Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.171/22-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 14-11-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2018

  Declarații politice și intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,42.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința dedicată declarațiilor politice.

 
  Vass Levente - declarație politică ce are ca subiect Inechitatea existentă între văduvele de război și văduvele de veteran de război în acordarea drepturilor aferente asigurării de sănătate;

Dau cuvântul domnului Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

   

Domnul Vass Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca subiect "Inechitatea existentă între văduvele de război și văduvele de veteran de război în acordarea drepturilor aferente asigurării de sănătate".

Conform legislației în vigoare, văduvele de război, respectiv văduvele veteranilor de război se legitimează cu același tip de document - legitimația de "veteran de război".

Ministerul Apărării Naționale eliberează și în prezent aceeași legitimație de veteran de război, atât pentru văduvele de război, cât și pentru văduvele de veteran de război. Însă, din punctul de vedere al asigurărilor sociale de sănătate, aceste persoane se încadrează în categorii diferite.

În cazul prezentării la consultații sau cu scopul de a beneficia de indemnizație și de medicamente compensate, văduvele de război au dreptul la compensare 100%, iar văduvele de veteran de război mai puțin.

Medicul de familie nu este și nici nu trebuie să fie organul competent de a departaja și de a explica acestor cetățeni respectabili faptul că legitimația lor de veteran de război nu are aceeași valoare, din punct de vedere al beneficiilor și drepturilor.

Chiar și în aceste condiții, consider că văduvele de veteran de război trebuie să beneficieze de aceleași drepturi privind serviciile medicale, ca și văduvele de război.

Mă întreb: oare, din punct de vedere al omeniei, am putea stabili noi, nepoții lor, care a fost fapta mai măreață - să ai un soț decedat pe front sau un soț care a supraviețuit, dar a avut nevoie tot restul vieții de îngrijirile unei soții? Sunt ferm convins că amândouă au fost fapte care merită respectul și recunoștința noastră.

Luând în calcul cele expuse mai sus, îmi exprim dezacordul față de voința caselor județene de asigurări de sănătate să amendeze și să colecteze retroactiv contravaloarea rețetelor eliberate de medicii de familie, în condiția existenței acestor legitimații la purtător.

Prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, reglementate în art. 16 lit. j) nu pot fi un argument sustenabil în aceste condiții, iar omisiunea legiuitorului de a legifera sau de a administra coerent ar putea fi corectată prin două modalități: prin schimbarea legitimațiilor eliberate pentru aceste persoane respectabile și în vârstă; sau prin emiterea unei ordonanțe de urgență în care se includ, în articolul sus-amintit, și văduvele de veteran de război, în care se prevede și introducerea unei amnistii fiscale retroactive pentru rețetele eliberate în ultimii trei ani de către medicii de familie categoriei "văduvă de veteran de război".

Având în vedere numărul tot mai scăzut al văduvelor de război și al văduvelor de veterani de război, dar și cu gândul la celebrarea Centenarului Marii Uniri, consider că emiterea unei ordonanțe de urgență a Guvernului în acest sens ar fi oportună și salutară.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată Depinde doar de noi!;

Dau cuvântul domnului deputat Ionuț Simionca, PMP. Nu este.

Domnul Petru Movilă, PMP. Nu este.

Domnul Emil-Marius Pașcan, PMP. Nu este.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună dimineața, distinși colegi.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Depinde doar de noi!".

Când în spațiul public există atâta conflictualitate, când românii se luptă atât de mult unii cu ceilalți, iar de dezbinarea și dezunirea lor profită dușmanii țării, vă spun câteva dintre lucrurile importante pentru mine și județul Mureș, pe care-l reprezint și slujesc.

Cercetările și săpăturile arheologice au atestat existența vieții și a activității umane pe meleagurile mureșene încă din neolitic. Aici sunt urme ale existenței așezărilor prototracice, tracice și geto-dacice.

În perioada migrațiilor au trecut ori s-au așezat vremelnic pe meleagurile mureșene unele populații migratoare: goții și gepizii, apoi slavii. Ulterior, teritoriul județului Mureș a fost cuprins în formațiunea politică voievodală condusă de Gelu Românul și apoi de Gyla, menționați de cronicarul Anonymus ca duci sau voievozi ai Transilvaniei.

Originea noastră trebuie să constituie un prilej de mândrie. Nu exiști fără rădăcini, cum nu reprezinți mare lucru fără valori culturale identitare. Oameni de seamă, cărturari al căror spirit a fost înainte-mergător pentru ființa neamului au călăuzit destinul mureșenilor: Gheorghe Șincai, Petru Maior - reprezentanți de seamă ai Școlii Ardelene, promotori ai învățământului românesc; patriarhul Miron Cristea - fost prim-ministru al României; istoricul Vasile Netea, Alexandru Papiu Ilarian, reprezentanți din elita filantropică a despărțămintelor Astrei; artistul și scriitorul Ion Vlasiu și mulți alții au făcut cinste județului meu și neamului românesc.

Au fost și ei oameni simpli, prin originea lor, sunt mureșeni care au așezat destinul național alături de propria lor mântuire, iar numele lor stă gravat în cartea de aur a istoriei neamului românesc.

Muzeul Județean Mureș deține o comoară unică în lume - Fibula de la Suseni, un accesoriu vestimentar fără pereche cu care se prindea haina în partea superioară a corpului, lângă umăr, datând din sec. al XII-lea î.Hr., adică cu o mie de ani înaintea invaziei romanilor în Dacia.

Săptămâna trecută a fost descoperit, în comuna Ernei din județul Mureș, un nou tezaur dacic complex, conținând peste 60 de piese din argint și trei obiecte din aur, specialiștii fiind de părere că datează de la jumătatea secolului I, înainte de Hristos.

Iată câteva dintre argumentele și însemnele arheologice reprezentative ale existenței strămoșilor românilor pe meleagurile mureșene.

Avem datoria sacră de a ne cunoaște istoria și putem să ne mândrim cu identitatea noastră. Depinde doar de noi să fim demni de sacrificiul, pilda și memoria înaintașilor noștri!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică cu tema Centenarul și drepturile minorităților naționale;

Au mai depus în scris domnul Eugen Tomac și Nicoleta-Cătălina Bozianu, de la PMP. Mai sunt doi vorbitori din partea grupului.

Din partea minorităților naționale, vorbește domnul Nicolae- Miroslav Petrețchi.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Tema declarației politice: "Centenarul și drepturile minorităților naționale".

Se apropie marea sărbătoare națională a României. Cetățeni fideli patriei lor de adopție, etnicii ucraineni, sunt cu inima și cu gândul alături de întreaga societate românească. Prețuim cu atât mai mult conviețuirea într-un stat consolidat, cu cât tensiunile geopolitice de strictă actualitate, accentuate chiar acum, în anul Centenarului, impun și mai mult ca România să fie și să rămână un stat consolidat.

Noi, ucrainenii din această țară, vedem în conceptul de stat consolidat și consecvența cu care se asigură drepturile și libertățile minorităților etnice.

Vreau să confirm, de la această tribună, adevărul că România se străduiește să fie "un exemplu de bune practici" în domeniul drepturilor și libertăților cetățenilor ei, indiferent de naționalitate. Așa este și așa este bine să rămână în continuare, indiferent de situația geopolitică sau de anumite trepidații în relațiile internaționale.

Eventualele încercări de atragere sau de împingere într-o competiție de rele practici ar avea efecte dintre cele mai nefericite.

Nu există cetățean onest, majoritar etnic sau minoritar etnic, care să dorească intrarea politicii naționale a României într-o cursă a relelor practici. Interesul comun este să întâmpinăm sărbătoarea națională a României, confirmând, în anul Centenarului, că suntem consecvenți în bunele practici democratice, că prin aceasta statul român devine tot mai puternic și respectat.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  Mihai-Cătălin Botez - despre nevoia implementării unui sistem privind siguranța circulației pe drumurile din România;

Dau cuvântul domnului Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dragi cetățeni ai României,

Am propus spre dezbatere un proiect de lege care presupune ca cetățenii participanți la trafic să poată trimite, sesiza către Poliția Română diverse abateri de la regulile de circulație pe care le surprind cu aparatele montate în mașină - camere de bord sau poate chiar telefoane mobile ale celorlalți pasageri. Această idee cred că ne-ar ajuta să sesizăm, de fapt, neregulile și să ajutăm cumva prin acest comportament preventiv. Avem nevoie ca, după o perioadă, să spunem, de contravenții mai numeroase, să putem ajunge la un comportament preventiv din partea participanților la trafic.

Există un sistem similar, care funcționează deja în Anglia și în alte câteva țări, și cred că am putea beneficia deja de avantajele tehnologiei, și cu acest sistem - integrat, desigur, cum trebuie de către autorități - străzile din România ar putea fi mai sigure.

O statistică din anul 2017 ne pune pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea pe șosele.

În 2017 s-au produs 8.696 de accidente rutiere grave. Au fost implicate 8.285 de persoane, și dintre acestea 1.913 și-au pierdut viața.

Nu este în regulă și cred că ar trebui să luăm act de această situație, iar această lege ar putea ajuta.

Am pus în dezbatere publică acest proiect, se găsește deja în presă, există pe pagina mea de Facebook și pe site-ul meu. Pe colegi și pe cetățeni îi invit să consulte acest proiect, și, în măsura în care se consideră că va fi unul util, poate că vom ajunge să facem o lege din această inițiativă.

Nu consider că dețin adevărul absolut, dar pe cei interesați îi invit să verifice proiectul de lege și, în măsura în care se poate, să-și aducă aportul, prin amendamente și, desigur, prin susținere.

Vă mulțumesc mult.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică intitulată Mii de case goale, mii de oameni în stradă. Unde e dreptatea?;

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru.

   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Declarația mea politică se numește "Mii de case goale, mii de oameni în stradă. Unde e dreptatea?".

45 de persoane, printre care copii, vârstnici și persoane bolnave, au fost evacuate forțat dintr-un imobil situat la câteva sute de metri de Casa Poporului. M-am dus alături de ei, în speranța că pot discuta cu autoritățile prezente și să îi ajut. Am constatat, însă, neputința autorităților publice în a soluționa măcar o mică parte a problemelor semnalate de acești oameni. Adică, lipsa unor forme de protecție socială pentru cei care nu aveau buletine aferente sectorului sau județului, locurile insuficiente pentru a adăposti familii în centrele de adăpost, lipsa unor soluții de depozitare a puținelor bunuri pe care acești oameni le aveau: saltele, pături, butelii, dar mai ales lipsa unui fond de locuințe publice, sociale și de necesitate, care să poată fi folosite în astfel de situații.

Tema locuirii se află la coada priorităților actualei coaliții de guvernare. Deși discutăm de trei ani despre necesitatea unei strategii pe locuire, Guvernul PSD-ALDE nu a adoptat niciuna. Procentul locuințelor vacante din România, de 16%, este printre cele mai ridicate din lume. Locuințele publice reprezintă sub 2% din fondul imobiliar, sunt insuficiente și nu satisfac cererea, așa cum reiese din listele de așteptare pentru închirierea de locuințe sociale. La Cluj, anul trecut s-au acordat doar 10 locuințe sociale.

Astfel, putem constata eșecul privatizării în domeniul locuirii.

În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE, depășind de trei ori media de 16,9%.

Piața de închiriere de locuințe este, în mare parte, neoficială și dereglementată. Cifra oficială a locuințelor închiriate este de 3% din fondul imobiliar. Dar estimările neoficiale situează cifra între 7 și 15% la nivel național și între 15 și 20% în orașele mai mari, precum București și Cluj. Deprivarea severă de locuire afectează 23% din populație, de patru ori mai ridicată decât media UE.

Un singur partid, Demos, spune răspicat, în programul său, că trebuie să recunoaștem "dreptul la locuință, ca drept constituțional". Cum aceste probleme trebuie rezolvate de urgență printr-un consens al clasei politice din România, am depus două inițiative legislative, prin care propun recunoașterea așezărilor informale, care să permită oamenilor care locuiesc în condiții vitrege să obțină acte de identitate și să poată accesa servicii publice elementare, dar și una care propune creșterea stocului de locuințe publice, plus schimbarea criteriilor de acordare a locuințelor sociale.

De asemenea, lucrez la o serie de modificări legislative pentru o locuire mai accesibilă. Una dintre propunerile pe care le fac vizează acordarea a 10% din locuințele construite de privați către stat, care le închiriază în baza unor criterii sociale, sub prețul pieței, așa cum fac deja destule state vestice.

În acest sens, salut Forumul "Împreună pentru justiție locativă", care se desfășoară la Cluj, la finalul săptămânii, și vă propun ca situațiile structurale de criză a locuirii să fie dezbătute și în Parlamentul României.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Este educația cu adevărat o prioritate națională?;

Dau cuvântul doamnei Florica Cherecheș, Grupul parlamentar al PNL.

   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Este educația cu adevărat o prioritate națională?".

Stimați colegi,

România ocupă un nedorit loc 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul tinerilor care nici nu studiază și nici nu sunt integrați în câmpul muncii, iar acest lucru costă țara noastră nu mai puțin de două miliarde de euro, conform datelor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. Este vorba de 376.000 de tineri între 18-24 de ani care nu muncesc și nici nu urmează o formă de învățământ.

Aceste statistici, precum și cele legate de rata mare a abandonului școlar, sunt consecințele lipsei de viziune a Ministerului Educației Naționale de-a lungul multor ani, în care unica preocupare a fost întărirea unui singur traseu educațional, în care toți elevii sunt văzuți ca potențiali clienți ai universităților.

Obsesia ministerului, de a ignora orice alte trasee educaționale, a dus la distrugerea școlilor profesionale și are drept consecință lipsa forței de muncă calificată din țara noastră.

Subfinanțarea cronică a învățământului contribuie pe deplin la atingerea acestor rezultate rușinoase pentru țara noastră. Lipsa consilierii în orientare profesională, slaba pregătire a multor cadre didactice, infrastructura jalnică și învățământul bazat pe memorare, și nu pe experimentare produc în fiecare an pierderi imense.

De exemplu, din cei 140.000 de absolvenți de liceu din acest an, doar 86.818 au promovat examenul de bacalaureat și doar 19.400 de tineri au absolvit o formă de învățământ profesional. Raportul dintre aceste cifre vorbește de la sine.

În jurul nostru vedem alternative fericite pe care ar trebui doar să le adaptăm contextului românesc. Modelul german, de exemplu, și-a demonstrat eficiența în a crea profesioniști pentru piața muncii, prin sistemul profesional dual.

Mediul de afaceri din țara noastră cere de ani buni dezvoltarea învățământului profesional și al celui dual, însă cifrele arată că Ministerul Educației Naționale mimează un fals interes pentru acest domeniu. Angajatorii au cerut 45.000 de locuri în școli profesionale, numărul realizat a fost de 27.900.

În acest an școlar, agenții economici au oferit 6.146 de locuri pentru parteneriate în cadrul învățământului dual, dar din cauza lipsei de promovare s-au ocupat doar 4.244. Nu este de mirare, în aceste condiții, ca angajatorii să se orienteze spre alte țări pentru a găsi forța de muncă necesară.

Avem nevoie de politici care să coreleze oferta educațională cu cererile reale ale pieței muncii. Avem, de asemenea, nevoie de o dublare a numărului de consilieri școlari, care să facă orientare în carieră, ca să putem dezvolta trasee educaționale adaptate tuturor elevilor.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați intervenția.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Învățământul profesional are nevoie de finanțare suplimentară și pentru a asigura internate gratuite elevilor care provin din mediul rural.

Este important să susținem cu toții un învățământ modern, adaptat secolului XXI și să renunțăm la derapajele care duc România în urmă cu 30 de ani, cum ar fi manualul unic și editura unică. Numai astfel asigurăm o educație de calitate copiilor noștri și le asigurăm integrarea deplină în societate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Aida-Cristina Căruceru - declarație politică: Criticarea României, bucuria nesăbuiților sau a celor care nu-și iubesc țara;

Din partea Grupului ALDE, domnul Daniel Olteanu.

Mai este cineva din partea Grupului ALDE? Nu este.

Dau cuvântul doamnei Aida-Cristina Căruceru, Grupul PSD.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Criticarea României, bucuria nesăbuiților sau a celor care nu-și iubesc țara".

Stimați colegi,

Astăzi suntem la o zi după prezentarea publică a concluziilor raportului MCV la Bruxelles, un eveniment care a fost amplu pregătit prin tot felul de delațiuni, manipulări, intoxicări și lobby antiromânesc la Bruxelles de către cei care își doresc cu orice preț îndepărtarea PSD de la guvernare, prin mijloace nedemocratice.

Declarația mea politică de astăzi este un semnal de alarmă care dorește să sublinieze faptul că politica partizană, în special cea de opoziție, nu trebuie, sub nicio formă, să submineze interesul național, pentru că acest lucru echivalează, practic, cu sabotarea României pe plan extern.

Sunt foarte mulți politicieni de opoziție pentru care instituțiile europene nu reprezintă altceva decât un fel de bâtă sau de câine de atac numai bun de asmuțit împotriva PSD. Acest mod de a privi Europa este cinic și profund greșit. Să-ți dorești umilirea țării tale, prin acest Mecanism de Cooperare și Verificare în justiție, unic pentru România și Bulgaria, este la fel de cinic și la fel de profund greșit.

Să-ți dorești să vezi cum România este ponegrită și denigrată la Bruxelles și Strasbourg doar pentru ca apoi să te bați cu pumnul în piept la televizor, la București, este de neacceptat.

Cei care se comportă astfel nu sunt nici oameni politici, nici oameni de stat, sunt niște oameni mici cu orgolii mai mari decât funcțiile pe care doresc să le ocupe.

Stimați colegi,

Lupta politică nu trebuie să ajungă să devină o luptă împotriva interesului național. Cu atât mai mult, această luptă politică trebuie stopată într-un moment atât de important precum pregătirea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ca să fiu clar înțeleasă, nu susțin deloc practica batistei pe țambal. Cred că dacă sunt probleme adevărate, ele trebuie aduse la lumină și discutate. Dar de aici și până la a accepta ca țara mea să fie sabotată și denigrată în Europa, pentru ca un partid de opoziție sau altul, sau pentru ca un candidat la prezidențiale sau altul să poată să-și facă campanie electorală este o cale lungă, pe care eu, una, în calitate de deputat, dar mai ales în calitate de cetățean român, refuz să o parcurg.

Celor care s-au bucurat, după ce România a fost criticată ieri, le spun atât: să vă fie rușine! V-ați vândut țara pentru o postare de Facebook sau un comunicat de presă și un interviu la televizor! Nimic nu poate fi mai rușinos în anul Centenarului!

Deputat Aida Căruceru, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Spânu - declarație politică cu titlul Autonomia Transilvaniei în anul Centenarului;

Domnul Ion Spânu, PSD.

   

Domnul Ion Spânu:

Titlul declarației mele politice este "Autonomia Transilvaniei în anul Centenarului".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În spațiul public a apărut, recent, o declarație privind autonomia Transilvaniei. Semnată atât de cetățeni de etnie maghiară, cât și de cetățeni români, declarația susține atât autonomia economică a Transilvaniei, cât și cea teritorială. Subiectul nu este nou, apare public din când în când și sunt, în mare măsură, aceleași persoane care îl promovează. Cu toate acestea, nu pot să nu remarc reiterarea acestei teme acum, la mai puțin de o lună și jumătate distanță de sărbătorirea Marii Uniri de la 1918. În plus, documentul poartă, destul de ostentativ, denumirea: "Declarație româno-maghiară în anul Centenarului".

În deschiderea declarației ni se atrage atenția că: "Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 și continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînțelegerea în relațiile dintre cele două comunități". Evident, nu se oferă niciun exemplu concret, foarte probabil pentru că nu există unul. În mod bizar, proclamarea autonomiei Transilvaniei are menirea, în viziunea semnatarilor, de a liniști apele, astfel încât închipuitele accente antimaghiare să dispară definitiv. O logică mai mult decât rudimentară din partea unui grup cu pretenții de intelectuali. Manifestările legate de Centenar au în mare parte o componentă culturală, cinstind memoria unor personalități ale vieții artistice românești.

De asemenea, există activități ale Ministerului Apărării Naționale care comemorează vitejia soldaților români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă. Nu este precizat în textul declarației dacă accentele antimaghiare s-au manifestat în timpul ceardașului executat pe Monumentul Ostașului Român din Carei sau în timpul paradei militare de la Sfântu Gheorghe, unde soldații români au defilat printre colaci secuiești.

Un alt motiv, care se invocă în favoarea autonomiei Transilvaniei, este cel al pluralismului cultural și religios, pentru că "promovarea identităților și tradițiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul și al românilor, și al maghiarilor. Departe de a minimaliza importanța minorităților din Transilvania și contribuția acestora la viața socială și economică din regiune. Vreau să fac precizarea că în Dobrogea, de exemplu, trăiesc laolaltă români, aromâni, bulgari, turci, tătari, țigani, evrei, greci, armeni, ruși, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi și unguri. În Dobrogea, reprezentanții bisericilor ortodoxe și catolice, împreună cu cei ai religiei musulmane au creat "Forumul celor trei religii", în care liderii religioși își aduc credincioșii laolaltă.

De altfel, pe tot cuprinsul României întâlnim astfel de situații, de comuniune perfectă între cetățeni români de etnii și credințe diferite, Transilvania nefiind din acest punct de vedere un caz aparte.

Deși este o problemă desfășurată pe teritoriul României și, în consecință, rezolvarea ei ține de noi, cetățenii acestei țări, textul declarației, coborând cu viteză maximă pe panta logicii elementare, aduce în discuție Ungaria. Astfel, se precizează că "nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României și Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăților noastre. (...) Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea și plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim".

Chiar dacă lucrurile ar sta așa, îmi este destul de greu să înțeleg cum ar putea tranșa o terță parte o problemă administrativ-teritorială internă a unei țări membre NATO și UE, așa cum este România? De ce ar interveni un alt stat în rezolvarea unui diferend care, după cum ni se spune, este chiar în favoarea românilor?

Pendulând între o dorință arzătoare comună româno-maghiară și una strict maghiară, semnatarii declarației par să se decidă, în final, că autonomia Transilvaniei este, de fapt, visul acestora din urmă, deși, dacă materialul ar mai fi continuat, este foarte posibil ca lucrurile să se schimbe din nou.

Așadar, "maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român, având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun (...) este firesc să facem din acest an unul de bilanț și să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorității, acestea necontravenind intereselor generale, permițându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei țară". Acest ultim paragraf este, practic, o chintesență a inconsecvenței în gândire a unui grup de oameni, fie ei intelectuali sau nu. Pe de o parte, există o comunitate interesată să-și exprime dreptul de a trăi mai bine în propria țară, iar pe de altă parte își dorește cu ardoare independența teritorială și, deci, să nu mai facă parte din statul respectiv.

Totodată, dacă la începutul declarației românii și maghiarii își dădeau mâna într-un soi de frenezie generală și cereau într-un glas autonomia Transilvaniei, spre sfârșit, în mod ciudat, românii nu se mai regăsesc în propoziție.

Sunt de formațiune economist. Am evitat să mă refer, de această dată, la implicațiile economice negative pe care le-ar avea asupra Transilvaniei autonomia administrativă.

De asemenea, nu aș vrea să se înțeleagă că această declarație este în vreun fel îndreptată asupra comunității maghiare din România. Declarația mea este strict o analiză asupra unui text cu foarte mari lacune logice, dat publicității într-un moment mai mult decât nefericit.

Ion Spânu, deputat de Caraș-Severin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Ați depășit timpul. Ați vorbit cât pentru doi deputați ai PSD.

Vă rog să luați loc în bancă, să vă convingeți de ceea ce v-am spus.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică având ca titlu Pași importanți către un sistem european de formare profesională. Învățământul dual câștigă teren în România;

Doamna Camelia Gavrilă, vă rog.

Urmează doamna Laura-Mihaela Moagher. Dacă nu este, doamna Elena Hărătău.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, intitulată "Pași importanți către un sistem european de formare profesională", și, ca subtitlu, "Învățământul dual pare să câștige teren în România", ar fi într-o complementaritate cu viziunea mai pesimistă, rostită de colegii din opoziție, dar cu focalizare pe ceea ce înseamnă aspecte constructive și deschideri pe care învățământul dual, ca o alternativă posibilă pentru recredibilizarea învățământului profesional, care se află în fața noastră.

Și, tocmai în perioada recentă, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat cu responsabilitate și a întocmit un raport favorabil asupra Ordonanței de urgență pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, această creare de instituție venind, într-o completare a pachetului legislativ și metodologic, destinat funcționarii acestui sistem profesional extrem de important, care înseamnă preocuparea pentru calitatea resursei umane, colaborarea în parteneriat cu mediul privat, cu agenți economici care devin furnizori de formare profesională inițială, în parteneriat cu școala, și, de altfel, o garanție pentru ca absolvenții de învățământ profesional, de învățământ liceal tehnologic, în perspectivă, să-și găsească inserția pe piața muncii foarte repede.

Autoritatea va fi proactivă, implicată și va avea un rol de colaborare interministerială, de a gestiona aceste politici sectoriale care presupun colaborări și implicări ale mai multor ministere și autorități regionale, în așa fel încât obiectivul unei formări profesionale de calitate, corelate cu o piață a muncii incluzive, fără inegalități, să se poată realiza în perspectivă.

Este dificil și sigur că un început de acest tip nu trebuie nici idealizat, nici considerat ca o soluție miraculoasă, pentru că importantă este și formarea, modelarea unei mentalități favorabile ideii de școală profesională, de pregătire practică, o cultură a parteneriatului și o implicare a agenților economici.

Cifrele nu sunt atât de deprimante, așa cum le-am auzit într-o declarație anterioară. Este de spus chiar faptul că multe inspectorate școlare au propus cifre pentru învățământul dual, dar nu s-a optat, din perspectiva părinților.

Deci consider că această filozofie educațională extrem de importantă și care ia în calcul 3 elemente - elevul, companiile și statul -, fiecare cu beneficiile necesare, în sensul că elevul își alege calificarea și agentul economic, companiile beneficiază de facilități fiscale, dar și de pregătirea unei forțe de muncă în acord cu ceea ce-și dorește de la această forță de muncă, iar statul încurajează o dezvoltare economică sustenabilă și predictibilă - deci spuneam că această filozofie și aceste demersuri instituționale trebuie să fie corelate cu câțiva pași, pe care îi subliniem:

  • realizarea unor campanii publice susținute și convingătoare, de informare asupra potențialului de dezvoltare a acestui sistem educațional;
  • sesiuni de informare și orientare în carieră pentru elevi, mai ales pentru elevii de clasa a VIII-a, dar și pentru părinții acestora;
  • implicarea activă a școlilor, a liceelor tehnologice, a inspectoratelor școlare, dar și a autorităților locale.

Este important modul în care practica și teoria pot coexista în formarea elevilor și modul în care aceștia se pot regăsi mai departe, după cum și speranța că tinerii pe care îi numim NEET -"Not in Education, Employment or Training", aceștia vor putea să se regăsească mai târziu, prin formare adecvată și prin tentația unui loc de muncă bine plătit.

Sunt foarte multe presiuni asupra sistemului educațional, presiuni care vin dinspre elevi, dinspre părinți...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

... și, de asemenea, dinspre Uniunea Europeană, care dorește modernizarea sistemului educațional, pentru a crește competitivitatea și coeziunea socială.

Iar pașii pe care îi facem treptat cred că deschid perspectivele acestei posibilități de recredibilizare a învățământului profesional, mai ales pe filiera duală.

Mulțumesc.

Deputat al PSD Iași, Camelia Gavrilă.

 
  Elena Hărătău - declarație politică intitulată Investim în orașul Bacău. De data aceasta, în sistemul de iluminat public stradal;

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să luați cuvântul.

   

Doamna Elena Hărătău:

Distinse domnule președinte,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată: "Investim în orașul Bacău. De data aceasta, în sistemul de iluminat public stradal".

Investițiile reprezintă cel mai important stimul pentru orice activitate economică. Sunt cele care duc la dezvoltarea unei societăți, la progresul ei. Dar și cele care le aduc cetățenilor un trai mai bun.

Condiții de viață mai bune ne dorim și pentru locuitorii orașului Bacău. Și tocmai de aceea facem, pe zi ce trece, investiții. Cele mai recente se ridică la 11 milioane de euro. Cu acești bani, cetățenii Bacăului vor fi mai în siguranță. Vor plăti facturi mai mici la electricitate. Dar și mediul înconjurător va avea de câștigat, pentru că emisiile de carbon se vor înjumătăți.

Investiția de care vă vorbesc se referă la modernizarea iluminatului public din oraș. Astfel, toate becurile cu vapori de mercur se vor înlocui cu tehnologia LED, pe 60 de străzi din zone prioritare din centrul orașului, pe o suprafață de aproximativ 40 de kilometri. Vorbim de peste 9.000 de corpuri de iluminat, cu tehnologie inteligentă LED, care vor fi amplasate.

Contractul a fost semnat cu oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cel mai mare investitor instituțional din România, dar și cu Fondul Special pentru Energie Verde. Ei sunt cei care vor acorda orașului împrumutul de 11 milioane de euro.

Urmează ca, în cea mai scurtă perioadă de timp, să se aleagă și firma care va realiza modernizarea sistemului de iluminat public.

În termenul de 18 luni de zile se estimează că vor fi executate lucrările. Așa că, după această perioadă, Bacăul va avea un sistem de iluminat public ridicat la standarde europene.

Este o investiție de care băcăuanii chiar aveau nevoie. În felul acesta, nu vor mai avea parte de incidente neplăcute, cum ar fi penele de curent. Și nu vor mai trebui să scoată atât de mulți bani din buzunar atunci când își achită facturile la energie electrică.

Cu respect, deputat al PSD Bacău, Hărătău Elena.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Alina Teiș - intervenție intitulată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România;

Dau cuvântul doamnei Elena-Cristina Dinu. Nu este.

Doamna Alina Teiș.

   

Doamna Alina Teiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi - "Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România".

La 100 de ani de la Marea Unire, ne îndreptăm mai mult ca oricând atenția către ceea ce are mai valoros țara noastră, către frumusețile la care alții doar visează, dar pe care noi le avem chiar în România.

În țara noastră regăsim locuri, clădiri, monumente istorice deosebite, tradiții care au atras atenția internațională. Așa că nu e de mirare că România are înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO mai multe obiective culturale, dar și obiceiuri păstrate din moși-strămoși.

Aceste obiective culturale, înscrise în Patrimoniul UNESCO, sunt promovate, valorificate și conservate de statul român, iar acest lucru ni-l amintim în fiecare an, pe data de 16 noiembrie, când este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 160/2013. Data nu a fost stabilită întâmplător. La 16 noiembrie 1972, la Paris, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural. Aceeași dată reprezintă, de asemenea, și momentul constituirii UNESCO.

Se dorește ca, prin declararea la nivel național a Zilei Patrimoniului Mondial, să se promoveze elementele de patrimoniu mondial. Frumusețile României, dar și tradițiile ei să poată fi mai bine cunoscute și apreciate. De asemenea, se dorește protejarea și conservarea lor, dar și promovarea la nivel internațional.

În prezent, România are înscrise, pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, mai multe obiective culturale. Vorbim despre biserici cu pictură murală, din nordul Moldovei, din prima jumătate a secolului al XVI-lea, despre Mănăstirea Horezu, de sate cu biserici fortificate, din Transilvania. De asemenea, din listă mai fac parte cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș. Pe lângă acestea, România are înscrise pe lista UNESCO trei rezervații ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat și Delta Dunării.

De asemenea, România are înscrise și 6 bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial. Printre acestea se numără: Doina, Ritualul Călușului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meșteșugul țeserii covoarelor de perete.

Ziua de 16 noiembrie ne aduce aminte de obligațiile pe care le avem față de frumusețile acestei țări, de faptul că trebuie să le protejăm, conservăm, promovăm, mai ales că tradițiile și obiectivele culturale sunt cele datorită cărora reușim să ne remarcăm pe plan internațional.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Mehedinți, Alina Teiș.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  Tudor Ciuhodaru - despre Programul național privind sănătatea mamei și copilului;

Dau cuvântul doamnei Luminița-Maria Jivan. Nu este.

Dau cuvântul domnului Tudor Ciuhodaru.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cutia nou-născutului devine realitate. Toate gravidele care se vor prezenta corect la consultațiile prenatale vor beneficia de o cutie cu produse de imediată necesitate pentru fiecare nou-născut. Și aici vorbesc despre produse de igienă, alimentație și cele legate de îmbrăcăminte.

Este parte a unui pachet legislativ mai amplu, pe care l-am propus Parlamentului României, un program național care se referă la sănătatea mamei și copilului.

Această cutie finlandeză, în valoare de 1 ISR, adică Indicator Social de Referință, și, mai exact, în valoare de 500 de lei, este un stimulent pentru prezentarea, la consultațiile prenatale, a gravidelor din România.

Pentru că realitatea ne arată că doar o femeie din 3 ajunge la aceste consultații, iar, din acest punct de vedere, mortalitatea maternă și mortalitatea fetală sunt greu de imaginat, ca valori, în această țară. Pentru comparație, o femeie din 2.600 moare în România la naștere, de 3 ori mai multe femei mor la naștere în România, decât în Uniunea Europeană, iar mortalitatea maternă pe durata sarcinii este comparabilă cu cea din Iran.

Dacă vorbim despre copii, este și mai grav. Vorbim despre o mortalitate infantilă dublă față de media Uniunii Europene și cele mai multe cauze de mortalitate sunt legate de prematuritate.

Gândiți-vă că un copil moare la 5 ore, în România, în primii ani de viață și că aceste lucruri au cauze reale, incriminată în principal, prematuritatea.

Eu cred că prin această stimulare a prezentării gravidelor la consultațiile prenatale se poate rezolva o problemă de sănătate publică.

Și vă reamintesc faptul că în acest Program național privind sănătatea mamei și a copilului am inclus și faptul ca toate consultațiile, investigațiile și tratamentele necesare mamei și copilului să fie gratuite, toate consultațiile stomatologice ale copilului să fie gratuite. În plus, tot ceea ce înseamnă educație pentru sănătate să fie asigurată încă de la școală, pentru a ști fiecare dintre cei care vor deveni părinți ce trebuie să facă în astfel de situații.

Eu zic că sănătatea trebuie tratată cu măsuri concrete.

Și astăzi, după ce proiectul meu de lege a trecut de Senat, vă solicit să-l votați și în Camera Deputaților.

Dacă nu reușim, ca Parlament, dacă nu reușim, ca stat, să asigurăm măcar sănătatea mamei și a copilului, mă întreb și eu, pentru ce mai este stat?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Maricela Cobuz - declarație politică având ca subiect Ziua mondială a diabetului;

S-a terminat o primă rundă. Începem runda a doua, cu reprezentanții puterii.

Doamna Maricela Cobuz.

   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Domnule președinte...

(Vociferări.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Văd că... îmi pare rău că nu știți timpii cum se alocă. Deci jumătate - putere, jumătate - opoziție. Am luat, erau 6 de la opoziție, au fost 6 de la putere. Faptul că sunt mai mulți de la același partid, tot 6 sunt. Cred că trebuia să știți acest lucru.

 
   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Ziua mondială a diabetului".

Ziua mondială a diabetului se sărbătorește în fiecare an, pe data de 14 noiembrie, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, începând din anul 1991. Anul acesta, Ziua mondială a diabetului are ca temă de dezbatere "Diabetul și familia".

Această zi este marcată, la nivel internațional, de toate asociațiile membre ale Federației Internaționale de Diabet, cât și de persoanele afectate de diabet.

La nivel mondial, conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt peste 422 de milioane de persoane bolnave de diabet. Anual, mor peste 1,6 milioane de pacienți, din cauza complicațiilor acestei boli.

În România sunt peste două milioane de persoane care suferă de diabet, din care peste jumătate sunt femei și peste 5.000 sunt copii. Județul Suceava are în prezent aproximativ 30.000 de pacienți care au diabet zaharat.

Diabetul este o boală extrem de severă, atunci când nu este bine monitorizată, complicațiile afectând pacientul, în mod direct și, indirect, întreaga familie.

Pentru a veni în sprijinul pacienților cu diabet, Guvernul României a reorganizat Programul național de diabet zaharat, derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care este finanțat din bugetul Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Ministerul Sănătății a decis acordarea de pompe de insulină și senzori de monitorizare continuă a glicemiei, copiilor bolnavi de diabet, pentru a-i ajuta pe aceștia în tratamentul bolii, scăpând de numărul mare de injecții și de înțepăturile necesare controlului glicemic.

Este pentru prima dată când Ministerul Sănătății acordă importanță maximă pacienților cu diabet și, în special, copiilor.

Ca deputat în Comisia pentru sănătate și familie, dar și ca medic pediatru, voi susține legislația din domeniul sănătății, încurajând populația spre o alimentație și un stil de viață sănătoase.

Vă mulțumesc.

Deputat, doctor Maricela Cobuz, PSD Suceava.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Daniel Olteanu - declarație politică intitulată Performanța și eficiența sectorului public pot să crească și altfel decât prin disponibilizări;

Dau cuvântul domnului Olteanu Daniel, ALDE.

De asemenea, anunț că au mai depus în scris, din partea Grupului ALDE, domnii Calotă Florică Ică și Niță Mihai.

   

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În funcție de instituția căreia îi solicităm informațiile, avem un număr diferit al angajaților din sistemul bugetar - am constatat asta nu o dată. Toată lumea este însă de acord asupra unui fapt - raportat la numărul salariaților de la stat, serviciile care se primesc de contribuabili sunt sub nivelul de performanță și eficiență pe care ni-l dorim.

Perioadele de creștere economică, deciziile nechibzuite sau nevoile de moment au determinat, de-a lungul timpului, creșterea numărului angajaților la stat până la un nivel nesustenabil, iar majorările salariale din ultima perioadă au atras și mai mult atenția asupra faptului că nu putem avea, în același timp, un număr mare de bugetari, salarii mari și eficiență.

Fie că discutăm despre aparatul central, fie că discutăm despre administrația locală, despre instituțiile deconcentrate sau despre companiile aflate în subordinea primăriilor și a consiliilor locale, s-a creat, din păcate, un aparat de stat care, de multe ori, în loc să susțină demersurile private, le sufocă. Și am ajuns la momentul în care trebuie să luăm măsuri.

Cea mai facilă pare propunerea de a se elimina posturile neocupate și de a se face disponibilizări. Trebuie să găsim însă alte soluții, pentru că nu cred că mai vrea cineva să trecem, stimați colegi, prin acei ani în care măsurile de diminuare a salariilor și disponibilizările au dus la drame sociale, la emigrare, la sinucideri. Un cetățean român care și-a construit viața profesională după regulile stabilite de stat nu trebuie să sufere, dacă statul constată ulterior că regulile au fost greșite.

Există o cale de mijloc, cred eu, care implică cel puțin două direcții. Prima ar fi ca instituțiile responsabile, poate sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice sau poate sub coordonarea Curții de Conturi, să ne prezinte un raport din care să reiasă motivul pentru care, după investiții de zeci și sute de milioane de euro în informatizare, avem un număr mai mare de angajați la stat, și nu mai mic. Dacă am înlocuit activitatea manuală cu diverse aplicații, este normal să vedem eficiență sporită și economisire.

A doua măsură ar fi diminuarea anuală a numărului angajaților la stat, dar nu prin disponibilizări, ci prin blocarea parțială a angajărilor, desființarea instituțiilor inutile și redistribuirea personalului în acele instituții unde este o încărcare sporită - desigur, ținând cont și de calificarea personalului.

Dintr-o analiză de acum câțiva ani rezultă că, anual, ies din sistem din cauze naturale - pensie, încetarea raporturilor de muncă, deces - aproximativ 50.000 de salariați la stat. Dacă în locul acestora sunt angajați doar 20.000-30.000, vom avea anual o economie consistentă, fără a genera drame sociale - aceasta, până ajungem la nivelul optim de angajați, poate 800.000 de salariați, nivel care să includă atât aparatul central, cât și deconcentratele, administrația locală și companiile din subordinea primăriilor și consiliilor locale.

Dacă nu avem în vedere toți acești angajatori, ci doar pe unii, înseamnă că demersul este unul politicianist.

Resping total ideea unor scăderi salariale sau a unor disponibilizări...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați timpul.

 
   

Domnul Daniel Olteanu:

... precum în anii crizei, în care familii tinere, cu rate, s-au trezit în stradă, în condițiile în care nu greșiseră cu nimic.

Soluțiile sunt aceste căi de mijloc, care să fie asumate pentru următorii ani, indiferent de culoarea politică a Guvernului.

Mulțumesc frumos.

Daniel Olteanu, deputat al ALDE, Vaslui.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Luminița-Maria Jivan - declarație politică având ca temă Legea minelor, un proiect vital pentru dezvoltarea economică a României;

Doamna Luminița-Maria Jivan.

   

Doamna Luminița-Maria Jivan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi - "Legea minelor, un proiect vital pentru dezvoltarea economică a României".

Stimați colegi,

Exploatarea minieră reprezintă o importantă componentă a activității economice a unei țări, iar în România există județe întregi care se bazează aproape exclusiv pe astfel de activități.

Activitatea minieră în România se desfășoară în baza Legii nr. 85, care este în vigoare din 2003 și care ar necesita o modificare substanțială, pentru a răspunde cerințelor socio-economice actuale.

În acest sens, Ministerul Economiei a pregătit un proiect de lege prin care se îmbunătățește și se modernizează cadrul legislativ actual.

Beneficiile sociale ale noului proiect de act normativ sunt ample, acesta răspunzând unei nevoi identificate în societate pentru o mai bună informare și un mai bun control asupra gestiunii resurselor naturale naționale, precum și pentru o mai mare siguranță în ceea ce privește practicile de exploatare a resurselor utilizate.

Prin prezentul proiect, cetățeanul capătă un cuvânt de spus în acordarea licențelor de prospectare și exploatare a resurselor naturale, obține acces la toată informația relevantă și este pus la adăpost de exproprieri abuzive și de practici de exploatare dăunătoare sănătății și mediului înconjurător. Mai mult, prin măsurile propuse, locurile de muncă create prin proiectele de exploatare a resurselor naturale naționale vor fi sustenabile, accentul va fi pe dezvoltarea durabilă a comunităților din zonele de exploatare, iar în urma încheierii proiectului, cei care au lucrat în cadrul său vor fi recalificați și reinserați pe piața muncii.

Tot Proiectul Legii minelor, se instituie măsuri mai bune de protecție socială a comunităților din zonele de exploatare. Astfel, s-a introdus obligația ca titularul, în cazul în care, prin dobândirea drepturilor de folosință, o comunitate nu-și mai poate desfășura activitatea pe suprafața de teren respectivă ori activitatea acesteia este semnificativ afectată, să asigure, pe cheltuiala sa, refacerea vieții comunitare, fie în aceeași locație, fie într-o altă locație.

De asemenea, noul proiect pune un accent deosebit pe protecția mediului, prin instituirea de obligații exprese, referitoare la refacerea mediului afectat de activități miniere efectuate în perimetrul de exploatare și înființează garanția pentru refacerea mediului, ca o măsură asiguratorie că poluatorul va fi implicat direct în activități de protecție și refacere a mediului. În plus, instituie, în sarcina titularului, obligația să acopere integral costurile oricărui accident ecologic.

Nu în ultimul rând, patrimoniul arheologic este mult mai bine protejat prin instituirea obligativității de cercetare arheologică preventivă a terenurilor cu patrimoniu arheologic reperat, situate în cadrul perimetrelor de exploatare aferente proiectelor miniere.

Din punct de vedere economic, se prevede posibilitatea redeschiderii unor exploatări miniere închise, cu respectarea condițiilor de mediu, menționate în proiect.

Având în vedere elementele prezentate mai sus, sunt convinsă că acest proiect de lege va fi vital pentru dezvoltarea activității miniere în România, cu beneficii atât pentru comunitățile locale, cât și pentru mediul înconjurător.

Vă mulțumesc.

Deputat Luminița-Maria Jivan, Caraș-Severin.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

 
  George Șișcu - declarație politică intitulată 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România;

Din runda a doua, au vorbit din partea puterii 3 persoane, la care se adaugă timpul consumat de alți colegi, deci au vorbit 5 persoane din partea puterii.

Trecem la opoziție, o rundă de 5 persoane.

Începem cu PNL, domnul George Șișcu.

Se pregătește domnul Pavel Popescu.

   

Domnul George Șișcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România.

Anul Centenarului, 2018 aduce pentru noi, dobrogenii, o bucurie în plus, împlinirea a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Ca etapă a realizării Statului Național Unitar Român, importanța momentului 14 Noiembrie 1878 trebuie întotdeauna amintită și subliniată.

În 1859, când Alexandru Ioan Cuza era ales, pe 5 ianuarie, ca domnitor al Moldovei, și pe 24 ianuarie, ca domnitor al Țării Românești, se punea temelia statului român modern, numit România.

Pentru guvernanții români, declanșarea în 1877 a unui Război ruso-turc a însemnat marea șansă de a proclama independența de stat a României, ceea ce s-a și întâmplat, în mai 1877, când ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a rostit în fața Parlamentului faimosul discurs prin care arăta că Guvernul renunță la suzeranitatea otomană: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare". O zi mai târziu, Parlamentul vota Declarația de independență.

Așa cum au afirmat istoricii, Unirea Dobrogei, a Deltei Dunării și a Insulei Șerpilor cu România a însemnat o primă fază pentru desăvârșirea națiunii noastre. Sigur că integrarea Dobrogei, un ținut aflat sute de ani sub stăpânirea otomană, nu se putea face rapid, drept pentru care, în 1880 era emisă o lege specifică, Legea pentru organizarea Dobrogei sau "Constituția Dobrogei", care a fost în vigoare până în 1909, când dobrogenilor li s-au acordat drepturile politice fundamentale. Provincia a fost românizată, așadar, pe parcursul a 30 de ani, eforturile integratoare au fost multiple, iar guvernanții au înțeles că modernizarea Dobrogei este cu totul și cu totul necesară în perspectiva constituirii națiunii noastre.

Importanța revenirii Dobrogei la România a fost de altfel confirmată, în 2015, și de Parlamentul României care, la inițiativa deputaților și a senatorilor tulceni și constănțeni, adopta Legea privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei.

Acum mai bine de 100 de ani, Ion Bănescu, vrednicul primar al Constanței, lăsa aceste cuvinte: "Pentru dezvoltarea noastră națională, politică și economică, Dobrogea este prispa României înspre largul lumii. Vrăjmașii noștri pot să discute mult și bine geneza neamului românesc pe aceste țărmuri; românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici este în patria lui. Să se știe aceasta".

La mulți ani, Dobrogea! (Aplauze.)

Mulțumesc foarte mult.

Deputat de Tulcea, George Șișcu.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  Pavel Popescu - declarație politică cu referire la independența presei;

Domnul Pavel Popescu.

   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi,

Declarația politică pe care o fac astăzi are un singur scop, clar și foarte precis - condamn ferm orice demers al actualei puteri de a încălca sau amenința una din valorile democratice fundamentale, și anume, independența presei.

Domnule Dragnea, dragi colegi, încetați să vă mai folosiți de instituțiile statului, pentru a închide gura presei, a presei independente, care refuză să vă servească.

Presa, domnilor, peste tot în lumea civilizată, este "câinele de pază al democrației", nu câinele de companie al unui guvern sau al altuia.

Ați cerut investigații privind modul de finanțare al anumitor publicații. Aici mă gândesc la G4Media, Rise Project, Realitatea TV, HotNews, Press One, Digi24, Epoch Times și multe, multe altele.

Apoi, domnule Dragnea, când v-a explodat valiza în față, ați somat jurnaliștii de la Rise Project să-și dezvăluie sursele, invocând respectarea Regulamentului european privind protecția datelor personale, amenințându-i pe aceștia cu o amendă colosală.

Doar că, ce să vezi, până și Comisia Europeană apreciază că amenda pe care platforma de investigații Rise Project ar urma să o primească ar fi un abuz de legislație, un abuz împotriva Regulamentului privind protecția datelor personale.

Presa a fost și trebuie să rămână un arbitru al cetății.

Știu, dragi colegi, că aveți în ADN-ul vostru politic frauda. Știu că v-ați găsit arbitrii care au putut fi tocmiți, pe care...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați...

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... i-ați putut tocmi...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați că intervin. Chiar dacă citiți, insultele nu sunt permise.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... dar vă cer și vă rog să vă opriți din încercarea de a elimina, prin metode murdare, restul arbitrilor onești din presă.

Ocupați-vă de treburile țării, de aceea sunteți la guvernare. Pentru asta sunteți aici, pentru asta v-au votat oamenii!

Ocupați-vă de construcția și reparația drumurilor, de școli și de spitale!

Lăsați presa și justiția să-și îndeplinească menirea!

Știți, în epocă, Balzac spunea că, pentru el, Rusia este o autocrație care se sprijină pe alcool. Parafrazându-l, eu aș spune că România de azi, cu voi la guvernare, se îndreaptă spre o autocrație care se sprijină pe abuz, minciună și fraudă.

Domnule președinte,

Suntem la declarații politice... cred că pot să fac orice declarație!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu excepția insultelor, dacă n-ați înțeles acest lucru. Aceasta este o insultă, nu este o declarație politică.

 
  Victor Paul Dobre - declarație politică cu titlul Alegerea primarilor în două tururi, expresia democrației consolidate;

Dau cuvântul domnului Victor Paul Dobre, PNL.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Declarația mea politică se numește: "Alegerea primarilor în două tururi, expresia democrației consolidate".

Stimați colegi,

În România, după 1989, democrația s-a instaurat și s-a consolidat având suportul necondiționat al întregii populații. Constituția României a consfințit principiile și regulile democratice de participare a cetățenilor la conducerea destinelor țării și la alegerea conducătorilor, atât la nivel central, cât și la nivel local. După aproape două decenii, clasa politică, din dorința de a conserva sau de a monopoliza elementele conducerii locale, a decis ca primarii să fie aleși într-un singur tur. Consider că în acest fel a fost afectată competiția electorală, prin reducerea opțiunilor.

Ca urmare a acestui fapt, s-a redus gradul de interes pentru alegerile locale, efectul fiind alegerea primarului chiar cu 10%-15% din numărul total de alegători și deci imposibilitatea de a realiza o majoritate care să-i sprijine acestuia acțiunile și programul electoral.

Paradoxal, neparticiparea la vot are rolul de a favoriza unul dintre candidați, în condițiile în care absența de la vot, prin redistribuire, se transformă în avantaj pentru acel candidat și anulează votul cetățenilor acordat celorlalți.

Trebuie să eliminăm aceste neajunsuri și să dăm posibilitatea organizării unor scrutine corecte, cu egalitate de șanse pentru toți candidații, având ca rezultat alegerea candidatului cu un program care răspunde necesităților și năzuințelor cetățenilor.

Săptămâna trecută, PNL a repurtat în plenul Camerei Deputaților o victorie importantă, reușind, prin mobilizarea partidelor de opoziție, dar și a ALDE, să retrimită comisiilor Proiectul de Lege privind alegerea primarilor în două tururi.

Solicit, pe această cale, parlamentarilor din Partidul Social Democrat, să lase deoparte interesele politice de moment și să susțină acest proiect de lege care nu face altceva decât să întărească democrația și să crească gradul de reprezentativitate a aleșilor locali.

Alegerea primarilor în două tururi ar aduce în plus:

  • reducerea influenței partidelor mari în alegerea primarilor și organizarea unei competiții reale;
  • o mai bună mobilizare a cetățenilor și creșterea prezenței la vot;
  • câștigătorii din turul doi vor avea o reprezentativitate mai mare în condițiile creșterii prezenței la vot;
  • se realizează o responsabilizare mai mare a câștigătorului în îndeplinirea programului propus, responsabilitate dată de numărul mare de cetățeni care l-au votat;
  • posibilitatea realizării unor majorități care să dea certitudinea îndeplinirii programului...
 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

... și preluarea unor obiective ale altor candidați - din turul I;

- crearea oportunității de a conduce administrații locale pentru candidați care nu sunt afiliați politic și nu sunt promovați de partide, dar care au capacitatea de a conduce, a administra și a dezvolta localitățile, fiind apreciați de cetățeni.

Victor Paul Dobre, deputat al PNL, Galați.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ionuț Simionca - declarație politică Vă somez să nu închideți până și patiseriile românilor!;

Dau cuvântul domnului Ionuț Simionca, PMP.

   

Domnul Ionuț Simionca:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi - "Vă somez să nu închideți până și patiseriile românilor!"

Puterea actuală, PSD-ALDE, a pus gând rău micilor întreprinzători din România, atacându-i, în acest an, în valuri succesive, cu modificări legislative și fiscale care au produs grave dezechilibre în economia și în societatea românească.

Luna trecută, proprietara unei mici patiserii îl scotea afară din magazinul său pe un fost prim-ministru, reproșându-i, printre altele, regimul împovărător al fiscalității și lipsa forței de muncă.

M-am gândit la această femeie admirabilă, care muncește toată ziua și își asumă riscuri, când am văzut una dintre ultimele schimbări impuse de ANAF. Este vorba despre obligativitatea dotării micilor contribuabili, de la 1 noiembrie 2018, cu aparate de marcat cu jurnal electronic. Cum credeți că a primit această veste respectabila antreprenoare cu patiseria?

Autoritățile au estimat că trebuie înlocuite aproximativ 800.000 de case de marcat, din care 100.000 pentru firmele mari și mijlocii și 700.000 pentru firmele mici.

Acest ultim episod al "Marii Țopăieli Fiscale" are cel puțin trei neajunsuri majore:

  • 1. Nu există pe piață destule aparate de marcat cu jurnal electronic. Aparatele impuse prin lege nu pot fi achiziționate decât de la operatorii economici care au obținut autorizație de distribuție a acestora de la Ministerul Finanțelor Publice. Or, acești operatori nu au reușit să facă față valului de cereri generate de termenul-limită de conformare.
  • 2. Achiziționarea și instalarea noilor aparate de marcat presupun costuri greu de suportat pentru micii întreprinzători. Dincolo de prețul mult râvnitei case de marcat, cuprins între 1.000 și 2.500 de lei, instalarea presupune costuri suplimentare cu forța de muncă. Doar să vă faceți o idee, imaginați-vă, de exemplu, că un supermarket trebuie să-și introducă toate articolele din magazin, manual.
  • 3. Casele de marcat cu jurnal electronic, de ultimă generație, vor trebui puse în legătură cu sistemul informatic învechit al ANAF, care de curând a împlinit 20 de ani. Să ne amintim că, în luna martie, serverele ANAF au stat blocate și site-ul ANAF a fost inaccesibil aproximativ o săptămână.

Stimați colegi de la PSD-ALDE,

Întreprinderile mici și mijlocii constituie coloana vertebrală și motorul economiei românești.

Încetați să-i mai hărțuiți pe micii întreprinzători!

Încetați să mai decimați afacerile românești care s-au construit cu mult efort și cu multe sacrificii!

Vă somez să nu închideți până și patiseriile românilor!

Deputat Ionuț Simionca, de Bistrița-Năsăud.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Huncă - declarație politică având ca obiect Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România;

Doamna Mihaela Huncă, deputați neafiliați.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației politice - "Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România".

Stimate colege și stimați colegi,

Parlamentul European a adoptat marți, 13 noiembrie, în plenul de la Strasbourg, Rezoluția privind statul de drept din România, fiind prezentat totodată Raportul MCV, de Comisia Europeană.

În contextul în care ambele texte sunt de o duritate fără precedent pentru țara noastră, iar România urmează să preia președinția rotativă a Uniunii Europene, este limpede că îngrijorarea partenerilor noștri europeni nu face altceva decât să sublinieze lipsa de credibilitate și de predictibilitate a actualului Guvern.

Dragi colegi,

Demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene, iar ele nu sunt negociabile!

Într-o societate în care trebuie să primeze toleranța, justiția, solidaritatea, România nu își permite derapajul pe care actualul Guvern îl confundă cu dezvoltarea. Suntem membrii familiei europene, iar această calitate aduce cu sine nu doar drepturi, ci și obligații. Iar obligațiile, cel puțin în ultimul an, au început să fie neglijate.

Ne aflăm în An Centenar. Din păcate, ne amintim tot mai rar că întemeietorii politicii moderne românești au stabilit, în anul 1918, un traseu european pentru țara noastră.

Este datoria noastră, a tuturor oamenilor politici, să nu jucăm rolul epigonilor, ci pe cel al continuatorilor responsabili!

Vă mulțumesc.

Deputat al Pro România, Mihaela Huncă.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică despre drepturile copiilor;

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți este? Nu este.

Dau cuvântul domnului Robert-Nicolae Turcescu.

     

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (din sală):

Vin acum. Sunt aici.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Doamna va lua cuvântul...

 
     

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (din sală):

Nu o să vă rețin mult, numai două minute.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Și așa timpul este scurt. Haideți să nu mai dialogăm, pentru că v-am strigat o dată, la început, vă mai strig o dată, acum, se termină ședința.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În declarația mea politică este vorba despre drepturile copiilor, Legea nr. 272 din 2004. Este un pro domo pentru ceea ce ar trebuie să fie demult în sistemul de educație și în orice sistem de învățământ din lume și, din păcate, România nu face parte dintre acestea, adică obligatoriu acces la educația pentru sănătate, pentru copiii noștri.

Astfel, în ultimii ani, instituțiile statului împreună cu organizații mondiale, ONG-uri, reprezentanți ai societății civile, și-au asumat implementarea unor direcții strategice, menite să vină în sprijinul copiilor, al tinerilor, prin intermediul unei informări corecte, obiective, corelate, bineînțeles, cu gradul lor de înțelegere și dezvoltarea lor fizică.

Vă reamintesc, dragi colegi, că avem o Strategie națională de sănătate 2014-2020, semnată, asumată de Ministerul Sănătății, dar și de Ministerul Educației Naționale; mai avem un Plan multianual integrat de promovare a sănătății și a educației pentru sănătate în școli, elaborat de Administrația Prezidențială, de UNICEF, de Ministerul Educației Naționale, de Ministerul Sănătății.

Prin urmare, ce credeți că s-a întâmplat? Nimic, până aici, deși în 2017 erau asumate modificări legislative.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat, în 2008, "Standardele pentru o educație sexuală în Europa", prin care stabilea cadrul de referință cu privire la introducerea acestui tip de curs care trebuie să urmărească în mod explicit capabilitatea copiilor de a nu fi doar subiecți de drept, ci și actori ai drepturilor lor, iar pentru aceasta ei sunt nevoiți să aibă acces la informații relevante care să-i pregătească pe deplin și în mod liber să-și asume responsabilități și alegerile, într-un spirit de înțelegere și toleranță.

Deși Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății și-au asumat strategii naționale cu privire la implementarea acestor tipuri de educație în programa școlară, acestea nu au generat efecte palpabile în sistemul de învățământ, în special, elevii neavând acces la aceste informații de calitate, corecte, controlate, cu privire la noțiunile de educație pentru sănătate, educație pentru sănătate sexuală.

În consecință, scopul unui demers legislativ pe care mi-l propun și care vine în întâmpinarea provocărilor actuale cu care se confruntă părinții - știți că suntem pe locul I la mamele minore cu copii, în Europa; este un loc rușinos și o stare de fapt la care trebuie să reacționăm, este o nevoie, iar la situații excepționale, trebuie să avem măsuri excepționale - astfel că propun o modificare a Legii nr. 272 din 2004, în sensul atribuirii responsabilității informării și autorităților administrației publice locale, precum și oricăror alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul educației, de a derula în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, deci o dată în "Școala altfel" și încă o dată, cel puțin, programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii. Această sintagmă există deja în lege, dar nu s-a întâmplat nimic. Din 2004 există această sintagmă în Legea protecției copilului.

Și iată că propun, cel puțin o dată pe semestru, să avem aceste programe educaționale, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor, evident, cu dezvoltarea capacităților psiho-emoționale, a capacităților de relaționare și tot ceea ce înseamnă o bună dezvoltare fizică și psihică a copiilor noștri.

Mulțumesc.

Cristina Iurișniți, Bistrița-Năsăud.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

 
  Petru Movilă - declarație politică intitulată Autostrada Unirii, mai aproape de realitate;

Domnul Petru Movilă, Grupul PMP.

   

Domnul Petru Movilă:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Declarația politică se intitulează: "Autostrada Unirii, mai aproape de realitate".

În calitate de inițiator al Legii privind realizarea Autostrăzii Unirii, Ungheni-Iași-Târgu Mureș, vreau să mulțumesc tuturor colegilor parlamentari pentru votul aproape unanim care a fost exprimat pe acest proiect de lege, un proiect de lege foarte important pentru Iași, Moldova și pentru România.

Vreau, de asemenea, să mulțumesc tuturor colegilor parlamentari de Iași, indiferent de culoarea politică, chiar dacă atunci când le-am înmânat proiectul de lege spre semnat aveau alte idei, alte filozofii privind Autostrada Ungheni- Iași-Târgu Mureș.

De asemenea, vreau să mulțumesc societății civile, ieșenilor și mass-mediei, în special mass-mediei din Iași, dar și mass-mediei naționale, pentru modul în care au reușit și au consumat energie să convingă parlamentarii, în primul rând, pe cei din Iași și din Moldova, că acest proiect de lege este un reper foarte important în construcția viitorului proiect de infrastructură - Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș.

De asemenea, încă o dată vreau să vă mulțumesc și vreau să cred că votul pe care colegii din Camera Deputaților l-au dat pe Proiectul de Lege "Autostrada Unirii, Ungheni-Iași-Târgu Mureș", este ca o recunoștință a sacrificiilor pe care Iașiul și Moldova le-au făcut în vederea realizării României Mari, în vederea realizării statului român actual.

Nu în ultimul rând, vreau să fac un apel la membrii Cabinetului Dăncilă, la colegii din majoritatea parlamentară, să susțină implementarea efectivă a acestei legi care, sigur, este o obligație pentru Guvern, și la colegii mei și prietenii ieșeni, că trebuie să înțeleagă și primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, și președintele Consiliului Județean, Maricel Popa, și toți ceilalți parlamentari și lideri de opinie, că doar împreună, uniți, vom putea face ca Iașiul, Moldova și, bineînțeles, România, să aibă parcursul pe care ni-l dorim.

Vă mulțumesc.

Petru Movilă, deputat al PMP de Iași.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu - declarație politică Ce așteptăm de la Guvernul României, cu ocazia ședinței comune cu Guvernul de la Chișinău?;

Domnul Robert Turcescu nu este.

Domnul Constantin Codreanu.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică vizează viitoarea ședință comună a Guvernelor celor două state românești.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, va fi stabilită data ședinței comune a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova.

Relațiile speciale și privilegiate dintre cele două state ale națiunii noastre divizate determină o reflecție profundă la capitolul nerealizări și deschid un orizont de așteptare firesc, mai ales acum, în anul Centenarului Marii Uniri.

Așadar, ce așteptăm de la Guvernul României, cu ocazia ședinței comune cu Guvernul de la Chișinău?

Așteptăm nu doar oferte generoase, cum ar fi renovarea clădirii Teatrului Național "Mihai Eminescu" din Chișinău și a clădirii Sfatului Țării, pe banii românilor din dreapta Prutului, sau avansarea pe calea interconectării energetice, ci și o serie de proiecte noi. Cel mai mult însă așteptăm o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiționări rezonabile.

Concret, așteptăm un minimum de decizii comune în interesul și beneficiul românilor basarabeni privind:

  • anularea tarifelor de roaming;
  • instalarea pe Prut a podului din fier forjat păstrat de Agenția Rezerve Materiale de la Chișinău pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri;
  • anularea articolului 221 din Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, care filtrează și descurajează donațiile de carte românească către bibliotecile publice și școlare din Basarabia;
  • retrocedarea, de Guvernul Republicii Moldova, a măcar unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, din zecile de clădiri confiscate abuziv de statul sovietic ocupant, al cărui succesor în parte este Republica Moldova;
  • adoptarea unei Declarații comune privind învățământul în limba română din Ucraina;
  • abrogarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 740/2002 cu privire la edificiile și lăcașurile de cult, prin care este instituit artificial monopolul Patriarhiei Moscovei asupra bisericilor comunităților locale din Basarabia;
  • anularea contractului de locațiune încheiat în 2003 între Guvernul Republicii Moldova cu structura locală a Patriarhiei Moscovei, prin care se transferă acesteia 650 de lăcașuri de cult cu statut de monumente istorice, pentru a împiedica revenirea comunităților locale în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei;
  • restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic și deținute astăzi de Guvernul Republicii Moldova;
  • înființarea a două filiale ale Institutului Cultural Român în municipiile Bălți și Cahul;
  • acordarea de către Guvernul României a unor ajutoare directe administrațiilor publice locale și înființarea la Chișinău a unei Agenții de Cooperare de tipul celei înființate în Germania;
  • ridicarea, în Chișinău și în alte localități din Basarabia, cu sprijinul financiar al Guvernului României, a unor monumente ale făuritorilor Unirii din 1918;
  • reabilitarea Cimitirului Eroilor Români din Chișinău, actualmente cu statut juridic incert, neprotejat de stat și profanat;
  • și, bineînțeles, un angajament clar din partea Guvernului României privind dublarea numărului membrilor Comisiei pentru Cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie, în vederea deblocării soluționării dosarelor de redobândire a cetățeniei române;
  • și un proiect extrem de important, strategic, este cel al creării unui spațiu informațional comun, România-Republica Moldova, pentru contracararea efectelor toxice ale propagandei rusești,

Avem nevoie de o relație bilaterală în care Chișinăul să nu apară doar ca rudă coruptă și săracă a Bucureștiului...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

... ci ca partener credibil, cu deschidere către România și interesele ei legitime, de promovare a drepturilor și libertăților românilor din stânga Prutului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată România nu trebuie să fie parte în Pactul ONU privind migrația;

Dau cuvântul domnului Marius Bodea.

Se pregătește domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi va fi scurtă. Se intitulează astfel: "România nu trebuie să fie parte în Pactul ONU privind migrația".

În ultimele luni, s-a dezbătut, la nivel internațional, un pact al Națiunilor Unite care prevede un tratat prin care migrația va fi definită ca drept fundamental al omului, ceea ce este total absurd.

Prin semnarea acestui tratat, care se preconizează a avea loc la 10-11 decembrie anul acesta, în Maroc, se va ajunge la o situație în care statele naționale vor delega la un nivel supranațional responsabilitatea pentru gestionarea fluxurilor migratorii și a crizelor generate de afluxul de migranți, cât și de imigrația ilegală. Acest fapt contravine principiului suveranității, înscris în Constituția României, și contravine și unui alt principiu, înscris tot în Constituția României, cel care prevede interdicția cu privire la strămutarea de populații străine pe teritoriul României.

Așadar, odată cu acest pact pe care ONU îl dorește spre a implementa o serie de măsuri și o serie de norme internaționale care pun dreptul la migrație - un așa-zis drept - mai presus de suveranitatea națională și de dreptul statului de a-și gestiona propriile sale frontiere, vom ajunge pur și simplu la un concept dintr-acesta internaționalist, un concept care a existat la un moment dat și într-o anumită zonă ideologică - fără frontiere, fără state, fără autorități, fără armate, fără legi. Putem ajunge la o anarhie internațională dacă noi dăm curs semnării acestui tratat.

Nu întâmplător Statele Unite și încă șase state membre ale Uniunii Europene, deci, iată, și statul american, au refuzat să mai facă parte din acest pachet de negociere a Tratatului ONU privind migrația și s-au retras pentru că, pe bună dreptate, consideră că acesta contravine dreptului fundamental al națiunilor de a-și gestiona propriile interese.

Cred că România nu trebuie să semneze acest Pact ONU privind migrația, acest pact care încalcă grav suveranitatea națională și transformă migrația într-un fel de valoare, așa, pe deasupra legii, și sunt convins că această semnare nu ar putea să aducă decât consecințe grave României. Dar, nu mă mir, PSD, în ultima perioadă, ne-a demonstrat că este mai puțin interesat de ceea ce înseamnă readucerea românilor plecați peste hotare înapoi în țara lor, ci este interesat, iată, mai nou, să atragă imigranți din întreaga lume. Și mă tem că acest guvern iresponsabil va semna acest tratat, la fel cum a făcut și cu alte tratate internaționale despre care am aflat mai târziu.

Așadar, cer public Guvernului României să se retragă din tratativele privind Pactul ONU pe migrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică marcând Ziua pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual;

Dau cuvântul doamnei Oana-Mioara Bîzgan-Gayral.

Și cu aceasta se încheie a treia rundă din partea opoziției; urmează o rundă pentru reprezentanții puterii.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pe 18 noiembrie este marcată Ziua pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual.

Abuzurile și exploatările sexuale asupra copiilor reprezintă grave încălcări ale drepturilor acestora, iar amprentele distrugătoare sunt purtate pe tot parcursul vieții de către victime.

Investigațiile jurnaliștilor români au relatat drama unor copile de 10, 13 sau chiar 9 ani, abuzate sexual, dar mai ales au relatat indulgența cu care au fost tratați agresorii. Doar în ultimii doi ani s-a ajuns la 77 de cazuri de prădători sexuali de copii care nu au fost condamnați nici măcar la o zi de închisoare. Acești prădători se află zilnic printre noi, printre copiii noștri, iar justiția și societatea întorc capul și aleg să nu facă nimic, fără a înțelege riscul la care suntem expuși.

Conform datelor furnizate de către Ministerul Justiției, în 2017, pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat 296 de cazuri de infracțiuni sexuale asupra minorilor, de două ori mai multe față de anul 2014, când au fost 155 de cazuri sesizate. Abuzurile sexuale asupra unui copil au efecte grave pe tot parcursul vieții sale, sentimente și stări emoționale negative, neîncredere în persoanele din jur, comportamente sexuale și generale deviante, agresivitate, delincvență și, bineînțeles, din păcate, mulți dintre ei ajung la suicid.

Cât timp în România abuzatorii sexuali primesc cel mult doi sau trei ani de închisoare cu suspendare, în alte țări din Uniunea Europeană, ca Belgia sau Franța, se acordă pedepse de până la 30 de ani. Un sistem politic și judiciar care nu apără cetățenii și nu pedepsește infractorii duce la instaurarea fricii, neîncrederii și frustrării. Avem o rată de recidivă de 70%, însă statul român nu are pus la punct un sistem coerent și competent pentru ca aceste cazuri să nu se repete. Unul dintre pașii făcuți în acest sens este un registru național automatizat pentru astfel de infractori. Inițiativa a fost adoptată de Senat, iar acum avem nevoie de susținerea dumneavoastră pentru a preveni și combate împreună infracțiunile care în fiecare zi distrug viețile a zeci de copii.

De asemenea, statul ar trebui să crească pedeapsa minimă pentru agresor, să asigure asistență socială, psihologică și suport financiar pentru familiile afectate, dar mai ales să interzică accesul agresorului în apropierea altor minori din familie sau a altor minori, în viața profesională.

Este de datoria noastră, dragi colegi, să ne asumăm acești pași cât mai repede, pentru ca fiecare copil din România să aibă șansă la o viață demnă, fără abuzuri, și cu soluții pentru a trăi decent. Este datoria noastră să demonstrăm că avem zero toleranță pentru violență.

Mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  George-Gabriel Vișan - intervenție referitoare la aniversarea a 140 de ani de când Dobrogea a revenit la Țara-mamă;

Dau cuvântul domnului Vasile Cîtea, PSD.

Trecem la ultima rundă din partea puterii.

Nu este?

Domnul George-Gabriel Vișan.

   

Domnul George-Gabriel Vișan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi face referire la aniversarea a 140 de ani de când Dobrogea a revenit la Țara-mamă.

Marea Unire de la 1918 reprezintă încununarea a trei mișcări naționale care au readus în sânul națiunii române Basarabia, nordul Bucovinei și Transilvania, după vremuri îndelungate de ocupații nelegitime și nefaste.

România Mare s-a constituit în urma unor îndelungate vremuri de ocupație nelegitimă. România Mare s-a constituit în urma unor șiruri de uniri succesive. Din păcate, amintim rareori că, între unirea de la 1859 și cea de la 1918, a avut loc, la 14 noiembrie 1878, unirea Dobrogei cu Țara-mamă.

Spațiu de întrepătrundere a civilizațiilor greacă, romană și tracă, apoi de formare a națiunii române și punte de legătură cu ultimul stat roman, Imperiul Bizantin, Dobrogea s-a aflat de la început în procesul formării statalității române. Din acest punct de vedere, statutul juridic al Dobrogei a fost de posesiune a lui Mircea cel Bătrân, cel mai glorios domnitor al familiei domnitoare românești a Basarabilor. Acest drept este subliniat de titulatura domnitorului, care includea sintagma "a toată țara lui Dobrotici", ceea ce însemna că Țara Românească se întindea până dincolo de Balcic.

Dobrogea a căzut curând în calea expansiunii otomane, fapt ce nu i-a afectat doar apartenența naturală și legitimă la o formă statală românească, dar i-a modificat, din păcate, parcursul istoric. Porturile euxine, altădată amenajate și colindate de greci și, apoi, bunăoară, de genovezi, au decăzut, iar Dobrogea a devenit o simplă poartă a Europei spre Orient.

Deși până la momentul Unirii pământul dintre Dunăre și mare fusese, timp de 450 de ani, provincie otomană, la 1878 statul român regăsea în Dobrogea fundamentele națiunii române, așa cum rezultaseră ele la începutul erei noastre. Din păcate, jocurile marilor puteri și ostilitatea aliatului din timpul războiului ruso-turc, din 1877-1878, care, pentru români, a fost un război de independență, au făcut ca Dobrogea să se unească, urmare a Tratatului de la Berlin (art. 46), cu România, în schimbul cedării către Imperiul Țarist a Bugeacului (sudul Basarabiei), de asemenea o veche posesiune românească a familiei Basarabilor.

Regele Carol I, guvernele succesive din timpul domniei sale, Parlamentul, administrația și, nu în ultimul rând, biserica și armata au înțeles însemnătatea istorică a acestei uniri, dorite de populație, precum și importanța de ordin economic și strategic. Astfel, numind Dobrogea "mărgăritarul coroanei române", Carol I a impus o politică accelerată de modernizare a acestui ținut, prin mari lucrări de infrastructură, ca dezvoltarea portului Constanța și podul de cale ferată de la Cernavodă, capodopere ale inginerului român Anghel Saligny.

În 1913, ca urmare a Tratatului de Pace de la București, România primea sudul Dobrogei, delimitarea acestui ținut românesc revenind la forma legitimă din vremea lui Mircea cel Bătrân. În timpul Primului Război Mondial, Dobrogea a căzut sub ocupație bulgară, dar sistemul de tratate de la Versailles a recunoscut apartenența legitimă, din punct de vedere național și juridic, a întregii Dobroge la România Mare. Din păcate, în 1940 totalitarismul nazist a impus semnarea Tratatului de la Craiova, prin care România era obligată să cedeze Bulgariei sudul Dobrogei.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă limitați expunerea.

 
   

Domnul George-Gabriel Vișan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În încheiere, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara-mamă, doresc să subliniez că, deși în Dobrogea trăiesc, alături de români, alte etnii, în această provincie istorică nu s-a pus niciodată problema separatismului. De asemenea, românii din Dobrogea nu au putut fi niciodată acuzați de luări de poziție sau acțiuni șovine, iar cum în Dobrogea nu s-a întâmplat așa ceva, dați-mi voie să cred că și în celelalte provincii istorice românii au dat dintotdeauna dovadă de îngăduință și preocupare pentru cel de lângă ei, indiferent de etnie și religie.

Dobrogea a trebuit să aștepte 450 de ani reîntoarcerea la Țara-mamă. Și s-a întors, dar ciuntită!

La mulți ani, Dobrogea!

La mulți ani, dobrogeni!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumim pentru mesaj.

 
  Corneliu-Florin Buicu - marcarea Zilei de luptă împotriva diabetului;

Domnul Laurențiu Nistor? Nu este.

Doamna Cristina-Elena Dinu?

Domnul Silviu Nicu Macovei?

Domnul Nicu Niță.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei?

Domnul Viorel Stan?

Domnul Buicu Florin.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi este Ziua mondială a diabetului, de fapt Ziua de luptă împotriva diabetului.

În datele înregistrate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, peste 900.000 de români beneficiază de tratament pentru diabet. Se estimează că diabetul are o incidență de 10% din populație. Aceasta înseamnă că unul din zece români suferă de această boală.

Gândiți-vă că, în această sală, unul din zece poate suferi de diabet.

Mesajul pe care-l transmitem către colegi și către populație este ca, la primele semne, să se adreseze medicului.

În Programul național de diabet, Partidul Social Democrat a inclus un program nou, prin care toți copiii suferinzi de diabet tip I pot beneficia de monitorizare și de tratament pentru această categorie de copii. Este un program susținut de Ministerul Sănătății, de Ministerul de Finanțe și cu care Partidul Social Democrat se mândrește.

Un mesaj către populație și către dumneavoastră: la cel mai mic semn de boală adresați-vă medicului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Fac următorul anunț.

Doamna Anișoara Radu, Cristina Burciu, domnii Mihăiță Găină, Ștefan-Ovidiu Popa, Petru-Sorin Marica, Costel Lupașcu, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Tamara-Dorina Ciofu, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius-Constantin Budăi, Elvira Șarapatin, Daniela Oteșanu, Nicolae Velcea, Ciprian-Constantin Șerban, Claudiu-Augustin Ilișanu, Ioan Dîrzu, Liviu-Ioan Balint, Florinel Stancu, Ștefan Mușoiu, Mihai Weber, Natalia-Elena Intotero, Georgeta-Carmen Holban, Radu Babuș, Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu - 25 de colegi de la PSD au depus declarații politice în scris.

Reiau.

Doamna Laura-Mihaela Moagher este? Nu este.

Domnul Laurențiu Nistor?

Doamna Cristina-Elena Dinu?

Domnul Silviu Nicu Macovei?

Domnul Nicu Niță?

Domnul Alexandru-Ioan Andrei?

Domnul Viorel Stan?

Domnul Vasile Cîtea?

Bun. Cu aceasta, am epuizat lista celor înscriși.

Consider că această activitate a parlamentarilor, de a face declarații politice, este foarte importantă și ține de parlamentarism, de aceea, chiar dacă am mai întârziat puțin, am vrut să le dau ocazia tuturor să se exprime și le mulțumesc colegilor care i-au ascultat cu atenție.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Radu Babuș - declarație politică De Ziua Dobrogei, reiterez importanța geopolitică a regiunii de Sud-Est!;

Domnul Radu Babuș:

"De Ziua Dobrogei, reiterez importanța geopolitică a regiunii de Sud-Est!"

În calitate de deputat de Constanța, sunt mândru de importanța geopolitică a regiunii de Sud-Est a României, care, de-a lungul timpului, a căpătat valențe de o însemnătate deosebită, în primul rând prin ieșirea la mare a țării noastre prin portul Constanța, cel mai mare port la Marea Neagră.

Avem chiar și Ziua internațională a Mării Negre, celebrată la 31 octombrie, care, începând cu anul 1996, a fost declarată, prin semnarea unui Plan Strategic de Acțiune, de cele 6 țări riverane: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina.

De asemenea, sunt mândru pentru că am fost cosemnatarul unei legi care, pentru dobrogeni, și nu numai, are o rezonanță aparte și anume, declararea zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei", ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componența statului român modern.

Astfel, prin intermediul declarației politice de astăzi vreau să reiterez importanța pe care a căpătat-o țara noastră, respectiv regiunea de Sud-Est, după aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, în anul 2004, ca partener strategic la granița de est a Alianței.

Cel mai mare exercițiu NATO organizat pe flancul sud-estic al Alianței Nord Atlantice, în 2018, a avut loc în România, la Marea Neagră, în luna mai.

În acest fel, tradiția și valorile istorice ale Forțelor Armate Române, ale Forțelor Navale cu precădere, sunt puse în valoare, alături de aliații din Alianța Nord-Atlantică și de partenerii occidentali.

Prin participarea României la diversele exerciții ale NATO, prin Programul "BLACKSEA PARTNERSHIP 09", s-a reconfirmat contribuția Forțelor Navale Române la creșterea prestigiului României în cadrul efortului general de sporire a rolului de factor de stabilitate în regiune, de dezvoltare a cooperării și dialogului între toate statele riverane Mării Negre, contribuind atât la securitatea regională, cât și la întărirea relațiilor de bună vecinătate.

Amplul proces de reformă a Armatei României, început în anul 1990, cu scopul dezvoltării interoperabilității cu forțele armate ale statelor membre ale NATO, a implicat, evident, și finanțarea adecvată a programelor de achiziții de echipamente și tehnică de luptă, esențiale pentru înzestrarea și revitalizarea structurii de forță existente.

Conform statisticilor NATO, România, sub actuala guvernare, a cheltuit un procent de 33% pentru înzestrarea armatei, ceea ce face ca țara noastră să se situeze pe primul loc la acest capitol, respectându-și angajamentele asumate în cadrul Alianței, demonstrând, de asemenea, că politica militară de securitate și apărare condusă de Guvernul României, care face parte dintr-un cadru mai larg de consolidare a stabilității regiunii Mării Negre, este corectă și predictibilă.

    Liviu-Ioan Balint - declarație politică având ca subiect Ziua mondială a diabetului;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua mondială a diabetului"

Astăzi, 14 noiembrie, este Ziua mondială a diabetului. Lansată în 1991 de Organizația Mondială a Sănătății și de Federația Internațională de Diabet, Ziua mondială a diabetului este sărbătorită astăzi în peste 160 de țări, inclusiv în România.

Mesajul pentru anul acesta este unul simplu și de mare impact: "Familia și Diabetul - diabetul afectează familia". În condițiile în care, la nivel mondial, aproximativ 425 de milioane de adulți suferă de diabet, număr care va crește la 629 de milioane până în 2045, iar peste 200 de milioane trăiesc cu această boală fără a ști că o au, ceea ce crește riscul de deces, ajungându-se la 4 milioane de decese în anul 2017, la nivel global, cauzate de această boală, scopul unor astfel de campanii este atât de prevenire a acestei boli, prin recomandări referitoare la un stil de viață sănătos, cât și de diagnosticare, deoarece tipul 2 de diabet este unul care poate fi prevenit, dar și tratat.

În 2015, Ministerul Sănătății indica numărul persoanelor din România cu diabet aflate în evidențe la 999.192 și numărul de persoane diagnosticate în cursul anului 2015 a fost de 73.740 - 202 cazuri noi pe zi). Conform CNAS, între anii 2006 - 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat, iar costurile au crescut de 6 ori.

Este de datoria noastră să atragem atenția populației asupra pericolelor acestei boli, să îi încurajăm pe cetățeni ca, periodic, să efectueze o serie de analize: glicemie pe nemâncate, creatinina sanguină, proba de urină, examen clinic și tensiunea arterială. Astfel, am putea avea o imagine reală a prediabetului și diabetului, iar persoanele cu probleme ar putea fi luate în evidență, evoluția bolii ar putea fi urmărită, în vederea reducerii severității complicațiilor.

În privința cauzelor, acestea sunt multiple și țin de stilul modern, dezechilibrat de viață: alimentație nesănătoasă, stres, sedentarism, obezitate. Este absolut necesar să încurajăm un stil de viață activ și sănătos, atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților, în vederea stopării creșterii numărului de persoane cu diabet zaharat.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică Îi solicit premierului Dăncilă să verifice ce se întâmplă la Ministerul Culturii și Identității Naționale!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Îi solicit premierului Dăncilă să verifice ce se întâmplă la Ministerul Culturii și Identității Naționale!"

Am constatat cu stupoare că actualul ministru al culturii, domnul George Ivașcu, în loc să se ocupe, așa cum ar trebui, de cel mai important eveniment al anului, Centenarul Marii Uniri, dar și de conservarea, recondiționarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și a siturilor arheologice cu importanță istorică deosebită pentru poporul român, dumnealui dă avize favorabile pentru construcții aflate pe terenuri la doar câțiva metri de unele obiective istorice cu o valoare inestimabilă!

Astfel, una dintre cele mai mari și importante descoperiri arheologice din județul Constanța, respectiv Poarta Mare a Cetății Tomis, în loc să fie valorificată din punct de vedere istoric, cultural, muzeistic, și, bineînțeles, turistic, urmează a fi acoperită de o construcție foarte mare, care s-ar afla în proximitatea acestui important vestigiu istoric, prin "bunăvoința" și "grija" ministrului culturii.

Susțin acest lucru, deoarece ministrul culturii, domnul George Ivașcu, și colegii săi din minister, au dat, în luna iunie a acestui an, un aviz favorabil, nr. 247/U/2018, pentru PUD-ul construcției care urma să fie ridicată la doar 0,87 metri în vecinătatea monumentului istoric Grupa A - Poarta principală a Cetății Tomis - Poarta mare nord-est.

Cu alte cuvinte, reprezentanții Ministerului Culturii și Identității Naționale au găsit de cuviință să fie de acord cu ridicarea unei construcții într-o zonă unde se află un sit arheologic de o mare importanță pentru comunitatea constănțeană. Mai mult decât atât, acești reprezentanți ai ministerului, împreună cu ministrul George Ivașcu, ar fi trebuit să fie preocupați în primul rând de importanța istorică a acestei descoperiri arheologice deosebite, și nu să se comporte ca niște simpli funcționari ai unei instituții care se ocupă strict de urbanism și de amenajarea teritoriului.

Realizarea unei astfel de construcții, așa cum a fost ea aprobată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, nu răspunde nicidecum interesului public de a proteja și de a pune în valoare monumentul istoric Poarta de nord-est (principală) a zidului de incintă al Cetății Tomis.

În plus, ridicarea unei clădiri, exact lângă această Poartă a Cetății Tomis, ar reduce, în mod indubitabil, posibilitatea conservării și punerii în valoare a monumentului respectiv!

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru George Ivașcu, cum este posibil ca un ministru al culturii să dea astfel de avize favorabile?!

Care mai este, de fapt, rolul unui ministru al culturii, care dă avize absolut revoltătoare pentru construcții în locuri nepermise?! Oare nu ar trebui, în speță, să vă ocupați de cu totul altceva, și anume, să promovați cultura, istoria și conservarea monumentelor și a vestigiilor?!

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică intitulată PSD își respectă promisiunile și transferă creșterea economică în buzunarele românilor;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"PSD își respectă promisiunile și transferă creșterea economică în buzunarele românilor"

Ne respectăm promisiunile și transferăm creșterea economică în buzunarele românilor. În același timp, demonstrăm manipularea celor care acum câteva zile anunțau plafonarea salariilor bugetarilor. Devansăm creșterea salariului minim și aplicăm Legea salarizării prin majorări succesive de 25 de procente, anual, până la grila din 2022.

În privința majorării salariului minim, s-a demonstrat deja, în ultimele 20 de luni că măsura are un impact pozitiv, prin îmbunătățirea potențialului de creștere a economiei pe termen lung.

Salariul minim în România este extrem de redus, situându-ne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană.

Din punct de vedere social, este o măsură benefică, pentru că aproximativ 30% dintre salariați obțin venituri la nivelul salariului minim.

În același timp, vreau să vă anunț că puterea de cumpărare a crescut cu 8%.

Economia țării evoluează constant, bine, iar aplicarea consecventă a Programului de guvernare consolidează beneficiile obținute de români, în pofida isteriilor politice ale opoziției și ale propagandei anti-PSD.

Salariul mediu brut lunar a depășit 1.000 de dolari și se apropie de 1.000 de euro. În septembrie, a ajuns la 4.482 de lei, cu 13,1% mai mare decât anul trecut.

În termeni reali, creșterea este 7,7%. Deci nivelul de trai al românilor a crescut în mod real cu aproape 8% față de anul trecut, după ce, în 2017, crescuse cu 12% față de guvernarea tehnocrată.

Practic, în pofida inflației, românii își pot cumpăra mai multe bunuri față de anul trecut, deci au un nivel de trai mai ridicat.

Acest lucru demonstrează creșterea și menținerea puterii reale de cumpărare a salariului mediu, altfel spus, creșterea economică se regăsește și se simte real și efectiv în buzunarele românilor.

Totodată, inflația va fi sub 3,5% în acest an. Odată în plus, se confirmă ceea ce a susținut PSD. La nivelul întregului an, inflația va avea un nivel absolut rezonabil, 3,5%, specific unei evoluții firești pentru o reală economie de piață, cum este cea a României.

Oamenii au simțit la propriu că niciunul dintre anunțurile apocaliptice pe care propaganda le-a rostogolit periodic despre "ravagiile" creșterii inflației nu se confirmă. Prețurile, mai ales la bunurile și produsele de larg consum, au fost relativ constante.

Statisticile confirmă că în acest an, inflația a evoluat în termeni absolut normali și că relatările alarmiste despre niveluri de inflație lunară de peste 5% erau în fapt rezultatul influențelor din toamna anului trecut și a modalității de calcul/raportare și în niciun caz creșteri sistematice de prețuri de la lună la lună.

Banca Națională, în noul scenariu al prognozei, "reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației până spre limita superioară a intervalului țintei de inflație în decembrie 2018, urmată de coborârea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului prognozei".

Toate aceste date sunt o confirmare a faptului că ne-am făcut treaba și economia este pe un trend ascendent permanent, de la preluarea guvernării în 2016 și până în prezent. Astfel, afirmațiile domnului președinte Iohannis, - "Programul de guvernare a devenit manual de manipulare" - nu au niciun suport, ci sunt simple mesaje politicianiste care urmăresc denaturarea realităților economice confirmate de statisticile și datele oficiale confirmate de instituțiile financiare interne și externe.

    Georgeta-Carmen Holban - declarație politică cu titlul Semnal de alarmă în cazul acreditării medicilor de familie și a medicilor stomatologi;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Semnal de alarmă în cazul acreditării medicilor de familie și a medicilor stomatologi"

Pe fluxul legislativ se află, actualmente, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății, care vizează exceptarea cabinetelor de medicină de familie și a cabinetelor medicale dentare de la acreditarea prevăzută de Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate. De asemenea, actul normativ prevede menținerea obligativității acreditării ambulatoriilor de specialitate, fără a ține cont de existența sau inexistența contractelor cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate.

Inițiativa legislativă a fost votată de Senat, urmând ca în zilele următoare să fie dezbătută de Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, care va elabora un raport, înaintea votului final din plen.

Potrivit acestei inițiative, s-a subliniat necesitatea modificării art. 7 alin. (5) din Legea nr. 185/2017, care urmează să aibă următorul cuprins: "Acreditarea este o condiție obligatorie pentru unitățile sanitare, care prestează sau nu servicii în relație cu sistemul public de asigurări de sănătate, cu excepția cabinetelor de medicină de familie și a cabinetelor medicale dentare". De asemenea, inițiativa legislativă, elaborată împreună cu colegii din Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, prevede că "CNAS încheie contracte numai cu unitățile sanitare acreditate, inclusiv cu cabinetele de medicină de familie și cabinetele medicale dentare".

n opinia mea, Legea nr. 185/2017 impune obligații suplimentare exagerate cabinetelor de medicină generală, față de cerințele deja solicitate la încheierea contractului, însă nu se iau aceleași măsuri de condiționalitate sistemului privat de furnizare a serviciilor de sănătate, nedoritoare de relații contractuale cu Casele de Asigurări Sociale de Sănătate Județene.

Acreditarea cabinetelor de medicină de familie, a cabinetelor de stomatologie este una forțată și nesustenabilă în prezent, în raport cu realitatea din sistem. În consecință, am solicitat exceptarea formelor de exercitare a profesiei de medic care prestează servicii de medicină de familie și medicină dentară de la aplicarea prevederilor Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate și menținerea obligativității acreditării ambulatoriilor de specialitate, fără a ține cont de existența sau inexistența contractelor cu Casele Județene de Asigurări Sociale de Sănătate.

Consider că nu este acum momentul să bulversăm medicii de familie și medicii stomatologi cu un proces birocratic suplimentar de evaluare și acreditare. Proiectul de lege a fost votat în unanimitate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și sunt încrezătoare că și colegii deputați vor da un vot favorabil acestuia.

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică Prin numirea Ecaterinei Andronescu, ca ministru, PSD și Liviu Dragnea continuă bătaia de joc față de școala românească;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Prin numirea Ecaterinei Andronescu, ca ministru, PSD și Liviu Dragnea continuă bătaia de joc față de școala românească"

După o lună și jumătate de vacanță a postului de ministru al educației naționale, unul dintre portofoliile-cheie ale unei guvernări, Liviu Dragnea și PSD au hotărât să folosească această funcție ca mijloc de plată în reglările de conturi din interiorul partidului. Astfel și numai astfel se poate explica numirea doamnei Ecaterina Andronescu în funcția de ministru, la nici patru luni de când se manifesta ca unul dintre PSD-iștii "dizidenți" la actuala conducere de partid și de stat. Afirm că altfel nu se poate explica o asemenea numire, pentru că istoria recentă și experiențele fiecăruia dintre noi, părinți de copii cu vârstă școlară în ultimii 15 ani, ne învață că doamna Andronescu a fost nu doar unul dintre miniștrii de pe lunga listă de incompetenți propuși de PSD la Ministerul Educației Naționale, ci un personaj-cheie în distrugerea învățământului românesc.

Doamna Andronescu a condus destinele școlii românești în trei momente-cheie. Mai întâi, în perioada guvernării Năstase, între anii 2000-2003, apoi în Guvernul Boc, 2008-2009, și sub guvernarea Ponta. Fiecare dintre aceste mandate a însemnat câte un episod de haos pentru învățământ. Programe școlare date peste cap, metodologii și moduri de susținere a examenelor schimbate peste noapte, degradarea învățământului tehnic, eliminarea logicii din materiile obligatorii de studiu la liceu - sunt câteva dintre faptele și realitățile care definesc epocile "Andronescu" din educație. Pentru asemenea "realizări", doamna Andronescu nu numai că nu ar fi trebuit numită în această funcție, dar ar fi trebuit ținută cât mai departe de sediul ministerului.

În calitatea mea de președinte al organizației de femei a Partidului Mișcarea Populară, susțin fără drept de apel promovarea femeilor în funcțiile publice. Însă această promovare trebuie să se producă pe criterii de competență dovedită, de viziune probată, și nu pe criterii politice, fie că este vorba despre obediență totală, cazul doamnei Dăncilă, fie că este vorba despre cumpărarea liniștii, cazul doamnei Andronescu. Domnia Sa și-a dovedit cu vârf și îndesat incompetența în precedentele trei mandate de ministru, incompetență abil camuflată sub masca teatrală a unui comunicator abil.

Această realitate constituie un temei suficient pentru a-i cere doamnei Andronescu demisia, chiar înainte ca procedurile constituționale de desemnare să fie epuizate, un temei suficient pentru a le cere lui Liviu Dragnea și PSD să înceteze bătaia de joc față de școala românească.

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată Ziua mondială a diabetului, motiv de conștientizare pentru adoptarea unui stil de viață sănătos, bazat pe prevenție și control medical periodic;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua mondială a diabetului, motiv de conștientizare pentru adoptarea unui stil de viață sănătos, bazat pe prevenție și control medical periodic"

Ziua mondială a diabetului este celebrată în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății.

Marcarea acestui eveniment are ca scop oferirea unei mai bune informări a persoanelor care suferă de diabet, dar reprezintă și o manieră de implicare și de informare a publicului larg, a profesioniștilor din domeniul sănătății, precum și a autorităților publice.

Este important ca Ministerul Sănătății, prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică, să deruleze campanii publice de informare a populației cu privire la semnele precoce de diabet, consecințele diabetului, modalitatea de prevenire a acestei afecțiuni și complicațiile care pot să apară.

Diabetul zaharat a devenit o boală foarte frecventă. În momentul de față, în lume sunt 425 de milioane de persoane cu diabet, în România fiind peste un milion de oameni afectați de această maladie.

În primul rând, trebuie să îi facem pe oameni să conștientizeze faptul că această boală poate fi prevenită printr-o serie de acțiuni aflate la îndemâna fiecăruia, în special prin alimentația consumată, iar apoi prin controlul anual bazat pe analizele de rutină, care pot depista boala în faza incipientă.

Un aspect important de consemnat îl reprezintă decizia Guvernului, din acest an, de a subvenționa achiziția senzorilor de glicemie. Toți copiii cu diabet zaharat tip I vor avea acces la senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei, precum și la pompe de insulină prevăzute cu sistem integrat de monitorizare.

Folosirea unui senzor de glicemie poate schimba radical viața unui bolnav de diabet, care își poate monitoriza astfel permanent nivelul glucozei din sânge. Un mare avantaj este că acest senzor oferă informații non-stop, inclusiv noaptea, dacă este nevoie, fără să fie nevoie de alte teste pentru glicemie. De asemenea, există posibilitatea de a transmite de la distanță, prin wireless, datele despre nivelul glicemiei utilizatorului unei rude sau unui prieten, pentru a-l alerta în cazul în care apar valori anormale. Totodată, senzorul are o alarmă pentru hipoglicemie, care se declanșează automat când nivelul glucozei din sânge scade sub 55 mg/dl. Un alt detaliu important este că pacientul care folosește un senzor de glicemie poate observa cum a evoluat nivelul glicemiei sale în timpul nopții sau în timp ce a făcut sport, ori după ce a mâncat. El are acces la aceste informații, care sunt memorate în dispozitiv. Datele stocate pot fi analizate prin intermediul unui program, care oferă posibilitatea colaborării cu medicul și interpretarea corectă a graficelor furnizate.

    Constantin Șovăială - declarație politică cu titlul Prioritatea PSD este de a ne face de rușine în Europa!;

Domnul Constantin Șovăială:

"Prioritatea PSD este de a ne face de rușine în Europa!"

După ce au anunțat că cele trei spitale regionale au fost amânate, că majoritatea proiectelor pe infrastructură sunt doar pe hârtie și nu au habar când le vor termina, că pensiile și salariile cresc odată cu inflația, astfel încât creșterile sunt artificiale, că Leul este într-o continuă scădere, acum vin cu o altă bombă. România nu stă bine cu pregătirile pentru EURO 2020, cele trei stadioane fiind tot doar pe hârtie. Inspectorii UEFA au fost nemulțumiți de modul cum decurg lucrurile în România, după cel de-al treilea control din ultimii 2 ani, fix de când a preluat PSD guvernarea țării. Însă, despre aceste lucruri nu am văzut să se fi scris în mass-media, ci doar că ne îndreptăm spre o direcție bună. Sunt 18 proiecte-capitol ale EURO 2020, pe care autoritățile trebuie să le implementeze, însă pot spune de pe acum că nu vor reuși, deoarece sunt incompetenți. Ar fi trebui ca reprezentanții UEFA să fi văzut meciul din weekend disputat pe un gazon de nisip. Nici în Liga a III-a nu vedem așa ceva, dar ne dorim să găzduim meciurile de la Euro.

Mai avem un an și jumătate și autoritățile nu au pregătit, măcar pe hârtie, orientativ, managementul stadioanelor, accesul spectatorilor, ceremoniile de meci, facilitățile de cazare, siguranța și securitatea echipelor și spectatorilor, regimul comercial, facilitățile media, angrenarea voluntarilor și altele. Posibilitatea de a ne face de râs sau de a se anula găzduirea meciurilor este una ridicată, așa cum se prezintă lucrurile în momentul de față. Totodată, planul de adaptare și de actualizare a infrastructurii arenei, pentru a atinge exigențele unui campionat european, nu este încă gata. Viitoarea inspecție va avea loc în primăvara anului 2019, cu 12 luni înainte. În luna mai a anului 2020, UEFA va prelua managementul Arenei Naționale, iar pe 14, 18, 22 și 29 iunie 2020 se vor disputa meciurile propriu-zise.

Să nu uităm că, în 2016, Guvernul PSD și-a asumat construirea de noi stadioane pentru organizarea EURO 2020 la București. Rămâne de văzut dacă această promisiune se va concretiza.

O altă problemă ar fi Magistrala 6. Aceasta nu va fi gata până în 2020, așa cum au anunțat în 2016 autoritățile de la București, ci în 2021 sau 2022, cu mult noroc. Așa cum se mișcă lucrurile cu Guvernul PSD, am o vagă impresie că este un termen care va fi cu mult depășit! Prioritățile PSD nu sunt investițiile, ci subminarea justiției și, mai nou, subminarea ANAF, care a devenit un opozant al guvernării cu ajutorul tehnocraților din subordine.

    Corneliu Olar - declarație politică intitulată Domnul Daea să-și ceară singur remanierea!;

Domnul Corneliu Olar:

"Domnul Daea să-și ceară singur remanierea!"

De mai bine de o lună, domnul Liviu Dragnea promite că va face o remaniere cu multe "surprize", pentru a-i înlocui pe miniștrii care au făcut praf actul de guvernare. Domnia Sa ar cam trebui să se grăbească, pentru că mai sunt doar două luni până când cei mai incompetenți miniștri pe care i-a avut vreodată România vor trebui să prezideze întâlnirile Consiliului de miniștri ai Uniunii Europene. Lumea râde de Andrușcă, pentru că nu poate să vorbească. Se fac glume pe seama miniștrilor de la transporturi sau de la fonduri europene. De asemenea, toată lumea așteaptă ca ministrul justiției, care a dus independența justiției în urmă cu 20 de ani și care s-a pierdut între Lazări, să fie dat afară. Din păcate, nu am auzit nici măcar la nivel de zvon ca domnul Petre Daea să fie pe vreo listă de remaniere.

Nu cred că am avut în ultimii 29 de ani un ministru al agriculturii care să facă atât de mult rău sectorului pe care îl conduce! A distrus cu totul zootehnia românească, nu numai prin incapacitatea de a limita extinderea pestei porcine, ci și pentru sectorul ovinelor sau pentru bovine. Niciodată românii nu au mâncat atâta carne, lapte, brânză și ouă din importuri, în vreme ce crescătorii de animale dispar, unul câte unul.

Apoi, deși s-a lăudat că el este cel mai priceput ministru la acordat subvenții, a reușit să facă praf și singurul lucru care mergea de la sine în agricultură. Subvenția pentru motorină nu s-a plătit decât în procent de 70%, iar subvenția suplimentară de 23 de euro s-a dovedit o mare minciună.

Deși au fost și sunt bani europeni pentru investiții și deși PSD a promis că va iriga peste două milioane de hectare, abia dacă s-au deschis câteva stații de pompare, care nu asigură apă decât pentru câteva zeci de mii de hectare. În jumătate din țară nu se pot face însămânțări din cauza secetei, iar cei mai mulți fermieri nu au bani pentru lucrările de toamnă, pentru că ministerul nu a făcut nimic pentru a-i ajuta să își vândă produsele la prețuri bune.

Știm cu toții că domnul Petre Daea este preferatul și protejatul domnului Dragnea și am înțeles cu toții de cel îl iubește președintele PSD atât de mult, atunci când a izbucnit pesta porcină, iar Teleormanul a fost ocolit de boală, până și-au vândut unii porcii. Dacă domnul Daea ar renunța la minciunile pe care le propagă zilnic în spațiul public și dacă ar avea măcar o minimă demnitate, atunci s-ar duce singur și și-ar cere remanierea, recunoscând că a pus pe butuci aproape tot sectorul agricol din România.

    Costel Alexe - declarație politică «Moldova Contează» - Povestea merge mai departe!;

Domnul Costel Alexe:

"«Moldova Contează» - Povestea merge mai departe!"

În anul Centenarului, după numeroase încercări de blocare și tergiversare, după respingeri sistematice ale amendamentelor la Legile bugetelor de stat din ultimii ani, iată că miercuri, 7 noiembrie, putem afirma că în Camera Deputaților s-au făcut primii pași spre asigurarea unui climat de normalitate în raport cu regiunea Moldovei.

Grație eforturilor și presiunilor făcute de reprezentații opoziției, Legea privind finanțarea Autostrăzii A8, Iași-Târgu Mureș a fost adoptată și astfel Guvernul PSD este efectiv obligat, constrâns, să deblocheze proiectul și să intre în teren.

Partidul Național Liberal este consecvent în privința deciziilor asumate și, deși mulți priveau cu reticență prioritizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș, iată că noi, liberalii, reușim și din opoziție să luptăm pentru acest obiectiv!

Vreau să îi asigur pe toți ieșenii, pe toți moldovenii, că pentru Partidul Național Liberal acest obiectiv de infrastructură este prioritate națională și toți parlamentarii liberali vom continua să facem lobby, vom pune presiune pe autorități și vom căuta pârghiile legale pentru concretizarea autostrăzii și altor proiecte de infrastructură secundare: șosele ocolitoare pentru reședințele de județ și drumuri de viteză care să conecteze orașele la autostradă în deplină siguranță.

Avem o frumoasă victorie de etapă, dar, până la primul kilometru de drum european, trebuie insistat și nu trebuie slăbită presiunea pe Guvern pentru alocarea fondurilor, căci nu trebuie uitat ca avem un Pact național care obligă statul să aloce 6% din PIB Educației și, cu toate acestea, Guvernele au alocat greu 3%. Ne-am angajat că alocăm anual 2% Armatei Române și nici aici Guvernul PSD nu și-a îndeplinit misiunea. Avem numeroase precedente de legi care nu sunt puse în aplicare fie din rea-voință, fie din dezinteres. Știm cu toții că Guvernele lui Dragnea au prăduit țara cu pomeni electorale și sinecuri, au secat finanțele publice și au îndatorat populația cât pentru două generații.

Uniunea Europeană ne invită efectiv să le accesăm fondurile nerambursabile, dar Partidul Social Democrat refuză obsesiv să depună documentațiile pentru marile proiecte naționale: autostrăzi, spitale regionale, modernizarea infrastructurii feroviare, metrou, poduri peste Dunăre etc.

Inițial, am fi tentați să îi acuzăm de incompetență, dar în realitate adevăratul obstacol este miza economică: fondurile europene sunt atent monitorizate de Bruxelles și este tot mai greu să te înfrupți direct sau prin firme căpușă. În schimb, prin parteneriate public-private, lucrurile sunt gestionate de autoritățile române, departe de vigilența auditorilor europeni.

Nu vă imaginați că România duce lipsă de specialiști, ei sunt în toate ministerele, dar presiunea politică și firmele abonate blochează toată dezvoltarea țării!

Un alt aspect de luat în calcul este potențialul electoral, căci nu trebuie să fim naivi și să nu conștientizăm că mulți vor încerca să capaciteze politic acest măreț proiect, mulți îi pun deja bețe în roate din invidie și frustrare, iar alții îl vor tergiversa până în preajma alegerilor, pentru a-l transforma în rampe de lansare politice, dar oamenii de rând, moldovenii noștri s-au săturat de demagogie și trândăvie.

O spun răspicat peste tot - Moldovei nu îi lipsesc politrucii, ci politicienii de bună-credință, căci un parteneriat durabil și onest este atunci când politicienii de bună-credință și cetățenii implicați își dau mâna pentru binele comunității!

Nouă ne pasă, iar prin votul din plenul Camerei Deputaților le-am demonstrat tuturor că Moldova Contează și nu vrem decât să fim tratați cu demnitate și respect!

    Costel Lupașcu - declarație politică cu referire la Ziua mondială a diabetului;

Domnul Costel Lupașcu:

"Ziua mondială a diabetului"

Ziua mondială a diabetului are loc în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet, IDF, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Această zi este marcată la nivel internațional de toate asociațiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât și de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului. Acest eveniment are ca scop oferirea unei mai bune informări a persoanelor care suferă de diabet, reprezentând și o manieră de implicare și de informare a publicului, în general - cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice.

Diabetul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile ale secolului XXI, din categoria bolilor endocrine, care afectează în prezent peste 346 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit ultimelor statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății. Prin complicațiile sale, diabetul este principala cauză a orbirii, a amputațiilor și a insuficienței renale. Prevalența diabetului este în continuă creștere, iar OMS estimează că până în 2030 numărul deceselor cauzate de diabet se va dubla. În România, diabetul afectează peste un milion de persoane. Aproximativ 2.800 sunt copii, iar numărul lor este în creștere, ca urmare a stilului de viață nesănătos.

Ziua mondială a bolnavilor de diabet aduce noi statistici îngrijorătoare la Botoșani. Numărul bolnavilor de diabet a depășit deja bariera de 10.000, județul fiind pe un loc fruntaș pe țară și la această boală. Datele statistice prezentate de Direcția de Sănătate Publică, DSP, arată că, la finalul primei jumătăți a acestui an, nu mai puțin de 10.861 de persoane figurau în evidența medicilor specialiști ca suferind de diabet zaharat, în medie, lunar, înregistrându-se 90-100 de cazuri noi în fiecare lună. Dintre bolnavii cu diabet, 2.037 sunt insulino-dependenți și alți 8.763 sunt noninsulino-dependenți. Printre diabetici se numără și copii, 33 având vârste între 0-14 ani. Modul de alimentație complet nesănătos și stilul de viață din această perioadă fac ca majoritatea bolnavilor să fie din rândul populației active.

Totodată, l-am interpelat pe ministrul sănătății, pentru a găsi posibilități de creare a unor programe de prevenție, depistare și mai ales de dezvoltare a programelor de informare, prin care să le aducă la cunoștință bolnavilor ce li se poate întâmpla dacă neglijează o boală precum diabetul. Mă declar ferm în favoarea unei educații active de prevenire și combatere a diabetului și îi încurajez pe cei care suferă de această maladie, familiile și prietenii lor, să continue să lupte cu boala și urmările ei și să fie exemplu pentru ceilalți, pentru că ei trebuie să controleze boala și nu să se lase controlați de ea.

    Cristina Burciu - declarație politică având ca subiect Copiii abandonați au șanse sporite la o viață normală!;

Doamna Cristina Burciu:

"Copiii abandonați au șanse sporite la o viață normală!"

Am semnat, alături de doamnele din toate partidele reprezentate în Parlament, o inițiativă legislativă a colegei Oana Bîzgan, de modificare a Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Inițiativa a fost votată în unanimitate de Camera Deputaților și prevede modificarea art. 64 alin. (1) și alin. (2), în sensul prelungirii de la 3 la 7 ani a vârstei minime în care copiii orfani pot fi trimiși din sistemul centralizat de protecție în servicii de tip rezidențial.

Legea stipulează că plasamentul copiilor care nu au împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus doar la familia extinsă, substitutivă, sau la un asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis, cu excepția copiilor care prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate.

Această inițiativă legislativă, care urmează să fie dezbătută de Senat, în calitate de for decizional, vine în sprijinul demersurilor pe care statul român le derulează în vederea reducerii procentului copiilor aflați în centre de plasament, capitol la care România ocupă primul loc în Europa. În acest sens, Guvernul a declanșat acțiuni concrete, menite să ducă la dezinstituționalizarea copiilor și la trecerea treptată a acestora din sistemul centralizat în centre de tip parental, mai suple și mai ușor de suportat pentru copiii aflați în astfel de situații dificile. De altfel, recomandările unui recent studiu al UNICEF și al Băncii Mondiale susțin mutarea celor aproximativ 20.000 de copii aflați actualmente în centre rezidențiale în organizări mai restrânse, de tip parental, cu asistenți sociali sau în plasament familial. În paralel, se prefigurează închiderea vechilor centre de plasament, de tip rezidențial, până în anul 2020.

Această operațiune de transfer al copiilor din centrele rezidențiale la îngrijirea familială, familii substitutive sau asistenți maternali, are un avantaj net pentru copii. Una dintre motivațiile elaborării acestei inițiative legislative este nocivitatea instituționalizării copiilor, fapt care produce efecte ireversibile și negative atât asupra comportamentului, cât și asupra dezvoltării ulterioare a minorilor. Cercetările de specialitate au relevat că acești copii crescuți în centre de plasament au rezultate mai slabe din toate punctele de vedere față de cei care au trăit de la vârste fragede în îngrijirea de tip familial. Atât din punctul de vedere al sănătății, cât și al dezvoltării și al acumulării cunoștințelor școlare, este mai indicată creșterea și evoluția acestor copii în centre mai restrânse numeric, cât mai apropiate de o familie normală.

De asemenea, și statul va câștiga din procesul de dezinstuționalizare a copiilor, deoarece costurile cu plasarea în centre sunt de șase ori mai mari decât în situațiile în care minorii sunt îngrijiți în familia extinsă sau substitutivă, și de trei ori mai mari față de situația de plasament la asistenți maternali.

Sunt încrezătoare că și colegii senatori vor vota această inițiativă benefică copiilor orfani și abandonați din România, deoarece fiecare zi petrecută de ei într-un mediu familial, cât mai apropiat de normalitate, constituie o șansă la o viață mai bună și la ușurarea integrării lor în societate și, ulterior, în piața muncii și în viața de adulți.

    Cristinel Romanescu - declarație politică Economia românească de-abia mai respiră!;

Domnul Cristinel Romanescu:

"Economia românească de-abia mai respiră!"

Cele mai recente prognoze ale FMI au corectat în creștere prognoza deficitului bugetar pe 2018, care este estimat acum la 3,6%, peste ținta de 3% din PIB. Constatăm deteriorarea structurii bugetare, care produce vulnerabilități severe în timp, mai ales prin creșterea ponderii cheltuielilor permanente în veniturile fiscale, peste nivelurile de dinaintea crizei din 2009. Cheltuielile salariale au ajuns la 6,7% din PIB la sfârșitul primelor 9 luni din 2018, în timp ce ponderea acestora, în total, tinde spre 30%, tendințe care se vor accentua în ultimul trimestru al anului 2018, subliniază acesta.

Guvernanții vorbesc permanent despre bunăstarea românilor bugetari, susținută prin creșteri salariale succesive, dar uită intenționat să recunoască faptul că aceste creșteri salariale sunt imediat urmate de inflație, deficit comercial, scumpirea creditării și creșterea prețului energiei. În fapt, bunăstarea generală are o tendință real negativă, ca efect final al acestei politici economice. România este pe ultimul loc în UE ca pondere a veniturilor fiscale în PIB - 26%, față de media UE de 40% -, fiind o dovadă clară că Ministerul Finanțelor Publice nu este interesat pentru sănătatea economiei.

Din perspectiva încetinirii economice pe care o estimează atât FMI, cât și Comisia Europeană, Executivul trebuie să realizeze cu prioritate investiții publice și să se preocupe cu maximă seriozitate, nu doar la nivel declarativ, de atragerea fondurilor europene.

Ponderea investițiilor publice în Produsul Intern Brut se află la minime istorice și în 2018, fiind cea mai importantă caracteristică negativă a politicii economice populiste a guvernării PSD-ALDE - ponderile acestor doi ani, de 3-4% din PIB, se situează la jumătate față de nivelul investițiilor publice din perioada revirimentului din anii 2008-2012.

Fondurile atrase de guvernanți, prin proiecte cu finanțări UE, sunt extrem de reduse, mai ales pentru proiectele structurale și de coeziune. Este o contraperformanță îngrijorătoare, mai ales că au trecut deja 5 ani din cei 7 ai acestui exercițiu financiar european, iar din cele 22 miliarde de euro bugetate pentru România, având ca destinație proiectele structurale și de coeziune, pentru planul european de 7 ani, au fost atrase până acum doar 1,4 miliarde de euro, adică 6,5% din totalul sumei.

Guvernanții evită tactic să amintească de contraperformanțele economice pentru care sunt responsabili, spunând mereu că sănătatea economiei noastre este demonstrată prin creșterea economică permanentă, ceea ce este absolut fals. Peste 81% din totalul gospodăriilor din România nu resimt nimic din beneficiile creșterii economice.

Singura certitudine pe care ați reușit să o oferiți este aceea că viața românilor este tot mai scumpă de la o zi la alta, România ajungând campionul european al creșterii prețurilor. Cel mai simplu și lipsit de imaginație a fost să împrumutați țara, la costuri tot mai mari. Vă lăudați că ați redus fiscalitatea, însă împrumutul înseamnă un transfer al fiscalității pentru viitor! Cine va plăti împrumuturile de zeci de miliarde contractate anul acesta?

    Daniel Constantin - declarație politică despre importanța anului Centenar;

Domnul Daniel Constantin:

La 15/28 noiembrie 1918, Consiliul Național Român a convocat Congresul General al Bucovinei, ținut la Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, sub președinția lui Iancu Flondor, care a votat în unanimitate, cu sprijinul majorității reprezentanților germani și polonezi, Unirea cu România:

"După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile (care n.a.) și-au câștigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României [...] De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României".

În anul Centenar, este important să ne raportăm cu mai multă atenție și responsabilitate la trecut și să conștientizăm identitatea pe care o avem, dobândită, mai ales, prin jertfa celor care au trăit înaintea noastră. La 100 de ani distanță, România trebuie să facă o nouă unire, cea a spiritului fiecăruia dintre noi, împlinit de apartenența la o comunitate în care lucrurile funcționează, iar decența vieții de zi cu zi este o realitate.

România trebuie să continue procesul de modernizare și de occidentalizare instituțională, economică și culturală, dar să rămână, în același timp, cu o identitate statală proprie și puternică, aptă să ne facă niște parteneri credibili și demni de luat în seamă la oricare masă politică a lumii la care ne-am așeza. Cred cu tărie că numai confruntarea cu adevărul și cu ceea ce suntem ne poate ajuta să fim liberi și să renaștem ca țară.

Așadar, la 100 de ani de la Marea Unire, România are nevoie de o nouă Unire, cea sufletească, iar Unirea Bucovinei cu Patria-mamă a fost, în primul rând, acest lucru.

Mai mult decât atât, trebuie să ne reconectăm cu cei plecați peste hotare, în căutarea unui trai mai bun și să cream premisele revenirii lor în țară. Așadar, avem nevoie de lucruri concrete în anul Centenar 2018, și de gândirea unor proiecte de țară deosebit de importante.

Mai mult ca niciodată, trebuie să fim Pro România!

    Dănuț Bica - declarație politică cu titlul Pentru construcția autostrăzilor Pitești-Sibiu și Ungheni-Iași-Târgu Mureș, amânările nu mai pot fi acceptate;

Domnul Dănuț Bica:

"Pentru construcția autostrăzilor Pitești-Sibiu și Ungheni-Iași-Târgu Mureș, amânările nu mai pot fi acceptate"

Miercuri, 7 noiembrie, în Camera Deputaților a fost adoptat, cu majoritate covârșitoare, Proiectul de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiții Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii. Aceasta va fi construită cu fonduri europene nerambursabile și fonduri de la bugetul de stat. Parlamentarii Partidului Național Liberal au solicitat și au reușit să pună pe ordinea de zi acest proiect crucial, atât la Comisia pentru transporturi, cât și în plenul Camerei Deputaților. În timpul dezbaterilor, au fost colegi care au întrebat de ce este necesară o lege specială pentru a-i spune Guvernului că trebuie să își facă datoria și să construiască această autostradă. Până la urmă, aproape toți deputații au înțeles că, în condițiile în care Guvernele PSD, aflate la putere de peste 6 ani și jumătate, nu au construit nimic în România, actualul Cabinet trebuie obligat prin lege să demareze proiectele pentru realizarea infrastructurii de transporturi și tot prin lege să i se impună și termene precise pentru execuția acestora.

Am votat acest proiect de lege, inițiat de un grup de 71 de parlamentari, printre care mă regăsesc și eu, deoarece, așa cum am demonstrat în întreaga mea activitate de deputat, consider că, fără a deține o infrastructură de transporturi de calitate, economia României nu va putea crește în mod sănătos. Fără autostrăzi și drumuri moderne, fără căi ferate rapide, fără aeroporturi și porturi care să corespundă standardelor actuale, produsele și serviciile românești vor rămâne în continuare necompetitive, iar investitorii străini se vor orienta spre alte zone.

Ca deputat de Argeș, atunci când am votat pentru Autostrada Unirii, nu am putut să nu mă gândesc și la realizarea celei mai necesare investiții în domeniu, tronsonul Pitești-Sibiu al Autostrăzii A1. Este proiectul meu de suflet, dar și proiectul de care depinde creșterea economică a regiunilor din sudul Carpaților. Este obiectivul pentru care în anul 2008 studiile de fezabilitate erau finalizate, pentru care, la începutul anului 2012, licitațiile puteau fi demarate, dar pe care Guvernele formate ulterior de PSD l-a compromis în totalitate. Pe de altă parte, Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș este investiția care va ajuta regiunea Moldovei să iasă din starea actuală de sărăcie.

Cele două autostrăzi ar fi trebuit să unească, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri, provinciile istorice ale României, dar și pe acestea cu Vestul Europei, să aducă în țară investitori străini și să contribuie la crearea de locuri de muncă bine plătite. Amândouă pot fi construite cu fondurile europene nerambursabile care ne stau la dispoziție, așa cum de mai multe ori a confirmat doamna Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională. Din păcate, Guvernele PSD-ALDE le-au ratat până în prezent pe amândouă.

Este bine că Parlamentul a adoptat o asemenea lege. Votul favorabil acordat de reprezentanții tuturor grupurilor politice poate fi considerat ca o decizie istorică, de consens național, în urma căreia, indiferent cine va guverna România de acum înainte, indiferent de interesele și de orgoliile liderilor naționali sau locali ai partidelor parlamentare, marile proiecte de infrastructură ar trebui să fie realizate având ca temei numai argumente de interes național. În acest sens, este de remarcat faptul că până și domnul Varujan Vosganian, care a vorbit în numele ALDE, partenerul fidel de guvernare al PSD, a declarat miercuri că partidul său va condiționa votul asupra bugetului pentru anul 2019 de alocarea corespunzătoare a fondurilor pentru construcția de autostrăzi. Această poziție este de apreciat, însă, dacă senatorii și deputații ALDE sunt preocupați cu adevărat de binele național, ar trebui fie să se retragă de urgență din cea mai păguboasă coaliție de guvernare care a condus țara după 1989, fie să voteze pentru adoptarea moțiunii de cenzură pe care PNL o va iniția în această sesiune parlamentară.

România trebuie să revină la starea de normalitate, în care Parlamentul să se întoarcă la principala sa prerogativă, adoptarea legilor, iar Guvernul, care este autoritatea publică a puterii executive, să renunțe la modificarea peste noapte a acestora și să se ocupe de aducerea la îndeplinire a prevederilor legilor votate de Parlament. Din ceea ce ne-au demonstrat până acum Guvernele PSD-ALDE, optimismul provocat de adoptarea Legii privind aprobarea Obiectivului de investiții Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii, nu poate fi decât unul reținut.

Prin urmare, consider că trebuie să-i cerem cu toții Guvernului să demareze de urgentă construcția celor două autostrăzi și să demonstreze că pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri știe să facă mai mult decât statui și petreceri câmpenești. Dar știe oare?

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică având ca obiect Dezinstituționalizarea copiilor aflați în centrele de plasament, o preocupare a Guvernului PSD-ALDE;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Dezinstituționalizarea copiilor aflați în centrele de plasament, o preocupare a Guvernului PSD-ALDE"

În România, aproximativ 19.000 de copii beneficiază de servicii de tip rezidențial.

Instituționalizarea copiilor mici produce modificări în structura creierului, aceștia au probleme de discernământ, de control al impulsurilor și de păstrare a amintirilor, dar și un coeficient de inteligență scăzut - rezultă dintr-un studiu realizat de trei cercetări americani pe copii români.

Sunt deja bine cunoscute dovezile științifice. Cu cât sunt plasați mai devreme în sistemul rezidențial, cu atât copiii, în special cei cu vârste sub trei ani, sunt mai expuși riscului de întârziere în dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională.

De asemenea, prin plasarea copiilor în asistență maternală s-a constatat o îmbunătățire în multe aspecte, iar vârsta la care copiii au fost scoși din instituții și plasați în familie a jucat rolul cel mai important în recuperarea lor.

Pentru perioada 2014-2020, România a stabilit o serie de priorități cu privire la închiderea instituțiilor de tip vechi și asigurarea tranziției la servicii comunitare, intervenții timpurii și măsuri de prevenție menite să asigure dreptul copilului de a crește într-un mediu familial.

Preocupat de situația acestor copii, Guvernul PSD-ALDE a luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea vieții acestora, pentru ca ei să poată să se dezvolte simțind căldura unei familii.

Prin votul dat în Camera Deputaților la începutul acestei luni, au fost modificate alin. (1) și alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, astfel încât plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani va putea fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis.

În același scop, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în parteneriat cu cele 47 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară, au profitat de oportunitatea oferită de fondurile europene, pentru a extinde și a profesionaliza actuala rețea de asistență maternală.

Așa se face că, pe data de 8 noiembrie 2018, a fost semnat contractul de finanțare pentru Proiectul "TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor", depus de ANPDCA - "Reducerea numărului de copii și de tineri plasați în instituții, prin consolidarea rețelei de asistenți maternali".

Proiectul se va derula pe o perioadă de 5 ani și are un buget de 568.985.570 de euro.

Prin intermediul acestui proiect, până la sfârșitul anului 2023, actuala rețea de asistență maternală va fi extinsă cu aproximativ 4.000 de persoane, iar 15.000 de asistenți maternali din sistem vor beneficia de formare profesională continuă.

În condițiile în care continuarea procesului de dezinstituționalizare și închiderea tuturor instituțiilor de tip vechi reprezintă angajamente asumate de Guvernul României, proiectul vine în sprijinul dezvoltării și profesionalizării actualei rețele de asistenți maternali, care reprezintă una dintre cele mai bune opțiuni pentru asigurarea creșterii și îngrijirii copiilor aflați în sistemul de protecție specială.

    Ioan Dîrzu - declarație politică despre Salariul mediu brut de 1.000 de dolari și creșterea puterii de cumpărare cu 8%;

Domnul Ioan Dîrzu:

"Salariul mediu brut de 1.000 de dolari și creșterea puterii de cumpărare cu 8%"

Economia țării evoluează constant, bine, iar aplicarea consecventă a Programului de guvernare consolidează beneficiile obținute de români, în pofida isteriilor politice ale opoziției și ale propagandei anti-PSD.

Salariul mediu brut lunar a depășit 1.000 de dolari și se apropie de 1.000 de euro. În septembrie, a ajuns la 4.482 de lei, cu 13,1% mai mare decât anul trecut.

În termeni reali, creșterea este de 7,7%. Deci nivelul de trai al românilor a crescut în mod real cu aproape 8% față de anul trecut, după ce în anul 2017 crescuse cu 12% față de guvernarea tehnocrată.

Practic, în pofida inflației, românii își pot cumpăra mai multe bunuri față de anul trecut, deci au un nivel de trai mai ridicat. Acest lucru demonstrează creșterea și menținerea puterii reale de cumpărare a salariului mediu. Altfel spus, creșterea economică se regăsește și se simte real și efectiv în buzunarele românilor.

În sectorul bugetar, s-au înregistrat ușoare creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă - în învățământ - +3,3%, ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice; în sănătate și asistență socială (+0,2%), respectiv în administrație publică (+0,1%).

În luna septembrie 2018, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna august 2018, ca urmare a acordării premiilor ocazionale - prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru Ziua petrolistului -, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri, inclusiv tichete de masă și tichete cadou. De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari, în funcție de contracte sau proiecte, cât și disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mici din unele activități economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 21,1% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 5,0% și 10,0% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, alte activități extractive, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, alte activități industriale n.c.a., activități de editare, activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii; între 2,5% și 4,5% în fabricarea produselor textile, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, tăbăcirea și finisarea pieilor, inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor, activități de producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicalǎ, inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe, activități de spectacole, culturale și recreative.

Aceste creșteri dovedesc echilibrul pe care Executivul îl urmărește între sectorul public și privat, echilibru social și economic care asigură bunăstare palpabilă pentru noi românii.

    Florică Ică Calotă - declarație politică Autoritățile europene vin în ajutorul fermierilor;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Autoritățile europene vin în ajutorul fermierilor"

Comisia Europeană a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurență în sectorul agricol. Prin acest raport, se arată că autoritățile europene de concurență îi pot ajuta pe fermieri să obțină condiții mai bune pentru a-și vinde produsele marilor cumpărători sau cooperativelor.

Raportul publicat de Comisie este primul care se axează în mod specific pe aplicarea normelor UE în materie de concurență în sectorul agricol.

Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a declarat că este foarte important să se consolideze poziția fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Acest raport evidențiază modul în care legislația din domeniul agricol și cel al concurenței merg mână în mână, în vederea obținerii unor rezultate echitabile pentru producători, dar și pentru consumatori.

Una dintre principalele constatări ale raportului a privit activitatea autorităților europene de concurență. Astfel, autoritățile europene de concurență au efectuat 178 de investigații în sectorul agricol. Aproape jumătate din toate cazurile de încălcare a normelor în materie de concurență identificate în urma investigațiilor au vizat acorduri privind prețurile. De asemenea, raportul a constatat că activitatea de asigurare a respectării legislației, desfășurată de autoritățile europene, a adus beneficii fermierilor, aceștia obținând oferte mai avantajoase pentru produsele lor.

O altă acțiune a autorităților europene a privit protecția pieței interne, care a generat beneficii atât pentru consumatorii din statele membre, în care importurile ar fi putut fi restricționate, cât și pentru fermierii din toate celelalte state membre care ar fi fost afectați de încercarea de a împiedica vânzările transfrontaliere.

Autoritățile europene de concurență au furnizat orientări fermierilor, altor operatori și Guvernelor naționale privind modul de interpretare și aplicare a dreptului concurenței în acest sector.

În cuprinsul raportului se regăsesc derogări de la normele în materie de concurență pentru organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale, acestea putând să contribuie la consolidarea poziției fermierilor și la eficientizarea lanțului de aprovizionare cu produse alimentare.

Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor și al sectorului în general - deci, un semn bun pentru producătorii agricoli!

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având ca titlu Legislația în vigoare aplicabilă PFA-urilor nu încurajează crearea de locuri de muncă;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Legislația în vigoare aplicabilă PFA-urilor nu încurajează crearea de locuri de muncă"

În condițiile în care România se confruntă, de ceva vreme, cu o criză acută a forței de muncă, consider că și legislația cu privire la crearea de noi locuri de muncă trebuie actualizată și adaptată noilor cerințe și situații.

Astfel, având în vedere faptul că modul în care au fost reglementate, în anul 2008, activitățile economice desfășurate de Persoanele Fizice Autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, tinde să nu mai corespundă realităților economice actuale, consider că trebuie modificată legislația aflată în vigoare, pentru a putea corespunde noilor cerințe.

În acest sens, am inițiat și am depus în Parlamentul României, spre dezbatere și adoptare, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 17 și alin. (2) al art. 24 din Ordonanța de urgență nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activităților economice de către Persoanele Fizice Autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Am considerat absolut necesar acest demers legislativ, deoarece limita impusă Persoanelor Fizice Autorizate, de a nu depăși 3 angajați în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat și înregistrat în condițiile legii, creează disfuncții majore în dezvoltarea PFA-urilor, iar același lucru este valabil și pentru limita de 8 angajați, impusă întreprinderilor individuale.

Ținând cont de faptul că piața muncii din România se confruntă din ce în ce mai mult cu o criză a forței de muncă, iar acest lucru reclamă o mai mare flexibilitate a legislației în privința contractelor de muncă, propun modificarea art. 17 și art. 24 din Ordonanța de urgență nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activităților economice de către Persoanele Fizice Autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, în vederea majorării limitelor, după cum urmează: pentru Persoane Fizice Autorizate, numărul de angajați să crească de la 3 la 5; iar în cazul întreprinderilor individuale, numărul angajaților cu care se poate încheia un contract de muncă să crească de la 8 la 15.

Consider că aceste măsuri vor susține în mod real creșterea numărului de contracte de muncă din economie, în mod special în zonele defavorizate economic, unde numărul Persoanelor Fizice Autorizate și al întreprinderilor individuale este mult mai important decât al întreprinderilor mici și mijlocii.

Îi invit pe toți colegii parlamentari să susțină această inițiativă legislativă, care vine, în mod evident, în sprijinul micilor întreprinzători și, implicit, al economiei românești.

    Vasile-Florin Stamatian - declarație politică intitulată Campioni la spitale construite pe... hârtie!;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Campioni la spitale construite pe... hârtie!"

Românii s-au săturat de promisiunile PSD-ALDE, s-au săturat de marele Program de guvernare, care nu este altceva decât o înșiruire de obiective, fără termene de începere sau de finalizare. Suntem campioni la spitale construite doar pe hârtie și, chiar dacă au trecut ani, ele rămân la stadiul de desen, iar lucrurile se pare că se mișcă din ce în ce mai încet.

Pierdem bani europeni destinați construirii acestor spitale regionale. Ați promis construirea acestora și nu v-ați ținut de promisiune!

Nu pot uita declarația domnului președinte al PSD, Liviu Dragnea, în timpul campaniei electorale, care promitea construirea unui spital cu 2.500 de paturi, mai mare decât celebrul AKH din Viena.

Nu pot uita nici promisiunea doamnei Gabriela Firea, primarul general al capitalei, care ne vorbea, tot în campania electorală, despre construirea unui spital metropolitan de 2.000 de paturi.

La 326 de milioane de euro se cifrează fondurile europene alocate de Uniunea Europeană sistemului de sănătate din România, în actualul exercițiu financiar. Din păcate, aproape jumătate din acești bani, 150 milioane de euro, ar putea fi pierduți, întrucât în 4 ani nu au fost realizate nici măcar studiile de fezabilitate necesare celor 3 spitale regionale și este puțin probabil ca lucrările să demareze în anul 2019.

Doamna ministru Rovana Plumb ne comunica, acum câteva zile, că suntem pregătiți să transmitem Uniunii Europene studiile de fezabilitate aferente acestor 3 spitale, iar în 2019, împreună cu Banca Europeană de Investiții, se va finaliza și proiectul de execuție, după care se va face licitația în vederea atribuirii pentru construcția lor. La câteva zile distanță, același ministru declara că perioada de timp cu construirea acestor spitale se întinde până la jumătatea anului 2020 și se vor lua în calcul etapizarea și pentru perioada următoare de programare care va începe în anul 2021. Până nu vedem, noi nu mai credem nimic. Să sperăm că nu ajungem în 2030!

Comisia Europeană dorește să susțină reforma din sănătate și nu este nimic greu de înțeles că aceste spitale sunt benefice tuturor românilor care își doresc să poată beneficia, în țara lor, de un sistem medical de calitate.

V-ați asumat construirea a 8 spitale regionale, iar după prea multe amânări, Bruxelles-ul așteaptă documentația tehnică, măcar pentru cele 3 care se vor construi la Cluj, Craiova și Iași.

    Mihăiță Găină - declarație politică cu titlul Guvernul operează noi creșteri salariale;

Domnul Mihăiță Găină:

"Guvernul operează noi creșteri salariale"

PSD a făcut dovadă că știe cum să-i motiveze pe angajații români, să rămână în țară, prin majorările salariale acordate. De creșteri ale recompenselor lunare au beneficiat și pensionarii, din momentul în care PSD și ALDE au preluat guvernarea. Însă veștile bune nu s-au oprit aici. Spre deosebire de majoritatea Guvernelor care s-au succedat după 2004, Cabinetul Dăncilă a lucrat, constant, și lucrează pentru creșterea nivelului de trai al populației.

Astfel, Guvernul va majora salariul minim pe economie de la 1 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2019, salariile vor crește cu 25% din diferența între ce este acum în plată și grila din 2022, aferentă fiecărei familii ocupaționale. Și pentru că Programul de guvernare al partidului s-a axat pe domenii precum educația sau sănătatea, vom avea, din nou, salarii mai mari și în sistemul educațional. Un profesor cu 25 de ani vechime va avea o creștere de 327 de lei, ajungând la un salariu de peste 5.300 de lei. Profesorilor cu studii superioare de lungă durată li se va acorda o creștere de 343 de lei și vor ajunge la 4.477 de lei. Și profesorilor debutanți li se va aplica o creștere de peste 1.400 de lei. Profesorii universitari vor beneficia de un plus de 693 de lei și vor câștiga 9.289 de lei. Și o parte din personalul din sistemul sanitar va fi inclus în schema majorărilor salariale. Biologii, chimiștii, farmaciștii vor avea venituri mai mari, începând cu 1 ianuarie 2019.

Tot în materia salarizării, de la 1 ianuarie 2019 se va mări salariul minim brut pe economie, la 2.080 lei. În plus, prin modificarea Codului muncii se va introduce în legislația specifică instituția salariului minim brut diferențiat, în funcție de studii și de vechime. Astfel, pentru angajații cu 15 ani vechime, salariul minim brut va avea valoarea de 2.350 de lei, ceea ce înseamnă un plus la net de aproape 200 de lei, mărire aplicabilă atât sectorului de stat, cât și sectorului privat. De același tratament juridic se vor bucura și angajații care au o vechime mai mică de 15 ani, dar au studii superioare finalizate. Pentru această categorie, salariul minim brut se va ridica la valoarea de 2.350 lei. Și punctul de pensie se va bucura de o creștere spectaculoasă. Acesta va atinge, anul viitor, valoarea de 1.265 de lei. Ulterior, în 2020, punctul de pensie se va majora din nou, în două etape, atingând mai întâi valoarea de 1.400 de lei, iar de la 1 octombrie va atinge valoarea de 1.775 de lei. Mai mult, pensia minimă obligatorie va fi indexată, în fiecare an, cu minim 10%.

Odată cu aceste creșteri, PSD confirmă, din nou, că munca românilor este apreciată, dar și faptul că partidul reușește să-și ducă la bun sfârșit promisiunile și Programul de guvernare.

    Găvrilă Ghilea - declarație politică Salariul minim majorat din pix?;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Salariul minim, majorat din pix?"

Majorarea salariului minim pe economie, de la 1 decembrie 2018, și diferențierea acestuia în funcție de studii și de vechime, de la 1 ianuarie 2019, nu sunt decât două noi măsuri populiste ale guvernării PSD-ALDE, care vor mări haosul salarizării în sectorul bugetar și vor crea presiuni fiscale pe mediul de afaceri privat.

Din prima zi a acestui an, salariul minim brut a crescut de la 1.450 lei la 1.900 lei, însă doar prin transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, majorarea reală resimțită în buzunare fiind mai mică de o sută de lei.

O nouă majorare a salariului minim brut, la 2.080 lei, va genera, de la 1 decembrie 2018, un salariu net de 1.263 lei, după plata contribuțiilor, deci cu 100 de lei mai mare decât în prezent.

În același timp, statul va colecta, suplimentar, nu mai puțin de 80 de lei sub formă de contribuții sociale.

Pe de altă parte, diferențierea salariului minim în funcție de studii și vechime, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019, va crea haos în economie, deoarece foarte mulți absolvenți de studii superioare sunt încadrați pe posturi care nu necesită această pregătire.

De altfel, nici angajatorii nu se vor grăbi să recunoască și să impună obligativitatea absolvirii studiilor superioare pentru ocuparea unui anumit post, atâta vreme cât, din cele peste 4.000 de meserii indexate în Clasificarea Ocupațiilor din România, doar pentru practicarea a 40 dintre acestea este imperios necesar un nivel de pregătire academic.

Pe de altă parte, pentru bonificarea vechimii, la salariații bugetari există și se aplică schema de gradații, care stimulează financiar angajații cu experiență în muncă, iar în sistemul privat se practică bonusarea veniturilor în funcție de productivitatea, stabilitatea și loialitatea salariatului.

Nu în ultimul rând, deoarece veniturile din sectorul bugetar sunt ierarhizate în funcție de salariul minim, dar ținând cont de faptul că, nu peste mult timp, vor exista două salarii minime - 2.080 lei de la 1 decembrie 2018, respectiv 2.350 lei de la 1 ianuarie 2019 pentru cei cu studii superioare și/sau vechime de cel puțin 15 ani - nu se știe exact ce se va întâmpla cu salariile angajaților care ocupă posturi care necesită absolvirea de studii superioare și nici modul în care acestea se vor ierarhiza, raportându-se la venitul minim pe economie ori la salariul minim pentru cei cu studii superioare sau vechime de peste 15 ani?

Cert este faptul că preconizata majorare a salariului minim va afecta aproape jumătate dintre salariații din România, care sunt plătiți la acest nivel derizoriu, și va crea panică și nesiguranță în mediul privat.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a anunțat deja că intenția Guvernului de a majora din nou salariu minim, "aleatoriu și fără un studiu de impact prealabil", va determina unele companii germane din România, mai ales pe cele din industria prelucrătoare, să-și reducă anumite activități sau pe viitor să renunțe complet la ele.

    Neculai Iftimie - declarație politică intitulată Gospodăria românească, o binecuvântare!;

Domnul Neculai Iftimie:

"Gospodăria țărănească, o binecuvântare!"

Cheia înțelegerii rostului imens pe care i-l atribuim gospodăriei țărănești stă în semnificațiile faptului că aceasta s-a dovedit, fără dubiu, o binecuvântare a șansei noastre existențiale și o realitate istorică și socială, mai ales în zona de munte.

Conceptul de gospodărie țărănească are istoric, lingvistic și juridic, conotații fluide la fel ca cel de cooperativă agricolă.

Cred că gospodăria țărănească este, dintre toate, conceptul cu cea mai mare încărcătură emoțională, întreținută de înțelepciunea populară, de etosul rural, și de mitologia satului. Este conceptul care vine din trecutul hominizării, dar ține și de fibra noastră strămoșească, fiind însuflețit de o figură mitică, figura gospodarului.

Familia și gospodăria și munca pământului sunt fațete ale aceluiași lucru miraculos în evoluția multimilenară. Pe bună dreptate, vom rămâne o națiune de țărani harnici. De aici, binecuvântarea căreia îi datorăm profilul complet conturat!

În particular, gospodăria țărănească a fost unitatea lucrativă a familiei de țărani, care a asigurat nu numai subzistența, ci și continuitatea unui neam pe același teritoriu. Dar, esențial, gospodăria țărănească a fost la noi forma primordială de economie, cea mai conformă cu sensul străvechi. Etimologic vorbind, gospodăria este oikos, sintagmă care vine de la greci și care dă numele științei pe care o slujim, economia.

În istoria României, gospodăria țărănească a fost nucleul de elan inventiv din care s-au născut meșteșugurile, nu doar cele legate de uneltele agricole, dar și cultura și arta populară.

La noi, spre deosebire de alte locuri, emanciparea economică și-a găsit solul fertil în tradiția gospodăriei țărănești și în figura legendară a țăranului gospodar. Merită, totodată, menționat și faptul că în gospodăria țărănească s-au născut cele mai strălucitoare figuri care au desăvârșit procesele specifice formării statului național modern în secolele XIX și XX.

Astăzi, gospodăria țărănească este pe cale să ajungă fermă familială.

Problema nu este de rebotezare a ceea ce este peren, ci de modul de intrare pe o piață concurențială pentru profit, fără nicio protecție pentru cel care intră pentru prima dată în acest joc. În această bătălie pentru supraconsum, perdantul este hotărât dinainte.

Pentru a nu avea perdant - gospodăria țărănească - trebuie să favorizăm prin mijloace materiale, locale, naționale, spirituale, personale sau ale guvernanților, refacerea potențialului uman al gospodăriei.

Regenerarea forței gospodăriei țărănești presupune dezvoltarea structurilor instituționale de asistență specifice producției tradiționale, deopotrivă cu structuri de promovare internă și externă a acestor produse. Aici statul trebuie să se alăture bunelor practici dezvoltate spontan.

Cred că nu este prea târziu și nu este o problemă să renască forța creativă a gospodăriei țărănești și a țăranului gospodar. Trebuie să avem voință să facem ce avem la îndemână. Trebuie să facem ca gospodăria țărănească să fie competitivă, în contextul european!

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică având ca obiect Măsuri benefice, care vizează reducerea abandonului școlar;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Măsuri benefice, care vizează reducerea abandonului școlar"

Reducerea abandonului școlar trebuie să fie o prioritate pentru sistemul educațional românesc. Atât Guvernul, cât și Parlamentul se străduiesc să vină cu măsuri în vederea stopării acestui fenomen îngrijorător. Și se fac pași importanți în această direcție.

Astfel, în timp ce în Parlament au loc îmbunătățiri legislative privind accesul la educație, Guvernul sprijină prin ordonanța de urgență Programul-pilot "Masă caldă în școli", program care vizează și el reducerea abandonului.

De curând, Parlamentul României a adoptat două proiecte importante în sprijinul copiilor care nu sunt înscriși în registrele de stare civilă. Cele două proiecte de lege reglementează situația copiilor fără CNP, care vor putea să beneficieze gratuit, ca toți copiii din România, de serviciile medicale și de accesul la educație.

Anual, în România, sunt abandonați în maternități sau spitale de pediatrie copii care nu au identitate. Conform datelor unui studiu efectuat de UNICEF, aproximativ 60% din nou-născuții abandonați în maternitate nu aveau identitate. Există, de asemenea, un procent de 10% dintre minorii aflați în centrele de plasament care nu au certificat de naștere.

În prezent, în țara noastră sunt peste 7.300 de persoane care nu au CNP, cei mai mulți sunt copii cu vârsta cuprinsă între 30 de zile și un an, care nu au acces la servicii medicale. Prin adoptarea celor două proiecte legislative, de către Parlament, se face un prim pas în identificarea și sprijinirea copiilor fără CNP, astfel încât cei mici să aibă acces la educație și la sănătate, la fel ca orice alt copil.

Pe 9 noiembrie, Guvernul a adoptat prin ordonanță de urgență continuarea Programului-pilot "Masă caldă în școli", în care sunt incluse 50 de școli. Una dintre modificările aduse programului este creșterea valorii pachetului pentru fiecare copil, de la 7 la 10 lei. Astfel, bugetul alocat programului va crește de la 30,7 milioane de lei la 46, 7 milioane de lei.

O altă noutate introdusă prin acest act normativ, pentru a simplifica procedurile de atribuire a contractelor, de compartimentele de specialitate din administrațiile locale, vizează trecerea de la an școlar la an calendaristic, asigurându-se continuitatea acestui program-pilot. Rolul Programului "Masă caldă în școli" este scăderea abandonului școlar, diminuarea absenteismului, formarea unei alimentații sănătoase în rândul elevilor.

O societate educată este o societate salvată. Copiii de azi sunt adulții de mâine, iar educația continuă, pe tot parcursul vieții, reprezintă o garanție a evoluției lor, întrucât pot participa astfel, constant și activ, la procesul de dezvoltare al societății.

    Ioan Balan - declarație politică având ca titlu Diferențe esențiale între România condusă de PSD și cum ar arăta România condusă de PNL;

Domnul Ioan Balan:

"Diferențe esențiale între România condusă de PSD și cum ar arăta România condusă de PNL"

PSD este la guvernare nu de 2 ani, așa cum spun unii, ci de peste 6 ani și jumătate, mai precis din luna aprilie a anului 2012. PSD a avut Guvernele conduse de Victor Ponta, a susținut și a condus Guvernul de tehnocrați, în care PSD a avut chiar viceprim-ministru și, de doi ani, schimbă guverne și miniștri, în funcție de mofturile și de interesele președintelui de partid. În peste 6 ani și jumătate, nu s-a demarat niciun proiect major de investiții, nu s-au atras mai nimic din fondurile europene aferente Cadrului financiar 2014-2020, nu s-au construit spitale, nu s-au modernizat școli, nu s-a făcut practic nimic pentru îmbunătățirea condițiilor de viață pentru români. Pentru a ascunde incompetența și neputința, PSD se laudă că a majorat unele venituri ale populației, însă oamenii se uită în sacoșa de cumpărături și constată că sunt și mai săraci, din cauza creșterii amețitoare a prețurilor.

Ori de câte ori PSD s-a aflat la guvernare, țara nu a avansat, ci a involuat, adică s-a pierdut și ceea ce se construise bine. Din păcate, această caracteristică a PSD nu este numai la nivelul central, ci și la nivelul administrației locale. Unde avem comunități locale conduse de primari roșii, subdezvoltarea este la ea acasă: școlile sunt ignorate, străzile sunt pline de gropi, utilitățile nu există, iar numărul de beneficiari de ajutor social este mare. Acolo unde soarta comunităților locale este condusă de un primar al PNL, lucrurile sunt exact invers: strada, școala și spitalul sunt renovate, mediul de afaceri se dezvoltă, proiectele pe bani europeni nerambursabili vin unul după altul, iar ajutoarele sociale sunt puține, pentru că oamenilor li se oferă locuri de muncă cu salarii bune.

Nu știu câți dintre dumneavoastră ați aflat despre constituirea Alianței Vestului. Este vorba despre o alianță creată între cei mai performanți primari din România, respectiv între primarii PNL ai municipiilor Cluj-Napoca, Oradea, Arad și Timișoara, care s-au săturat să mai aștepte rezultate concrete și nu vorbe, de la Guvernul PSD-ist de la București. Împreună, cele 4 orașe, cele mai dezvoltate din România, vor să construiască împreună infrastructură de transporturi modernă și rapidă, infrastructură de comunicații, și să stimuleze și mai puternic investițiile private, românești sau străine. Oricum, cele 4 orașe s-au desprins cu totul de România, dacă ne uităm la viteza cu care se modernizează și la nivelul salariilor pe care le câștigă angajații. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a privit cu mare deschidere inițiativa celor 4 primari ai PNL, care au demonstrat deja, în orașele lor, că au construit o viață mai bună pentru cetățeni: școli și universități moderne, spitale renovate și dotate cu aparatură modernă, străzi reabilitate și locuri de parcare, clădiri reabilitate și utilități pentru toți locuitorii. Dacă ar fi să pariez, atunci aș spune că Emil Boc va face metrou în Cluj-Napoca mult mai repede decât va face Guvernul autostrăzile Moldovei!

Diferența orbitoare dintre neputința politicienilor PSD și performanța aleșilor locali ai PNL se vede și în Moldova. De pildă, sucevenii văd cu ochii lor ce înseamnă să ai un primar al PNL, dar și un președinte de consiliul județean, și compară acest lucru cu unele județe învecinate. Diferențele sunt incontestabile. Dacă modernizarea județului și municipiului Suceava merge cu pedala de accelerație apăsată la maximum, nu același lucru putem spune despre cea mai mare parte a Moldovei, unde lucrurile se mișcă cu greutate și ghidate parcă de principiul "un pas înainte și doi pași înapoi".

România nu mai poate aștepta ca PSD să se reformeze și să guverneze în interesul cetățenilor. Nu au reșit să se schimbe în 29 de ani, cu siguranță nu vor reuși niciodată! Astfel, este de datoria Partidului Național Liberal să înlăture de la guvernare acest partid păgubos, învechit și cu metehne grele și să conducă țara pe drumul european al modernizării, pe care cu toții îl așteptăm de aproape 3 decenii.

    Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Klaus Iohannis vede România «cu mai multe viteze»;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Klaus Iohannis vede România «cu mai multe viteze»"

Săptămâna trecută, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat în cadrul Galei Topului Național al Firmelor că nu mai poate accepta o Românie cu mai multe viteze. Țara noastră nu are o problemă cu viteza. În schimb, dumneavoastră, domnule președinte, aveți o problemă în a ține pasul cu realitatea.

Ați afirmat că există "lipsă de viziune, de anticipație și de prevedere în planul finanțelor publice și folosirea fondurilor europene este dezamăgitoare, iar investițiile publice rămân pe hârtie...".

Să le luăm pe rând. Execuția bugetară pe primele șase luni arată trei factori determinanți pentru guvernarea noastră. Acordăm atenția cuvenită investițiilor, suntem preocupați de absorbția fondurilor europene, ne onorăm angajamentele privind majorarea veniturilor populației.

Investițiile publice pe primele șase luni ale anului 2018 au crescut cu 50%. Cât privește fondurile europene, rata de absorbție a României este 20%, față de 23% cât este media UE. Ne respectăm Programul de guvernare și în privința veniturilor populației - salariile și pensiile cresc, iar șomajul a ajuns la un minim istoric. Toate aceste lucruri sunt lipsă de viziune, domnule președinte?

Ați mai afirmat că mediul de afaceri nu este susținut. Vă enumăr doar câteva dintre proiectele care se adresează acestui sector - "Start-up Nation", "IMM Invest România" - măsuri legislative care vin în sprijinul acestui sector, măsuri de protejare a agenților economici care funcționează în regim de franciză, Programul de Internaționalizare și multe altele.

Poate nu sunteți la curent nici cu rectificarea bugetară care a fost pozitivă, avem venituri în plus la bugetul general consolidat, de aproape 6 miliarde de lei. Așadar, România este bine, domnule președinte. Ați putea vedea și dumneavoastră asta, dacă ați urmări realitatea din țară și nu ați fi preocupat doar de "fake news!".

    Petru-Sorin Marica - declarație politică intitulată Parlamentul și Guvernul, în tandem pentru o politică de mediu coerentă;

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Parlamentul și Guvernul, în tandem pentru o politică de mediu coerentă"

Provin dintr-un județ în care conservarea și protejarea mediului natural este condiție obligatorie și o prioritate permanentă. Cel mai bun argument îl reprezintă faptul că în județul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes național, reprezentând circa 39% din toată suprafața județului. În aceste condiții, politica de mediu a fost mereu în atenția autorităților locale și a locuitorilor.

Și, din cauza lacunelor, contradicțiilor sau a neconcordanțelor legislative, la începutul acestui an, se ajunsese ca în zonele cu arii naturale protejate să se acumuleze foarte multe probleme.

Deși există mereu voci care susțin că nu s-a făcut nimic în ceea ce privește politica de mediu, pot să afirm contrariul.

Recent, în județul Hunedoara, Guvernul României a organizat prima Conferință a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, în cadrul căreia au fost prezentate detalii în legătură cu structurile teritoriale nou-înființate. Scopul lor principal este aplicarea unitară a legislației de mediu pe întreg teritoriul României. Guvernul dorește să elimine prin această măsură cazurile de proiecte blocate, de avize eliberate cu întârziere, de avize neconforme cu legislația în vigoare, sau de interpretări excesive și neunitare ale legislației.

Noi, hunedorenii, sperăm că noile reglementări să aducă o ameliorare substanțială a situației dificile existente în prezent în zonele cu arii protejate.

Nu doar Guvernul se preocupă de politica de mediu. De cealaltă parte, și Parlamentul României înțelege importanța protejării mediului și susține inițiativele care promovează astfel de măsuri. Am adoptat recent, în Camera Deputaților, Proiectul de Lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, proiect care transpune două directive europene.

Noua lege va reglementa modul de evaluare a efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, datorită, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor, vor face obiectul unei solicitări de aprobare de dezvoltare și al unei evaluări a impactului lor asupra mediului, înaintea emiterii acestei aprobări.

Și pentru o necesară transparență decizională, legea prevede, de asemenea, ca, odată la șase ani, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului să informeze Comisia Europeană cu privire la numărul proiectelor care au făcut obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului, defalcarea evaluărilor impactului asupra mediului în funcție de categoriile de proiecte, durata medie a procesului de evaluare a impactului asupra mediului, alte estimări generale, inclusiv a impactului pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Legea este acum în procedură de promulgare și, dacă nu intervin alte obiecții, va intra foarte curând în vigoare.

Cei care mai susțin că nu s-a făcut nimic pentru protecția mediului nu vor să recunoască niște eforturi guvernamentale și legislative evidente. Poate că mai sunt și alte lucruri de făcut, poate că nu s-a făcut încă destul, dar, cu certitudine, există o preocupare politică constantă pentru a rezolva situațiile de blocaj create în acest domeniu, fapt demonstrat și demonstrabil.

Legătura noastră, a românilor, cu natura este milenară. Codrul a fost mereu, în istoria noastră, frate cu romanul. Este, cu certitudine, necesar să refacem această relație și să înțelegem realitatea faptului că pe măsură ce ne îndepărtăm de natură, ne îndepărtăm cumva și de noi înșine.

Rămân la părerea că, în orice problemă legată de conservarea mediului, cea mai bună soluție rezultă doar în urma unui dialog deschis și echilibrat, la care ar trebui să participe ecologiști, comunitățile locale, administrațiile locale și centrale, reprezentanții Guvernului. Doar în acest cadru de dialog instituțional, dar și cetățenesc, putem concepe un proiect de dezvoltare locală durabilă, care să respecte și să conserve natura, și să mențină relația om-natură într-un raport optim care să nu epuizeze resursele naturale.

    Mihai Niță - declarație politică având ca temă Toleranța, condiția esențială a păcii, democrației și dezvoltării durabile;

Domnul Mihai Niță:

"Toleranța, condiția esențială a păcii, democrației și dezvoltării durabile"

Ziua internațională a toleranței este o sărbătoare anuală, celebrată pe 16 noiembrie. În 1995, când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie ca Ziua internațională a toleranței, au fost identificate nu mai puțin de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de necesitatea toleranței.

Societatea contemporană, fie că se îndreaptă sau nu spre globalizare, cunoaște efectele nefaste ale războiului, ale terorismului, ale crimelor împotriva umanității, ale epurării etnice, ale discriminării minorităților și imigranților, alte abuzuri împotriva ființelor umane. Globalizarea însăși, în timp ce unește popoarele, poate să inducă diferitelor etnii un plus de ipohondrie și ermetism, cauzate de lipsa încrederii.

Noțiunea de toleranță, pe care o invocăm azi, este tocmai virtutea care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Mult mai simplu, Mahatma Gandhi, părintele independenței Indiei spunea că "toleranța este celălalt nume al libertății". Dar, pentru a deveni eficientă, toleranța trebuie să fie practicată la nivel de indivizi, grupuri și state. Liderii mondiali au recunoscut această necesitate prin adoptarea Declarației Mileniului în anul 2000. Ei au plasat toleranța printre valorile fundamentale care stau la baza relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea. Ziua toleranței se constituie într-o ocazie de a aduce aminte șefilor de stat faptul că ei și-au luat angajamente și că au obligații față de cetățenii pe care-i reprezintă. În timp ce sărbătorim Ziua internațională a Toleranței, să ne amintim că în chiar acest moment avem obligația de a fi toleranți.

În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Căci "nu este tolerant acela care nu tolerează intoleranța", după cum zicea un filosof spaniol. Este nevoie să fim mereu conștienți că, deși tot mai necesară, toleranța are limitele ei. Acțiunile noastre consensuale, dedicate progresului, de pildă, pot constitui un model de toleranță.

Marcarea Zilei internaționale a toleranței este axată pe acțiuni educative, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Această zi are menirea să reamintească omenirii că intoleranța este generatoare de violență și, totodată, îndeamnă comunitățile să trăiască în pace și respect. Educația este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranței. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranței trebuie să fie dialogul, atât între indivizi, cât și între diferite culturi și civilizații. Trebuie să învățăm să ne respectăm reciproc și să ne recunoaștem unii altora drepturile și convingerile, câtă vreme acestea nu contravin drepturilor omului, respectiv statului de drept.

Este necesar să ne unim împotriva pornirilor nefaste cauzate de incapacitatea înțelegerii, iar soluțiile sunt la îndemâna noastră, de la șefii de stat până la ultimul cetățean onest și conștient de ceea ce se întâmplă.

Suntem cu toții responsabili pentru viitorul comun, care poate fi mai bun doar prin înțelegere, încredere, colaborare și pace!

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Centenarul Marii Uniri, un proiect aruncat în derizoriu de actuala coaliție de guvernare;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Centenarul Marii Uniri, un proiect aruncat în derizoriu de actuala coaliție de guvernare"

"Istoria este un tribunal în care se judecă popoarele și națiunile" - spunea Nicolae Iorga. Centenarul Marii Uniri ar fi trebuit să reprezinte o emoție puternică pentru fiecare dintre noi. Marea Unire, eveniment sublim al istoriei și al desăvârșirii noastre naționale, trebuie să fie un moment de reflecție pentru ceea ce au făcut înaintașii noștri, cărora le datorăm respectul nostru profund, pentru cugetul, curajul, onoarea și dragostea de țară.

Privesc cu mândrie și recunoștință spre trecut, și cu încredere și speranță spre viitor, un viitor pe care noi, ca națiune, alegem să-l construim. Unitatea ar fi trebuit să guverneze societatea în anul Centenar, pentru că 2018 este, prin excelență, un îndemn la unitate, solidaritate, cumpătare și mândrie națională. Cred că națiunea română are resurse umane și materiale pentru a-și îndeplini idealurile. Nimeni nu le poate lua românilor curajul, jertfa și spiritul de sacrificiu, elemente adânc înrădăcinate în ființa națională.

Din nefericire, coaliția de guvernare a demonstrat puțină responsabilitate și maturitate. Îmi doresc o Românie stabilă, având în centrul ei cetățeanul. Avem nevoie de profesionalism și de responsabilitate în ceea ce facem și ne propunem să facem, de încredere și devotament față de valorile noastre comune. Țara noastră este un partener de încredere, respectat la nivelul instituțiilor din care face parte, prin modul cum și-a îndeplinit atribuțiile. România nu are nevoie de egoism, și, mai ales de egoism politic, nu are nevoie de lupte interne care să servească interese personale.

Momentele de inflexiune politică și luptele de partid au dominat agenda politică a țării. Cei care guvernează s-au concentrat pe interese personale și mai puțin pe cele naționale. Nu există nicio investiție de substanță care să demonstreze, cel puțin la nivel simbolic, ideea de Unire. Declarațiile lipsite de conținut și de substanță au primat în fața lucrurilor concrete.

În final, cuprins de mâhnire, constat că Centenarul Marii Uniri este un subiect aruncat în derizoriu de actuala coaliție de guvernare.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică Adio barierelor birocratice din calea adopțiilor!;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Adio barierelor birocratice din calea adopțiilor!"

Adopțiile au constituit, o lungă perioadă de vreme, un subiect spinos. Pe de o parte, comunitatea internațională a criticat, ori de câte ori a avut posibilitatea, cadrul legislativ românesc privind acest domeniu extrem de sensibil, iar pe plan intern, legislația era suficient de complicată și bulversantă pentru cuplurile care doreau să înfieze un copil. Nu de puține ori, unele familii au renunțat la acest demers din cauza traseului anevoios pe care îl presupunea birocrația. Și totuși, PSD a reușit, acum, să modifice Legea adopției, în asemenea măsură încât să elimine majoritatea asperităților din procedură și să le ofere, din nou, unor copii năpăstuiți de soartă, șansa să aibă o familie în care să evolueze, dar și să încurajeze românii să adopte copii.

Executivul a aprobat un proiect legislativ ce vizează modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, care va asigurarea flexibilizarea, dobândirea și menținerea mai facile a statutului copiilor adoptabili. Prin decizia Guvernului, a fost eliminată identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea din procedura adopției, în cazurile în care planul individualizat de protecție a copilului are ca finalitate adopția. O altă prevedere pozitivă a acestui act normativ este majorarea de la doi la cinci ani a termenului de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte. De asemenea, prin noua formă a legii propusă de Executiv, se acordă noi stimulente financiare, prin care vor fi încurajate familiile să decidă adopția unor copii. Este vorba despre o indemnizație lunară raportată la Indicatorul Social de Referință, de 600 de lei pentru fiecare copil adoptat cu vârsta între 3 și 6 ani, sau care este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu, sau face parte dintr-un grup de doi frați adoptabili împreună. Demn de apreciat este și faptul că indemnizația lunară a fost majorată cu 50%, ajungând la 900 de lei pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani sau care este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat cu HIV sau bolnav SIDA, ori face parte dintr-un grup de cel puțin trei frați adoptabili împreună. Acest sprijin financiar se acordă până la dobândirea capacității depline de exercițiu de copilul adoptat, respectiv până la vârsta de 18 ani, iar în situația în care își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

În noua sa formă, cadrul legislativ al adopțiilor mai prevede și o serie de beneficii financiare de care se va bucura familia sau persoana care va adopta. 1.500 de lei pe an le vor fi acordați acestora pentru asigurarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură. Și tot pentru stimularea familiilor ca să adopte copii, se va acorda suma de 200 lei pe zi/persoană pentru maximum zece zile, care să acopere cheltuielile de transport și cazare ale adoptatorului și familiei adoptatoare, pe durata participării la procedura de potrivire practică cu un copil din alt județ.

Guvernul a operat modificări și pentru flexibilizarea procedurii adopției internaționale pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani.

Așadar, decizia Executivului în această privință este mai mult decât îmbucurătoare și mă face să mă declar convins că noua Lege a adopției va diminua numărul copiilor din sistemul instituționalizat de protecție, că aceștia își vor găsi mult mai ușor noi familii, iar cuplurile care nu pot avea urmași își vor rezolva și ele, în mod fericit, acest neajuns.

    Nicolae Neagu - declarație politică având ca titlu Valiza cu «gogoși», oferită de premierul Viorica Dăncilă în țările arabe, după modelul liderului suprem al PSD, Liviu Dragnea;

Domnul Nicolae Neagu:

"Valiza cu «gogoși», oferită de premierul Viorica Dăncilă în țările arabe, după modelul liderului suprem al PSD, Liviu Dragnea"

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în parteneriat public-privat, PPP, printre acestea numărându-se și o autostradă, Târgu Neamț-Suceava-Siret, care nu există în MasterPlanul General de Transport.

Documentele prezentate oficialilor și oamenilor de afaceri din Oman și Qatar sunt pline însă de date vechi, incorecte sau înșelătoare precum:

  • Prezentarea României, cu datele din 2017 ale clasamentului Doing Business al Băncii Mondiale, când România era plasată cu 7 locuri mai bine față de prezent;
  • Proiectul Complexului Hidroenergetic Turnu Măgurele - Nicopole, prezentat cu valoarea sa totală de 3 miliarde de euro, care include și contribuția părții bulgare;
  • Proiectul Hidrocentralei Tarnița, care nu are concluzii;
  • 6 spitale regionale - exact în ziua în care ministrul Rovana Plumb anunța la București amânarea cu 2 ani a celor 3 spitale regionale.

Guvernul promite un randament investițional de 10% pentru toate proiectele propuse investitorilor arabi, indiferent de domeniul specific, fie că este vorba despre un resort de schi, fie că proiectul propus este un spital, sau o autostradă, investitorii ar urma să câștige o zecime din suma cheltuită pe un orizont de timp, care variază de la 17 la 56 de ani.

Și multe alte "gogoși" livrate din valiza de călătorie a premierului Dăncilă, arabilor, după modelul valizei lui Liviu Dragnea...!

Dacă ar fi știut că în scurt timp, la propunerea PNL, Parlamentul adoptă Legea specială de construire a Autostrăzii Unirii - A8, Târgu Mureș-Iași-Ungheni, ar fi pus-o, cu siguranță și pe aceasta în oferta către arabi.

De neînțeles este motivul pentru care se caută soluții de finanțare pentru aceste proiecte în lumea arabă când, o parte dintre ele, cele reale, care se găsesc în masterplan, pot fi finanțate cu bani europeni.

Condiția impusă de Bruxelles este să depui proiectele și să te încadrezi în regulile standardelor de cost și a verificărilor impuse de Comisia Europeană.

O, da, asta se pare că nu convine Executivului PSD-ALDE, Dragnea-Dăncilă-Vâlcov, de la București! Îmi reamintesc cum, tot în guvernarea PSD, cu Năstase premier, respectiv Ponta premier, se căutau în China soluții de finanțare a unor proiecte mari de infrastructură, spre exemplu celebra linie de metrou Otopeni- București pentru Campionatul european de fotbal 2020, sau infrastructură feroviară pentru trenuri de mare viteză care trebuiau să fie făcute cu chinezii.

Ce să vezi, mai știm ceva de ele? Știm altceva, însă, că tocmai ce Guvernul Dăncilă și majoritatea PSD-ALDE a susținut și a votat Legea pentru acceptarea Acordului de înființare a Băncii Asiatice de Investiții în infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015, prin care României i se admite poziția de membru contra sumei de 153 milioane de dolari. Cu 153 de milioane de dolari, spre exemplu, Sibiul ar putea avea un spital județean nou-nouț. Pe acest model să ne așteptăm că în scurt timp vom deveni noi românii investitori în vreo bancă de investiții în infrastructura din lumea arabă?

Ceea ce îngrijorează nu este doar dorința evidentă a Guvernului actual, de a căuta soluții de finanțare a unor proiecte naționale în afara Europei, când poți absorbi toți cei 37 miliarde de euro prevăzuți pentru România în exercițiul financiar 2016-2020 al Comisiei Europene, ci și lipsa mesajului care ar trebui transmis românilor din diaspora europeană, în special celor din Anglia și celor care au nevoie de un sprijin puternic, ținând cont că România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene începând cu 01 ianuarie 2019, iar Sibiul va fi gazda Summitului care va consimți Brexitul.

Este foarte bine să avem relații diplomatice, politice, economice și culturale cu China sau cu țările arabe, este foarte bine să susținem firmele românești sau care capitalizează în România, să fie prezente în piețele bogate ale lumii arabe sau în imensa piață din China, dar, a crede că vei obține finanțări din acele zone mai repede și mai ieftin decât cele care îți sunt rezervate prin Comisia Europeană, este cel puțin o prostie, ca să nu spun rea-intenție!

De aceea, PNL spune ferm: guvernarea Dragnea-Dăncilă nu oferă garanția unei Președinții de succes a României pentru Consiliul UE și implicit nici oportunitățile acestei președinții pentru România și români.

Cu cât își încheie mandatul mai repede, cu atât mai bine!

    Nicolae Giugea - declarație politică Incompetenții lui Dragnea îngroapă Proiectul Spitalului Regional de la Craiova;

Domnul Nicolae Giugea:

"Incompetenții lui Dragnea îngroapă Proiectul Spitalului Regional de la Craiova"

Guvernul Dăncilă trebuie demis cât mai repede! Fiecare zi care mai trece cu această gașcă de incompetenți la conducerea țării, ne costă miliarde de euro și ne distruge orice proiect de modernizare a țării. Au trecut doi ani de când monstruoasa coaliție PSD-ALDE a păcălit populația cu promisiuni ademenitoare, dar utopice. Au promis populației venituri mai mari și o viață mai ușoară. Au oferit, însă, creșteri nesemnificative de venituri, dar prețuri și de două ori mai mari. Oamenii trăiesc mai prost decât în urmă cu doi ani. Au promis investiții publice la care nici regimul Ceaușescu nu s-ar fi încumetat să se gândească, însă, de doi ani, dispar unul câte unul proiectele la care s-a muncit în anii precedenți și pentru care s-au cheltuit sute de milioane de euro.

Au îngropat proiectul Autostrăzii Olteniei, transformându-l în prima etapă doar într-un drum expres, mai scump și mai ineficient, dar care, într-un final, nu se va mai realiza niciodată. Au distrus proiectul Autostrăzii Pitești-Sibiu, cea mai așteptată autostradă din țară, pentru că au încercat să-i păcălească pe cei din Comisia Europeană cu studii și proiecte prost făcute. Au abandonat Proiectul Autostrăzii Unirii, culmea, tocmai în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, argumentând că traversarea Carpaților ar costa mult prea mult. Au îngropat Proiectul Autostrăzii Comarnic-Brașov, pe care ba o făceau în parteneriat public-privat, ba din împrumuturi de la Banca Mondială, pentru ca, într-un final, să nu se mai facă deloc. Pentru că au abandonat orice proiect de modernizare a căilor ferate, să nu ne mai mirăm când trenurile cad după poduri sau când trenul ajunge în gară cu mai puține vagoane decât a plecat. Au abandonat reabilitarea și modernizarea școlilor și nu le pasă deloc de faptul că infrastructura sanitară este la fel ca în urmă cu peste 30 de ani.

Proiectul Spitalului Regional de la Craiova a fost abandonat, cel puțin pentru următorii 5 ani, din incompetența Guvernelor Dragnea. Din păcate, nu este singurul spital care nu se va mai face, căci noi, oltenii, nu ne-am fi supărat dacă s-ar fi construit spitale mari, mai întâi la Cluj, Iași sau în alte județe și am fi rămas noi ultimii. Proiectele pentru toate cele 8 spitale regionale au fost distruse de niște miniștri analfabeți funcțional, care nici măcar după hârtie nu știu să citească ceea ce le scriu alții. Degeaba a bocit doamna Corina Crețu și a avertizat, încă de anul trecut, că vom pierde banii gratuiți pentru aceste spitale. Niciun ministru nu a mișcat vreun deget pentru ca aceste spitale să se realizeze. Doamna Rovana Plumb, cunoscută pentru priceperea sa de a distruge orice instituție pe care a condus-o, ne consolează că din banii europeni pe care-i putem lua până în anul 2023, abia dacă se vor putea realiza studiile de fezabilitate.

Guvernelor PSD-ALDE le trebuie minimum 7 ani numai să facă un proiect! Dacă am "îndrăzni să credem" că PSD ar putea să construiască un spital, atunci ne putem imagina că va mai dura încă 10-15 ani până vom avea un spital regional în inima Olteniei, la Craiova! Nu mai încape vreo urmă de îndoială că eșecul total al realizării spitalelor regionale arată la câtă bătaie de joc ne supune o guvernare profund incompetentă. În timp ce în Germania, în Franța sau în Italia un spital de mare capacitate se construiește în 2-3 ani, cu PSD la guvernare, un spital regional nu se face nici măcar în 20 de ani!

Cu o creștere economică mai mare decât media europeană, cu peste 30 de miliarde de euro necheltuite încă din fondurile europene și cu 10 miliarde de euro împrumutați în acest an, Guvernul Dragnea 3 a reușit contraperformanța de a ne duce la cel mai slab ritm investițional din ultimii 15 ani, adică de 1,5% din PIB, în primele 10 luni. Acesta este motivul pentru care România, în loc să progreseze, în loc să se modernizeze, pare că a luat-o înapoi, spre anii ’90.

De aceea, PSD, Dragnea, Dăncilă, Vâlcov, Olguța, Plumb și toată gruparea de incompetenți din jurul lor trebuie trimisă în șomaj, pe termen lung, pentru că în economia reală nu i-ar angaja nimeni!

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică Este momentul să nu ne mai risipim resursele naturale!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Este momentul să nu ne mai risipim resursele naturale!"

Este suficient să privim la subiectele mass-media care îi preocupă pe români, în ultima perioadă, ca să ne dăm seama că oamenii așteaptă de la noi, reprezentanții lor, o atitudine cumpătată și orientată spre viitor în ceea ce privește resursele României.

Știm cu toții că în Parlament au avut loc dezbateri ample, complexe și nu ușoare referitoare la resursele minerale din platoul continental al Mării Negre. Poziția Partidului Social Democrat a fost clar îndreptată spre obținerea de către statul român a cât mai multor avantaje din exploatarea de către privați, români sau străini, a resurselor naturale ale țării noastre. Și cred, sincer, că aceasta trebuie să fie poziția noastră față de orice fel de exploatare a materiilor prime pe care încă le mai avem în țară.

Având toate acestea în minte, am urmărit foarte îngrijorat ultimele demersuri ale presei referitoare la exploatarea resurselor de material lemnos din România. Este evident pentru toată lumea că acest subiect al defrișărilor este extrem de sensibil în ochii opiniei publice, iar impactul emoțional este pe măsura abuzurilor în exploatare.

Seria de reportaje dedicate defrișărilor din seria produsă de ProTv, "România, te iubesc!", a tras un nou semnal de alarmă îngrijorător. România are în acest moment 6.405.814 hectare de pădure. Asta înseamnă că puțin peste 27% din suprafața țării este acoperită de păduri, sub media europeană care este de 32%. Conform datelor Greenpeace, în țara noastră se taie ilegal 3 hectare de pădure pe oră. Aproape jumătate de milion de hectare au fost defrișate abuziv.

Tot presa semnalează faptul că aplicația "Inspectorul pădurii" nu mai funcționează. Prin această aplicație de mobil, orice posesor al unui telefon inteligent putea verifica în timp real dacă un transport de lemne întâlnit în trafic avea avize sau era ilicit. Acest instrument simplu și la îndemâna oricui suplimenta extrem de eficient deficitul de personal și imposibilitatea autorităților de a verifica fiecare transport de lemne. Sunt curios de ce acest instrument, această aplicație, nu funcționează la acest moment, și, de aceea, în acest sens voi adresa întrebări miniștrilor de resort.

Dacă tot ne dorim să ne protejăm resursele noastre naționale, atunci trebuie să acționăm în consecință. Nu putem pasa vina pentru lipsa exportului de materie primă din România, doar pe companiile străine. Este datoria noastră, ca cetățeni, și a instituțiilor statului să veghem la beneficiul țării și al locuitorilor ei!

    Daniela Oteșanu - declarație politică despre Integrarea în comunitate și creșterea accesului la servicii medicale și educaționale de calitate pentru copiii din sistemul de protecție socială;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Integrarea în comunitate și creșterea accesului la servicii medicale și educaționale de calitate pentru copiii din sistemul de protecție socială"

Odată cu ratificarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului în 1990, România și-a luat ca angajament protejarea și promovarea drepturilor copilului, așa cum au fost ele trasate la nivel global de organismele internaționale. Încă din primii ani de democrație, țara noastră a făcut și continuă să facă eforturi considerabile pentru protejarea intereselor și drepturilor copiilor, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și pentru accesul facil și egal la educație și sănătate.

Consider că atunci când vorbim despre drepturile copilului, indiferent de situația economică, trebuie să avem în vedere, în primul rând, integrarea în comunitate și facilitarea accesului la servicii de sănătate și educație a celor din categoriile vulnerabile. Așa cum s-a luptat de-a lungul timpului, prin acțiuni sociale și legale, împotriva violenței, fiind o componentă fundamentală a luptei femeilor pentru un statut egal, aceeași luptă trebuie să se ducă și pentru drepturile copilului.

În acest context, actualul Executiv este interesat de situația copiilor care se regăsesc în sistemul de protecție socială.

Săptămâna trecută, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în parteneriat cu cele 47 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară, a semnat contractul de finanțare pentru Proiectul "TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor", depus de ANPDCA - "Reducerea numărului de copii și tineri plasați în instituții, prin consolidarea rețelei de asistenți maternali".

Astfel, vor fi utilizate fonduri europene pentru a extinde și pentru a profesionaliza actuala rețea de asistență maternală. Proiectul se va derula pe o perioadă de 5 ani și are un buget de 568.985.570 de euro.

Obiectivul principal îl reprezintă dezvoltarea rețelei de asistență maternală cu 4.000 de persoane și 15.000 de asistenți maternali din sistemul de protecție a copilului, care vor beneficia de formare profesională continuă.

Este esențial ca în cel mai scurt timp să dezinstituționalizăm copiii care se mai află în acest tip de instituții și să oferim suport pentru profesionalizarea asistenților maternali, care pot asigura în condiții bune creșterea și îngrijirea copiilor aflați în sistemul de protecție specială.

Respectarea, promovarea și exercitarea drepturilor copilului trebuie să asigure o dezvoltare deplină și armonioasă a personalității fiecărui copil. Drepturile copilului în România înseamnă realizarea unui echilibru între trei componente esențiale: copilul, familia și societatea. Fără o legislație completă și un suport adecvat, oferit prin programe permanente, care să protejeze interesele copiilor, nu putem avea o societate sănătoasă!

    Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu - declarație politică Sănătatea nu trebuie tratată superficial în domeniul audiovizualului;

Doamna Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu:

"Sănătatea nu trebuie tratată superficial în domeniul audiovizualului!"

Sănătatea populației este unul dintre lucrurile cele mai importante de care trebuie să ne îngrijim, iar asta înseamnă pe cât posibil să încercăm să protejăm cetățenii din România de orice influență negativă care vine spre ei.

O propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 261 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 a fost inițiată de mai mulți dintre colegii mei, atât senatori cât și deputați, ea fiind mai mult decât bine-venită în contextul actual din România. Este vorba despre introducerea în legea amintită a obligației radiodifuzorilor "de a face distincția clară între opinii și fapte, de a încuraja argumentele medicale bazate pe dovezi și de a include în program perspectiva unui medic specialist cu experiență în tema abordată".

Subiectul în cauză este mai mult decât important și deloc întâmplător, având în vedere cifrele oficiale legate îndeosebi de virusul rujeolic. Ultimele statistici au arătat că există 15.446 de cazuri de rujeolă, dintre care 59 de decese provocate de această boală în România. Consider că această situație este incalificabil de gravă, iar măsurile de prevenire, oricum ar fi ele făcute, trebuie luate extrem de rapid.

Statisticile ne spun că aceste cifre au ajuns atât de îngrijorătoare, din cauza influenței pe care informațiile din mass-media o au asupra părinților. Știm cu toții că există voci, figuri publice, cărora li se permite, deși nu au o specializare în acest sens, să îndemne părinții să nu-și vaccineze copiii, sugerând că injecțiile pot provoca boli extrem de grave. Grav nu este, însă, doar faptul că există persoane care și-au asumat să se joace într-atât cu părerile lor, strict subiective, ci că există posturi în mass-media care le difuzează opiniile nespecializate sub formă de sfaturi bine intenționate.

Nu consider că sănătatea populației este un lucru cu care cineva să se joace precum dorește și, de aceea, sunt de părere că prezența persoanelor specializate în studiourile radio sau TV, atunci când sunt tratate probleme legate de sănătate, este mai mult decât necesară. Ca orice dezbatere, o astfel de discuție trebuie purtată cu argumente oferite de ambele părți, iar faptele să fie delimitate în mod clar de opinii.

Îmi exprim speranța ca, până la adoptarea acestei modificări legislative, televiziunile și radiourile să își dea seama de gravitatea situației și să nu lase sănătatea și viețile oamenilor în mâinile persoanelor nespecializate. Bunul-simț, responsabilizarea și conștientizarea problemelor grave nu ar trebui legiferate, însă, acolo unde situația se agravează, este de datoria statului și a Legislativului să intervină.

    Ștefan-Ovidiu Popa - declarație politică privind Ziua mondială a diabetului;

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

"Ziua mondială a diabetului"

Ziua mondială a diabetului are loc în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet, IDF, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, fiind marcată pentru prima dată în 1991.

Această zi reprezintă un prilej de a ne reaminti că această afecțiune este o problemă majoră de sănătate publică, deoarece numărul persoanelor care suferă de diabet s-a dublat în ultimele trei decenii, un studiu estimând că în anul 2011 existau 347 de milioane de diabetici la nivel mondial, față de 171 de milioane câți erau în anul 2000.

Conform unor studii recente, 1,7 milioane de români au diabet, iar alte 3 milioane de persoane suferă de prediabet, urmând să dezvolte această boală în următorii zece ani, dacă nu iau măsuri pentru a-și proteja sănătatea.

În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficiența acestei substanțe în reducerea hiperglicemiei și a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecția cu insulină, a salvat milioane de vieți.

Diabetul nu ține cont de vârstă și, din păcate, cu această afecțiune se confruntă chiar și copiii de un an.

În luna septembrie a.c., în urma adoptării de către Guvern al unui proiect de modificare al Programului Național de Diabet Zaharat, pacienții dependenți de insulină au beneficiat de sisteme de monitorizare a glicemiei și de administrare a insulinei, decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS, în scopul asigurării unui tratament optim și a monitorizării evoluției bolii pacienților care suferă de această afecțiune.

Noile măsuri luate prin această modificare legislativă asigură, de asemenea, limitarea evoluției bolii și apariției complicațiilor specifice diabetului zaharat dezechilibrat, insuficient controlat, precum și o îmbunătățire a calității vieții.

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică intitulată Noua Lege a pensiilor, făcută doar pentru televiziuni!,

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Noua Lege a pensiilor, făcută doar pentru televiziuni!"

Încă din anul 2015, PSD a promis că va propune spre aprobare Parlamentului o nouă Lege a pensiilor, mai bună, mai dreaptă, care să înlăture orice discriminări și injusteți între oameni care au muncit o viață întreagă. Odată cu plecarea lui Victor Ponta, a dispărut și proiectul de lege cu care se lăuda doamna Rovana Plumb. E drept, Domnia Sa se tot lăuda cu un proiect pe care nu-l văzuse nimeni și asupra căruia avem îndoiala că nu a existat niciodată.

Nici când PSD l-a susținut pe Dacian Cioloș ca prim-ministru și a avut chiar un viceprim-ministru priceput la politici sociale, PSD nu a reușit să găsească un proiect de lege bun pentru pensionari. În aceste condiții, după alegerile din 2016, doamna Olguța Vasilescu a scotocit bine prin sertarele prăfuite și a reușit să facă, până la urmă, o încropeală, pe care Domnia Sa o numește revoluția pensiilor.

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, care s-a depus la Parlament, este un proiect care nu reușește să rezolve cea mai mare problemă a sistemului de pensie și anume, inechitățile pe care le trăiesc oamenii. De peste 20 de ani, niciun Guvern nu a reușit să construiască un sistem de pensii care să pună, pe trepte corespunzătoare, pensionarul care a muncit 15 ani, pe cel care a muncit 30 de ani sau pe cel care a muncit peste 40 de ani. Este de condamnat că și astăzi cel care a muncit 15-20 de ani câștigă o pensie similară sau chiar mai mare decât colegul lui care a muncit 40 de ani. Au fost chiar mai multe situații ca cel care a muncit mai puțin a obținut o pensie mai bună, doar pentru că a ieșit la pensie într-un moment favorabil. Legea care este acum în vigoare a încercat să repare o parte dintre aceste probleme. Pe unele le-a rezolvat, pe altele le-a agravat și mai tare.

Ne așteptam cu toții ca după aproape 4 ani, de când PSD a promis o Lege corectă a pensiilor, să avem pe masa comisiilor din Parlament un proiect bun, de care să se bucure toată lumea. Din păcate, nu mi-a luat prea mult timp să observ că proiectul propus de doamna Olguța Vasilescu este chiar mai prost decât legea în vigoare, deoarece va crea profunde inechități pentru peste 3 milioane de pensionari. Păcălindu-i pe oameni că legea va instaura o pensie minimă, raportată la salariul minim pe economie, de fapt PSD duce cu forța peste 60% dintre pensionari, în categoria pensiei de subzistență. Mai mult, legea îi avantajează pe cei care au muncit puțin, adică minimum 15 ani, pe un salariu mic, sancționându-i pe cei care au muncit peste 25 de ani. Și unii și alții vor avea pensii aproximativ egale. Normal este ca fiecăruia să i se dea exact în funcție de cât a muncit și în funcție de salariul obținut în activitate. Or, Legea PSD nu corespunde acestui criteriu, pentru mai mult de jumătate dintre pensionari.

Stimați colegi din PSD, ați propus o lege pe care să o tot promoveze doamna Vasilescu, duminica seara, pe la televiziuni! Vă solicit să încetați să mai păcăliți oamenii că voi veți aduce justiție socială. Vă solicit să nu mai mințiți! Vă solicit să acceptați dialogul real pe această lege și să nu vă mai bateți joc de părinții și de bunicii noștri. Lor le datorăm România pe care noi o avem astăzi și au dreptul la o viață decentă acum, nu peste 4-5 ani, când vrea PSD!

    Robert-Nicolae Turcescu - declarație politică având ca titlu Rușinea din anul Centenarului - Întoarcerea în epoca Rodicăi Stănoiu;

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

"Rușinea din anul Centenarului - Întoarcerea în epoca Rodicăi Stănoiu"

Ieri, am trăit din nou "marțea neagră". Parlamentul European a votat rezoluția care amendează comportamentul Guvernului și Parlamentului din România privind statul de drept, un document extrem de critic la adresa puterii din țara noastră, iar Comisia Europeană a dat publicității cel mai dur raport MCV despre situația justiției din România. Și, pentru ca dezastrul să fie complet, la câteva ore după ce acele documente au fost făcute publice, Finlanda s-a oferit să preia președinția Consiliului UE în locul țării noastre.

Am rezumat cam cât de mare este haosul din România. Mă voi opri asupra situației din justiție. Ieri, ne-am întors exact în epoca din care am plecat, cea în care justiția era condusă de Rodica Stănoiu. Vorbim despre o perioadă în care partidul aflat la putere - tristă coincidență, tot PSD - dirija procesele și își subjuga magistrații. Procurorii erau în acea perioadă în subordinea ministrului justiției, iar presa vremii a publicat atunci stenograme care au dovedit că se decidea cine să fie anchetat și cine nu, la sediul PSD. Sună cunoscut?

Eforturile și progresele din ultimii 11 ani, făcute în timpul celor două mandate ale președintelui Traian Băsescu, au fost ieri șterse cu buretele. Instituțiile europene ne solicită să stopăm Legile justiției, numirea și revocarea procurorilor-șefi, să nu mai modificăm aiuritor Codurile penale. Europa țipă la noi să lăsăm statul de drept în pace, să revenim cu picioarele pe pământ, dar noi avem la conducerea țării un ministru al justiției care ieri a tăcut mâlc, un premier care până și în conferințele de presă îi cere voie lui Liviu Dragnea să vorbească, doi șefi ai celor două Camere ale Parlamentului cercetați penal care nu iau în seamă sfaturile instituțiilor europene și chiar și un Iordache care îi numește pe autorii MCV-ului "experți necunoscuți".

Niște neica nimeni care ne distrug cu orgoliul lor nemăsurat, cu lăcomia nelimitată și cu dorința absurdă de a controla justiția. A aștepta, în acest moment, să vedem din partea găștii lui Dragnea că deja nu mai poate fi numit partid, semne de căință, pași înapoi în legătură cu ceea ce au făcut, cred că este o iluzie foarte periculoasă. "Nu avem toată puterea, până nu punem mâna pe justiție" - spunea Dan Voiculescu în iunie 2012. Șase ani mai târziu, PSD a reușit să pună mâna pe justiție și să ducă România în colțul celor mai hulite și mai criticate țări din Uniunea Europeană. Și, atenție, MCV și rezoluția Parlamentului European ne vor costa scump! Ne-am pierdut orice urmă de credibilitate în fața partenerilor europeni, iar costurile politice vor fi dramatice.

Singura soluție pe care o mai avem acum este crearea unei noi majorități parlamentare, astăzi, dacă putem, o nouă majoritate care ar putea chiar să adopte o rezoluție prin care să fie de acord cu încercarea de a repara acest mare rău făcut României de Liviu Dragnea și camarila lui în acești doi ani. Altfel, ne îmbătăm cu apă chioară! Gașca lui Dragnea este gata să meargă până într-acolo încât să scoată România de pe drumul ei european, de a târî țara într-o criză economică, orice, doar să aibă justiția la mâna lor.

Este cu adevărat al 12-lea ceas și este timpul, stimați colegi din PNL și USR, să depunem o moțiune de cenzură. Gata, nu vă mai eschivați, nu mai motivați că nu este momentul. Este acum ori niciodată! Avem această datorie față de poporul pe care îl reprezentăm în Parlamentul României!

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică Începe Programul «Start-up Nation» 2018!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Începe Programul «Start-up Nation» 2018!"

Programul "Start-up Nation" urmează să fie pus în aplicare, începând de săptămâna viitoare.

Principalele elemente ale programului privesc îmbunătățirea acestuia prin introducerea unor măsuri suplimentare față de ediția de anul trecut și anume: acordarea unui avans de până la 30% la solicitarea beneficiarului, simplificarea procedurii de achiziție și a planului de afaceri, prin eliminarea proiecțiilor financiare, stabilirea unei noi grile de punctaj, prin care sunt favorizați antreprenorii din zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic; introducerea serviciilor ca activități eligibile care acordă șanse egale de obținere a finanțării pentru afacerile pornite în producție și industrii creative; realizarea procesului de selecție doar pe bază de clasament; introducerea de criterii de departajare transparente.

Industria continuă să fie principalul motor al creșterii economice, ceea ce demonstrează că România este pe drumul cel bun.

Cifrele demontează, încă odată, minciunile promovate de liderii opoziției. Toți indicatorii economici, asupra cărora se îndreaptă îngrijorările reprezentanților PNL și USR, arată exact contrariul, respectiv faptul că ne îndreptăm în direcția bună. De la începutul acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, producția industrială a fost mai mare cu 4,5%, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a crescut în termeni nominali cu 9,2%, iar pentru serviciile de piață, prestate în principal întreprinderilor, a crescut în termeni nominali cu 8,7%.

Cu toate acestea, este nevoie de susținerea formării unei noi generații de antreprenori locali, care să aibă în primul rând acces la finanțare.

În prezent întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99,7% din totalul companiilor de pe piața financiară din țara noastră. Marea majoritate a IMM-urilor sunt microîntreprinderi cu până la 10 angajați.

Având în vedere aceste statistici, consider că este nevoie să construim un cadru legal favorabil realizării unei creșterii economice inteligente, sustenabile și incluzive, bazate pe o forță de muncă calificată și bine plătită.

În orice industrie, cunoștințele dublate de talent reprezintă calea spre succes în carieră. În opinia mea, răspunsul la actuala criză de forță de muncă din domeniul construcțiilor și turismului în special, dar și din alte domenii de activitate îl reprezintă programele de dezvoltare personală. Acestea sunt cheia atragerii persoanelor potrivite spre locurile de muncă pentru care există un deficit în prezent. Recrutarea celor mai buni candidați este un bun început, însă neinstruirea acestor talente poate avea rezultate dezastruoase în ceea ce privește realizarea proiectelor companiilor care au nevoie de forță de muncă specializată.

De aceea, consider că investiția în educarea și în pregătirea angajaților este o oportunitate pe care antreprenorii de astăzi nu ar trebui să își permită să o ignore.

    Elvira Șarapatin - declarație politică având ca titlu Noile date ale execuției bugetare atestă cât de bine se păstrează echilibrul macroeconomic și reconfirmă performanțele financiar-bugetare;

Doamna Elvira Șarapatin:

"Noile date ale execuției bugetare atestă cât de bine se păstrează echilibrul macroeconomic și reconfirmă performanțele financiar-bugetare"

Cifrele demonstrează atenția acordată de coaliția PSD-ALDE, investițiilor, absorbției fondurilor europene și îndeplinirii angajamentelor de a crește veniturile populației.

În economia țării au intrat cu 20% mai multe fonduri europene decât anul trecut, respectiv 9,4 miliarde lei, în contul plăților efectuate.

Creșterile consistente de salarii din educație și sănătate, acordate începând cu 1 martie, dar și majorările succesive ale punctului de pensie, la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017, respectiv la 1.100 lei, de la 1 iulie 2018, ori a indemnizației sociale, de la 520 lei la 640 lei, au, în mod firesc, o influență importantă în cheltuielile bugetare.

Este evident că după nouă luni de execuție bugetară nu există riscul nerespectării obiectivului de 3% deficit anual, dat fiind realitatea că la sfârșitul lunii septembrie acesta era de 1,77% din PIB.

Dacă s-ar aplica aritmetic media lunară a deficitului înregistrat până acum, la sfârșit, România ar avea un deficit de numai 2,36%, adică semnificativ mai puțin decât ținta asumată de 3%.

Veniturile bugetare pentru lunile ianuarie-septembrie, de 205 miliarde de lei, sunt cu 13,6% mai mari decât anul trecut.

Totodată, s-au înregistrat creșteri la încasările din contribuțiile de asigurări, + 37,3%, și din veniturile nefiscale, + 19,4%.

Scăderea accentuată a șomajului demonstrează eficiența măsurilor de guvernare care au dus la crearea de noi locuri de muncă și la majorarea salariilor.

Pentru prima dată în ultimii ani, nu mai este vorba despre migrația forței de muncă, ci despre o ofertă atractivă și variată de noi locuri de muncă, determinată de creșterea economică și de salariile majorate.

De asemenea, au fost oferite facilități pentru ca cetățenii din zonele mai defavorizate să poată obține locuri de muncă în zonele mai dezvoltate.

În același timp, investițiile au fost de 15,2 miliarde de lei, cu 25,7% mai mari decât anul trecut, când, de asemenea, investițiile au fost mai mari decât în 2016, fapte care atestă transpunerea în realitate a acestei priorități asumate explicit de coaliția PSD-ALDE.

    Ciprian-Constantin Șerban - intervenție intitulată De Ziua internațională a toleranței, celebrată vineri, 16 noiembrie, să nu uităm că demnitatea umană este dincolo de orice categorie socială, culturală sau religioasă;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

"De Ziua internațională a toleranței, celebrată vineri, 16 noiembrie, să nu uităm că demnitatea umană este dincolo de orice categorie socială, culturală sau religioasă!"

În anul 1995, Organizația Națiunilor Unite a atras atenția asupra acestui important principiu, dedicându-i o zi în care să fie marcată anual, la nivel internațional. Bazată pe numeroase tratate, convenții și recomandări, Organizația Națiunilor Unite subliniază necesitatea toleranței la nivel global, pentru respectarea drepturilor omului, pentru pace, înțelegere între popoare și comunități religioase.

Este cert că fiecare popor sau comunitate etnică își are specificul său, tradițiile sale și istoria sa. Acest lucru nu înseamnă, însă, că unele comunități trebuie să fie receptate în termeni pozitivi, iar altele în termeni negativi. Diversitatea nu trebuie să implice aspecte de intoleranță. În societățile complexe din punct de vedere etnic, cultural și religios, toleranța este întotdeauna premisa pentru o viață în pace și pentru dezvoltare socială. Aceasta înseamnă respect reciproc față de tradiția celuilalt, față de istoria și de necesitățile sale. Toleranța înseamnă să evaluăm grupurile și realitățile societății în care trăim, înainte de toate, pe baza principiului demnității umane. Înainte de a vedea diferențele, trebuie să vedem ce ne unește. Diversitatea nu trebuie să nască aversiuni. Solidaritatea tuturor este termenul cheie ce trebuie să dea expresie acestei diversități.

De multe ori, vedem în anumite regiuni ale Globului, politici locale iresponsabile ale unor comunități etnice și religioase, ce duc la extrem elementele de autodefinire în ceea ce privește credința și istoria proprie. Se fac eforturi permanente, la nivel internațional, pentru ca multiculturalismul și varietatea religioasă și confesională să nu mai fie factori de conflict, ci de coeziune socială. Orice formă de promovare a principiului toleranței trebuie să fie apreciată, pentru a putea conduce la reducerea tendințelor de conflict din comunitățile mixte și la pace socială. Astfel, este de lăudat inițiativa Organizației Națiunilor Unite care, în colaborare cu YouTube, a creat Proiectul "Creatori pentru schimbare", invitând numeroase licee, vineri, 16 noiembrie 2018, între orele 10:00 și 12:00, să participe la un eveniment care să marcheze Ziua Internațională a toleranței. În colaborare cu YouTube, Organizația Națiunilor Unite va găzdui o vizionare a videoclipurilor din cadrul Proiectului de impact "Creatori pentru schimbare" 2018, videoclipuri ce iau atitudine împotriva discursurilor de ură, xenofobie, sau extremism prin diferite forme creative.

De asemenea, patru dintre creatori și un reprezentant al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului vor participa la o discuție cu publicul. Astfel, promovarea principiului toleranței în cadrul generațiilor tinere este premisa înțelegerilor dintre oameni, națiuni, culturi și religii în viitorul apropiat.

O altă inițiativă notabilă în acest sens este Premiul UNESCO - Madanjeet Singh pentru promovarea toleranței și nonviolenței, care este acordat din doi în doi ani, anul acesta fiindu-i atribuit, la 16 noiembrie 2018, în cadrul unei ceremonii la sediul general UNESCO din Paris, antreprenorului social și cineastului Manon Barbeau (Canada) și ONG-ului "Coexist Initiative" (Kenya) pentru recunoașterea activității în domeniul drepturilor omului, a promovării toleranței și incluziunii.

Societatea românească are și ea nevoie, în anul Centenarului, de mai multă toleranță din partea fiecăruia dintre noi. Să renunțăm întru totul, sau să reducem atitudinile noastre negative față de noi înșine, dar și față de alții. Este datoria noastră ca, la 100 de ani de la Marea Unire, să arătăm maturitate în combaterea discursului de ură și învrăjbire și să privim înapoi către actul de unitate creat de înaintașii noștri, dar și înainte, către dezvoltare socială și înțelegere umană.

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică intitulată La 3 ani de la tragedia din Clubul «Colectiv», în România încă se moare cu zile, din cauza birocrației și incompetenței;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"La 3 ani de la tragedia din Clubul «Colectiv», în România încă se moare cu zile, din cauza birocrației și incompetenței"

Au trecut trei ani de la dezastrul "Colectiv", dar în România, gestionată de PSD, încă se moare cu zile din cauza incompetenței și birocrației. Ocupați doar să-l salveze pe Dragnea de pușcărie, PSD-iștii au arătat că n-au învățat nimic din această tragedie. În continuare locații publice funcționează fără autorizații de incendiu, în continuare lipsesc clinicile specializate în tratamentul arșilor, în continuare se moare mai mult din cauza infecțiilor din spitale decât din cauza bolilor pentru care pacienții ajung în spital.

Încă un tânăr cu arsuri foarte grave a fost răpus, zilele trecute, de birocrație și de incompetență. De birocrație, pentru că a fost nevoie de un spectacol grotesc, din care n-au lipsit nici lacrimile ministrului sănătății, pentru ca acest tânăr să aibă parte de tratament adecvat, dar și de incompetență, pentru că și-a găsit sfârșitul din cauza infecțiilor cu două bacterii pe care le-a luat în timpul în care era pasat prin spitalele românești. La fel ca în filmul "Moartea domnului Lăzărescu".

Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, un nou caz paradoxal l-a avut în centru pe un iubit actor, care era să își piardă viața și el din cauza birocrației și incompetenței PSD. Ajuns de urgență într-un spital de provincie, n-a avut cine să-l opereze.

Deși peste tot este nevoie de cadre medicale, sute de tineri medici din România iau în fiecare an calea străinătății pentru că numărul de posturi scoase la concurs pentru rezidențiat este de aproape trei ori mai mic decât numărul de solicitanți, iar numărul de adeverințe și ștampile de care un doctor are nevoie ca să profeseze în Vest e infinit mai mic decât în România.

La toate astea se adaugă cazurile bolnavilor ajunși să fie transportați în străinătate pe targă în avioane de linie, pline cu turiști, ca niște refugiați de război, sau cazurile celor rămași fără imunoglobulină sau insulină pentru că vreun birocrat de la vreo casă de sănătate vrea ștampilă albastră pe formular verde, și nu ștampilă roșie pe formular alb. În plus, PSD tocmai renunță la construirea spitalelor regionale cu bani de la UE, pentru că nu-i profitabil. E greu să iei șpagă din bani europeni, așa că PSD mai bine face un parteneriat pe persoană fizică și mai face niște studii de fezabilitate... că de spitale nici vorbă.

În tot acest timp, în România lui Dragnea se moare cu zile pentru că singurul obiectiv al PSD este fuga de pușcărie și subordonarea totală a justiției. Sănătatea - ca domeniu de competență al statului - nu mai este decât o vacă de muls din care PSD și prietenii săi jefuiesc tot ce pot. Vezi cazul lui Sebi Ghiță, cel care continuă să încaseze milioane de euro fără licitație pentru celebrul card de sănătate, sau cazul Hexi Pharma, unde s-au vândut întregii țări soluții pentru dezinfectare cu diluții demne de homeopatie.

    Florinel Stancu - declarație politică cu titlul Guvernul înlesnește creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe;

Domnul Florinel Stancu:

"Guvernul înlesnește creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe"

Una din cele mai inspirate decizii, pe care le-am adoptat de când am aderat la Uniunea Europeană, a fost Programul național pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Sectorul clădirilor este considerat unul din principalii consumatori de energie și de emitere de gaze cu efect de seră și CO2. Clădirile din România sunt responsabile pentru 45% din consumul total de energie al țării, iar aproximativ 75% dintre ele nu sunt eficiente energetic, conform Strategiei pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale.

Asociațiile de proprietari și administrațiile publice locale, care au reușit să investească în reabilitarea termică, au redus semnificativ consumul de energie pentru încălzirea blocurilor de locuințe, respectiv au redus costurile de întreținere cu încălzirea. De asemenea, au reușit reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie, precum și îmbunătățirea aspectului orașelor. Până acum finanțarea executării lucrărilor de intervenție s-au realizat cu 60% din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și 40% din fonduri de la bugetele locale, precum și din fondul de reparații al asociațiilor de proprietari. Ținând cont de faptul că, prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, creditele de angajament și creditele bugetare aprobate pentru finanțarea programului, în sumă 20.000.000 lei, au caracter anual, ceea ce permite angajarea sumelor și efectuarea plăților exclusive în cursul anului bugetar 2018, putem asista la un blocaj ce conduce la nefinalizarea lucrărilor ce se desfășoară și pe parcursul anului 2019.

În acest sens, Guvernul a adoptat Ordonanța nr.72/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe. Prin acest act normativ a fost evitată blocarea programului și punerea în dificultate a autorităților publice locale, care au în derulare contracte de lucrări ce se vor finaliza în 2019. Proiectul de Lege se află acum în Parlament și trebuie votat de urgență. După intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice încheie cu autoritățile administrației publice locale, care au alocate fonduri de la bugetul de stat, contracte de finanțare anuale pentru finalizarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe cuprinse în program.

În acest moment, Sectorul 3 din capitală este campion la atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică, iar Sectorul 1 este campion la reabilitare în general, deoarece va finaliza renovarea tuturor blocurilor de locuit în foarte scurt timp, ceea ce va constitui o premieră pentru România. Ei au reușit datorită implicării Primăriei și a proiectelor acoperite în mare parte din surse proprii, din banii alocați de la bugetul de stat și dintr-un împrumut extern nu foarte mare. La fel îmi doresc să se întâmple și în orașul Craiova, iar în 2019 programul de reabilitare termică să se intensifice și mai mult, deoarece acesta are un impact imens asupra facturilor în perspectiva unor costuri tot mai mari cu energia. Craiovenii merită să aibă parte de facturi mai mici și de blocuri mai frumoase. Astfel am reuși să contribuim și la atingerea obiectivului de țara, care constă într-o reducere a consumului de energie cu minim 27% până în 2030. Pentru a realiza acest lucru ne vom asigura ca proiectul de lege să fie adoptat, iar fondurile alocate de Guvern să fie majorate în fiecare an pentru o eficientizare energetică a tuturor clădirilor vechi din țara noastră.

    Angel Tîlvăr - declarație politică având ca subiect defrișarea pădurilor;

Domnul Angel Tîlvăr:

Defrișarea pădurilor este o problemă globală, care, din păcate, nu ne ocolește. În fiecare oră, în România sunt tăiate trei hectare de pădure și se acționează foarte puțin pentru a reîmpăduri zona exploatată, defrișarea abuzivă expunându-ne riscului dezastrelor naturale. În Vrancea, de exemplu, de mai bine de 15 ani, ploile, care altădată veneau ca o binecuvântare pentru oamenii care muncesc pământul, au ajuns, în prezent, să provoace inundații dezastruoase. Specialiștii pun aceste fenomene extreme pe seama defrișărilor masive care au loc în pădurile patriei, păduri al căror rol principal este menținerea echilibrului ecologic. Potrivit acestora, tăierea necontrolată a pădurilor duce la erodarea solurilor, intensifică alunecările de teren, cu grave pierderi pentru economie, aduc seceta și inundațiile.

Statistica din 2017 arată că în România s-au tăiat ilegal aproximativ 150.000 de hectare de pădure, adică tot cam pe atât cât reprezintă suprafața împădurită a Vrancei.

Conform statisticilor recente, suprafața totală a fondului forestier național al României este de 6.559 mii ha. și reprezintă 27,5% din suprafața țării, media europeană fiind de 32%.

O imagine adecvată asupra situației pădurilor cere o analiză mult mai complexă decât articolele prin care aceasta este zugrăvită în mass-media sau pe rețelele de socializare, care să includă dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, regimul de exploatare, componența pe vârstă și specii sau procesul de regenerare.

Conservarea și dezvoltarea fondului forestier reprezintă o necesitate, având în vedere rolul și funcțiile pădurii, atât ca bogăție naturală lent regenerabilă, cât și ca mijloc de menținere a echilibrului ecologic. În acest sens, activitatea privind dezvoltarea, gestionarea, conservarea și protejarea pădurilor României devine o problemă de interes național.

Perfecționarea sistemului legislativ din România, conform noilor realități și cerințe din viața economică, socială și politică, precum și tendința de a alinia legislația națională la principiile și normele de drept aplicabile în Uniunea Europeană, au inclus și legislația din domeniul silvic. Ca urmare, cadrul juridic cu specific silvic se concentrează pe ocrotirea patrimoniului silvic românesc, pe asigurarea respectării regimului silvic, pe apărarea intereselor publice și private și garantarea unei gestionări durabile a fondului forestier. Însă activitatea nu trebuie să se oprească aici, cade în sarcina organelor abilitate de lege să acționeze pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de săvârșirea de infracțiuni și contravenții în domeniul silvic, să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciilor cauzate, să stabilească și să pună în aplicare măsuri preventive și de combatere eficiente.

În contextul realităților naționale, europene și internaționale, răspunzând nevoii de redactare a unei noi strategii eficiente în concordanță cu provocările actuale, Ministerul Apelor și Pădurilor a finalizat la începutul acestui an elaborarea Strategiei Forestiere Naționale 2018 - 2027.

Aceasta s-a vrut a fi o soluție pe termen mediu și lung la problema tăierilor ilegale de păduri din țara noastră, însă punerea ei în aplicare întârzie. Pentru a afla care este stadiul aprobării strategiei și detalii despre etapele de implementare, am solicitat detalii Ministerului Apelor și Pădurilor. Problema este că realitatea ne impune acțiuni concrete, imediate pentru promovarea unui management forestier responsabil în România, în contextul în care sunt județe profund afectate de tăierile ilegale, îndeosebi în pădurile nepăzite.

Vă pot da un exemplu. În Vrancea, pădurile fără pază sunt defrișate sistematic de hoții de lemne, așa cum arată rapoartele recente ale Gărzii Forestiere Focșani: "În urma actelor de control au fost găsite 3.525 de cioate pe aceste suprafețe, cu un volum de 700 metri cubi și un prejudiciu estimat la 231 mii lei".

Raportul Gărzii Forestiere arată că la nivelul județului, în primele 9 luni din acest an, au fost preluate în pază, prin acte de constatare, 800 hectare de pădure, dintre cele peste zece mii de hectare deținute de mici proprietari pentru care nu erau asigurate servicii silvice, deoarece proprietarii nu au putut fi identificați sau au decedat și nu a fost realizată dezbaterea succesorală.

Conform raportului, în urma actelor de control au fost găsite 3.525 de cioate pe aceste suprafețe, cu un volum de 700 metri cubi și un prejudiciu estimat la 231 mii lei, întocmindu-se sesizări către organele de cercetare penală pentru depistarea hoților. Garda Forestieră a precizat că au mai fost preluate în pază, prin contracte de prestări servicii silvice, la solicitarea proprietarilor, încă 1.865 hectare de pădure.

Ocoalele silvice au obligații clar stabilite prin Codul silvic. Astfel, la cererea proprietarului de pădure, Ocolul trebuie să asigure pază, pe bază de contract, pentru suprafețele de pădure de maximum 30 hectare, care aparțin persoanelor fizice sau juridice de pe raza localităților, precum și în cazul proprietarilor care nu pot fi identificați sau pentru cazurile în care proprietarul a decedat și nu s-a realizat dezbaterea succesorală, costurile necesare asigurării serviciilor silvice pentru aceste cazuri fiind suportate de către bugetul de stat.

O parte din suprafețele de pădure sunt amenințate cu defrișarea. Fie că proprietarii au o situație materială precară, fie din cauza lipsei simțului proprietății, fie din dorința unora de înavuțire, care, după ce au cumpărat păduri de la alte persoane, le exploatează acum în mod ilegal.

Prejudiciul adus mediului din România, prin exploatarea necontrolată a pădurilor, are două componente: tăierile ilegale și nerespectarea normelor tehnice de exploatare. Știm cu toții cât este de greu să se refacă rănile pământului cauzate de defrișările abuzive de suprafețe de pădure.

Dacă în fondul forestier privat fiecare procedează după cum îl taie capul, la nivelul pădurilor administrate de stat lucrurile stau oarecum diferit. În ultimii ani, aici s-au făcut o serie de lucrări de corectare a torenților, acolo unde se formează de obicei viiturile, acestea funcționând ca o stavilă în calea apelor, care se scurg dirijat pe văi.

Operațiunea "Scutul Pădurii", derulată de autoritățile vrâncene în 2018, a avut ca rezultat reducerea cu aproape o treime a infracțiunilor din pădurile județului, conform unui raport al Inspectoratului Județean de Poliție Vrancea. Polițiștii susțin că, în primele nouă luni ale acestui an, a scăzut numărul infracțiunilor sesizate. Se menționează că în această perioadă au fost aplicate 1.446 sancțiuni contravenționale, cu o valoare de 1,7 milioane lei, fiind confiscată o cantitate de peste trei mii metri cubi de lemn, cu o valoare de 720 mii lei.

În ceea ce privește împăduririle, pentru anul 2018, Garda Forestieră Focșani informează că există un program total de împăduriri de 1245,41 hectare. Contrar percepției, în prezent nu se exploatează peste capacitatea de producție a pădurilor și este evident că eforturi se fac. Problema majoră este că tăierile ilegale afectează sănătatea și structura pădurilor în multe zone și nu există un plan de acțiune concertat, coerent și util, pe termen mediu și lung, prin care să conștientizăm comunitățile despre efectul dezastruos al defrișărilor abuzive și necontrolate și prin care să ne implicăm cu toții, în mod responsabil, în lupta pentru salvarea pădurilor din România.

Consider că este nevoie ca toți factorii decidenți să sprijine acest sector al forestierilor din România. Am convingerea că pădurile României pot fi gospodărite durabil, printr-un management forestier fundamentat științific și o legislație în deplină concordanță cu realitățile românești.

    Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Iașiul, pe drumul cel bun în ceea ce privește infrastructura rutieră;

Domnul Vasile Cîtea:

"Iașiul, pe drumul cel bun în ceea ce privește infrastructura rutieră"

Orașul Iași se află pe drumul cel bun în ceea ce privește infrastructura rutieră. Nu o spun eu, ci o arată proiectele demarate în ultima perioadă, dar și investițiile făcute în acest domeniu. Infrastructura rămâne un domeniu prioritar pentru noi, așa că vom avea grijă ca, în continuare, s-o dezvoltăm.

Unul dintre proiectele de anvergură pentru infrastructură, în care este inclus și orașul Iași, îl reprezintă autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii, tocmai pentru că leagă provinciile românești. Șoseaua de mare viteză va avea o lungime de peste 300 de kilometri și va porni de la granița cu Republica Moldova, unde va începe cu un pod peste Prut.

Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni reprezintă un câștig pentru toate județele Moldovei, o șansă reală pentru dezvoltarea economică a acestora, pentru atragerea investițiilor, dar și a forței de muncă. Legea care prevede construcția autostrăzii a fost deja adoptată. Iar aici țin să menționez faptul că am fost unul dintre inițiatorii acestui proiect, că mi l-am dorit foarte mult și că în niciun caz nu se poate vorbi de un boicot din partea mea privind votul pentru autostrada Unirii.

Pe lângă acest proiect major de infrastructură, Guvernul României a avut grijă, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locala PNDL II, și de proiectele locale, mai mici, dar a căror importanță este ridicată pentru oamenii care locuiesc în județul Iași.

Astfel, prin intermediul PNDL II, rețeaua de drumuri județene reabilitate din județul Iași a căpătat un alt contur. S-a început reabilitarea a 9,2 kilometri de drum între Târgu Frumos și Cucuteni. Valoarea acestor lucrări se ridică la 11,7 milioane de lei, iar reabilitarea cuprinde și 2.900 de metri de trotuare, 12 podețe, dar și amplasarea a 1.300 de metri de parapet metalic de protecție, alături de efectuarea marcajelor rutiere obligatorii.

O altă lucrare, pe care vreau s-o anunț, este reabilitarea Drumului Județean 281C, până la intersecția cu Drumul Național 28 B, de la localitatea Blăgești până la localitatea Cotnari. Pentru această porțiune se vor da 44 de milioane de lei, bani care vor moderniza 25 de kilometri de drum, dar și 7.400 de metri de trotuare. De asemenea, se vor efectua lucrări de modernizare pentru șase stații de autobuz, 29 de podețe și 1.600 de metri de parapet metalic de protecție.

Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm și faptul că a fost reabilitat drumul județean 248 A, până la limita cu județul limitrof Vaslui. În cadrul proiectului au fost reabilitate și 12 podețe, dar s-au efectuat și marcaje rutiere. Lucrările au o garanție de trei ani.

În total, pentru județul Iași, doar pe Programul PNDL II, au fost reabilitați sau urmează să fie definitivată reabilitarea pentru 93 de kilometri de drum. Suma alocată este de 182 milioane de lei, la care se mai adaugă și reparațiile urgente la rețeaua de drumuri județene, care s-au decontat din Fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului României.

Concretizarea acestor proiecte de infrastructură ne arată faptul că Guvernul României nu a uitat de județul Iași, de oamenii care locuiesc aici, dimpotrivă a alocat sume importante de bani pentru reabilitarea străzilor sau pentru construcția de șosele noi. Iar în acest mod, nu le arătăm decât respect celor care se deplasează prin județul Iași și care au parte de un trafic civilizat și fluent.

    Viorel Stan - declarație politică intitulată Autostrada Unirii, cel mai important proiect de investiții pentru România;

Domnul Viorel Stan:

"Autostrada Unirii, cel mai important proiect de investiții pentru România"

În an Centenar, demarăm unul din cele mai mari proiecte de infrastructură din România. Un proiect la care noi, românii, visăm de multă vreme și care, într-un final, s-a concretizat. Mă refer aici la autostrada 8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, supranumită și autostrada Unirii.

Se numește autostrada Unirii tocmai pentru că e menită să facă legătura între provincii. Șoseaua de mare viteză va fi prima care, plecând din Ardeal, ar tranzita Moldova, ajungând până la granița cu Republica Moldova.

Autostrada va începe la granița României cu Republica Moldova, printr-un nou pod peste râul Prut, și se va termina printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov - Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș.

Plenul Camerei Deputaților, for decizional final, a adoptat deja proiectul de lege, cu 261 de voturi pentru, iar Ministerul Transporturilor este obligat ca, în 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, să demareze procedurile de construcție a autostrăzii.

Autostrada Unirii va fi finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, dar și din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și prin parteneriat public-privat

Vorbim de o investiție extrem de importantă, care se ridică la 8,9 miliarde de euro. Autostrada Târgu Mureș - Ditrău, cu o lungime de 92 de kilometri, va costa 2,12 miliarde euro, autostrada Ditrău - Târgu Neamț, de 118 km, va fi 4,24 miliarde euro, iar autostrada Târgu Neamț - lași - Ungheni, cu o lungime de 101 km, va costa 2,52 miliarde euro. În total, Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni va avea 320 de kilometri.

Așadar, demararea lucrărilor la această autostradă vor începe în cel mai scurt timp. Am încredere că Ministerul Transporturilor va face tot posibilul pentru a circula cât mai repede pe șoseaua de mare viteză, că va găsi fondurile și forța de muncă necesare construcției autostrăzii și că nu ne vom lovi de proceduri birocratice care să întârzie lucrările.

E un pas uriaș pe care îl facem, un pas care va duce la dezvoltarea economiei, la atragerea investițiilor și a turiștilor. Autostrada Unirii e un cadou pe care și-l fac românii în an centenar și care ne va reaminti tuturor de Marea Unire de la 1918.

    Viorica Cherecheș - declarație politică Nu știm să promovăm tradițiile și turismul românesc!;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Nu știm să promovăm tradițiile și turismul românesc!"

România va prelua, de la 1 ianuarie 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene, ceea ce înseamnă oportunități în plus pentru noi.

Astăzi, doresc să vă vorbesc despre sectorul turistic, domeniu în care, surpriză, nu stăm deloc bine.

România nu reușește să utilizeze adevăratul său potențial în turism, și, dacă nu se schimbă nimic în modul de a acționa, în modul de a promova, dar și în investițiile în infrastructură, turismul din România va continua să piardă, românii vor face călătorii și își vor petrece concediile și vacanțele în alte țări, iar numărul străinilor, care vor dori să ne viziteze, nu va crește semnificativ.

Ministerul Turismului nu are nici astăzi o direcție, banii alocați acestuia sunt insuficienți pentru o promovare cât mai corectă a obiectivelor turistice din România. Nu poți face performanță și să aduci bani la buget când faci cu mașina de la București până la Baia Mare aproape 8 ore, când pe o distanță de 160 de km., între București și Râșnov, faci aproape 5 ore. De râs sau de plâns?!

Incapacitatea factorilor de decizie în turism în a crea politici durabile în acest sector, lipsa unei viziuni și a unei strategii de dezvoltare, prețurile mari la servicii, lipsa șoselelor și a autostrăzilor nu au generat altceva decât stoparea evoluției acestui sector.

Strategia de promovare a turismului în România a rămas în urmă cu aproape 30 de ani și se face exact ca pe vremea lui Ceaușescu. Pliante depășite moral, cu oferte neatractive pe piața internațională, în ideea în care dispunem de zone absolut fantastice, unice în lume și care sunt aproape inexistente în mediul online.

Degeaba avem un potențial turistic uriaș dacă am rămas cu mult în urma statelor vecine, și asta și din cauza lipsei de strategii potrivite și specifice tuturor tipurilor de turism practicabile în România.

Este greu să aduci turiști în România, nu există nici zboruri către Bucovina sau Maramureș, nu avem strategii, nu existăm în mediul online.

Ministerul Turismului a recunoscut cu nonșalanță că nu s-a pus accent pe promovarea online, că acest lucru a fost o greșeală și că va căuta acum realizatori pentru un nou clip de promovare turistică a României. Mai bine mai târziu, decât niciodată.

Între timp, românii, care au afaceri în acest domeniu sau conexe acestuia, vor mai pierde cel puțin un sezon în care ar fi putut să atragă mii de turiști din străinătate. Sărbătorile de iarnă petrecute în România în zone precum Maramureșul sau Bucovina nu se compară cu nimic, dar în lipsa unei strategii coerente de promovare, turiștii, care ar fi putut să ajungă aici, vor merge în alte locuri.

În al 12-lea ceas ar trebui să se trezească cei responsabili, să mai lase tăierile de panglici de la târgurile de turism, să înceapă cu adevărat să muncească pentru a atrage turiști în România.

    Nicolae Velcea - intervenție cu titlul Ziua de 14 noiembrie 1878 și aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-mamă;

Domnul Nicolae Velcea:

"Ziua de 14 noiembrie 1878 și aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-mamă"

România serbează în acest an Centenarul Marii Uniri, care reprezintă, fără îndoială, unul dintre momentele importante pe care generația noastră le parcurge. Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit, în anul 1918, în cuprinsul aceluiași stat național, România. E important, însă, să ne amintim și de momentele premergătoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

Prima etapă preliminară a fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească, urmată de Unirea Dobrogei cu România, la 14 noiembrie 1878, care reprezintă a doua etapă în procesul de unire națională a românilor. De altfel, Legea nr. 230/2015 instituie ziua de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei.

Astăzi, 14 noiembrie 2018, aniversăm 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-mamă. La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la Patria-mamă. Patru decenii mai târziu, la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, se desăvârșea unitatea națională a românilor prin Marea Unire.

Documentele epocii arată că "Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, face parte din România". Revenirea Dobrogei la statul român a avut o importanță istorică deosebită deoarece a devenit o cale de deschidere a României către restul lumii, prin cei 240 km. de fațadă maritimă, împreună cu portul Constanța. Conform prevederilor tratatului de pace de la Berlin, din iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, urma să revină României după retragerea autorităților militare ruse care se aflau la acea dată în provincie. În anii 1877-1878 s-a desfășurat conflictul militar dintre Imperiul țarist și Imperiul otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Țărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-și cuceri, pe câmpul de luptă, independența proclamată în ziua de 9 mai 1877. La Congresul de pace de la Berlin, desfășurat în perioada 13 iunie - 13 iulie 1878, a fost recunoscută independența României, dar în mod condiționat. Dobrogea și Delta Dunării au intrat în componența statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad și Ismail.

Încă din luna octombrie 1878 au început pregătirile pentru unire "când a fost promulgată și o lege pentru reintegrarea Dobrogei. În ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de Miniștri, în care au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei și pentru primele organizări."

Apoi s-a intrat pe făgașul care ducea la momentul sublim. În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I și prim-ministrul Ion. C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziții pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, domnitorul a elaborat o proclamație către locuitorii Dobrogei și un ordin de zi către armată.

În Proclamația către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea: "Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân -, de astăzi, face parte din România. Voi de acum atârnați de un stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și o cârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre, și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați, dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii (..)".

Mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia astfel: "Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră".

Sunt fapte eroice pline de jertfă și patriotism ale înaintașilor noștri, care fac parte din istoria noastră și pe care nu trebuie să le uităm.

La mulți ani, Dobrogea!

    Dumitru Oprea - declarație politică despre Pericolul unei noi crize economice declanșate de guvernarea PSD-ALDE;

Domnul Dumitru Oprea:

"Pericolul unei noi crize economice declanșate de guvernarea PSD-ALDE"

Una dintre cele mai mari telenovele fiscale ale guvernărilor PSD-ALDE, aplicarea split TVA, este invalidată de Comisia Europeană deoarece este contrară Directivei UE privind TVA și libertatea furnizării de servicii. În caz contrar, România riscă o procedură de infringement. Această decizie vine la capătul unei perioade de proteste din partea mediului economic, de repetate modificări legislative ale acestei măsuri și pe fondul unui nivel extrem de redus de conformare voluntară a firmelor.

Din păcate, split TVA se înscrie într-o serie nesfârșită de agresiuni la adresa mediului privat, pe care Guvernul PSD-ALDE le pune în operă cu precizie de ceasornic. Zi de zi, Ministerul Finanțelor Publice se laudă că economia României duduie, în vreme ce toate previziunile oficiale indică o încetinire a ritmului de creștere economică. În plus, Comisia Europeană estimează că țara noastră nu va putea respecta ținta de 3% a deficitului bugetar, din cauza creșterii salariilor în sectorul public și a pensiilor. Cu siguranță, ministrul Eugen Orlando Teodorovici va face posibilă respectarea țintei de deficit, tăind orice leu de la investițiile publice și ajustând din pix cifrele. Însă, în fața realității, orice contabilitate creativă ar pregăti Ministerul Finanțelor Publice, tot fake news se va numi.

Economia României a mai duduit și pe vremea când actualul lider al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se afla la cârma guvernării. Ne amintim că acesta a pârjolit bugetul public în timpul campaniei electorale din 2008, ignorând total criza economică anunțată, care avea să producă efecte uriașe în România. De aceea, actualul ministru al finanțelor publice nu trebuie să apeleze la manuale de istorie, ci doar la propria memorie pentru a înțelege pericolul uriaș la care sunt expuși românii.

Creșterea bunăstării pe datorie, fie că e vorba de bani publici sau de credite de nevoi personale, se va traduce prin condamnarea la sărăcie pe termen mediu și lung. Astfel, în lipsa unei creșteri economice sustenabile, și nu bazată pe consumul bunurilor din import, țara noastră nu va avea banii necesari pentru a finanța proiectele mari de infrastructură care să îi asigure dezvoltarea!

    Alexandru-Ioan Andrei - declarație politică având ca titlu Pași importanți pentru dezvoltarea județului Giurgiu.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

"Pași importanți pentru dezvoltarea județului Giurgiu"

La aproape 30 de ani de la Revoluția din 1989, Giurgiu rămâne unul din cele mai slab dezvoltate județe ale țării, iar acest lucru se vede în toate statisticile naționale.

Ca urmare a faptului că mulți primari din mediul rural au înțeles că proiectele sunt singurele ce pot aduce dezvoltarea localităților, lucrurile au început să se schimbe și în județul Giurgiu, unde multe primării au reușit să realizeze astfel de proiecte și să primească fonduri prin Programul PNDL, dar și prin diverse programe europene, rezolvând o serie de probleme majore, legate de infrastructură, sănătate și educație.

Sunt însă, în continuare, multe de făcut pentru județul Giurgiu, iar prioritară este, fără îndoială, dezvoltarea economică.

Și Giurgiu are potențial. Una din posibilitățile de relansare economică a județului este construcția unui aeroport în județ, mai exact la Adunații Copăceni, unde, de altfel, există terenul necesar unei astfel de investiții. Este o investiție despre care s-a mai vorbit în trecut și care ar putea ajuta mult dezvoltarea județului.

De altfel, construirea aeroportului București Sud este pe lista aprobată de Guvern pentru proiectele în parteneriat public-privat, și consider că cea mai bună soluție este cea de la Adunații Copăceni, iar apariția unui astfel de obiectiv de importanță majoră ar fi mai mult decât benefică pentru dezvoltarea economică a județului Giurgiu.

Iar aeroportul nu este singurul obiectiv ce ar putea aduce dezvoltarea economică în județul Giurgiu, i s-ar putea alătura reluarea lucrărilor la construcția Canalului Dunăre-București, un alt proiect, aprobat deja de Guvern, pentru realizarea în parteneriat public-privat.

Susțin, cu tărie, realizarea acestor două proiecte în județul Giurgiu și sper ca aceste obiective să rămână în atenția Guvernului. Odată cu realizarea lor, giurgiuvenii bucurându-se de o viață mai bună.

  Prezentarea de către domnul deputat Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a unei alocuțiuni privind Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Începem partea a doua a ședinței. Este vorba despre dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi.

La acest moment, din totalul de 329 de deputați, și-au înregistrat prezența 157 de deputați.

La pct. 3 îl invit pe domnul deputat Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru prezentarea unei alocuțiuni privind Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

 
   

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său, și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiți modești pentru poporul pe care-l reprezentați".

Aceste vorbe ale lui Ion C. Brătianu, omul care a jucat un rol decisiv în formarea și modernizarea României Mari, capătă, cu siguranță, o rezonanță aparte în acest an, încărcat de o simbolistică aparte.

La 100 de ani de la Marea Unire, în acest an Centenar, poate ar trebui să ne întrebăm cu toții cine și ce este România astăzi.

Poate ar trebui să avem curajul unei radiografii cinstite a societății românești.

Ar trebui, poate, să ne gândim: mai reprezentăm un popor mândru de trecutul său și care să aibă încredere în viitorul său?

Mă tem că am găsi răspunsuri pe care nu ne-ar plăcea să le auzim.

Mă tem că anul Centenar ne-a surprins mai dezbinați, pe fond, ca niciodată.

Mă tem că discrepanțele de dezvoltare dintre regiuni sunt tot mai accentuate și migrația românească nu este doar un simplu semn al globalizării, ci un semnal de revoltă față de ceea ce înseamnă România astăzi.

Stimați colegi,

Cred, asemenea marelui nostru înaintaș, că este de datoria fiecăruia dintre noi, prin deciziile și acțiunile noastre, să-i facem pe români să redevină mândri că aparțin unui popor cu rădăcini, cu un trecut încărcat de glorie și mai ales cu viitor.

Cred că este și de datoria noastră să-i ținem adunați în jurul unor valori românești, a unor simboluri perene, care ne definesc pe noi, ca națiune.

Cu toată modestia despre care vorbea Ionel Brătianu, în calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru relația cu UNESCO, alături de colegii mei parlamentari, am această preocupare, pentru ca simbolurile existenței noastre care au căpătat valoare universală să fie recunoscute, promovate și apreciate la adevărata lor valoare.

Pe 16 noiembrie, România sărbătorește Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, un patrimoniu prețios, deloc de neglijat, la nivel european și mondial.

Bisericile pictate din nordul Moldovei, cetățile dacice din Munții Orăștiei, bisericile de lemn din Maramureș, Mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania sau centrul vechi din Sighișoara sunt tot atâtea motive de a ne face mândri că suntem români, dar și de a ne gândi la responsabilitatea pe care o avem pentru a conserva aceste monumente.

Ca stat membru al UNESCO, la care a aderat încă din 1956, România are înscrise în Patrimoniul Mondial trei rezervații ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat și Delta Dunării.

Și poate cel mai important lucru, și ceea ce definește sufletul unui popor, se regăsește în patrimoniul imaterial - doina, ritualul călușului, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul fecioresc din Ardeal, scoarța, mărțișorul - sunt cele care vorbesc la nivel mondial despre spiritul românesc și despre națiunea română.

Deloc întâmplător, multe dintre aceste dosare depuse la UNESCO au fost realizate împreună cu Republica Moldova, dovadă că spiritul românesc nu are graniță, iar cultura și identitatea nu pot fi negate.

Stimați colegi,

Din păcate, nu întotdeauna aceste valori sunt tratate cu responsabilitatea cuvenită. Există încă multe probleme nerezolvate, de la chestiuni de ordin administrativ, până la cele de ordin financiar.

Vom regreta mâine că am refuzat să alocăm astăzi bani pentru conservarea unei biserici sau a unei cetăți dacice, spre exemplu. Vom fi judecați cu toții, dacă aceste valori se pierd sau se deteriorează.

Vă asigur că, dincolo de acest semnal de alarmă, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului face eforturi reale și se află într-un dialog permanent cu autoritățile locale, cu instituțiile UNESCO din România, cu ministerele de resort, pentru a preveni pierderi care nu vor mai putea fi niciodată reparate.

În demersurile noastre am descoperit, dragi colegi, că dosarul pentru unul dintre cele mai importante și mai dragi simboluri românești, ia, cămașa cu altiță, a fost blocat. Motivul? Lipsa fondurilor pentru funcționarea comisiei care realizează dosarul.

Pentru câteva zeci de mii de lei, România riscă ca un alt stat din spațiul balcanic să înscrie cămașa cu altiță la UNESCO.

Ne-am implicat efectiv, dar și afectiv, în încercarea de a debloca această situație, astfel încât ia noastră românească să ajungă cât de curând în atenția UNESCO. Aici nu cred că mai este timp de orgolii și lupte politice. Aici este nevoie de acțiune și de implicarea noastră, a tuturor.

Dragi colegi,

Sunt sigur că mai toți dintre noi, când mergem în excursii în străinătate, primele obiective pe care vrem să le vizităm sunt cele înscrise în lista UNESCO, pentru că sunt unice și inedite, pentru că sunt irepetabile.

România are și ea lucruri unice, inedite și irepetabile, pe care le respectăm, poate, prea puțin, pe care, cu siguranță, le promovăm insuficient.

Avem nevoie de o strategie națională, atât pentru promovarea obiectivelor existente, cât și pentru realizarea dosarelor pentru alte 14 potențiale monumente UNESCO aflate pe lista indicativă.

Comisia permanentă comună pentru relația cu UNESCO are toată deschiderea spre orice colaborare și face toate demersurile permise de lege.

Este timpul, însă, să ne așezăm la masa dialogului toți factorii responsabili, pentru a nu pierde ceea ce avem mai scump, sufletul acestui popor. Doar așa îi vom face pe români să redevină un popor mândru de trecutul său și cu încredere în viitor, un viitor de care suntem, de fapt, responsabili fiecare dintre noi!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

În final, chiar dacă, din câte am observat, poate n-am reușit să captez atenția cu acest subiect foarte mult, dragi colegi, vă invităm, membrii Comisiei UNESCO, după votul final, la 12,30, în holul Parlamentului, la P1, unde, împreună cu Muzeul Satului, împreună cu Ambasada Republicii Moldova, împreună cu Romfilatelia, am reușit să avem a doua mare expoziție sub egida Comisiei UNESCO, și anume, "Scoarța românească, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO".

Vă mulțumesc frumos și vă aștept în hol la ora 12,30. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumim frumos pentru invitație.

Am rămas la punctul 22.

Am înțeles că este o intervenție din partea domnului vicelider Lupașcu.

Vă rog.

 
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Domnul Costel Lupașcu:

Domnule președinte,

Solicităm mutarea propunerii legislative de la punctul 83 pe poziția 231. Este vorba despre Pl-x 470/2016 (Propunerea legislativă privind măsurile de prevenire și control a tuberculozei).

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să votați.

 
   

Cu 103 voturi pentru și două abțineri această modificare a fost adoptată.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2018 pentru completarea Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale (PL-x 482/2018). (rămas pentru votul final)  

La punctul 23 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2018 pentru completarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale - PL-x 482/2018. Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul, reprezentantul Guvernului României.

   

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În 1990, în baza Legii nr. 15/1990, unitățile economice de stat, la acea vreme, au putut să fie transformate în regii autonome și în societăți comerciale, organizate conform Legii nr. 31/1990.

Ordonanța nr. 56 completează Legea nr. 15, în sensul ca, la inițiativa Guvernului sau a unităților administrativ-teritoriale, regiile autonome să poată fi transformate în societăți comerciale, având ca unic acționar statul român, respectiv unitatea administrativ-teritorială.

Vă rugăm să aprobați ordonanța de urgență, așa cum a fost ea elaborată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, prin reprezentantul său, pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2018 pentru completarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Ministerul Energiei susține inițiativa legislativă, în forma adoptată de Senat.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul de act normativ.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2018 pentru completarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.

Actul normativ instituie posibilitatea reorganizării regiilor autonome ca societăți, în sensul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având ca acționar unic statul român sau autoritatea administrației publice locale. Reorganizarea se face prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local, hotărâre a consiliului județean sau prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, prezentul proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

 
   

Domnul Găvrilă Ghilea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Regia Autonomă "Editura Didactică și Pedagogică" a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 645/1991, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2017 s-a înființat Societatea "Editura Didactică și Pedagogică S.A.", ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică", prin transformare.

Curtea Constituțională din România a declarat această ordonanță de urgență neconstituțională, înființarea, respectiv reorganizarea activității unei regii autonome, precum Editura "Didactică și Pedagogică", fiind necesar a se dispune printr-un act de reglementare secundară.

Toți am fost martorii scandalurilor în care a fost implicată editura, de la cel referitor la tipărirea manualelor școlare pline de greșeli, la cel în care mai mulți angajați ai editurii îi solicită ministrului educației naționale un control la instituție, pentru a verifica activitatea directorului general. Dar, cu toate problemele și scandalurile, Editura "Didactică și Pedagogică" trebuie să funcționeze. Consecințele nefuncționării editurii se vor răsfrânge asupra elevilor din învățământul preuniversitar de stat, care nu vor primi manuale.

Având în vedere necesitatea reglementării modalității de reorganizare a Editurii "Didactice și Pedagogice", astfel încât să-și poată desfășura activitatea de editare a manualelor școlare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că trebuie să punem lucrurile la punct. Și anume, funcționarea editurii, prin transformarea, prin ordonanță de urgență, într-adevăr a fost declarară neconstituțională și, ulterior, a fost găsită soluția ca, printr-un act subsecvent, această transformare totuși să se realizeze și editura să poată funcționa.

Trebuie să vă spun că, în ultimii cinci ani, acest an a fost cel care, pentru minorități, a făcut posibil ca pentru majoritatea minorităților să existe manuale pe bancă.

Anterior, toate procedurile, din cauza faptului că piața nu a dorit să funcționeze și să oferteze manuale pentru minorități, au făcut ca o serie de discipline să nu aibă manuale pentru a putea fi folosite de minorități în sistemul de învățământ propriu.

În acest context, reglementările propuse de minister, care au dus ca, în acest an, peste 100 de cărți, manuale pentru minorități să fie editate până la acest moment, a fost de bun augur.

În acest context, susținem această inițiativă și toate inițiativele care vin să rezolve problemele manualelor pentru minorități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alți vorbitori, nefiind amendamente, potrivit art. 106, nu se supune în discuție și rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2018 privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 (PL-x 519/2018). (rămas pentru votul final)  

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2018 privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 - PL-x 519/2018; suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernului României.

   

Domnul Costin Radu Canțăr (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Distinși membri ai plenului,

Vă rugăm să susțineți acest proiect legislativ, întrucât, pentru buna desfășurare a activității pe perioada deținerii președinției României a Consiliului Uniunii Europene, este necesară întărirea structurilor autorităților și instituțiilor publice cu personal de specialitate, prin detașarea funcționarilor publici și a funcționarilor publici cu statut special pentru posturile contractuale suplimentare cu caracter temporar pe durata pregătirii și exercitării de către România a președinției Consiliului UE.

Acest lucru presupune: întărirea capacității, din punctul de vedere al resurselor umane, a departamentelor cu responsabilități specifice în pregătirea și exercitarea președinției, a departamentelor de spațiu sau tematice și a celor cu responsabilități tehnico-administrative și de resurse umane; detașarea experților din cadrul ministerelor și autorităților de specialitate în cadrul altor autorități sau instituții publice, pentru a asigura necesarul de expertiză pentru exercitarea în cele mai bune condiții a președinției. (Vociferări.)

Dacă-mi permiteți, totodată, proiectul de act normativ prevede și o derogare expresă de la situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege pentru funcționarii publici sau funcționarii publici cu statut special. Astfel, funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special, detașați pe posturi contractuale, în conformitate cu prevederile proiectului de act normativ, nu se află într-o situație de incompatibilitate, în sensul celor prevăzute de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, proiectul de act normativ nu afectează drepturile funcționarilor publici sau ale funcționarilor publici cu statut special, nu schimbă modul în care a fost gândită funcția publică în România, prin legislația aferentă, ci își propune să răspundă unor necesități urgente, reale, care pleacă de la flexibilizarea forței de muncă și a asigurării necesarului de personal de specialitate pe perioada asigurării de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri referitoare la asigurarea personalului necesar pregătirii preluării și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, în sensul instituirii posibilității de detașare a funcționarilor publici și/sau a funcționarilor publici cu statut special pe posturi contractuale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Cele două comisii au dezbătut în ședințe separate - Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în data de 23 octombrie 2018, iar Comisia pentru muncă, în data de 24 octombrie 2018.

Cele două comisii propun adoptarea proiectului, în forma adoptată de Senat.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în ședința din 8 octombrie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Oprea Dumitru, PNL.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum a fost prezentat raportul Comisiei pentru muncă, toți deputații care au participat la ședința respectivă au fost de acord, cu unanimitate de voturi, cu adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Considerăm că preocupările unor persoane care parcă abia așteptau un astfel de moment, să preia președinția, ar fi dispărut cu certitudine, dacă problemele acestea ale noastre le-am fi declanșat poate chiar cu un an în urmă. În orice caz, proiectul de lege reglementează stabilirea măsurilor referitoare la trecerea prin detașare a funcționarilor publici și/sau funcționari publici cu statut special pe posturi contractuale.

Toată lumea a fost de acord, proiectul de lege este emis de cele două comisii - Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație publică - și să fie votată forma adoptată de Senatul României.

Mulțumim.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Simionca Ionuț, PMP.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu siguranță, România are suficienți oameni pregătiți și țara noastră se poate organiza bine pentru președinția României, cu specialiști. Din păcate, nu avem miniștri bine pregătiți care să conducă aceste ședințe, oricât de bun ar fi personalul nostru, și oricât de buni ar fi specialiștii noștri, nu avem miniștri care să fie la conducerea Uniunii Europene.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Seidler Cristian-Gabriel, USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Acest proiect de lege vine să suplinească un grup de 60 de funcționari care ar urma să funcționeze sau funcționează deja la data la care avem noi această dezbatere, în unitatea centrală de la Guvernul României.

Ce nu spune acest proiect și ce mă așteptam să aflăm de la reprezentantul Guvernului, întrebare pe care am adresat-o, de altfel, și în comisie, la dezbateri, este de câți voluntari are nevoie și câți voluntari a reușit să contracteze până în momentul de față Guvernul României, pentru a putea face față exercițiului de președinție a Consiliului Uniunii Europene?

Problema este că ne bazăm, în acest obiectiv foarte important, pe voluntari, idee, de altfel, întărită de fostul ministru al afacerilor europene. Nu știm, cu o lună și jumătate înainte de începutul președinției românești a Consiliului Uniunii Europene, de câți oameni are nevoie România pentru acest exercițiu.

Guvernul României, din păcate, nu poate spune acest lucru. Ne spune doar că are nevoie până la 60 de funcționari publici în unitatea centrală. Atât și nimic mai mult, din păcate!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Întrucât nu există amendamente admise sau respinse, rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind măsurile de prevenire și control a tuberculozei (Pl-x 470/2016). (rămasă pentru votul final)  

Suntem la poziția 231. Este vorba despre Pl-x 470/2016, mutată de la poziția 83 - Propunerea legislativă privind măsurile de prevenire și control al tuberculozei; este lege organică, respinsă de Senat.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Vă rog.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim despre un proiect de lege pornit de la nivelul organizațiilor nonguvernamentale, al asociațiilor de pacienți, care a fost asumat de PSD și semnat de 111 parlamentari de la Partidul Național Liberal, de la ALDE și de la Partidul Social Democrat.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, toate grupurile politice - UDMR, PMP, PNL, PSD, ALDE, USR - au susținut, practic, acest proiect de lege și vreau să le mulțumesc tuturor grupurilor politice pentru acest sprijin.

Vreau să mulțumesc, de asemenea, organizațiilor nonguvernamentale, asociațiilor de pacienți care s-au implicat în formularea corectă a nevoilor pe care bolnavii de tuberculoză le au.

România ocupă un loc important și nu este bine acest lucru, iar prin acest proiect de lege încercăm să oprim, să stopăm această boală.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați fost de acord să discutăm acest proiect, tuturor grupurilor politice care ați luat această decizie, de a vota legea.

Vă mulțumesc tuturor.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte, ați luat cuvântul din partea comisiei, sau ați vorbit simultan? Nu.

Vorbește domnul deputat Ciuhodaru.

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tuberculoza poate fi o problemă pentru fiecare dintre noi. Și, de altfel, uitați-vă cum se extinde în România - unul din cinci cazuri de tuberculoză, la nivel european, este din România, asta în condițiile în care România are doar 4% din populația Europei.

Acest proiect de lege vine să rezolve două probleme extrem de importante, cea de accesibilitate la tratament, și vorbesc despre problema economică și de cea socială.

Le mulțumesc pacienților care au elaborat acest proiect de lege, organizațiilor de pacienți.

Și sunt dintre cei care au susținut acest demers legislativ încă din 2016, când a fost depus în Parlament.

Sănătatea se tratează cu măsuri concrete, iar acest demers legislativ poate face ca viața fiecăruia să fie protejată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Stamatian Vasile-Florin, PNL.

(Vociferări.)

Păi, mă scuzați, v-am invitat, din partea comisiei, da?

 
   

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui proiect legislativ de o importanță maximă, elaborat conform directivelor și preocupărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

Este un capitol unde suntem din nou foarte performanți. Avem cea mai mare incidență a tuberculozei, suntem primii în lume în ceea ce privește noile cazuri înregistrate.

Ceea ce vreau însă din tot sufletul este ca aceia care sunt implicați - Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii - să se preocupe într-adevăr de aplicarea acestei legi. Pentru că sunt persoanele cărora le revine... (Vociferări. Rumoare.)

Se pare că nu vă interesează foarte mult.

Deci... pentru aplicarea ei trebuie să fie seriozitate la toate capitolele - și la medicul de familie, și la medicul școlar, și la asistența socială, și la rețeaua de boli neuro-pulmonare. Trebuie fonduri și trebuie să avem grijă să fie aplicată.

Dumneavoastră, aproape toți, proveniți din mame cărora li s-a făcut screeningul pentru tuberculoză, în perioada în care eram foarte săraci și eram după Război.

Astăzi nu sunt fonduri suficiente pentru prevenție.

Dacă și această lege va fi votată doar pentru că a fost o presiune din partea organizațiilor de pacienți sau din partea societății civile, dacă și această lege nu va avea o aplicare strictă, atunci munca colectivului, care a făcut o lege conform normelor europene, a fost o muncă de pomană.

Sigur că Grupul nostru parlamentar va vota pentru.

Suntem în fața unui sector de legi care trebuie să fie aplicate și care trebuie să fie finanțate conform necesităților. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului deputat Ganț Ovidiu Victor.

Am înțeles, dar întrucât s-au încurcat autorii cu reprezentanții comisiei și au început dezbaterile generale, n-am vrut să...

Bine, comisia. Dumneavoastră respectați cu strictețe regula.

 
   

Domnul Costel Lupașcu:

Raport al Comisiei pentru sănătate și familie asupra Propunerii legislative privind măsurile de prevenire și control al tuberculozei.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare prevenirea și controlul tuberculozei, prin acordarea unor drepturi și servicii facultative pacienților care suferă de această boală.

Totodată, prin propunerea legislativă se urmărește și reducerea riscului de infectare a populației care intră în contact cu persoanele infectate.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind măsurile de prevenire și control al tuberculozei, cu amendamentele prezentate în anexă.

Domnule președinte,

Este necesar de corectat următoarele erori materiale:

1. La pagina 27 din anexă, nr. crt. 31, art. 21 lit. a) după "municipiul București" se introduce "și județul Ilfov";

2. La pagina 28 din anexă, nr. crt. 32, art. 22 alin. (2) lit. a), prescurtarea "TB" se înlocuiește cu "tuberculoză".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Atunci când vom dezbate amendamentele admise, vom ține cont și de aceste precizări și propuneri de modificare.

Dau cuvântul domnului deputat Ganț Ovidiu Victor.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimate doamne și domni deputați,

Au fost enumerate grupurile parlamentare care au susținut inițiativa. A fost omis Grupul parlamentar al minorităților naționale. Nu ar fi prima dată.

În consecință, am venit în fața dumneavoastră să vă spun că, evident, susținem această inițiativă. Este o necesitate. Domnul deputat Stamatian, nu ne-a și spus de ce. Pentru că suntem într-o situație absolut jenantă, ca stat european civilizat, să avem o asemenea incidență a tuberculozei, care, în general, este o boală a mizeriei și care este asociată cu condiții de trai mizere, reprezentând, evident, un pericol pentru oricare cetățean din această țară.

Este o măsură absolut utilă, dar, așa cum s-a mai spus aici, trebuie dublată de acțiune. Parlamentul își face datoria adoptând această inițiativă, însă este clar că trebuie dublată de măsuri - sociale, sanitare, medicale - concrete. Trebuie alocate resurse pentru aceasta. Și, evident, este nevoie și de măsuri în domeniul educației în rândul populației, mai ales, repet, în regiuni și zone subdezvoltate, cu o populație săracă, care trebuie neapărat ajutată să depășească acest nivel de trai care nu este demn de Uniunea Europeană și, evident, de România.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

La dezbaterea propunerii legislative?

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale.

Este vina mea și vreau să mulțumesc Grupului minorităților naționale pentru sprijinul pe care l-a acordat, atât în cadrul dezbaterilor, cât și la votul acestei inițiative legislative.

Trebuie să subliniem totuși faptul că, în ultimii 12, ani există o scădere progresivă a incidenței tuberculozei în România. Dacă în 2002 incidența era de 142 la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2013, aceasta a scăzut la 73 la 100.000 de locuitori.

România rămâne într-adevăr țara cu cea mai mare incidență din Uniunea Europeană, în condițiile în care furnizează 20% din numărul total de bolnavi, populația fiind de 4% din Uniunea Europeană.

Incidența tuberculozei variază pe teritoriul țării și este relativ influențată de statutul socio-economic. Dar să știți că nu este doar o boală a sărăciei. Cazurile și pacienții prezenți în dezbaterile de la Comisia pentru sănătate și familie au fost cazuri deosebite ale unor oameni, chiar persoane publice, care și-au asumat, să spun, acest lucru. Cazul cel mai cunoscut este al doamnei Paula Rusu, care a fost una dintre cele care s-a luptat practic pentru această lege.

Aș vrea, încă o dată, în numele Partidului Social Democrat, să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare și organizațiilor de pacienți care ne-au fost alături la redactarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Movilă Petru, Grupul PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu vreau să apreciez ca foarte bun acest proiect de lege, rod al colaborării dintre grupurile parlamentare și societatea civilă, fie că vorbim despre asociații de pacienți sau alte ONG-uri care luptă pentru ca legislația din România să fie mult mai bună și facilă pentru pacienți, dar, sigur, și pentru cei care lucrează în sistemul de sănătate.

Colegii antevorbitori au marcat două lucruri importante.

Primul - această lege va fi eficientă, dacă vom monitoriza și o vom aplica stricto senso, așa cum a ieșit ea, și cum va ieși, prin votul nostru.

Al doilea lucru important - această lege prevede alocații bugetare, sociale, cum vreți, medicale, pentru cei care au aceste diagnostice, pentru cei care părăsesc instituțiile de tratament și acasă, în mediul familial, nu au condiții de subzistență, nu au un nivel de trai acceptabil.

De aceea, Partidul Mișcarea Populară, în baza argumentelor prezentate, și mai sunt și multe altele, va vota acest proiect de lege.

Și rog Ministerul Sănătății, și nu doar Ministerul Sănătății, și Ministerul Muncii, să monitorizeze pentru ca legea să se aplice cât mai bine, pentru că doar astfel rata, procentul celor cu tuberculoză la 1.000 de locuitori va fi din ce în ce mai mic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Pop Rareș-Tudor, USR.

 
   

Domnul Tudor Rareș Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Uniunea Salvați România va susține acest proiect. Este, într-adevăr, un proiect ultranecesar, de care sănătatea românilor are nevoie ca de aer.

Avem un singur regret, că a durat atât de mult acest proces de adoptare și de scriere a legii.

Profit de ocazie să vă atrag atenția că în comisii mai avem un proiect pe sănătate, un proiect blocat, un proiect care este foarte important pentru sănătatea românilor, la fel de important. Este vorba despre Legea vaccinării.

Și profit de moment să fac un apel la dumneavoastră. Sper să găsim împreună înțelepciunea și consensul politic de a lucra și de a trece această lege, la fel de importantă ca Legea tuberculozei. (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Ciuhodaru Tudor, PSD.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Sunt convins că și pentru Legea vaccinării, cu înțelepciune, vom găsim soluții. Decât un proiect făcut la hei-rup și care să nu fie valabil nici pentru pacient și nici pentru ceea ce înseamnă medicină în România, mai degrabă așteptăm, să nu facem mai mult rău decât bine - este un principiu medical, primum non nocere.

Iar dacă vorbim despre tuberculoză, într-adevăr, cazurile ar fi scăzut, dar Iașiul este, de exemplu, pe locul trei în incidența tuberculozei. Capitala este pe primul loc, urmată de Dolj. Și îngrijorător este faptul că vorbim despre cazuri multirezistente la droguri.

În aceste condiții, proiectul vine ca o rezolvare clară în astfel de domenii.

Iar monitorizarea sunt convins că o vor face și cei care ne-au susținut în aceste demersuri, adică pacienții și organizațiile de pacienți.

Eu sper ca, dincolo de vorbe, lucrurile să fie cât se poate de concrete.

Iar un astfel de demers este esențial pentru o problemă de sănătate publică, care este totuși îngrijorătoare în această țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Au existat doar două observații, din partea domnului vicelider și membru al comisiei, înțeleg.

Avem 51 de amendamente admise. Când le vom supune votului, vom ține cont și de aceste propuneri de modificare, care erau de tehnică legislativă și de îndreptare a unor erori materiale.

Dacă de la poziția 1 la poziția 20, mai există obiecții? Nu există. Votați.

 
   

125 de voturi pentru, un vot contra.

Cu majoritate de voturi, au fost adoptate aceste amendamente.

De la poziția 21 la poziția 40?

Vă rog să votați.

 
   

132 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Cu unanimitate, au fost adoptate.

De la poziția 41 la poziția 51?

Vă rog să votați.

 
   

134 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Cu unanimitate de voturi, au fost adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2018 pentru modificarea art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare (PL-x 548/2018). (rămas pentru votul final)  

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2018 pentru modificarea art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare; PL-x 548/2018; suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul.

   

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2018 modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, respectiv, modificarea art. 1 alin. (4) care reglementează numărul de posturi în Agenția pentru Îmbunătățiri Funciare.

Vă rugăm să adoptați această lege pentru aprobarea ordonanței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dănuț Păle:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2018 pentru modificarea art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a hotărât, cu majoritate de voturi, înregistrându-se 3 abțineri, adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva?

Domnul Simionca Ionuț, PMP.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Am dezbătut acest proiect legislativ și în Comisia pentru agricultură.

Ce face acest proiect legislativ? Aduce 200 de specialiști în irigații.

Dezvoltarea sistemului românesc de irigații cred că este necesară. Așa că, Grupul parlamentar al PMP va vota și va susține acest proiect legislativ.

Important este ca acești oameni angajați să fie într-adevăr specialiști și să ajute sistemul nostru de irigații, național.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Tinel, PNL.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Noi l-am întrebat și în comisie pe reprezentantul Guvernului, al ministerului, care sunt posturile acestea, care vor fi acoperite, 200 de posturi.

În condițiile în care văd că Guvernul anunță disponibilizări, tăieri masive de posturi, în administrația centrală, mie mi se pare o contradicție. Pe de o parte, angajăm 200 de oameni la ANIF, pe de altă parte, dăm 4.000 de oameni, sau câți vrem să dăm afară, din administrația centrală - și aici, tot administrație centrală.

Deci eu aici am întrebat să vedem ce se întâmplă, pentru că ele vor trebui să fie bugetate.

Și, întrebând, mi s-a spus că va crește suprafața irigată. La cât, domnule secretar de stat? Și v-am întrebat și în comisie, care este suprafața acoperită cu organizația udătorilor, în momentul de față? Cât ați irigat în toamna aceasta? Pentru că v-am spus și în comisie că aveți culturi de grâu și de rapiță care s-au întors. Și care este eficiența acestor 200 de posturi?

Dacă este o chestiune politică, electorală, spuneți-o. Dacă nu, dați exemple concrete pentru ceea ce urmează să se întâmple cu cele 200 de posturi la ANIF. 200 de posturi, într-o singură instituție, în condițiile în care noi știm că dați 4.000 de oameni afară, din alte instituții.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, conform art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (PL-x 99/2018). (rămas pentru votul final)  

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății; PL-x 99/2018; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, se vizează suspendarea pentru o perioadă limitată, de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a obligației deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor de a plăti contribuția trimestrială pentru medicamente din sânge uman sau plasmă umană.

Prin această măsură se urmărește protejarea sănătății publice, în scopul reducerii situațiilor cauzate de lipsa de pe piață a disponibilității medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană, situații care au impact direct asupra sănătății publice.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Reprezentantul comisiilor raportoare?

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 7 martie 2018.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, pentru o perioadă de 2 ani, începând cu 1 ianuarie 2018, a obligației deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor de a plăti contribuția trimestrială pentru produsele derivate din sânge sau plasmă umană.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat proiectul de lege în ședința din 23 octombrie, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe, au examinat în 30 octombrie 2018.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Sănătății.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011, în forma aprobată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor?

Domnul Neagu Nicolae, PNL.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi suntem în situația în care, fiind ordonanța, începând cu 2017, de la data emiterii și până în prezent, oricum aceste contribuții nu mai sunt plătite, deci...

Pe de altă parte, din punctul de vedere al încasărilor la buget, n-ar fi niciun fel de problemă, deci nu se distorsionează bugetul de stat, așa cum nu s-a distorsionat nici anul trecut, din acest motiv, nici în acest an.

Deci vom susține acest proiect de lege, mai ales că, în materia la care se referă, prin lipsa contribuției până în 2020 a celor care dețin autorizații pentru produsele derivate, pentru sânge și plasmă, chiar este o problemă, la nivelul sănătății publice și al spitalelor, cu astfel de derivate.

Deci vom susține acest proiect de lege.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Movilă Petru, PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte Solomon, voi ține cont și de recomandarea dumneavoastră.

PMP va vota acest proiect de lege, însă nu putem să nu tragem un semnal de alarmă important asupra faptului că pe ceea ce înseamnă sistemul național de transfuzii, de recoltare a sângelui, nu avem nicio coerență, nu avem nicio filosofie, nu avem nicio strategie prin care instituțiile statului să funcționeze așa cum ne-am dori, să fie organizate așa cum ne dorim, pentru ca această criză de sânge să fie rezolvată instituțional, prin angajări, prin program, prin dotare, și nu printr-o tânguială publică continuă. Probabil de la președintele Iohannis, ierarhic, toate instituțiile statului nu fac decât să plângă: "Mergeți și donați sânge!", dar nu am văzut nici măcar o singură atitudine, aceea de a se completa două ore, după-amiază, programul de la centrele de recoltare sau de a se pune în funcțiune centrele mobile de recoltare a sângelui.

Votăm acest proiect de lege, dar este un pas extraordinar de mic în necesarul pe care sistemul de sănătate din România îl are, referitor la sânge și la derivatele din sânge.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Szabó Ödön, vă rog, UDMR.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

UDMR va susține această inițiativă legislativă, pentru că este important ca în spitalele din România să existe în momentele critice, și nu numai, sângele necesar pentru a salva pacienții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, potrivit art. 106 din Regulament, proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art.20 alin.(1) din Legea nr.186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (PL-x 370/2014/19.12.2014). (rămasă pentru votul final)  

Poziția 27, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale - PL-x 370/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul domnul Constantin-Marius Budăi.

Sau, din partea comisiei, văd că s-a înscris domnul vicepreședinte Varga, din partea PNL.

Vă rog.

   

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem un raport comun al celor două comisii care au fost sesizate cu reexaminarea Legii nr. 186/2013, lege care a fost adoptată de Camera Deputaților la 30 septembrie 2014, ca și Cameră decizională.

La 6 octombrie 2014, legea a fost trimisă președintelui României pentru promulgare.

La data de 23 octombrie 2014, Președintele României a solicitat reexaminarea legii, cererea de reexaminare fiind înaintată Senatului, ca primă Cameră sesizată, cu procedura reexaminării.

Președintele României a solicitat reexaminarea legii, considerând faptul că scutirea de la plata impozitului pe construcții are implicații asupra bugetului de stat, determinând diminuarea veniturilor bugetare, motiv pentru care această inițiativă legislativă este inoportună.

De asemenea, președintele României consideră faptul că inițiativa legislativă încalcă principiul neutralității și echității fiscale prin impozitarea diferențiată a unor categorii de operatori economici.

Senatul a reexaminat legea și a respins cererea de reexaminare formulată de Președintele României și a adoptat legea la data de 15 decembrie 2014.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, respingerea cererii de reexaminare formulată de Președintele României și au propus plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru completarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, deoarece, potrivit noului Cod fiscal, impozitul pe construcții a fost eliminat, începând cu 1 ianuarie 2017.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, rămâne pentru votul final.

Reamintim sublinierea dumneavoastră, și anume că a fost propusă de către comisie respingerea legii.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană (PL-x 79/2018/6.06.2018). (rămasă pentru votul final)  

Poziția 28, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană - PL-x 79/2018.

Din partea inițiatorilor dacă există intervenții? Nu există.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Vă rog.

Din partea Comisiei pentru agricultură.

   

Domnul Dănuț Păle:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere, în vederea întocmirii unui raport asupra Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Legea adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României, la data de 28 aprilie 2018.

Președintele României, la data de 14 mai 2018, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană, al cărui scop este facilitarea accesului la finanțare a investițiilor pentru înființarea acestor centre.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare și a legii adoptate de Senat, deputații Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi - înregistrându-se două abțineri -, admiterea în parte a cererii de reexaminare formulată de Președintele României și să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare asupra Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Giugea Nicolae, PNL.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule președinte,

Conform principiului filosofic existențial lansat de domnul ministru Petre Daea, e mai bine să fie bine, căci nu prea e bine să fie rău. Așa că, vine cu un miliard de euro pentru un summum de legi referitoare la investițiile care se vor realiza în zona montană, ceea ce apreciem cu toții că e bine-venit - am susținut aceste proiecte de lege. Numai că se va întâmpla același lucru care s-a întâmplat și în ceea ce privește îmbunătățirile funciare. La fel, un miliard de euro, în cea mai mare parte bani utopici, și s-au făcut niște investiții extraordinare în irigații, în acest an.

Domnul ministru Daea și cu doamna prim-ministru au inaugurat pentru a treia oară o pompă și au decolmatat niște canale care nu încep nicăieri, nu se termină nicăieri, și nu mai există posibilitatea de le umple cu apă, că au dispărut stațiile de pompare.

În momentul de față, tot ceea ce înseamnă laptele și industria laptelui în România sunt sub auspiciile unei legi pe care PNL nu a aprobat-o, nu a votat-o, prin care s-a permis intrarea pe piață românească a tot ceea ce înseamnă falsuri - cașcaval din ulei de palmier, brânză feta și mozzarella făcute pe malul drept al Dunării, nu mai departe -, iar tot ce înseamnă sistemul Horeca, în România, în momentul de față, este inaccesibil producătorilor români de lapte și produse lactate.

Venim foarte târziu cu acest proiect de lege, iar banii întotdeauna, conform uzanțelor practicate de domnul ministru Daea, sunt utopici.

De aceea, ne vom abține, fiindcă trebuie să vină cu reglementări clare și în ceea ce privește piața laptelui și prelucrarea laptelui în România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Simionca Ionuț, PMP.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Trebuie să-i dau dreptate colegului de la PNL, dar în același timp trebuie să ne gândim la agricultorii din zona montană. Eu sunt din Bistrița-Năsăud și 75% din județul meu este zonă montană și trebuie să mă gândesc la bistrițeni și la ceilalți cetățeni și agricultori din zona montană.

Bineînțeles că orice ajutor venit de la Uniunea Europeană, din partea Guvernului, este bine-venit și înființarea acestor centre de lapte este utilă.

În același timp, - am spus-o și în comisie, o repet și aici, în plenul Parlamentului, - trebuie ajutați și cei care deja au centre de colectare de lapte sau făbricuțe de lapte. Nu-i normal să-i ajutăm doar pe cei care vor să intre în această zonă a afacerilor sau în această zonă de dezvoltare. Vă imaginați că un om, un agricultor, care până acum a avut o minifăbricuță de lapte, un centru de colectare în vârful muntelui, acum trebuie să-și facă o firmă nouă, pentru că legea nu-i dă voie să-și dezvolte mai departe sau să-și îmbunătățească instalațiile.

Cred că ar trebui și este util să încercăm să-i ajutăm și pe cei care deja sunt în business, nu doar investițiile noi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Păle Dănuț, PSD.

 
   

Domnul Dănuț Păle:

Eu aș vorbi mai mult tehnic. Nu prea sunt obișnuit cu declarații politice și m-aș feri, pe domeniul agriculturii, să venim, totuși, cu declarații politice.

Păi eu cred că este pentru prima dată când se vine concret cu niște proiecte care, sigur, vor securiza prezența oamenilor în zona rurală și mai ales în zona de munte.

Pe lângă acest pachet, știți foarte bine, dragi colegi care lucrați în Comisia pentru agricultură, că mai sunt încă șapte proiecte care vin tocmai să dezvolte această zonă.

Sigur, colegul de la PMP spunea că nu-i ajutăm. Ieri am votat Legea cooperativelor, Legea nr. 566.

Oameni buni, învățați-i să se asocieze, pentru că acolo au o grămadă de facilități.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, se trece la dezbaterea pe articole doar dacă există amendamente. Nefiind cazul, nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

 
Reexaminarea Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu-Florica (Vila Florica), situat în localitatea Ștefănești, Județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1011 din 20 decembrie 2017 (PL-x 77/2017/2018). (rămasă pentru votul final)  

Poziția 29, reexaminarea Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu-Florica ("Vila Florica"), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 20 decembrie 2017 - PL-x 77/2017. Este lege ordinară.

A fost reexaminată de către Senat și s-a propus respingerea legii.

Dau cuvântul comisiei de specialitate.

   

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii au fost sesizate de către Biroul permanent cu acest proiect de lege.

În data de 13 noiembrie 2017 a fost formulată sesizarea de neconstituționalitate de către Președintele României.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 777/2017, a declarat neconstituțională legea în ansamblul său.

Deciziile Curții Constituționale nr. 308/2012 și nr. 619/2016 prevăd că: "Când o lege este declarată neconstituțională în ansamblul său înainte de promulgare, aceasta își încheie procesul legislativ".

Cu privire la efectele Deciziei nr. 619/2016, "Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că atunci când, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, constată neconstituționalitatea unei legi în ansamblul său, pronunțarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această lege.

Legea are ca obiect de reglementare achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica ("Vila Florica"), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună, spre dezbatere și adoptare, un raport de respingere a Legii privind achiziționarea imobilului conacului Brătianu-Florica ("Vila Florica"), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Va rămâne pentru votul final, nu înainte de a face o precizare de procedură.

Din moment ce decizia Curții spune că a încetat procesul legislativ, a mai vota respingerea a ceva ce a încetat procesul legislativ nu cred că e posibil, dar va trebui să modificăm și Regulamentul, deși puteam să aplicăm în mod direct decizia Curții.

Deci există mai multe situații de încetare a procesului legislativ. Acestea vor trebui să fie precizate în mod expres în Regulament, deci nu numai cu privire la acestea care provin dintr-o decizie de respingere în integralitate, dată de către Curtea Constituțională.

Deci rămâne pentru votul final și avem în plan să modificăm Regulamentul.

(Domnul deputat Gigel-Sorinel Știrbu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu.

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Este unul din proiectele legislative cu final fericit, să zic așa. De ce? Chiar dacă a fost declarată neconstituțională această inițiativă legislativă și, conform Regulamentului și legii în vigoare, a încetat procesul legislativ pe acest PL-x, vă informez că, între timp, Ministerul Culturii a încheiat procedurile de achiziționare a acestui imobil extrem de important pentru istoria recentă a acestei națiuni. Acest imobil se află în Patrimoniul Național al României, în acest moment, este dat spre folosință Consiliului Județean Argeș, care - chiar sunt obligat să o spun de aici - își face cu prisosință datoria, dându-l spre folosință și spre accesibilitate publicului larg.

Mulțumesc pe această cale celor care au făcut posibil acest lucru și felicit, totodată, și inițiatorii acestui proiect legislativ, chiar dacă a fost declarat neconstituțional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc frumos.

Domnul Bulai Iulian, USR.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Drage colege,

Am vizitat recent Vila Florica și mă bucur că acum acest imobil important este în proprietatea statului.

Mă bucur foarte mult că acest imobil important pentru liberalismul, nu conservatorismul din România, este acum în mâini bune.

Ar trebui să învățăm ceva din această lege, anume că nu putem să facem legi pentru a achiziționa clădiri, cum nu putem să facem legi pentru a înființa activități.

Așadar, să avem învățătură de minte și să înțelegem din acest exemplu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule Nicolicea.

În primul rând, înainte de a face câteva precizări, mai degrabă tehnice, vreau să spun un lucru: brătienii, structural, erau liberali- conservatori; erau oameni care credeau în identitate, națiune și care au susținut biserica din plin.

Chiar Ionel Brătianu spunea, cândva, că orice edificiu național trebuie pus pe temelii solide, că tot vorbim de clădiri. Trebuie o clădire care să aibă rădăcini. Nu putem, așa, să operăm cu forme apărute peste noapte, ca să fim clari.

Ceea ce înseamnă liberalismul românesc, nu înseamnă o formă, așa, de gândire radicală, globalistă, postmodernă. Înseamnă cu totul și cu totul altceva, înseamnă sute de ani de construcție națională.

Altă chestiune.

Domnule Nicolicea, din păcate, dumneavoastră ați spus un mare adevăr la început, și domnul Știrbu la fel, mă bucur că a menționat povestea aceasta cu final fericit. Pentru mine, ca liberal, Casa Brătianu de la Florica înseamnă enorm. Intru în ea ca într-un templu al identității naționale și al liberalismului românesc. Poate că astăzi nu mai vorbeam de Marea Unire, dacă nu-i aveam pe brătieni, acești ctitori de țară care au gândit totul cu răspundere, cu spirit de sacrificiu și cu ideal național, așa cum s-a întâmplat la 1918.

Dar, e, pe undeva, o situație ingrată, e o lege dorită, o lege votată în unanimitate; apreciez deplin efortul celor care au venit cu această propunere legislativă.

Din păcate, această respingere a sa de către Curtea Constituțională, rezultată pe o chestiune care ține de procedură legislativă, după cum bine știți, ne aduce în față alte întrebări: de ce nu ați schimbat regulamentul până acum, ca să nu mai avem astfel de situații?

Noi, acum, practic, suntem aici chemați să votăm împotriva unei legi a cărei incidență juridică a încetat de drept, care nu mai poate naște niciun fel de consecințe.

Și, una peste alta, cred că, dacă tot avem un an al Centenarului, din păcate animat de tot felul de tensiuni și tot felul de emoții, ar trebui să găsim unitate în fața acestor proiecte și în fața acestor valori pe care le reprezintă și moștenirea brătienilor, iar Casa Florica este un edificiu esențial pentru ceea ce a însemnat construcția României moderne și realizarea Marii Uniri. Iar acest lucru mi se pare unul esențial pentru noi, toți, și pentru Partidul Național Liberal, partidul moștenitor al valorilor, nu doar politice, și morale, ale brătienilor și ale vechiului PNL, artizanul Marii Uniri, și, de aceea, domnule Nicolicea, chiar vă rog, ar fi fost corect, poate, să corectăm acest regulament și să nu fim puși acum în fața unei situații de a vota, practic, împotriva propriilor principii, noi, toți, cei care am votat în unanimitate această lege.

Din fericire, Vila Florica este la stat și vă invit pe toți cei care n-ați fost până acum acolo s-o vizitați cât mai des. Vă veți simți minunat, vă garantez!

Vă mulțumesc, domnule Nicolicea.

Dacă aveți completări, vă stau la dispoziție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc frumos.

Am să completez dacă...

Păi, aplaudați și o să vedeți că aveți motive. Deci, dacă vă aduceți aminte, am fost puși în situația să respingem ordonanțe abrogate de către colegii dumneavoastră și cred că vă aduceți aminte discuția.

Bun.

Declar ședința închisă, întrucât timpul s-a epuizat.

(Domnul deputat Emil-Marius Pașcan solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Pașcan Emil-Marius, pe această lege care și-a încetat procesul legislativ.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă reamintesc ce v-am spus și de la această tribună, în momentul adoptării acestui proiect legislativ care a devenit mai apoi lege, dar și în Comisia pentru cultură și arte a Camerei Deputaților, pledând pentru legalitate, și nu pentru emoționalitate. Trebuie să facem distincția între aceste două lucruri. Am fost de acord cu această achiziție, dar era exclusiv atributul Ministerului Culturii.

Mai mult decât atât, mie îmi pare păguboasă această manieră de pasare a patriotismului, după cum dictează interesul.

Adică, la un moment dat, Ministerul Culturii se lupta cu Consiliul județean Argeș cine să aibă dreptul de preempțiune; și luptele erau în tărâm politic. S-a cedat dreptul de preempțiune de la minister Consiliului Județean Argeș. Ani de zile, mai apoi, s-a discutat pe marginea acestei achiziții. Mai apoi a revenit Ministerul Culturii și a preluat dreptul de preempțiune și a făcut procedurile pe care trebuia să le facă de la bun început, de a achiziționa acest imobil. Deci nu era treaba noastră ca, legal, să promovăm un astfel de act normativ.

De aceea, stimați colegi, și în alte situații haideți să chibzuim foarte bine, să chibzuim cu multă înțelepciune și să luăm decizii legale, să promovăm acte normative, propuneri legislative, chiar în temei constituțional, și nu după cum dictează interese absolut declamative, politice sau de conjunctură, adică să clamăm un patriotism, așa, doar de dragul unei retorici care nu duce la nimic bun.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ultimul vorbitor, domnul Dobrovici-Bacalbașa Nicolae.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Totu-i bine când se termină bine! Vila Florica este în Patrimoniul Național.

Problema este, însă, că brătienii se întorc în mormânt, la ora actuală, în ciuda acestui fapt, pentru că partidul care s-a afirmat în viața națională prin lozinca "Prin noi înșine!", a ajuns băietul de mingi al imperialismului german.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Declar ședința închisă.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bună ziua!

Declar deschisă ședința de vot final de astăzi.

Pentru început, facem o probă a aparatului de vot.

Vă rog să introduceți cartelele și să vă marcați prezența.

 
   

Vă rog să reluați votul. Sunt colegi care n-au apucat să introducă cartela.

 
   

Da, vă mulțumesc.

Și-au marcat prezența în sală 258 de deputați.

Dacă liderii doresc o listă de prezență, să verifice?

Vă rog să le puneți la dispoziție.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Reamintesc, hotărârile Camerei se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

(Domnul deputat Ionel Palăr solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Profitând de faptul că sala este plină, la finalizarea sesiunii de vot final, vă așteptăm în fața plenului, unde are loc marcarea Zilei Mondiale UNESCO, printr-o expoziție - "Scoarța românească".

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumim din nou pentru invitație.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 79/2018); (adoptat)

Deci suntem la punctul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Hotărârile Camerei se adoptă cu jumătate plus 1, deci majoritatea deputaților prezenți.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 79 /2018.

Vot, vă rog.

   

267 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abținere. Cu majoritate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist - O contribuție a Comisiei Europene la reuniunea liderilor de la Salzburg din 19 - 20 septembrie 2018 COM (2018) 640 (PH CD 80 /2018); (adoptat)

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist - O contribuție a Comisiei Europene la reuniunea liderilor de la Salzburg din 19-20 septembrie 2018; COM(2018) 640; PHCD 80 /2018.

Vă rog să votați.

   

274 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Deci, cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

 
  Legea privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 493/2017/2018); (adoptată legea în forma adoptată de Senat)

Trecem la punctul II din ordinea de zi. Legi ordinare. Secțiunea A - "Adoptări".

Reamintesc, legile ordinare sunt adoptate cu majoritatea deputaților prezenți.

Punctul 3. Legea privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 493/2017/2018; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea legii în forma Senatului.

Vă rog să votați.

   

179 de voturi pentru, 92 de abțineri. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente (PL-x 616/2018); (adoptat)

Punctul 4. Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente; PL-x 616/2018; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

174 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5. Proiectul de Lege...

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc.

Uniunea Salvați România a votat împotriva acestui proiect de lege, care este o enormitate juridică.

Dincolo de faptul că CCR a spus deja că... clauze de revizuire nu pot fi adăugate sau eliminate decât până la data pronunțării hotărârii judecătorești, efectele acestei legi sunt grave pentru toți cetățenii români care își caută în justiție dreptatea. Pentru că aceștia vor trebui să aștepte ani de zile în plus pentru că zeci de mii de oameni care au fost condamnați pentru infracțiuni grave acum au o clauză de revizuire.

Pe lângă nume faimoase - cum sunt Elena Udrea, Alina Bica, Dinel Staicu, Monica Iacob-Ridzi -, avem și teroriști, cum este Omar Hayssam, condamnat la 24 de ani de închisoare, sau criminali extrem de periculoși, cum este Konstantinos Passaris. Dar mai sunt și alții - traficanți de droguri, traficanți de armament, traficanți de persoane, mari evazioniști și politicieni corupți. Toți aceștia beneficiază pe legea pe care dumneavoastră ați votat-o astăzi, dacă ea se va dovedi constituțională.

Acesta este lucrul pe care îl vreți? Aceasta este justiția pe care o căutați? (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Andronache Gabriel, din partea Grupului PNL, explicarea votului.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă anunț că Partidul Național Liberal, prin grupul senatorial, va ataca la Curtea Constituțională această reglementare, pentru că, din păcate, iarăși, pe procedură, ați greșit.

Ați introdus o serie de amendamente - sau, cel puțin, unul dintre amendamente este un amendament de conținut care ar fi trebuit, în mod evident, discutat și în prima Cameră.

Și, totodată, pentru că v-a fost teamă că nu aveți numărul de voturi necesare, i-ați conferit legii un caracter ordinar, deși, în mod evident, dacă vom analiza conținutul reglementărilor, vom vedea că se referă la modificarea sau completarea unor acte normative care au caracter organic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Drăghici Mircea-Gheorghe, PSD.

 
   

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă Silviu Brucan spunea că României îi trebuie 20 de ani ca să devină o țară democratică, cine ar fi crezut că, după 28 de ani de la Revoluție, ar trebui să introducem în Parlamentul României o astfel de lege, prin care să limităm sau să întrerupem din abuzurile instituțiilor de forță din România, ca să putem reda încrederea cetățenilor, a milioanelor de cetățeni care vorbesc la telefon, că ceea ce vorbesc nu este interceptat și folosit împotriva lor, interpretat greșit, în transcripturi care niciodată nu pot fi verificate de nimeni?

Eu cred că astăzi am procedat corect față de cetățenii din România. Suntem în ceea ce noi am pus în platforma electorală, în 2016, atunci când am spus: "Dreptate până la capăt!". Și astăzi este un pas important în acest sens.

Legea va fi atacată la Curtea Constituțională, n-am nicio îndoială, deși sunt și amendamente depuse de USR, pe care le-am acceptat, amendamente depuse de PMP, pe care le-am acceptat.

Dar eu vă dau o veste proastă, celor care o veți ataca. Vă spun că cine învestește, și dezînvestește. Ceea ce înseamnă că Parlamentul a învestit Guvernul pe procedurile de declasificare, tot Parlamentul este cel care își ia acest drept înapoi.

Astăzi, Parlamentul a făcut ceea ce a trebuit și este în limitele lui constituționale.

Vă mulțumesc pentru acest vot. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Vosganian Varujan, ALDE.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Constat că din vocabularul politic începe să dispară o sintagmă care ar trebui să fie temeiul societății pe care vrem s-o construim, și anume drepturile omului.

Tot mai puțini invocăm drepturile omului atunci când vorbim despre legi, atunci când vorbim despre aplicarea legilor, atunci când vorbim despre statutul instituțiilor constitutive ale statului de drept.

Și, din păcate, această atitudine, care există în România și care este promovată de unii reprezentanți ai statului român, pe modelul fabulei "Toporul și pădurea", ajunge să contamineze și imaginea străinătății despre România.

Comisia de la Veneția a elaborat un document cu privire la calitatea actului de justiție din România. Documentul nu este mare, are câteva zeci de pagini.

În aceste câteva zeci de pagini, cuvântul "procuror", în diverse forme de declinare, apare de 250 de ori, sintagma "cercetare penală" apare de 30 de ori, sintagma "drepturile omului" apare de 3 ori.

Cu alte cuvinte, atunci când privim, privim printr-un ochean întors, prin care vedem numai modul în care persoanele sunt monitorizate, și nu modul prin care persoanele sunt protejate.

Ceea ce facem noi astăzi este să readucem această sintagmă în registrul politic.

Eu nu cred că putem să asistăm la o reală reformă a clasei politice fără ca în fiecare clipă - așa cum Moromete avea pe perete icoana - noi să avem pe perete Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, care să fie reperul permanent pentru tot ceea ce facem.

Și nu mai invocați cazuri excentrice atunci când vorbim despre temeiul acesta al societății.

Așadar, noi, astăzi, am reintrodus drepturile fundamentale ale omului, ca reper legislativ.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Pașcan Emil-Marius, PMP.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Desigur, retoricele pot fi interesante, adeseori bombastice, fantastice, pot avea și un caracter literar, dar să nu scăpăm esența. Aici vorbim de o lege care preia, de fapt, atribuțiile Guvernului României. Atributul Guvernului este de a desecretiza respectivele documente, la care fac trimitere inițiatorii acestei propuneri legislative.

Acest lucru este consfințit, de altfel, inechivoc, și prin Decizia Curții Constituționale a României.

Mai mult decât atât, chiar Guvernul României, prin doamna premier Viorica Dăncilă, îl contrazice pe domnul Dragnea, îl contrazice pe domnul Tăriceanu, ca inițiatori, arătând că o asemenea lege este susceptibilă de neconstituționalitate, prin faptul că încalcă principiul separației puterilor în stat.

Așadar, stimați colegi, noi trebuie să judecăm pe lucruri concrete, obiective, pe lege, și nu pe emoții sau pe interpretări literare.

De aceea, Partidul Mișcarea Populară, absolut, susținând aceste argumente de legalitate, a votat împotriva acestui proiect legislativ.

Altminteri, sigur, suntem de acord să se respecte prezumția de nevinovăție, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor să nu fie încălcate. Dar, acest lucru, în condițiile Constituției României.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2018 privind achiziția centralizată de elicoptere și simulatoare de zbor aparținând Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea situațiilor de urgență (PL-x 549/2018); (adoptat)

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2018 privind achiziția centralizată de elicoptere și simulatoare de zbor aparținând Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea situațiilor de urgență; PL-x 549/2018; lege ordinară; procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

268 de voturi pentru, 3 abțineri. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2018 pentru completarea Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale (PL-x 482/2018); (adoptat)

Punctul 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2018 pentru completarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale; PL-x 482/2018; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

224 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 5 abțineri, un coleg care nu votează. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2018 privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 (PL-x 519/2018); (adoptat)

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2018 privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019; PL-x 519/2018; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

268 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2018 pentru modificarea art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare (PL-x 548/2018); (adoptat)

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2018 pentru modificarea art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare; PL-x 548/2018; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

237 de voturi pentru, un vot împotrivă, 30 de abțineri. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (PL-x 99/2018); (adoptat)

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății; PL-x 99/2018; procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Comisiile propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

262 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, o abținere. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
  Legea privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018); (adoptată)

Punctul 10. Legea privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 79/2018/6.06.2018.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea legii.

Vă rog să votați.

   

191 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 74 de abțineri, un coleg care nu votează. Cu majoritate de voturi, legea a fost adoptată.

 
  Legea pentru completarea art.20 alin.(1) din Legea nr.186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 370/2014/19.12.2014); (respinsă)

Suntem la punctul II. Legi ordinare. Secțiunea "Respingeri".

Punctul 11. Legea pentru completarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 370/2014/19.12.2014.

Propunerea comisiilor este de respingere a legii.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

226 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 42 de abțineri. Cu majoritate de voturi, legea a fost respinsă.

 
  Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu-Florica (Vila Florica), situat în localitatea Ștefănești, Județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1011 din 20 decembrie 2017 (PL-x 77/2017/2018); (respinsă)

Punctul 12. Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu-Florica ("Vila Florica"), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 20 decembrie 2017; PL-x 77/2017/2018.

Comisia juridică și Comisia pentru cultură propun respingerea legii.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

258 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 6 abțineri. Cu majoritate de voturi, legea a fost respinsă.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (PL-x 533/2018); (adoptat)

Am ajuns la punctul III. Legi organice. Secțiunea "Adoptări".

Punctul 13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție; PL-x 533/2018. procedură de urgență.

Așa cum am spus, este lege organică.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Reamintesc că pentru adoptarea unei legi organice avem nevoie de majoritatea de 165 de voturi pentru.

Vă rog să votați.

   

Cu 171 de voturi pentru, 90 de voturi împotrivă, 9 abțineri, un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 14. Proiectul de Lege...

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog, domnul Cupșa Ioan, din partea Grupului PNL, explicarea votului.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei inițiative legislative. Și era firesc să facem astfel. Niciodată nu ați avut argumente suficiente, niciodată nu ați avut argumente de calitate privitoare la înființarea acestei secții speciale.

Se pune întrebarea legitimă - a existat vreo nevoie socială să faceți ceea ce ați făcut, să înființați această secție specială?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Există un fenomen...(Vociferări.)... există un fenomen...

Vă mulțumesc, domnule președinte, intrăm în dialog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, răspundeam colegului, la altă întrebare.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Intrăm în dialog, domnule președinte. (Vociferări.).

Intrăm în dialog, da, e perfect.

Deci, cum vă întrebam - retoric, bineînțeles -, sper să nu răspundeți cu toții, în cor, că aveți astfel de motive pentru a înființa această secție specială. Există vreun fenomen infracțional extins în rândul magistraților și noi, toți ceilalți, nu înțelegem acest lucru? Credeți că punând presiune, în acest fel, asupra magistraților, va spori calitatea și eficiența actului de justiție, așa cum v-ați propus prin Programul de guvernare?

Lucrurile sunt absolut clare. Doriți să instalați un procuror-șef al acestei secții, îl instalați, veți instala un adjunct al acestui procuror, veți selecta cei 15 procurori-șefi și, probabil, credeți că v-ați înstăpânit pe justiție și că-i veți controla pe magistrații care își desfășoară activitatea, pe cei peste 7.000 de magistrați care își desfășoară activitatea.

Vă înșelați. Ați greșit din nou. Este incalificabil ce ați făcut, pentru că - subliniez încă o dată - nu exista niciun argument pentru înființarea acestei secții.

Anul trecut, în anul 2017, doar 6 magistrați - 3 procurori și 3 judecători - au fost trimiși în judecată în legătură cu săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

Ați vorbit de fiecare dată de un fenomen extins. Ați vorbit despre mii...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea, ați depășit două minute.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... despre mii de cauze, despre mii de dosare care se află acum în cercetare și, drept urmare, este nevoie să înființați această secție specială.

Așa cum ați făcut-o, de la bun început, în legătură cu justiția din România, nu vă interesează altceva - încă o dată precizez - decât să vă înstăpâniți. Să vă înstăpâniți pe justiție, să controlați, revocând apoi, numind procurori de rang înalt, înființând astfel de secții specializate. Apropo, secții specializate care vor naște, atunci când vor deveni operaționale...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

V-am rugat să limitați expunerea. Ați depășit timpul regulamentar, de două minute.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Voi termina. Voi termina în mai puțin de o jumătate de minut, mulțumesc.

Deci, veți isca nenumărate conflicte de competență. Competență după calitatea persoanei. De asemenea, conflicte privitoare la competența după natura infracțiunilor.

Gândiți-vă când celelalte direcții specializate, din Ministerul Public, din Parchetul General, vor intra în conflict cu această secție specială, atunci când procurori și judecători, în același dosar, vor fi cercetați alături de demnitari și de înalți demnitari. Sau când vor intra în conflict, după natura infracțiunii, cu competența specială a DIICOT.

Încă o dată, ați făcut un lucru incalificabil. Ați aruncat o anatemă asupra magistraților. Ați creat impresia, tuturor, că există un astfel de fenomen, cum spuneam, un fenomen extins, al infracționalității în rândul magistraților și, drept urmare, era nevoie de înființarea acestei secții. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Ion Stelian-Cristian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ieri, Comisia Europeană ne-a solicitat, în mod foarte clar, să luăm anumite măsuri cu privire la legile justiției. Aceste măsuri au fost stabilite neechivoc.

Ce facem noi astăzi? Este să votăm o lege de aprobare a unor ordonanțe de urgență, exact împotriva solicitărilor Comisiei Europene.

Și vreau să vă reamintesc faptul că România a fost cea care și-a dorit să intre în Uniunea Europeană. (Vociferări.)

PSD, la momentul respectiv, a promovat aceste idei.

România a fost cea care a acceptat acest Mecanism de Cooperare și Verificare.

Curtea Constituțională a României, cea din care vă place de foarte multe ori să citați, a decis, în 2012, prin Decizia nr. 2, că acest mecanism este obligatoriu pentru România și că aceste recomandări făcute în rapoartele Comisiei Europene sunt obligatorii, iar nu facultative.

Ce faceți dumneavoastră acum este să votați împotriva Deciziei Curții Constituționale, împotriva tratatelor pe care noi înșine ni le-am asumat. Este vorba despre o neseriozitate instituționalizată atunci când, pe de o parte, spui că Uniunea Europeană este bună atunci când îți dă fonduri, dar, în momentul în care îți cere socoteală pentru cum le cheltuiești, nu mai este bună, te superi și îi întorci spatele.

Este inadmisibil ceea ce faceți!

Și, referitor la justiție, la drepturile omului și la procurori, să știți că aceste drepturi ale omului nu se apără singure, nu își face nimeni singur dreptate, într-un stat de drept.

Procurorii, potrivit acestei Constituții, potrivit art. 131, sunt cei care apără ordinea socială, statul de drept și drepturile și libertățile cetățenilor. Și judecătorii fac justiție, nu politicienii în ședințe de partid. Este o rușine ceea ce ați făcut astăzi, prin votarea acestei legi. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Trebuie să fac o precizare. Explicarea votului înseamnă explicarea propriului vot și nu explicarea votului altor grupuri parlamentare. Vă rog, pe viitor, să țineți cont de această precizare.

Domnul Iordache Florin, Grupul PSD.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Păcat! Colegii mei nu m-au urmărit la dezbaterile generale. V-am dat destule argumente, de ce a fost necesară această Ordonanță nr. 90. Pentru că, din păcate, CSM nu a ținut cont de lege și această secție specială care va aduce adevărata independență a justiției nu s-a înființat în cele trei luni.

Și atunci, pentru că secția specială nu a reușit să se înființeze în cele trei luni, prin niște măsuri derogatorii, a venit această ordonanță care, pentru o perioadă scurtă, prin cei cinci procurori, dă posibilitatea înființării secției speciale.

Reamintesc colegilor mei că înființarea acestei secții ne-a fost cerută tocmai de asociațiile profesionale. Când judecătorii și procurorii, prin asociațiile profesionale, în Comisia specială, au spus: "Vrem o reală independență, vrem să nu mai existe presiunea DNA!", de ce vreți dumneavoastră, în continuare - și chiar nu vă înțeleg, pe cele două grupuri parlamentare, sau pot să înțeleg - de ce vreți în continuare ca DNA, această instituție care, în loc să aducă și să respecte legea, a pus presiune pe judecători și procurori? Ce vreți dumneavoastră mai mult, când judecătorii și procurorii au venit și au spus așa: "Dacă eu, ca judecător, vine procurorul DNA în instanță și îmi spune: «Dacă nu ai grijă de soluția și de concluziile mele, am grijă de tine mâine»" - ce vreți mai mult?!

Ce vreți mai mult, când jumătate din judecătorii și procurorii României au avut dosare instrumentate de DNA?! Nu credeți că asta este presiune?! Nu vreți să avem o justiție independentă?! Nu vreți ca judecătorii și procurorii din România, fără amestecul politic și fără presiunea DNA, să pună concluzii și să dea soluții?! Nu asta vreți?! Vreți în continuare ca DNA să pună presiune și vreți, în continuare, ca DNA să gestioneze viața din România?!

Noi ne dorim o justiție independentă. Am extras factorul politic din această justiție.

Credem că în perioada următoare această secție specială - și cred că am greșit, trebuia să facem o direcție specializată, o direcție specializată care să arate monstruozitatea sistemului, pentru că, în momentul în care peste 3.000 de magistrați, judecători și procurori au avut dosare și au fost chemați, și a fost presiune ca înainte de a da soluții sau înainte de a face într-un mers firesc al dosarelor, procurorii DNA au pus presiune, nu vreți să ajungem la normalitate?!

Asta vrem noi, prin această ordonanță, și vom merge mai departe cu toată opoziția dumneavoastră și vom mai merge mai departe cu toată opoziția pe care Comisia Europeană și Parlamentul European au pronunțat-o împotriva României! (Gălăgie.)

Este josnic, din punctul dumneavoastră de vedere, este josnic să nu apărați România! România, în acest moment, este sub presiune, pentru că vrem să fim independenți, pentru că vrem un Parlament care să ia propriile decizii, potrivit Constituției, și nu potrivit presiunii pe care o pun unii și alții!

Vrem o țară independentă, vrem să ne conducem noi, vrem ca Parlamentul să fie cel care ia decizii!

Mulțumesc. (Aplauze. Gălăgie.)

Voci din sală:

Fără penali în țara independentă!

Trăiască partidul!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Voi ruga vorbitorii să respecte timpul alocat pentru intervențiile privind explicarea votului.

Vă rog să indicați articolul de procedură pe care-l invocați.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este articolul care vă dă dreptul să chemați la ordine colegii care săvârșesc gesturi obscene, care înjură, care au o atitudine necorespunzătoare în Parlamentul României.

Președintele Comisiei speciale pentru sistematizarea, unificarea legislației justiției tocmai a proferat gesturi obscene de la această tribună a Parlamentului către colegii parlamentari ai României care nu se reprezintă singuri, care-i reprezintă pe zecile, sutele de mii de români care i-au votat. (Rumoare. Vociferări.)

Deci acele gesturi obscene, domnule Florin Iordache, nu ni le arătați nouă, le arătați românilor pe care i-ați tratat cu gaze lacrimogene pe 10 august!

Deci vreți să-i băgați și la închisoare, că protestează, vreți să îi transformați în infractori, îi bateți și le arătați și gesturi obscene. Acesta este tratamentul pe care îl oferiți românilor! (Aplauze. Gălăgie.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Văzând incidentul acesta, vreau să vă spun că pe viitor vom respecta Regulamentul, în ceea ce privește explicarea votului, cu strictețe. Timpul este de două minute, iar explicarea votului se face de liderul de grup, pentru că este votul asumat de un grup sau, de un vicelider de grup. Valabilă regula pentru toată lumea.

Vă rog să citiți art. 150 alin. (3) sau vi-l citesc eu: "Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul ședinței de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei inițiative legislative".

Deci, prin lideri se înțelege, evident, și înlocuitorul acestuia.

Și deci vă rog să țineți cont de această prevedere regulamentară, pentru că suntem, totuși, în Parlament și nu trebuie să avem astfel de incidente, cum am avut anterior.

Deci s-a mai înscris la cuvânt domnul Bălănescu Alexandru, dar nu sunteți lider sau vicelider de grup.

Trecem la punctul următor.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (PL-x 542/2018); (adoptat)

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției; PL-x 542/2018; lege organică.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

   

170 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă, 6 abțineri, un coleg care nu votează.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
Atenționarea domnului deputat Stelian-Cristian Ion, membru al Grupului parlamentar al USR.  

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă sună cunoscută sintagma "neamestecul în treburile interne ale României?". Da? (Vociferări.) Explicația aceasta pe care o dați dumneavoastră după ce a căzut cortina și după ce s-a văzut că în România, în loc să legiferăm pentru români, legiferăm pentru infractori, toată Europa ne râde, toată Europa a spus să trecem la coadă, chiar în spatele Bulgariei. Explicația aceasta este singurul argument al dumneavoastră pe care îl aveți...

     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să reveniți la subiect. Nu sunteți la subiect.

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La subiect?

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Nu sunteți la subiect, n-ați vorbit deloc... despre explicarea votului dumneavoastră.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, vorbim despre Legea pentru aprobarea Ordonanței nr. 92 din 2018 referitoare la Legile justiției! Este exact la subiect, pentru că ieri Comisia Europeană ne-a solicitat să renunțăm la toate aceste prevederi și o puteam face. Am venit! Toți colegii din USR am făcut amendamente, alături de ceilalți colegi din opoziție, astfel încât să punem în acord aceste legi cu solicitările Comisiei de la Veneția. Asta ne-a cerut Comisia Europeană! Iată că suntem foarte la subiect! Iar dumneavoastră veniți cu argumentul acesta ceaușist și intolerabil, de neacceptat... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă ocupați locul în bancă. Ați depășit și subiectul, ați depășit și atitudinea de parlamentar. V-am atras atenția. Această sancțiune va fi consemnată în fișa dumneavoastră. (Rumoare.)

Domnul deputat Cupșa, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveți cuvântul pentru explicarea votului.

(Vociferări.)

O să vă dau.

Vă rog să vă ocupați locul în bancă. (Gălăgie.)

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (PL-x 542/2018); (adoptat)

Domnul deputat Cupșa, din partea Grupului PNL.

   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, distinși colegi, că mă ascultați.

Partidul Național Liberal nu a votat această lege și nu o putea face.

De asemenea, vă anunțăm că vom sesiza Curtea Constituțională a României. O vom face, pentru că ne-ați obligat. Se întâmplă, cu regularitate, prin felul în care vă comportați, prin felul în care se desfășoară procesul legislativ în această Cameră, să fim constrânși, să fim nevoiți să apelăm la această sesizare, la sesizarea de neconstituționalitate.

Cu regularitate, încălcați în procesul legislativ, tot ceea ce înseamnă normă. O faceți, pentru că puteți.

Din păcate, calitatea actului legislativ - am mai spus-o și acum mai multe luni - calitatea actului legislativ este una foarte scăzută. Și este foarte scăzută, pentru că nu puteți.

Ordonanța de urgență care a fost dată de Guvernul care vă aparține, ordonanță de urgență care a fost girată de ministrul pe care-l susțineți, a fost una, din capul locului, neconstituțională.

S-a încălcat delegarea legislativă, s-a încălcat o normă constituțională, în mod vădit.

Domnul ministru, Guvernul Dăncilă, a înțeles să ne jignească pe noi, toți, cei care facem parte din puterea legislativă și să treacă această ordonanță de urgență, fără măcar a motiva urgența.

Pentru ca acest lucru să nu rămână singular, încălcând astfel art. 115 din Constituție, domnul ministru și Guvernul Dăncilă au înțeles să încalce și o decizie a Curții Constituționale a României și nu o decizie veche, ci una dată acum câteva luni, Decizia nr. 45/2018. Iar domnul Tudorel Toader, de la acest microfon, de la această tribună, ne-a spus că oportunitatea învinge și constituționalitatea. Erau suficiente argumente pentru ca noi să votăm împotriva acestei legi.

Dar, trecând peste toate acestea, s-au adoptat 45 de amendamente, dintre care 15 amendamente sunt cele pe care le-am formulat noi, Partidul Național Liberal, iar 30 de amendamente au fost formulate de majoritate. Sunt încă peste 120 de amendamente care, practic, nu au fost dezbătute, au fost trecute pe repede-nainte, amendamente care erau necesare pentru a modificat Legile justiției, astfel încât să le facă operaționale, pentru ca actul de justiție, într-adevăr, să-și sporească calitatea și eficiența. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Libertatea de exprimare a magistraților ați călcat-o în picioare. Atunci când am vorbit despre numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, ați spus: "Nici acest lucru nu este de negociat; îi vrem să fie ai noștri".

Atunci când am discutat despre magistrați, despre resursa umană din sistemul judiciar, când era vorba, atât despre intrarea în profesie, cât și despre ieșirea din profesie, adică de selecție, precum și de pensionare, ați spus: "Vom mai vedea noi!".

Ați amânat și această decizie...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, domnule deputat. V-aș ruga să limitați... Ați depășit timpul, iar aceste argumente le-ați expus la dezbaterile generale.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

În 30 de secunde o să termin.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Nu ați vrut să discutați câtuși de puțin despre răspunderea magistraților, acolo unde trebuia, de asemenea, să intervenim.

Despre această secție de investigație a infracțiunilor săvârșite în justiție am spus ceea ce am spus ceva mai devreme, susțin și acum, fără să repet.

Un lucru deosebit de grav, de asemenea, pe care îl introduceți prin lege și nu ați dorit să-l discutăm, a fost acel control pe care-l exercită procurorul ierarhic superior, în prezent, din cauza modificărilor pe care le-ați introdus, asupra soluțiilor - atenție! - asupra tuturor soluțiilor pe care le vor da procurorii care lucrează în execuție. Altfel spus, procurorul ierarhic superior va putea invalida orice soluție pe care o dă procurorul de caz, chiar și pe temeinicie. Este un lucru deosebit de grav, un lucru pe care, însă, sigur că-l veți folosi pentru a întregi acest fir roșu, plecând de la revocare/numire, iar apoi control direct asupra procurorilor.

Toate aceste argumente ne-au făcut pe noi să nu votăm ...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Am înțeles argumentele dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... această lege și, de asemenea, ne fac să ... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ați ajuns la aproape cinci minute.

Voiam să vă spun că este un punct de vedere... pe care, chiar dacă nu suntem de acord cu el, fiind extrem de critic, nu putem să-l criticăm din punctul de vedere al parlamentarismului, decât cu excepția duratei și, dacă vă veți condensa, veți fi un model de explicare a votului. Sper să înțeleagă și alți colegi.

Domnul Iordache Florin, Grupul parlamentar al PSD. (Rumoare.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Explicarea votului.

Citiți Regulamentul! (Vociferări.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Iordache, am explicat votul suficient.

Vă rog frumos să încheiem discuția. Mai avem și alte lucruri de votat.

Haideți să aplicăm regula pentru toată lumea și o să rezolvăm ulterior. Vă promit eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Uitați-vă în Regulament. (Gălăgie.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule vicepreședinte, vă rog să luați loc în bancă. (Aplauze.)

Vă mulțumesc pentru aplauze. Să țineți minte că va trebui ca toată lumea să respecte Regulamentul!

Bun.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, interveniți pe procedură.

Vă rog să indicați articolul despre care vorbiți.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă solicităm, în baza art. 151 din Regulament și art. 127, dacă-mi aduc eu bine aminte, reluarea votului la cele două proiecte de lege, pentru că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal contestă votul, deoarece au fost înregistrate, eronat, în baza de date electronice a Camerei Deputaților, voturile exprimate de colegii noștri Stroe Ionuț și Varga Vasile, care au votat împotriva Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 și apar înregistrați ca abținere.

Și, totodată, la votul pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, domnul Gudu Vasile a votat împotriva proiectului de lege și nu este înregistrat votul acestuia.

Ca atare, în baza reglementărilor regulamentare, vă solicităm reluarea voturilor pe care le contestăm, așa cum, de altfel, ați făcut și în alte situații, cu altă procedură, pentru că așa spune Regulamentul, respectiv prin apel nominal.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Rog liderii să vină la prezidiu. (Consultări.)

Bun. Vă rog să vă ocupați locurile în bănci.

Articolul 127: "Când se constată existența unor disfuncționalități, președintele solicită repetarea votului prin altă procedură. Sesizarea unor astfel de disfuncționalități poate fi realizată și de un lider de grup". Ați sesizat acest lucru.

Se supune votului reluarea votului. Deci aprobarea reluării votului.

Votați.

 
   

Voturi pentru - 98, voturi contra - 146, 20 de abțineri, doi colegi care nu votează, insuficiente voturi pentru adoptarea acestei solicitări. (Vociferări.)

Am supus votului, dacă votul se reia. (Vociferări.)

Cred că nu știm limba română. Reluarea votului nu înseamnă că votul se reia. (Râsete. Aplauze.)

Râdeți degeaba! Vă rog să citiți.

Trecem la punctul 16.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Vă rog să indicați articolul pe care vă bazați.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Dubla măsură caracterizează această guvernare și această majoritate.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să-mi spuneți articolul.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Aș dori să vă citesc art. 127 alin. (1). Și intervenția mea este în baza art. 151 din Regulamentul Camerei Deputaților, dacă mai contează ceva pentru dumneavoastră.

Iar art. 127 spune: "Dacă se constată disfuncționalități, se solicită plenului repetarea votului prin altă procedură". (Vociferări.) Prin altă procedură!

Avem Decizia Biroului permanent, prin care, prin faptul că eu am contestat o dată un vot al meu, personal, mi s-a spus că trebuie să vin în plenul Camerei Deputaților, la momentul votului, pentru a putea fi reluat votul care se consideră a fi viciat.

Deci dumneavoastră nu puteți guverna decât prin hoție?!

Dumneavoastră nu puteți guverna decât prin încălcarea legii?!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Tocmai ați citit că se solicită plenului reluarea votului.

Solicitarea respectivă se aprobă sau nu de plen.

Dacă mă veți asculta - puteți să luați și stenograma ședinței -veți vedea că am spus - "Sesizarea dumneavoastră nu a fost adoptată, pentru că n-au fost suficiente voturi".

Deci s-a supus votului, așa cum scrie la Regulament...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Suficient, doamnă Turcan. Dacă nu înțelegeți, nu pierdem timpul.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002...

 
  Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.453 din 4 iulie 2108, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.617 din 18 iulie 2018 (PL-x 553/2017/2018); (adoptată legea cu amendamente)

15. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 453 din 4 iulie 2108, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018; PL-x 553/2017/2018.

Suntem Cameră decizională.

Comisia juridică a propus adoptarea legii.

Vot, vă rog.

   

Voturi pentru - 176, voturi împotrivă - 93, o abținere, nu există vreun coleg care să nu fi votat.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată această Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013.

Domnul Andronache Gabriel, PNL, explicarea votului.

Două minute, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc.

O să explic într-un minut poziția noastră, referitoare la acest punct.

Dar, mai înainte, am să fac o precizare.

Vă mulțumim pentru că ne-ați mai dat încă un motiv pentru care vom contesta reglementările la Curtea Constituțională și, în mod evident, în baza precedentului stabilit de dumneavoastră, vom avea și succes. Pentru că la dumneavoastră s-a putut, la noi nu s-a putut. Legea și Regulamentul sunt aceleași.

Acum, revenind la subiect, cu privire la această reglementare, pe care tocmai ați votat-o. Nu știu cum să definesc jocul dumneavoastră, "de-a baba-oarba" sau "de-a v-ați ascunselea"? Aleg "de-a v-ați ascunselea". De ce? Pentru că vă păcăliți între dumneavoastră. Le promiteți unora și altora că îi veți scăpa de pușcărie, în sensul în care vor urma să execute la domiciliu, pedeapsa.

Din păcate, însă, greșiți. Și v-am mai spus lucrul acesta și mai înainte. Pentru că ați reluat, prin reexaminare, procedura parlamentară referitoare la acest proiect de lege, când, de fapt, ar fi trebuit să încetați procedura legislativă și, dacă vă venea ideea aceasta, în continuare, să depuneți o nouă inițiativă legislativă.

Există Decizia nr. 432/2018, a Curții Constituționale. Și, în mod evident, când vom sesiza, pentru că vom sesiza Curtea, "de pe scaun", cum spun magistrații, veți constata că onor Curtea Constituțională va spune că este neconstituțională.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul Ion Stelian-Cristian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este regretabil că Parlamentul României, că puterea actuală insistă să voteze legi neconstituționale. A explicat colegul mai devreme de ce este neconstituțional acest proiect și trebuie atacat la CCR.

Dar altceva vreau să spun, la explicarea votului.

De ce vi se pare că este firesc ca infractorii cu gulere albe să ispășească pedepsele acasă și ceilalți să meargă la închisoare?

Bineînțeles că legea... (Vociferări.)

"De de-aia", spuneți, domnule Rădulescu. Pentru că puteți, evident.

Bineînțeles că legea aceasta nu este una cu dedicație pentru cineva. Pentru domnul Liviu Dragnea, spre exemplu, care se află în poziția ingrată de a avea o condamnare cu executare. E adevărat, în primă instanță, bucurându-se de prezumția de nevinovăție. Dar poate fi. Poate să-i servească și Domniei Sale această lege.

Sper că v-ați abținut de la vot. Pentru că ar fi total incorect, într-o asemenea situație aflându-vă, să votați o astfel de lege. (Vociferări.)

Dar ce vreau să spun - infracțiunile fără violență, infracțiunile de corupție, infracțiunile prin care se fură din banul public - se fură din banii spitalelor, se fură din banii pentru autostrăzi, se fură din banii pentru școli -, uneori sunt mai grave decât o infracțiune cu violență, pentru că, prin consecințele lor, pot produce efecte mai grave.

De multe ori corupția ucide. Și lucrul acesta se întâmplă în România, din păcate, zi de zi. Din cauza condițiilor din spitale, din cauza faptului că nu se repară străzile și așa mai departe.

Dacă nu vreți să vedeți legătura aceasta între corupție și faptul că, la propriu, mor, în România, oameni - cred că în fiecare zi - avem o mare problemă. Corupția ucide.

Și este absolut incorect să faceți o discriminare, până la urmă, și între aceste persoane care încalcă legea, și pe unii să-i lăsați să-și ispășească la conac, da, la vilele lor, pe domeniile lor... (Vociferări.) bineînțeles, câștigate din bani cinstiți...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... și pe alții să-i trimiteți la pușcărie. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea. (I se întrerupe microfonul.)

Și ar fi trebuit să fiți chiar la subiect.

Dar, încet-încet, ne învățăm să respectăm regulamentul.

Poziția 16, Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504... (Vociferări. Rumoare.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Ce funcție aveți în cadrul grupului? (Vociferări.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Vă rog să indicați articolul.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Articolul 151 spune foarte clar: "când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să-i acorde cuvântul...". Mai sus vorbește de chestiuni personale.

Vreau să vă mai invoc un articol - art. 153: "Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe a plenului sau a comisiilor". "Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală".

Stimate domnule președinte de ședință,

Știu că sunteți vechi în acest Parlament și vi se pronunță numele zilnic,

Stimate domnule președinte Dragnea,

Vă propun să facem un test, acum. Ridicați-vă, vă rog, din bancă, și mergeți...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu este o problemă de procedură...

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

... ce spuneți dumneavoastră.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... și mergeți... (Rumoare.) ... mergeți...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Care este...?

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Permiteți-mi să-mi termin fraza!

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Care este articolul încălcat, vă rog?

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... mergeți la Grupul parlamentar al PNL... (Vociferări.) sau al USR, plimbați-vă printre rânduri, printre colegii mei, și vedeți dacă vreunul dintre colegii mei - cu tot ceea ce apare în jurul dumneavoastră, prezumție, neprezumție de nevinovăție - vă va adresa cuvintele pe care noi le auzim când trecem printre rândurile colegilor dumneavoastră.

Domnule Dragnea...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveți de făcut o sesizare la adresa cuiva?

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... trebuie să vă faceți ordine... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci lucruri din acestea nu sunt permise. Să invocați o chestiune de procedură, după care să faceți dumneavoastră tot fel de alegații. Bun.

Deci...

Vă rog, domnul Suciu Vasile-Daniel, liderul Grupului PSD.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Serios?!

Stimați colegi,

Păi, cine ne face penali de dimineață până seara? Noi? Sau dumneavoastră? (Vociferări. Rumoare.)

Noi nu trebuie să ne plimbăm printre rândurile dumneavoastră, ca să ne jigniți în orice fel. (Vociferări. Rumoare.)

Și dacă vă place acest cuvânt, și dacă ați uitat cumva că v-ați întors cu fundul la noi, că ați adus boxe în Parlament, că v-ați înșirat și ați furat microfoane, ne dați acum lecții de cum să ne comportăm în plen?! (Vociferări. Rumoare.)

Și dacă tot discutăm despre penali, cine este de 16 ori penal, președinte al României? (Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci v-aș ruga să încheiați subiectul acesta.

Liderii grupurilor parlamentare, îi convoc să aibă o ședință în care să clarifice atitudinea colegilor, pentru că este de neconceput ca în Parlamentul României să aibă loc astfel de scene și să discutăm despre cine jignește mai mult sau jignește mai puțin.

Deci, pe viitor, cel puțin cât conduc eu ședința, se va respecta regulamentul cu strictețe. Și, încet-încet, va trebui să învățați să-l respectați.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 (Pl-x 374/2018); (adoptată)

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 374/2018, lege organică.

Comisia pentru cultură propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

   

264 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Cu majoritate de voturi, propunerea legislativă a fost adoptată.

Domnul Benga Tudor-Vlad, USR, explicarea votului.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Domnule președinte,

Acest proiect de lege vorbește despre necesitatea pentru radiodifuzori de a face distincția clară între opinii și fapte.

"Penali" poate că e o opinie, dar fapte sunt că dumneavoastră, PSD, sunteți conduși de un om cu o condamnare definitivă. E un fapt. (Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din nou încălcați regulamentul, cu privire la explicarea votului.

Deci o să avem o discuție cu liderii de grup și va trebui să vedem ce măsuri se vor lua.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil și privind modificarea altor acte normative (PL-x 507/2018); (adoptat)

Poziția 17, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil și privind modificarea altor acte normative; PL-x 507/2018.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

222 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 16 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

 
  Propunerea legislativă privind măsurile de control al tuberculozei (Pl-x 470/2016). (adoptată)

18. Și ultimul punct, Propunerea legislativă privind măsurile de control al tuberculozei; Pl-x 470/2016; lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

   

Cu 262 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptată, cu majoritate de voturi.

Declar ședința închisă.

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnul Ungureanu, să explice votul.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimați colegi,

Suntem putere legislativă, însă această Lege a tuberculozei, foarte necesară, are nevoie de finanțare.

O să vă propun să vizitați expoziția pe care o voi organiza în luna decembrie, cu fotografii din spitalele de tuberculoză din România. Și o să vedeți în ce hal arată infrastructura pentru acești bolnavi care suferă extraordinar de mult.

Aș vrea să o apreciez pe Paula Rusu, asociațiile care se ocupă de acești suferinzi. Eforturile lor au fost încununate de succes astăzi. Și îi felicit din toată inima.

Însă, repet, dacă mergeți în Secția de Pneumologie Copii din Spitalul Județean Cluj, oraș care are un buget de 270 de milioane de euro pe an, o să vedeți în ce hal poate să arate sistemul de îngrijire a copiilor cu TBC.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ședința Biroului permanent va avea loc după ședința comună, care începe la ora 14,00.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13.30.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 11 iulie 2020, 18:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro