votare, cazurile de primari care în ziua votului i-au îndemnat pe alegători să nu voteze la referendum, cazuri de prefecți care s-au implicat în campanie, finanțări preferențiale pentru primari.

De asemenea, Partidul Național Liberal solicită audierea prefecților și a altor oficiali față de care au existat reclamații cu privire la implicarea în campanie - campania desfășurată de PSD -, cu proiecte pentru primari, contra voturilor. Adică șantaj și mituire directă a primarilor, pentru a obține voturi, așa cum își dorea și spera PSD.

De asemenea, în această comisie de anchetă trebuie obligatoriu să fie audiat șeful Autorității Electorale Permanente, referitor la votul din diaspora, modificările legislative făcute în plin proces electoral și propuse, cum altfel, cum vă place dumneavoastră, prin ordonanță de urgență, referitor la referendum și, de asemenea, la toate sincopele din procesul de votare, inclusiv lipsa campaniei de informare, așa cum prevede Legea pentru referendum. Nici măcar atât nu ați dorit să faceți, să dați șansa cât mai multor români să voteze în cunoștință de cauză.

Nu în ultimul rând, Partidul Național Liberal solicită audierea șefului CNA, referitor la faptul că nu a fost respectată Legea în privința referendumului, că nu a intervenit atunci când Televiziunea Publică a ajuns instrument de partid pentru liderul dumneavoastră politic, făcând campanie directă, încălcând legea, sfidând misiunea și interesul public al acestei instituții vitale pentru orice democrație.

Da, vrem această comisie de anchetă. Dar ancheta să fie într-adevăr în fața și asupra celor care au împiedicat dreptul la vot pentru românii care au fost umiliți la consulate, la ambasadele României din Uniunea Europeană și din alte țări. Români care și-ar dori să aibă acces la vot, pentru că speră ca în felul acesta România să devină mai primitoare și să se poată întoarce alături de familiile lor.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

De câte minute mai aveți nevoie, doamnă Turcan?

Domnul Stanciu-Viziteu, de la USR.

 
 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc.

Uniunea Salvați România susține această comisie.

Evident că suntem interesați să vedem dacă au existat nereguli sau fraude.

Evident că am fost întotdeauna interesați și vom fi întotdeauna interesați să aflăm orice neregulă sau fraudă organizată de PSD și ALDE care are loc în procesul legislativ.

Suntem interesați să vedem cum de operatori ai tabletelor de calculator, angajați ai primăriilor PSD și ALDE, informau în mod eronat alegătorii, punându-i să aleagă să voteze ori la europarlamentare ori la referendum.

Suntem interesați să vedem ce fac autoritățile statului cu acei primari PSD și ALDE care așteptau alegătorii la intrarea în secțiile de vot, dându-le indicațiile finale de vot.

Suntem foarte interesați să vedem cum de există primării PSD și ALDE, în special în Dolj, unde a existat o diferență de 90% între cei care au votat la europarlamentare și cei care au votat la referendum și cum s-a putut întâmpla o astfel de aberație statistică.

Și mai ales suntem interesați să vedem cum, și în ce mod, și cine sunt cei responsabili de faptul că milioane de români nu au putut să-și exercite dreptul constituțional la vot. Și mă refer aici la milioanele de români din diaspora.

Mai mult, nu puteam să-i lăsăm pe cei din PSD și ALDE singuri în această comisie, pentru că ar fi ultimii pe care îi putem bănui de bună-credință și de dorința de a descoperi adevărul. Mai ales pentru că, chiar și astăzi, dumneavoastră, cei din PSD și ALDE, în continuare, susțineți că condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul referendumului este o condamnare politică, și nu una conform legii.

Pentru toate aceste motive, această comisie trebuie să scoată la iveală dacă există aceste nereguli și fraude sub organizarea voastră.

Vă mulțumesc.

Voci din sală:

... dumneavoastră...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Vosganian, de la ALDE.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Astăzi avem un spectacol extrem de interesant în Parlament. Dezvoltăm un nou concept, și nu "Unitate prin diversitate", ci "Unanimitate prin divergență".

Cu toții susținem aceleași acte ale Parlamentului. Cu toții susținem declarația privind Republica Moldova, dar fiecare o critică în felul lui.

Cu toții susținem înființarea comisiei de anchetă, dar când vorbim despre ea protestăm ca din gură de șarpe împotriva ei.

Eu zic așa: că o comisie de anchetă nu trebuie să vadă ceea ce n-a făcut bine PSD-ALDE. Trebuie să vadă ceea ce nu s-a făcut bine. Punct! Pentru că nu facem o comisie ca să ne vânăm unii pe alții, ci facem o comisie ca să vedem dacă votul s-a convertit în mod real în rezultatele afișate și să evităm ca pe viitor să se întâmple astfel de chestiuni.

Stimați colegi, însă pentru că cei dinaintea mea au făcut câteva remarci, aș vrea să spun ceva. Eu știu că ați investit mult în imaginea lui Liviu Dragnea, știu asta. Și știu că vă pare rău că toată această investiție acum cade în derizoriu, pentru că nu mai aveți cum să o fructificați.

În același timp, remarc totala dumneavoastră lipsă de fantezie.

Vă rog eu, căutați altceva. Pentru că invocarea în continuare a imaginii lui Liviu Dragnea ne lasă să credem, pe de o parte, lipsa dumneavoastră de fantezie și lipsa dumneavoastră de imaginație în a dezvolta alte teme, iar, pe de altă parte, începem să ne punem întrebări în legătură cu oportunitatea momentului în care Liviu Dragnea a fost arestat.

Dar acestea sunt cu totul alte chestiuni și s-ar putea să le discutăm altă dată.

Acum, stimată colegă de la PNL, păi, eu zic să mă luați și pe mine, că și eu am declarat public că nu votez la referendum, și am recomandat tuturor celor care mă simpatizează să nu voteze la referendum. Și mă bucur că 2,5 milioane dintre români plus încă 400.000 care și-au anulat votul au refuzat acest simulacru care a fost referendumul. (Vociferări.)

În al doilea rând... mi se pare că modalitatea în care s-a votat, și anume, aceea că există înregistrați toți cei care au refuzat la referendum să primească buletinul de vot, este incorectă. Pentru că nu este normal ca un serviciu militarizat, secret să știe care sunt opțiunile pentru un milion și jumătate de români. (Aplauze.)

În al treilea rând, vreau să vă spun tuturor celor care elogiați modul în care s-a votat că suntem singura țară din Uniunea Europeană în care un serviciu militarizat, secret, contabilizează voturile. Și așa ceva pe viitor nu trebuie să se mai întâmple. (Vociferări.)

Stimați colegi, nu cred că vă las sentimentul cuiva căruia îi este frică, dar din tonul dumneavoastră am sentimentul că dumneavoastră vă e frică.

Și încă ceva. Și încă ceva.

Stimați colegi, nu mai folosiți pe cetățenii români din diaspora și din Republica Moldova ca resursă electorală! Nu faceți altceva, în permanență, decât să creați o presiune electorală, elogiind diaspora, fără să vă gândiți în mod real că diaspora, ca să vină acasă, are nevoie de venituri mai mari, are nevoie de slujbe bine plătite și are nevoie de un ambient propice, și nu de unul al vânătorilor de vrăjitoare.

De aceea, noi respectăm diaspora și sunt convins că, la audieri, atât ministrul de externe, cât și ministrul de interne vor da informațiile lămuritoare.

Nu vreau să continui această discuție acum, pentru simplul fapt că, dacă ați observat, titlul acestei comisii este privind eventualele fraude - deci noi nu pornim de la nicio prezumție de vinovăție. Această comisie are în primul rând un rol profilactic, ca, dacă au fost unele nereguli, ele să nu se mai întâmple.

În același timp, nu putem să ignorăm faptul că în spațiul public au apărut numeroase buletine de vot a căror cheie nu se închidea. Și acestea sunt nereguli care trebuie evaluate. Care a fost impactul lor real și de ce ele s-au întâmplat.

De aceea, iau atitudinea dumneavoastră agresivă ca o bună energie pozitivă, ca să contribuiți la eficiența acestei comisii pe care ALDE o susține.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul Pașcan, PMP.

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Adeseori admir retorica ficțională, pe alocuri literară a antevorbitorului.

Din păcate, de data aceasta nici mirul n-a ajutat ALDE să treacă pragul electoral. (Aplauze.)

Eu vă spun din capul locului că trebuie investigate chestiunile legate în primul rând de diaspora, de votul din diaspora. Acolo unde românii au stat la coadă, ca vitele, așteptând să-și exercite un drept democratic, un drept absolut al libertăților fundamentale. Și acolo este o problemă.

În rest, dacă vreți să analizați și să vedeți că totuși PSD-ALDE au pierdut alegerile e liber acest lucru. Și probabil că aceasta este constatarea finală a anchetei parlamentare.

Vă întreb, în același timp, oare unde este comisia de anchetă în privința TVR, a activității TVR, pe care tot noi... și dumneavoastră ați votat-o? Nu s-a întâmplat nimic. Doar acolo unde aveți un interes direct.

Poate investigați și cum a ajuns UDMR să aibă mii de voturi în localități fără etnici maghiari. Și să vorbim în acest context de fraude.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna Olguța Vasilescu, din partea PSD.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Avem ceva de ascuns? Are vreunul dintre partide ceva de ascuns? Dacă nu, haideți să răspundem tuturor întrebărilor lansate în spațiul public de oameni cu vederi de dreapta, nu de stânga!

Haideți să vedem de ce acești oameni ne spun că sunt mii de secții din România care nu se închid pe cheie!

Haideți să vedem de ce au simțit nevoia un milion de oameni din România să facă turism, exact în ziua votului, în comune care n-aveau niciun fel de atracție turistică! (Vociferări.)

Probabil. Probabil.

Și haideți să vedem, de asemenea, dacă într-adevăr în multe secții de vot a fost viciat acest proces. Pentru că Guvernul, într-adevăr, din punct de vedere administrativ a organizat aceste alegeri.

Dar să nu uităm că la tabletă a fost un serviciu militarizat. Și că nu există nicio țară din lumea aceasta unde un serviciu secret să opereze tabletele. (Vociferări.)

Avem ceva de ascuns? Încă o dată vă întreb. Dacă nu, haideți să votăm această comisie de anchetă și să dea răspunsuri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulțumesc.

Urmează dezbaterea pe articole și anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Dacă nu sunt, s-a adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 1, sunt obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Art. 2. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 3. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 4? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 6? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 7? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 8? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 9? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 10? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art. 11? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Anexa cuprinzând componența nominală a Comisiei parlamentare de anchetă.

Invit grupurile parlamentare să anunțe, pe rând, componența nominală.

Din partea Grupurilor PSD.

 
 

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat propun pe următorii colegi pentru a face parte din comisie:

Senatori - Liviu Mazilu, Vasile Toma și Viorel Salan - ultimul fiind și nominalizat pentru poziția de vicepreședinte al comisiei -; iar de la Camera Deputaților - domnul Florin Iordache, domnul Cătălin Rădulescu, domnul Eugen Nicolicea, domnul Ion Călin, doamna Laura Moagher, domnul Nicolae Velcea și doamna Olguța Vasilescu, nominalizată pentru poziția de președinte al comisiei. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL?

Vă sfătuiți acum în privința componenței? A, e bine, atunci.

Din partea Grupurilor parlamentare ale USR?

 
 

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale USR, nominalizăm pe:

Senator Nicu Fălcoi, deputat Nicolae-Daniel Popescu, ca membri ai comisiei, cu mențiunea că domnul Nicolae-Daniel Popescu este propus pentru funcția de secretar; iar supleant - senator George Dircă.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulțumesc.

Grupurile ALDE?

 
 

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa:

Din partea Grupurilor parlamentare ALDE - domnul senator Daniel Zamfir, care va fi și secretar; și din partea Camerei - domnul deputat Ion Cupă.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Grupul parlamentar al UDMR?

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul deputat Antal István.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulțumesc.

Grupul parlamentar PRO Europa?

 
 

Doamna Gabriela-Maria Podașcă:

PRO Europa nu va desemna niciun coleg sau colegă pentru această comisie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupul parlamentar al PMP?

 
 

Domnul Ionuț Simionca:

Din partea Grupului parlamentar al PMP - domnul Petru Movilă și supleant - domnul Constantin Codreanu.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupul parlamentar al PNL?

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Domnii senatori Mario Oprea și Daniel Fenechiu; și, de asemenea, doamnele deputat Adriana Săftoiu, Cristina Trăilă, Mara Mareș; cu vicepreședinte - Cristina Trăilă.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Vă mulțumesc.

Considerăm adoptată și anexa. Dezbaterile, de asemenea.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre. Să înceapă votul.

Înainte de anunțarea votului, vreau să am o confirmare, din partea Grupului minorităților, că nu doresc să facă parte.

Domnule Varujan Pambuccian, spunem "Da" și gata, vă rog.

Vă rog.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Hotărârea aceasta am luat-o în anul 2003. Și de atunci am ținut-o așa până acum.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Abținere, da?

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Motivația...

 
   

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Abținere?

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu, nu, nu este abținere. Motivația este următoarea. Atâta timp cât în Constituție instituția aceasta nu devine o instituție cu consecințe în lumea reală și rămâne, așa, o chestie în care ne întâlnim, facem o terapie în grup și plecăm acasă, noi nu o să participăm la nicio comisie de anchetă, niciodată.

În momentul în care în Constituție vom transforma instituția comisiei de anchetă într-o instituție care chiar să aibă consecințe în lumea reală, vom participa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Rezultatul votului - 259 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 19 abțineri.

Prin urmare, s-a adoptat hotărârea privind înființarea comisiei de anchetă.

La punctul 5, Proiectul de Hotărâre privind...

Doamnă Chichirău, explicarea votului? Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Faptul că PSD a pierdut alegerile nu înseamnă că a fost o fraudă la alegeri.

Ce s-a întâmplat însă în realitate este că... zeci de mii de români din diaspora nu au putut să voteze. Dar acest subiect n-ați vrut să-l abordați.

USR a cerut o comisie de anchetă pentru acel vot din diaspora. În loc, vedem o anchetă fantomă pentru faptul că PSD a pierdut alegerile.

Și mai ales văzând care este componența delegației de la PSD, acest lucru ne face să credem că această comisie va fi o glumă politică.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind revocarea doamnei Theodora Bertzi din funcția de membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind revocarea doamnei Theodora Bertzi din funcția de membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Raportul și proiectul de hotărâre au fost distribuite și afișate.

Da, dau cuvântul doamnei Căruceru, din partea Comisiilor juridice, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

 

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Hotărâre privind revocarea doamnei Theodora Bertzi din funcția de membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 434/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 617 din 18.07.2018, Partea I, referitoare la sesizarea de neconstituționalitate privind Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2018 privind numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost declarată neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 341 din 19.04.2018, Partea I,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Doamna Theodora Bertzi se revocă din funcția de membru al Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și se declară vacantă această funcție.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să votați.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre în ansamblul său. Votul e deschis.

 
 

301 voturi pentru, un vot împotrivă, 17 abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Având în vedere că la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcții, care se fac prin vot secret cu buletine de vot, pentru operativitate vă propun să dezbatem separat fiecare punct al ordinii de zi, după care să urmeze exprimarea concomitentă a voturilor.

Dacă sunt obiecții? Dacă nu sunt obiecții, supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați.

 
 

326 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. S-a adoptat această propunere.

 
Numiri: <BR>- Numirea unui vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. (aprobată, vot secret cu buletine de vot) <BR>- Numirea Avocatului Poporului. (aprobată, vot secret cu buletine de vot)

La punctul 6 al ordinii de zi avem numirea unui vicepreședinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Raportul comun al Comisiei pentru industrii a Camerei Deputaților, a Comisiei pentru energie și Comisiei economice ale Senatului și proiectul de hotărâre v-au fost distribuite.

Vă reamintesc că, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, numirea membrilor Comitetului de reglementare al ANRE, cu nominalizarea pe funcții se face de Parlament la propunerea comună a comisiilor de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului.

Dau cuvântul domnului senator Marin Gheorghe, din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului comun și a proiectului de hotărâre.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Marin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Raport comun cu privire la candidatul ce urmează a fi numit în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

În conformitate cu sesizările Birourilor permanente reunite nr. 227 din 24 iunie 2019, la Camera Deputaților, și nr. 844, și, respectiv, nr. 847 din 24 iunie 2019, la Senat, și în conformitate cu prevederile art. 3 și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări de Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii din Senat s-au întrunit în ședință comună, în data de 26 iunie 2019, în vederea nominalizării candidatului ce urmează a fi numit în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Lista candidaților și CV-urile acestora sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În urma audierilor, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului numirea pentru funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei a domnului Marian Neacșu.

Acum am să dau citire hotărârii.

Hotărâre privind numirea unui vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, și ale art. 3 și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Domnul Marian Neacșu se numește, până la data de 23 aprilie 2020, în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, pe locul devenit vacant prin demisie a domnului Soreață Henorel-Florin, în baza art. 4 alin. (14) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, numit la data de 24 mai 2017, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 40/2017.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din data de 26 iunie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Domnilor președinți,

O precizare, în final, pentru acuratețe.

Pentru conformitate cu art. 3 și art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 33/2007, numirea se face în funcția de vicepreședinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE, modificându-se în mod corespunzător proiectul de hotărâre.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

În conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităților comune...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Da, poftiți.

Vă rog, aveți cuvântul. Îmi cer scuze, n-am văzut.

Aveți cuvântul.

Domnul deputat Năsui.

 
 

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această instituție, ANRE-ul, este o instituție extrem de importantă pentru reglementarea sectorului energetic român.

Nu trebuie să tratăm această instituție ca pe o sinecură și să numim acolo persoane care nu au nici măcar studiile necesare și nici măcar n-au experiența necesară cerută chiar de lege pentru această funcție.

În această funcție trebuie să fie o persoană care are cel puțin cinci ani vechime în domeniul acesta, într-o funcție managerială. Am ridicat această problemă în cadrul comisiei. Ce credeți că ni s-a spus? Că nu e o problemă, că dacă ești parlamentar, ai automat și vechime în funcție în domeniul energiei.

Nu se poate așa ceva!

Cum se poate ca o comisie care ar trebui să facă o audiere, de fapt, să nu facă nicio audiere în momentul acesta. Și nu mă refer la faptul că audierea ar fi fost un teatru absurd, cum se practică adesea în Parlament, că vine cineva, vorbește maximum o jumătate de oră și pleacă, când în alte țări audierile pentru funcțiile serioase durează chiar câteva zile, în care persoana aceea este chestionată, întrebată, pentru a se vedea cum gândește, ce decizii ar lua în anumite circumstanțe, cum vede el dezvoltarea sectorului energetic, de data aceasta. Nu! Astăzi, la audieri, nici măcar n-a fost vreo audiere. Au fost supuse la vot niște CV-uri și atât! Și în momentul în care s-au cerut audierile, adică am zis, totuși, haideți să întrebăm oamenii aceia... Chiar ne comportăm cu funcțiile astea ca niște sinecuri, nici măcar să nu treacă prin fața noastră persoanele audiate?

Ce credeți că ni s-a spus? Că nu este nevoie, prin lege, să se facă audieri, pentru că legea nu cere să se facă audieri. Bun, dar bunul-simț... Nu mai avem bun-simț? Dacă legea nu ne cere să facem audiere, când numim o persoană, asta înseamnă că nu avem dreptul să o audiem? Cred că trebuie să ne comportăm cu aceste instituții în alt mod. Dacă ele înseamnă ceva și dacă noi vrem să ne recâștigăm credibilitatea complet pierdută în ochii poporului român, trebuie să ne comportăm cu aceste instituții... măcar să facem teatrul acela absurd pe care-l facem în alte cazuri, să vină oamenii aceia să vorbească în fața comisiei, să nu răspundă la întrebări, să răspundă pe lângă, dar măcar să fie acolo, să-i vedem cu toții, să-i vadă poporul român că nu știu să răspundă.

Este un minim de respect care astăzi nu a fost arătat nu ANRE-ului, nici măcar nouă, ci poporului român. Poporului român care va finanța cu bani foarte mulți această instituție, pentru că salariile de acolo chiar sunt extrem de mari, se trăiește regește și se trăiește regește pe spatele poporului român.

Nu vom vota această comisie, ba chiar o vom contesta la Curtea Constituțională.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Deci, în conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, votul este secret și se exprimă prin buletine de vot.

Pentru a fi aprobată propunerea este necesar votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. Buletinul de vot va fi completat cu propunerea din raport.

7. La următorul punct al ordinii de zi avem numirea Avocatului Poporului.

Reamintesc prevederile Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, potrivit căreia: "Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, în urma audierii în ședința comună a Comisiilor juridice ale celor două Camere a candidaților propuși de Birourile permanente, la recomandarea grupurilor parlamentare".

După numire, Avocatul Poporului depune în fața președinților celor două Camere jurământul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 35/1997.

Mandatul Avocatului Poporului se exercită de la data depunerii jurământului.

Dau cuvântul... Comisia juridică, da?

Doamna Căruceru. Prezentarea raportului comun.

 
 

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun privind audierea candidaților pentru funcția de Avocat al Poporului.

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au hotărât, în ședința comună din data de 11 iunie 2019, declanșarea procedurilor parlamentare de numire a Avocatului Poporului.

Termenul stabilit pentru depunerea propunerilor de candidați de către liderii grupurilor parlamentare a fost data de 25 iunie 2019.

Grupurile parlamentare ale USR, PNL și UDMR au transmis Comisiilor juridice și Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului propunerea celor trei grupuri parlamentare pentru nominalizarea domnului Peter Kovacs pentru funcția de Avocat al Poporului, împreună cu dosarul de candidatură întocmit conform prevederilor legale.

Grupurile parlamentare ALDE au transmis propunerea de numire a doamnei Renate Weber pentru funcția de Avocat al Poporului.

Grupul parlamentar al PMP din Camera Deputaților a transmis Comisiilor juridice propunerea de susținere a domnului Voinea-Mic Constantin-Cătălin pentru funcția de Avocat al Poporului.

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, republicată, Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună.

Articolul 143 din Constituția României, care prevede condițiile pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale, dispune următoarele: "Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului s-au reunit în ședință comună, în temeiul prevederilor art. 11 lit. d) și art. 13 pct. 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Membrii celor două comisii prezenți la ședință au analizat dosarele candidaților propuși și au constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și de Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, republicată, pentru a fi numiți în funcția de Avocat al Poporului, de către cei trei candidați propuși pentru această funcție.

Doamna Renate Weber, domnul Peter Kovacs și domnul Voinea-Mic Constantin-Cătălin îndeplinesc condiția de specializare în științe juridice și de vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică.

Candidații nominalizați pentru funcția de Avocat al Poporului au fost audiați de Comisiile juridice din Camera Deputaților și Senat, reunite în ședința comună din ziua de 26 iunie 2019.

Având în vedere faptul că toți cei trei candidați îndeplinesc condițiile legale, membrii celor două comisii juridice prezenți la ședința comună au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului un raport favorabil numirii în funcția de Avocat al Poporului, în condițiile reglementate la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, republicată, conform căreia: "Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaților și senatorilor prezenți".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Goțiu.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi,

Probabil unii dintre dumneavoastră deja știți, unii poate nu, ideea să-l susținem pe Eckstein-Kovacs Peter pentru funcția de Avocat al Poporului nu ne aparține. Ea a fost lansată în spațiul public de către societatea civilă, după ce mandatul domnului Victor Ciorbea s-a încheiat pe data de 6 mai 2019.

De altfel, pentru susținerea acestei candidaturi s-a și lansat o petiție publică, prin intermediul Platformei Declic, din care îmi permit să citez: "Noi, cetățenii acestei țări, vă cerem să-l numiți în funcția de Avocat al Poporului pe Eckstein-Kovacs Peter. A demonstrat de-a lungul timpului că principiile sunt mai importante decât funcția, demisionând atunci când a considerat că cele două nu mai sunt compatibile. Noi, cetățenii, avem nevoie de un avocat al poporului care să ne apere cu adevărat drepturile și libertățile" - se arată în petiția "Declic", asumată între timp de aproape 10.000 de cetățeni români.

Am discutat cu colegii din USR, pentru că ne-am asumat să-i reprezentăm și să fim vocea cetățenilor în Parlament, dar și cu cei din alte grupuri parlamentare și am apreciat că propunerea este cât se poate de justificată.

Dincolo de cariera și competențele sale juridice, pe care le îndeplinește cu vârf și îndesat pentru funcția pe care îl susținem, principalul argument este principialitatea sa extraordinară de care a dat dovadă în mai multe situații.

De fiecare dată când a avut de ales între o funcție publică și principii a optat pentru principii. A pledat pentru o lege eficientă de funcționare a Agenției Naționale de Integritate și și-a dat demisia din funcția de președinte al Comisiei juridice a Senatului atunci când colegii lui n-au vrut să susțină această lege.

A susținut Campania "Salvați Roșia Montană", prin inițiatorul primului proiect de lege de interzicere a mineritului cu cianuri și a renunțat la postul de consilier la Cotroceni când fostul președinte a început să promoveze proiectul distructiv de la Roșia Montană.

Anul trecut și-a dat demisia din UDMR, în semn de protest, în timpul asaltului asupra justiției.

Faptul că foștii săi colegi de partid îl susțin astăzi este o dovadă că, la rândul lor, înțeleg că o persoană care a demonstrat o asemenea verticalitate este potrivită pentru funcția de Avocat al Poporului, și le mulțumesc pentru acest lucru.

De asemenea, de-a lungul anilor, i-a reprezentat pro bono, ca avocat, pe cetățenii amendați abuziv de Jandarmeria Română.

Depun mărturie, aici, în Parlament, că mă număr printre cei apărați pro bono de către Eckstein-Kovacs Peter, când în calitatea de jurnalist am fost amendat abuziv, iar instituții publice, în special Jandarmeria, au făcut presiuni asupra mea pentru că mi-am permis să-mi exercit libertatea de exprimare în piețe publice.

Practic, Eckstein-Kovacs Peter a dovedit, de facto, dincolo de orice vot politic, că a fost și este un avocat al poporului, un apărător al drepturilor și cauzelor cetățenilor români.

Nu e deloc întâmplător că beneficiază de o asemenea susținere publică, dar și politică, și sunt motive mai mult decât suficiente și întemeiate pentru a-l susține și a-l vota astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

În conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, votul este secret și se exprimă prin buletine de vot.

Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaților și senatorilor prezenți.

Buletinul de vot va fi completat cu propunerile din raport.

Având în vedere că am finalizat dezbaterile, stimați colegi, urmează, după cum am hotărât, exercitarea votului secret cu buletine de vot, concomitent.

Avem în față... Nu avem încă! ...urnele inscripționate corespunzător, în care se vor introduce buletinele de vot; o urnă cu ANRE și o urnă cu Avocatul Poporului.

Reamintesc semnificația modalității de vot în cazul votului secret cu buletine de vot, potrivit prevederilor regulamentare: "Deputatul și senatorul votează pentru numire, lăsând neatinse numele și prenumele persoanei propuse. Votează contra numirii ștergând numele și prenumele persoanei propuse a fi numite. Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control și cele pe care numărul candidaților ale căror nume nu au fost tăiate depășește numărul funcțiilor pentru care se face alegerea".

Cu aceste precizări, trecem la exprimarea votului.

Invit doi chestori din partea Senatului să înceapă înmânarea buletinelor de vot.

Din partea Senatului, cei doi chestori.

Secretarul Senatului va citi lista senatorilor.

Din partea Senatului mai trebuie un chestor.

Avem? A, e domnul Popa, n-am văzut!

 
 

Domnul Ion Marcel Vela:

Alexandrescu Vlad-Tudor prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Antal István-Loránt prezent

Veniți dumneavoastră să citiți miniștrii de la Cameră.

Membrii Guvernului de la Cameră.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Grațiela Leocadia Gavrilescu absentă
Ana Birchall prezentă
Marius-Constantin Budăi prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Cuc Alexandru-Răzvan absent
Mînzatu Roxana absentă
Intotero Natalia-Elena prezentă
Anton Anton prezent

 
 

Domnul Ion Marcel Vela:

Membrii Guvernului de la Senat.

Ecaterina Andronescu prezentă
Bădălău Niculae prezent
Breaz Valer-Daniel prezent
Dan Carmen Daniela prezentă
Deneș Ioan absent
Leș-Gabriel Beniamin absent
Meleșcanu Teodor-Viorel prezent
Ilie Viorel prezent
Matei Constantin-Bogdan prezent
Oprea Ștefan-Radu absent
Teodorovici Eugen-Orlando absent
Arcan Emilia prezentă
Arcaș Viorel prezent
Avram Nicolae absent
Baciu Gheorghe absent
Badea Viorel-Riceard absent
Bădălău Niculae prezent
Bădulescu Dorin-Valeriu prezent
Bodog Florian-Dorel absent
Botnariu Emanuel-Gabriel prezent
Brăiloiu Tit-Liviu prezent
Bulacu Romulus absent
Butunoi Ionel-Daniel absent
Cadariu Constantin-Daniel absent
Caracota Iancu prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Cazanciuc Robert-Marius absent
Cârciumaru Florin prezent
Avram Nicolae prezent
Chirteș Ioan-Cristian prezent
Chisăliță Ioan-Narcis absent
Chițac Vergil absent
Cîțu Florin-Vasile prezent
Coliban Allen absent
Corlățean Titus absent
Costoiu Mihnea-Cosmin absent
Covaciu Severica-Rodica absentă
Craioveanu Elena-Lavinia prezentă
Crețu Gabriela prezentă
Cristina Ioan absent
Császár Károly Zsolt prezent
Cseke Attila-Zoltan prezent
Covaciu Severica-Rodica prezentă
Dănăilă Leon absent
Derzsi Ákos absent
Diaconescu Renică absent
Derzsi Ákos prezent

Și Costoiu a revenit. Prezent.

Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Dima Carmen prezentă
Dinică Silvia-Monica absentă, delegație.
Dircă George-Edward prezent
Dogariu Eugen prezent
Dumitrescu Cristian-Sorin absent
Dumitrescu Iulian prezent
Dunca Marius-Alexandru prezent
Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena absentă
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Fifor Mihai-Viorel prezent
Filipescu Răducu-George absent
Ganea Ion absent
Ghica Cristian prezent
Gioancă Eugen absent
Gorghiu Alina-Ștefania absentă
Goțiu Remus Mihai prezent
Hadârcă Ion absent
Hărău Eleonora-Carmen absentă
Ilea Vasile prezent
Ilie Viorel la Guvern.
Iliescu Cătălin Lucian prezent

Primul vot al domnului Iliescu, proaspătul nostru coleg.

Ionașcu Gabi prezent
Iordache Virginel prezent
Iriza Scarlat absent
László Attila prezent
Leș Gabriel-Beniamin Guvern
Lungu Dan prezent
Lungu Vasile-Cristian absent
Lupu Victorel delegație, absent.
Manoliu Dan prezent
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Nicolae absent
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Constantin-Bogdan absent
Mazilu Liviu-Lucian prezent
Meleșcanu Teodor-Viorel a votat
Mihail Radu-Mihai prezent
Mihu Ștefan absent
Mirea Siminica prezentă
Moga Nicolae prezent
Nicoară Marius-Petre prezent
Nicolae Șerban absent
Niță Ilie prezent
Novák Csaba-Zoltán prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ștefan-Radu la Guvern
Orțan Ovidiu-Florin prezent
Pavel Marian absent
Pațurcă Roxana-Natalia absentă
Pauliuc Nicoleta absentă
Pănescu Doru-Adrian absent
Pereș Alexandru absent
Pîrvulescu Eugen absent
Pop Gheorghe absent
Pop Liviu-Marian absent
Popa Cornel prezent
Popa Ion absent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent
Preda Radu-Cosmin absent
Presadă Florina-Raluca prezentă

Preda a revenit, e prezent. Preda Radu-Cosmin, prezent, deci.

Resmeriță Cornel-Cristian prezent
Romașcanu Lucian prezent
Rotaru Ion absent
Ruse Mihai prezent
Salan Viorel prezent
Savin Emanoil prezent
Sbîrnea Liliana prezentă
Scântei Laura-Iuliana prezentă
Silistru Doina prezentă
Simionca Ioan prezent
Smarandache Miron-Alexandru prezent
Soporan Aurel-Horea absent
Stan Ioan absent
Stănescu Paul prezent
Stângă George-Cătălin absent
Stocheci Cristina-Mariana prezentă
Șoptică Costel prezent
Talpoș Ioan-Iustin absent
Tánczos Barna absent
Teodorovici Eugen-Orlando Guvern
Toma Cătălin Dumitru prezent
Toma Vasilică prezent
Trufin Lucian absent
Turos Lóránd prezent
Țapu Nazare Eugen absent
Țuțuianu Adrian prezent
Valeca Șerban-Constantin prezent
Vela Ion Marcel prezent
Vulpescu Ioan absent
Wiener Adrian prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Sibinescu Ionuț, prezent.

O invit pe doamna secretar de la Camera Deputaților la microfon.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Achiței Vasile-Cristian prezent

Chestorii, vă rog frumos!

Chestorii de la Camera Deputaților...

Adnagi Slavoliub prezent
Alexe Costel

Al doilea chestor de la Camera Deputaților, vă rog frumos...

Domnul Dominic Gerea este?
Alexe Costel, absent.
Ambrus Izabella-Agnes absentă
Ampleev Andrian prezent
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Andronache Gabriel prezent
Andrușcă Dănuț prezent
Antal István-János absent
Anton Anton prezent
Apjok Norbert prezent
Ardelean Ben-Oni prezent
Arsu Alin-Ionuț prezent
Avram Constantin prezent
Axinte Vasile prezent
Babuș Radu prezent
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius prezent
Barna Ilie Dan prezent
Băișanu Ștefan-Alexandru prezent
Bălănescu Alexandru absent
Bănicioiu Nicolae prezent
Bârlădeanu Dragoș-Petruț prezent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika absentă
Bica Dănuț prezent
Bichineț Corneliu absent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara absentă
Boboc Tudorița-Rodica prezentă
Boboc Valentin Gabriel absent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă
Bogdan Gheorghe-Dănuț prezent
Bontea Vlad prezent
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian prezent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina absentă
Bran Ioana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă
Calista Mara-Daniela absentă
Calotă Florică Ică prezent
Căciulă Aurel prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Căruceru Aida-Cristina prezentă
Cătăniciu Steluța-Gustica prezentă
Cherecheș Florica prezentă
Cherecheș Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent
Cioabă Petre prezent
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina absentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent
Cîtea Vasile prezent
Cobuz Maricela prezentă
Cocoș Vasile prezent
Codreanu Constantin prezent
Cojocaru Petru-Bogdan prezent
Coliu Doru-Petrișor prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Andreea absentă
Cosma Lavinia-Corina prezentă
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csokany Petronela-Mihaela absentă
Csoma Botond prezent
Cucșa Marian-Gheorghe prezent
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent
Cupșa Ioan prezent
Dan Nicușor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă
Dîrzu Ioan prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă
Dobrovici-Bacalbașa Nicolae prezent
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dunava Costel Neculai prezent
Durbacă Eugen prezent
Duruș Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István absent
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian absent
Florea Damian prezent
Florea Oana-Consuela absentă
Floroiu Ionel prezent
Furic Iarco prezent
Furtună Mirela prezentă
Firczak Iulius Marian, prezent.
Ganț Ovidiu Victor absent
Gavrilă Camelia prezentă
Gavrilescu Grațiela Leocadia absentă
Gavriliță Bianca-Miruna prezentă
Găină Mihăiță prezent
Georgescu Laura prezentă
Georgescu Nicolae prezent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Gherman Dumitru prezent
Ghilea Găvrilă prezent
Gilia Claudia prezentă
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian prezent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicușor prezent
Senatorul Hadârcă, prezent.
Havrici Emanuel-Iuliu prezent
Hărătău Elena prezentă
Heiuș Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Huncă Mihaela prezentă
Huțucă Bogdan-Iulian absent
IIancu Iulian prezent
IIancu Marius-Ionel absent
IIbram Iusein prezent
IIftimie Neculai prezent
IIlișanu Claudiu-Augustin prezent
IIntotero Natalia-Elena prezentă
IIon Stelian-Cristian prezent
IIonescu George prezent
IIoniță Antoneta prezentă
IIordache Florin prezent
IItu Cornel prezent
IIurișniți Cristina-Ionela prezentă
JJivan Luminița-Maria prezentă
Kelemen Hunor prezent
Korodi Attila absent
Kulcsár-Terza József-György absent
Lazăr Sorin prezent
Leoreanu Laurențiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent
Lungu Tudorița prezentă
Lupașcu Costel prezent
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint absent
Manole Petre-Florin prezent
Mareș Mara absentă
Marica Petru-Sorin prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Meiroșu Marilena-Emilia absentă
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Mircea Florin prezent
Mînzatu Roxana e pe lista de miniștri
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent
Mohaci Mihai prezent
Moise Costin-Sebastian prezent
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moșteanu Liviu-Ionuț prezent
Movilă Petru absent
Mușoiu Ștefan prezent
Nasra Gabriel-Horia prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neață Eugen prezent
Nechifor Cătălin-Ioan prezent
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent
Nicolicea Eugen prezent
Nistor Laurențiu prezent
Niță Mihai prezent
Niță Nicu prezent
Nosa Iuliu prezent
Olar Corneliu absent
Oprea Dumitru absent
Oprișcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteșanu Daniela prezentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Paraschiv Rodica prezentă
Pașcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent
Păle Dănuț prezent
Petcu Toma-Florin prezent
Petrea Gabriel absent
Petrețchi Nicolae-Miroslav absent
Petric Octavian absent
Peța-Ștefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pleșoianu Liviu Ioan Adrian absent
Podașcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent
Pop Georgian absent
Pop Tudor Rareș prezent
Popa Florin prezent
Popa Mihai Valentin prezent
Popa Ștefan-Ovidiu prezent
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Nicolae-Daniel prezent
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin absent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prișcă Răzvan Sorin absent
Prună Cristina-Mădălina absentă
Radu Anișoara prezentă
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent
Raețchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile absent
Rădulescu Alexandru prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Răduț Violeta prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel absent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent
Romanescu Cristinel prezent
Roșca Lucreția prezentă
Rotaru Alexandru prezent
Rotaru Răzvan-Ilie prezent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Schelean-Șomfelean Valeria-Diana absentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes absent
Sighiartău Robert-Ionatan absent
Simion Lucian-Eduard absent
Simionca Ionuț prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent
Socotar Gheorghe-Dinu absent
Solomon Adrian prezent
Spânu Ion absent
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stan Viorel prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin absent
Stroe Ionuț-Marian absent
Suciu Matei prezent
Surgent Marius-Gheorghe prezent
Szabó Ödön prezent
Șarapatin Elvira prezentă
Șerban Ciprian-Constantin prezent
Șimon Gheorghe prezent
Șișcu George prezent
Șotcan Theodora prezentă
Șova Lucian prezent
Șovăială Constantin prezent
Ștefan Corneliu prezent
Ștefan Ion absent
Știrbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Teiș Alina prezentă
Terea Ioan prezent
Tîlvăr Angel prezent
Todor Adrian prezent
Todoran Adrian-Mihăiță absent
Toma Ilie prezent
Trăilă Cristina prezentă
Tripa Florin-Dan absent
Tudor Beatrice prezentă
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tușa Adriana Diana prezentă
Țachianu Marian prezent
Ungureanu Emanuel-Dumitru absent
Ursu Răzvan-Ion absent
Varga Glad-Aurel absent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguța prezentă
Vasilică Radu Costin prezent
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent
Velcea Nicolae prezent
Vexler Silviu prezent
Vișan George-Gabriel prezent
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiță prezent
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlăducă Oana-Silvia prezentă
Voicu Mihai Alexandru absent
Vosganian Varujan prezent
Vrăjitoru Sorinel-Marian prezent
Weber Mihai prezent
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent
Zisopol Dragoș Gabriel prezent

Ne întoarcem la doamna Mara Mareș.

Mara Mareș - prezentă.
Petrea Gabriel - prezent.
Rodeanu Bogdan-Ionel - prezent.
Pau Radu-Adrian - prezent.
Ursu Răzvan-Ion - prezent.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

S-a încheiat operațiunea?

Stimați colegi,

Domnii chestori,

Ați încheiat? Da?

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune, îi invit pe membrii Birourilor permanente să se întrunească în sala de ședințe a Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru constatarea rezultatului votării, încheierea și semnarea proceselor-verbale.

Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului votului.

 
   

- După pauză -

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Reluăm lucrările.

O invit pe doamna deputat Olguța Vasilescu pentru prezentarea proceselor-verbale.

Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unui vicepreședintelui al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate, prin vot secret, cu buletine de vot, de către deputați și senatori cu privire la numirea unui vicepreședinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE și au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor: 465;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți: 361;
  • numărul total de voturi exprimate: 354;
  • numărul de voturi anulate: 0;
  • număr total de voturi valabil exprimate, din care:
    • voturi pentru: 262;
    • voturi contra: 92.

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, numirea în funcție se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenți 361, din care au votat pentru numire 262, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Neacșu Marian în funcția de vicepreședinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea în funcție a Avocatului Poporului.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, cu privire la propunerile de numire în funcția de Avocat al Poporului.

După verificarea și numărarea voturilor au rezultat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor: 465;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți: 361;
  • numărul total de voturi exprimate: 353;
  • numărul de voturi anulate: 11;
  • numărul total de voturi valabil exprimate: 342.

Din verificarea și numărarea voturilor rezultă următoarele:

Doamna Weber Renate: - voturi pentru: 208;
- voturi contra: 134.

Domnul Eckstein-Kovacs Peter: - voturi pentru: 109;
- voturi contra: 233.

Domnul Voinea-Mic Constantin Cătălin: - voturi pentru: 16;
- voturi contra: 326.

Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 35/1997, este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaților și senatorilor prezenți.

Având în vedere faptul că, din totalul de 465 de parlamentari, au fost prezenți 361, din care 208 au votat pentru doamna Weber Renate, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesare pentru numirea doamnei Weber Renate în funcția de Avocat al Poporului pentru un mandat de 5 ani.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Prin urmare, potrivit rezultatului votului, Parlamentul României a hotărât numirea domnului Neacșu Marian în funcția de vicepreședinte în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, numirea doamnei Weber Renate în funcția de Avocat al Poporului.

Doamna Weber Renate, numită Avocat al Poporului, va fi invitată la o dată ulterioară pentru depunerea jurământului în fața președinților celor două Camere. Data urmând a fi stabilită de comun acord cu președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună de azi a Camerei Deputaților și Senatului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 16,54.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 aprilie 2021, 1:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro