Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 octombrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.157/06-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 30-10-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 octombrie 2018

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "Ministrul justiției, un ministru de nota 4", inițiate de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar a Uniunii Salvați România.  

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Începem dezbaterea moțiunii.

Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următorul program: moțiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, care pot fi utilizate la început și la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, potrivit propunerii noastre, luând în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat este următorul: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar al ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute; deputații neafiliați - 3 minute.

Dacă sunt obiecții?

Vă rog să pregătiți cartelele de vot, supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

156 de voturi pentru, un coleg nu și-a exprimat votul.

A fost adoptat.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista colegilor care vor lua cuvântul la dezbateri.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Stelian-Cristian Ion dă citire moțiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru al justiției,

"Pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării", spuneați la un moment dat.

Astăzi, a sosit timpul să fiți evaluat dumneavoastră, domnule ministru al justiției, iar în urma evaluării noastre, efectuate în temeiul dispozițiilor constituționale, am concluzionat că sunteți un ministru de nota 4!

"Avem o justiție - unii spun că e bună, alții spun că e rea. Justiția trebuie să fie bună, nu și rea!", mai spuneați în altă împrejurare.

Justiția nu trebuie să fie bună sau rea, ea trebuie să fie corectă, domnule ministru al justiției!

Să facem un exercițiu de imaginație, îngăduindu-i doamnei premier să facă exerciții de imagine: cum credeți că ar fi arătat România astăzi dacă acum o sută de ani, în pragul Marii Uniri, ar fi fost condusă de politicieni precum Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu, Șerban Nicolae, Viorica Vasilica Dăncilă, în locul regelui Ferdinand, reginei Maria, lui Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, în locul lui Octavian Goga sau Nicolae Titulescu? Ce declin cutremurător: de la Constantin Hamangiu și Istrate Micescu la Tudorel Toader!

Trebuie să recunoaștem că 50 de ani de comunism au fracturat coloana vertebrală a acestei țări, au afectat grav fibra morală a societății.

Cei aproape 50 de ani de comunism au strivit elitele țării. Au venit la conducere, în general, mediocrii, analfabeții, torționarii. După 1989, i-am privit pe politicienii valoroși, de talia lui Corneliu Coposu, cu suspiciune, i-am etichetat pe intelectualii care manifestau pașnic în Piața Universității drept "golani", "huligani", "haimanale" care nu respectă Constituția și legile țării, instituțiile statului și ordinea de drept. Am permis neocomuniștilor să rămână la putere și să ne țină în loc. Am pierdut, de-a lungul timpului, oportunități importante.

Acum, la 29 de ani de la Revoluție, suntem iarăși la o intersecție importantă pe cărarea istoriei. Societatea românească este cuprinsă de o stare febrilă, pentru că nu ne hotărâm pe ce drum să o apucăm: să apucăm pe drumul statului de drept sau să virăm pe drumul statului autoritar și abuziv, în care cele mai elementare norme legale și morale sunt călcate sistematic în picioare?

Societatea este atacată grav de virusul corupției. Anticorpii acționează, dar acționează dificil. Virusul a suferit mutații genetice în ultimii ani, și-a perfecționat armele și modul de operare. Virusul corupției și-a revenit și s-a întărit, iar acum s-a dezlănțuit furibund.

Există două motoare care pot propulsa această societate: unul bazat pe corectitudine, pe respectarea legilor, altul bazat pe încălcarea legilor, pe furt, pe șmecherie. Primul poate propulsa întreaga societate foarte departe într-un timp foarte scurt, al doilea propulsează rapid, din punct de vedere material, doar câțiva "băieți deștepți", dar suprimă restul societății.

Avem două teze care par că dezbină societatea românească:

Noi, opoziția, susținem că avem un fenomen de amploare al corupției, că acesta a fost diminuat și descurajat în ultimii ani, că lupta împotriva corupției trebuie să continue, iar instituțiile judiciare trebuie să fie lăsate să își facă datoria, altfel ne întoarcem la fenomenul corupției generalizate.

PSD și ALDE, partide conduse de persoane cu grave probleme penale, susțin că, în realitate, statul a fost acaparat de niște forțe oculte, dirijate de "agenturile" interne și externe, care deturnează voința populară, folosind justiția pentru a-i elimina de la conducerea țării pe "cei mai iubiți fii ai poporului", pe cei aleși prin vot democratic.

PSD și ALDE, acompaniate de cele mai multe ori de UDMR, susțin că în România se face poliție politică și că politicienii sunt cercetați și condamnați pe nedrept de către o justiție care este la cheremul serviciilor secrete.

Niciun politician condamnat penal în mod definitiv de către instanțele judecătorești nu a acceptat că a greșit, toți se victimizează, spunând că au fost supuși unor vendete politice, prin intermediul unui sistem teribil de opresiune format din securiști, procurori și judecători, toți dirijați eventual de Soros sau de cine știe ce forțe oculte.

Teoria PSD a fost sintetizată de Adrian Severin care, la un moment dat, afirma: "Când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că nu o să schimbăm poporul. (...) Ne mirăm că poporul este corupt, că toată lumea încalcă legea. Dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt. Corupția înseamnă deviere, și devierea nu poate fi a majorității sau a unanimității". De prisos să reamintim că Adrian Severin a fost condamnat de instanța supremă la 4 ani de închisoare cu executare. Înainte de a fi condamnat spunea, culmea, într-o conferință pe tema corupției: "Niște huligani ai presei m-au acuzat pe mine într-o înscenare; nu am de ce să îmi dau demisia. Marea rușine este că sunt români care cred în aceasta contrafacere. Pe mine nu m-a acuzat nicio instituție românească, ci un ziar. Prin rezistența mea contribui la imaginea că România nu se lasă. Românii nu posedă o genă a corupției care să justifice izolarea lor".

Iar la aflarea soluției de condamnare definitivă afirma: "Sentința a fost pronunțată. Comedia s-a terminat. Mai precis, acest act al comediei. Așa cum mă așteptam, ceea ce a început ca o farsă jurnalistică s-a sfârșit printr-o farsă judiciară. Aceasta nu a fost lupta dintre cinste și corupție, ci dintre patrie și dușmanii ei. Într-o colonie nu există stat de drept. O bătălie s-a încheiat, dar istoria nu se sfârșește aici. Românii vor merge mai departe. Victoria va fi a lor. Victoria va fi a noastră".

Acești domni sunt reprezentativi pentru înțelegerea fenomenului cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu "marea corupție a gulerelor albe". Oameni pregătiți, profesori de drept - îl putem aminti aici și pe profesorul, avocatul, deputatul PSD Ioan Adam - se cred mai presus decât ceilalți semeni ai lor. Pentru ei, legea are o altă semnificație, pentru ei, unele lucruri interzise sunt permise pentru că sunt jupâni, dumnezei care fac legile, nu muritori care respectă legile.

Nu, doamnelor și domnilor colegi, nu suntem o nație de hoți! Poate că nu suntem cel mai harnic sau mai corect popor, dar nu suntem nici cel mai corupt. Românul este, în general, muncitor, dar când i se pun tot felul de piedici, devine descurcăreț în sens negativ. Când încalcă legea, nu o face de plăcere, ci de cele mai multe ori pentru că nu i se lasă posibilitatea de a o respecta.

Cu totul alta este situația clasei politice. Proporția de ticăloșie în rândul politicienilor este covârșitor mai mare decât în rândul oamenilor neimplicați în politică. De aceea avem nevoie de oameni noi în politică. Este o realitate dureroasă. De ce? Pentru că, în general, au intrat în politică oameni puși pe căpătuială, iar criteriile de promovare, de selecție din interiorul partidelor, nu s-au bazat pe meritocrație, cât mai degrabă pe tupeu, impostură, servilism, lipsă de moralitate.

Adrian Severin greșea. Poporul nu este corupt, corupți sunt niște conducători ai săi!

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să privim adevărul în față și să recunoaștem că sunt foarte mulți politicieni cu probleme penale.

Avem chiar printre noi colegi parlamentari condamnați definitiv, trimiși în judecată sau alții pentru care nu s-a putut începe urmărirea penală, doar pentru că Parlamentul a făcut scut pentru apărarea lor. Realitatea este că, după ce PSD a câștigat alegerile în 2016, a avut o singură preocupare: să-i scape prin orice mijloace de aceste probleme penale!

Dacă nu au putut influența judecătorii, au recurs la altă tactică: modificarea legislației și atacul mediatic susținut împotriva justiției. Au folosit trusturi media controlate de persoane cu probleme penale pentru a inocula în rândul opiniei publice că, de fapt, corupția nu este în rândul politicienilor, ci al organelor judiciare. Politicienii sunt victimele, organele judiciare sunt călăii. Acum, mai nou, am auzit că amnistia și grațierea sunt necesare pentru a-i pune la adăpost pe magistrați. Sursa? Liviu Dragnea.

Au extras câteva exemple negative, puține la număr, și le-au tocat an de an, lună de lună, zi de zi, pentru a zugrăvi o imagine deformată a justiției. Au folosit argumentul "informațiilor din presă" atât pentru a fundamenta adoptarea legilor justiției, cât și pentru a solicita revocarea procurorului șef DNA. Procurorul-șef DIICOT a fost deja înlocuit, iar acum doresc și înlocuirea procurorului general.

Să precizăm din capul locului că nu există nicio instituție perfectă, în care să nu întâlnești anumite probleme.

Și să mai spunem, de asemenea, că justiția nu se bucură de cea mai mare popularitate, dar se bucură de o mult mai mare credibilitate decât clasa politică. De ce nu este întotdeauna populară justiția? Este simplu: avem mii, poate zeci de mii de dosare civile și penale pe an. În materia dreptului civil, jumătate dintre părți sunt, inevitabil, nemulțumite pentru că au pierdut procesul, iar cei care au câștigat sunt de multe ori nemulțumiți de durata procesului. În penal, lucrurile stau la fel.

Organele judiciare nu sunt perfecte, dar justiția din România a făcut în ultimii ani progrese evidente, recunoscute chiar și de către organismele internaționale. La începutul anului 2017 ne-am fi putut apropia de ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, poate chiar am fi atins acest obiectiv, dacă PSD-ALDE nu ar fi declanșat, odată cu O.U.G. nr. 13, acest asalt fără precedent asupra justiției. Acum, după ce au fost modificate și legile justiției, dar și legislația penală, ridicarea MCV- ului devine un obiectiv din ce în ce mai îndepărtat, iar de această situație regretabilă se face vinovat și ministrul justiției.

Domnule ministrul al justiției, foarte multă lume a așteptat de la dumneavoastră cu totul altceva. Chiar dacă v-ați alăturat unei echipe guvernamentale slabe și susținute de niște partide care au demonstrat în februarie 2017 ce intenții au cu privire la lupta împotriva corupției, CV- ul dumneavoastră, pregătirea profesională au creat așteptarea că veți fi, totuși, un ministru vertical, profesionist, cu spirit de dreptate.

Pe 22 februarie 2018, la un an de la momentul învestirii dumneavoastră, ați demonstrat tuturor că ați ales să fiți un simplu instrument în mâna domnilor Tăriceanu, Dragnea și al tuturor celor care sunt deranjați de justiția independentă.

Sigur, potrivit legii, aveați prerogativa de a propune revocarea procurorului-șef DNA, dar știți bine și definiția de școală a abuzului de drept, și anume exercitarea unui drept într-un mod contrar scopului său.

Exact asta ați făcut dumneavoastră: nu v-ați exercitat dreptul de a solicita revocarea procurorului-șef DNA, în scopul îmbunătățirii activității și eficienței DNA, ci în scopul decapitării celei mai incomode și nesuferite de corupți instituții din România.

Judecătorii, știți bine, nu se pot autosesiza. Ei judecă ceea ce le pun pe masă procurorii, iar dacă procurorii nu sunt lăsați să-și exercite atribuțiile, infractorii nu mai ajung niciodată în fața justiției.

În ultimii ani, procurorii DNA au avut rezultate bune. Este adevărat că au comis și greșeli, dar și că au deranjat foarte mulți politicieni influenți, au deranjat oameni de afaceri veroși, deținători de trusturi de presă cu probleme penale. Rolul lor însă nu este nici să fie simpatici, nici indulgenți, nici înverșunați, rolul lor este să descopere faptele penale și să trimită inculpații în fața judecătorului, cu respectarea legii.

Domnule ministru al justiției, are justiția vreo legătură cu dreptatea? Are dreptatea vreo legătură cu morala?

Ca ministru al justiției, trebuie să aveți răspuns la aceste întrebări. În definitiv, oricine ar trebui să poată răspunde în forul interior unor astfel de întrebări. Cum spuneam, legea vă dă în mod formal dreptul să solicitați revocarea procurorilor de rang înalt. Dar este corectă, morală, justă o asemenea măsură în cazul de față?

Privind în mod obiectiv întregul context, chiar nu vă dați seama că ați făcut o alegere greșită? V-ați pierdut total coordonatele binelui și echității?

Domnule ministru, dumneavoastră chiar credeți că imaginea României în lume a fost afectată de interviurile și declarațiile procurorului-șef DNA, ale procurorului general? Nu cumva imaginea țării a avut de suferit din pricina armatei de infractori care s-a mobilizat în ultima perioadă pentru a îngenunchea justiția, care nu mai are o altă preocupare decât să scape de dosarele penale, slăbind justiția și modificând legislația penală?

Ce ați făcut dumneavoastră, domnule ministru, de când ați fost învestit în această funcție, cu ce mari realizări vă puteți lăuda?

Să o luăm pe rând.

Punctul 1. Ați promovat politizarea justiției. Este de notorietate faptul că dumneavoastră ați fost promotorul unor idei nocive de modificare a legilor justiției, cum ar fi controlul absolut, concentrat în mâna ministrului justiției, pe numirile procurorilor de rang înalt, înființarea unei direcții speciale de anchetare a magistraților, trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului justiției etc.

Apoi ne-ați adus aceste propuneri în Parlament, într-o mapă, nu sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern, ci sub forma unor fițuici pe care i le-ați predat domnului Florin Iordache drept sursă de inspirație, după care v-ați făcut nevăzut. Nu ați mai trecut prin Parlament să vă exprimați opinia cu privire la aceste legi atât de importante, v-ați spălat pe mâini, lăsând această sarcină domnului Iordache, doamnei secretar de stat Mariana Moț. Cum vom vedea în continuare, nu a fost vorba despre respectul pentru autoritatea legiuitoare. De ce ați avea un astfel de respect când mulți parlamentari v-au fost, probabil, studenți sau și-au susținut doctoratele la dumneavoastră? A fost, probabil, vorba despre delăsare și conivență.

Domnule ministru,

Spuneți clar, fără a vorbi în pilde, considerați că au rezultat niște legi bune?

Comisia Europeană ne-a recomandat în raportul său din 15 noiembrie 2017 să luăm în considerare punctul de vedere al sistemului judiciar, dar și avizul Comisiei de la Veneția. Ce ați făcut dumneavoastră personal? V-ați desistat din procedura de inițiere a unui proiect de lege din partea Guvernului, deși ați afirmat că ați făcut demersuri concrete pentru obținerea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția, ați abandonat proiectul în Parlament, deși nimic nu vă oprea să promovați un proiect al Guvernului, evitând astfel, cu disperare, obținerea acestui aviz, pentru că intuiați răspunsul negativ al acesteia. V-ați pregătit terenul pentru a spune ulterior că Parlamentul poartă întreaga responsabilitate pentru forma în care au fost adoptate aceste legi, că dumneavoastră ați vrut să sesizați Comisia de la Veneția, dar nu a mai vrut Parlamentul. Dacă voiați să vă implicați și nu erați complice la mutilarea acestor legi, ați fi continuat procedura de inițiere a proiectului din partea Guvernului și ați fi obținut, în prealabil, avizul Comisiei de la Veneția, după care ați fi venit cu argumente în Parlament pentru a susține proiectul Guvernului sau propuneri de amendamente la proiectul parlamentarilor PSD.

Comisia de la Veneția, al cărei membru, în mod ironic, sunteți, și-a exprimat, în cele din urmă, opinia cu privire la modificarea legilor justiției. Răspunsul Comisiei a venit implacabil pe 13 iulie 2018, a fost confirmat pe 19 octombrie 2018 și a spulberat pur și simplu ideile "geniale" cu care Dragnea și Tăriceanu, cu complicitatea dumneavoastră, pretindeau că reformează sistemul judiciar.

Ce le-ați spus, domnule ministru, colegilor din Comisia de la Veneția? Că sunt niște legi bune, că opoziția și marea parte a magistraților români sunt de rea-credință și îi dezinformează, ori că nu înțeleg binefacerile acestor legi, că doar nu ne veți spune acum că ați criticat aceste legi? Nu ați fost deloc jenat în fața celorlalți membri ai Comisiei de la Veneția în postura de apărător al unor legi care slăbesc justiția și statul de drept din România?

Ce spune Comisia de la Veneția, iar dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți?

În primul rând ne spune că analiza și recomandările sale nu vizează toate problemele pe care le generează aceste legi, ci doar problemele cruciale. Așadar, toate recomandările vizează chestiuni esențiale pentru justiția din România, care nu pot fi ignorate și considerate lipsite de importanță.

Din păcate, pentru că puterea actuală nu a ținut cont de solicitările magistraților și ale opoziției, de adoptare a legilor după primirea avizului din partea Comisiei de la Veneția, se impunea, domnule ministru, punerea în acord a acestor legi cu recomandările Comisiei, într-o procedură de urgență. Procedura de urgență nu înseamnă însă procedură lipsită de orice urmă de transparență. Semnalul de alarmă a fost tras de Comisie, la jumătatea lunii iulie. Ați avut la dispoziție trei luni în care puteați să propuneți și să faceți public, în timp util, proiectul ordonanței de urgență. El nu a fost făcut public niciodată în mod oficial, și, mai grav, la întrebările jurnaliștilor legate de această ordonanță de urgență, dumneavoastră ați răspuns de fiecare dată evaziv. Chipurile, nu ați vrut să îi puneți pe membrii CSM în situația de a afla de proiect din presă, ardeați de grija Domniilor Lor, însă asta nu v-a împiedicat să le cereți, în bătaie de joc, evident, avizul vineri după-amiaza, pentru luni dimineața.

Domnule ministru, v-ați întâlnit în seara dinainte de adoptarea O.U.G. nr. 92/2018 cu Liviu Dragnea? Ați fost la sediul PSD, așa cum au afirmat deputați ai PSD?

Cum explicați diferențele dintre forma inițială a proiectului de ordonanță de urgență, apărută în presă, pe surse, și varianta adoptată în Guvern? De ce au apărut peste noapte în proiect reglementări referitoare la condițiile de vechime pentru procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din DNA și DIICOT?

V-ați folosit, domnule ministru, de necesitatea blocării de urgență a intrării în vigoare a reglementărilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților cu o vechime de 20 de ani pentru a insera câteva articole care să-i facă pe plac lui Liviu Dragnea și celorlalți politicieni cu probleme penale! Ați urmărit să blocați activitatea acestor parchete, afectând grav anchete, cum ar fi cea referitoare la violențele jandarmilor din 10 august!

Unde ați justificat, domnule ministru, necesitatea și, mai ales, urgența acestor reglementări? Nicăieri - nici în preambul, nici în nota de fundamentare și nici în expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență! Ați încălcat, domnule ministru, în mod flagrant legea și Constituția României, doar pentru a face pe plac infractorilor! Cum explicați în Parlament această conduită?

Unde sunt, domnule ministru, avizul CSM și avizul prealabil al Departamentului pentru Relația cu Guvernul, pentru această ordonanță de urgență? După dumneavoastră, legea este obligatorie numai pentru oamenii de rând, nu și pentru ministrul justiției? Cum vă permiteți să desconsiderați într-un asemenea mod Consiliul Superior al Magistraturii și să-i solicitați avizul vineri, spre sfârșitul programului, pentru o ordonanță adoptată luni dimineața? Și membrii CSM v-au fost studenți? Așa înțelegeți dumneavoastră să respectați principiul colaborării loiale între instituțiile statului? Așa, ignorând sistematic punctele de vedere ale CSM? Sperăm că nu veți justifica gestul dumneavoastră arătând cu degetul spre alți miniștri și spunând că și aceștia au procedat la fel în trecut!

Referitor la condițiile de vechime cerute pentru procurorii care activează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, acestea tocmai ce fuseseră reglementate de Parlament. Nesocotind actul normativ adoptat de Parlament, încălcând separația puterilor în stat, dumneavoastră ați propus, fără nicio motivare, majorarea acestor limite, contrazicându-vă până și propria propunere legislativă, care era asemănătoare cu forma adoptată de Parlament. Ce ați primit, domnule ministru, ce vi s-a oferit, cum v-au convins Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu să inserați această normă de paralizare a Ministerului Public în ordonanța de urgență, sub pretextul aplicării unor recomandări ale Comisiei de la Veneția?

După publicarea cu întârziere a Ordonanței nr. 92/2018 în Monitorul Oficial și după ce magistrații vizați au reacționat, vi s-au cerut explicații, de către jurnaliști, însă de fiecare dată v-ați eschivat și ați ocolit răspunsul.

După aproape 5 zile, duminică dimineața, v-ați trezit dintr-o dată să oferiți explicații, unde altundeva decât pe Facebook. Acolo unde nu vă deranjează nimeni cu întrebări sau comentarii, pentru că le cenzurați și nu permiteți decât două-trei comentarii favorabile.

Referitor la retroactivitatea propunerilor dumneavoastră, în ciuda asigurărilor pe care le dați pe Facebook că nu poate fi vorba despre așa ceva, în ciuda recomandării de interpretare date de Secția pentru procurori a CSM, constatăm doar că textul pe care l-ați redactat asta indică - posibilitatea aplicării retroactive a acestor condiții nou introduse prin ordonanță. Nu o spunem noi, o spun procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT, care au remarcat aceste aspecte; o spune avizul Consiliului Legislativ dat pentru proiectul de lege prin care urmează să fie aprobată ordonanța. O spune textul pe care l-ați scris în mod insidios sau, în cel mai fericit caz, dând dovadă de gravă neglijență.

Revenind la Recomandările Comisiei de la Veneția, aceasta ne spune să regândim procedura de numire a procurorilor de rang înalt, astfel încât să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, astfel încât influența ministrului justiției să fie echilibrată prin atribuțiile Președintelui și ale Consiliului Superior al Magistraturii. Ce ați făcut dumneavoastră? Nimic. Veți spune că acest punct implică și revizuirea Constituției. Așa este, dar o discuție pe tema aceasta trebuie demarată și refuzați să discutați acest subiect. Pe de altă parte, Comisia de la Veneția ne indică și o altă modificare care ar trebui făcută, de această dată, în Legea nr. 303/2004, nu în Constituție, anume ca avizul CSM pentru revocarea și numirea în funcțiile de conducere a procurorilor de rang înalt să devină obligatoriu, nu consultativ. CCR i-a conferit acest caracter de aviz consultativ pe cale de interpretare, pentru că legea nu prevedea în sens contrar. O asemenea prevedere nu neagă rolul principal pe care îl are ministrul justiției în cadrul acestei proceduri, deoarece face propunerile și respectă în același timp și rolul CSM de garant al independenței justiției. Cum înțelegeți dumneavoastră să aplicați această recomandare? Doar prin transmiterea live a interviurilor pe care le efectuați în procedura de selecție. Lăudabil, am cerut-o și noi de atâtea ori, doar că nu era necesară adoptarea ei prin ordonanță de urgență și nu la asta s-a referit Comisia!

Comisia de la Veneția ne recomandă să eliminăm limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a magistraților. Este pentru dumneavoastră o prioritate eliminarea cenzurii aplicate magistraților? Nicidecum. Nu aveți nicio propunere și niciun comentariu cu privire la acest subiect.

În privința răspunderii materiale a magistraților, Comisia de la Veneția ne recomandă ca dreptul de regres împotriva magistraților să poată fi exercitat numai după ce răspunderea magistratului a fost constatată printr-o procedură disciplinară, cu eliminarea posibilității de apreciere a Ministerului Finanțelor Publice. Deși în proiectul de ordonanță ați încercat să abordați această problemă, este adevărat, în mod defectuos, în forma adoptată de Guvern nu ați mai făcut nicio referire la această problemă.

Comisia de la Veneția ne-a recomandat regândirea propunerii de înființare a unei structuri speciale de parchet pentru anchetarea magistraților, propunând recurgerea la specializarea procurorilor pentru anchetarea unor zone sau infracțiuni foarte speciale, iar în cazul infracțiunilor care nu presupun o specializare deosebită, în anchetă magistrații să fie anchetați la fel cum este anchetat orice cetățean al României. Ați regândit aceste reglementări? Nicidecum! Dimpotrivă, ați emis o altă ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr. 90/2018, care să operaționalizeze noua secție specială pentru anchetarea magistraților ca pe un instrument de presiune asupra magistraților. Prin această ordonanță ați derogat chiar de la regulile de selecție adoptate prin lege, pentru a impune provizoriu primii procurori în secția specială. Ați cerut de la DNA toate dosarele, inclusiv cele soluționate, deși prin lege trebuiau transmise doar cele în curs de soluționare. Comisia de evaluare a fost acceptată a lucra în formulă incompletă, prin derogare de la lege. Procurorului General i s-a impus un termen de 5 zile pentru a asigura întregul cadru material pentru funcționarea acestei secții. Procurorii desemnați provizoriu sunt numiți de președintele CSM, nu de plenul CSM. Așadar, pentru dumneavoastră, urgența a constituit-o încălcarea recomandării Comisiei de la Veneția și a recomandării GRECO!

Comisia de la Veneția a recomandat reintroducerea principiului independenței procurorilor printre principiile care le guvernează activitatea - paragrafele 62 și 67 din Raportul preliminar. El se regăsește acum în legislație doar circumstanțiat. Pe viitor trebuie reintrodus fără condiționări și nuanțări.

Comisia de la Veneția ne-a recomandat clarificarea motivelor de revocare a judecătorilor și procurorilor de rang înalt, dar și a magistraților din subordine, astfel încât să nu se dea naștere la abuzuri. Este vorba inclusiv despre articolul în baza căruia a fost revocat procurorul-șef DNA - paragrafele 77 și 78 din Raport. Ce ați făcut dumneavoastră? Ați rezolvat doar 10% din problemă, respectiv v-ați referit doar la procurori, nu și la judecători; v-ați referit doar la procurorii din DNA și DIICOT, nu și la procurorii care conduc aceste structuri; v-ați referit doar la un caz de revocare referitor la aplicarea unei sancțiuni disciplinare, nu și la cazul referitor la exercitarea necorespunzătoare a funcțiilor specifice, apreciat de Comisia de la Veneția ca fiind formulat în temeni prea generali.

Legat de această ordonanță - unde v-a recomandat Comisia de la Veneția să încălcați Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale? Pentru Tudorel Toader nu sunt obligatorii deciziile Curții Constituționale? De ce? Pentru că poate iniția o ordonanță de urgență prin care să amâne respectarea unei decizii a Curții Constituționale? Domnule ministru, pe cine vreți să detașați sau să mențineți la Consiliul Uniunii Europene, cu nerespectarea Constituției României? Ce rațiuni mai înalte decât respectarea Constituției puteți găsi drept justificare pentru gestul dumneavoastră?

Asupra legilor justiției pe care le-ați inițiat s-a exprimat și GRECO. În raportul său întocmit în 11.04.2018, într-o procedură extraordinară, ad-hoc, GRECO a făcut o analiză detaliată a contextului adoptării acestor acte normative, a procedurilor urmate; a considerat oportună solicitarea opiniei Comisiei de la Veneția; a surprins neconcordanța dintre transparența invocată de dumneavoastră, domnule ministru, și faptul că varianta pe care ați prezentat-o pe 23.08.2017 nu avea mare legătură cu varianta din 2015; a surprins modalitatea atipică în care ați procedat, neasumându-vă aceste proiecte de lege, dar aducându-le în Parlament și devenind astfel inițiator de facto al acestora.

Întâi de toate, vă rugăm să ne spuneți, domnule ministru, mai susțineți că rapoartele GRECO și recomandările acestui organism de monitorizare sunt facultative? Sau v-ați mai documentat, înainte de a mai susține din nou enormități în Parlamentul României? Sigur că v-ați documentat, sigur că știți că regulile de procedură ale GRECO spun negru pe alb că statele membre ale GRECO trebuie să se conformeze recomandărilor din raportul de evaluare și să le implementeze în integralitate! Dar, ca de obicei, o întoarceți cum vă convine, spunând că GRECO nu poate face legea în România. Dar cine a spus altceva? Direcțiile, principiile, măsurile indicate în rapoartele GRECO sunt obligatorii, GRECO nu oferă membrilor texte care să fie transpuse ad litteram în legislație.

În calitate de ministru al justiției, în loc să priviți cu seriozitate aceste rapoarte ale organismelor internaționale și să țineți cont de ele, le-ați ignorat complet și v-ați permis, dând dovadă de lipsă de diplomație, de tact și de obiectivitate, să puneți la îndoială profesionalismul experților internaționali care au întocmit aceste documente. Spuneați în urmă cu câteva luni: "Îmi exprim speranța faptului că raportul GRECO este opera exclusivă a experților GRECO, un raport realizat pe baza unei corecte documentări, fără eventuale contribuții venite din spațiul național. Eu, personal, am stat de vorbă la Ministerul Justiției cu experții GRECO, nu mi-au creat convingerea că profesional se ridică la nivelul conținutului raportului".

Punctul 2. Implicarea dumneavoastră în privința modificărilor legislației penale a fost una nefastă. O asemenea împrejurare este cu atât mai gravă, cu cât ea vine din partea unui specialist al dreptului penal, a unui profesor de drept, a unui fost judecător la Curtea Constituțională, a unui fost procuror.

Ați girat toate propunerile făcute de puterea actuală, în sprijinul infractorilor și în defavoarea victimelor infracțiunilor, ați chiulit de la lucrările Comisiei speciale, trimițând în locul dumneavoastră un secretar de stat cu rol decorativ; nu v-ați luptat pentru a promova propunerile pe care le-ați făcut, referitoare la confiscarea extinsă, și nu v-ați sfiit să dați cu mâna dumneavoastră lovitura letală luptei împotriva corupției, propunând un text de modificare a infracțiunii de abuz în serviciu care reprezintă o dezincriminare mascată a acestei infracțiuni pentru cele mai multe situații întâlnite în practică. Sigur, nici în acest caz nu sunteți promotorul direct al acestor modificări, dar prin pasivitatea dumneavoastră și prin propunerea făcută cu privire la abuzul în serviciu ați fost ministrul perfect pentru ca puterea actuală să-și promoveze ororile legislative în sfera dreptului penal. Normal că nu vă pasă, doar sunteți profesor de drept penal. Dacă legiuitorul adoptă mâine Legea talionului, o predați la facultate impasibil, respectându-vă competențele. Nici măcar un articol critic în Revista de drept penal sau în altă lucrare de specialitate nu vă e permis... Sau poate că nu asta este problema, poate că mai degrabă toate aceste modificări, multe dintre ele declarate deja ca fiind neconstituționale, multe criticate deja de Comisia de la Veneția, sunt pe gustul dumneavoastră.

Sub pretextul aplicării unei decizii a Curții Constituționale, ați căutat timp de aproximativ 9 luni de zile "pragul rezonabil" peste care abuzul funcționarului public să constituie infracțiune și, în cele din urmă, ați anunțat că l-ați găsit, fiind echivalentul unui salariu mediu brut lunar. Noi am sugerat acest prag după o săptămână de cercetare, dumneavoastră v-au trebuit 9 luni! Nu v-ați limitat însă la a introduce un prag valoric, ci ați mai introdus o condiție suplimentară, aceea ca fapta să fie săvârșită în scopul dobândirii unui folos patrimonial pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, dezincriminând astfel cele mai multe abuzuri săvârșite de funcționarii publici. După gândirea dumneavoastră, un director de spital public care achiziționează materiale medicale știind că sunt supraevaluate de 10 ori, în schimbul unei mite plătite partidului sau nașului său, șef de filială de partid, nu e infracțiune, pentru că, nu-i așa, folosul material nu este pentru sine, soț sau o rudă apropiată. Vedeți, domnule ministru, de ce nu avem spitale dotate decent? De ce corupția ucide? Dar dumneavoastră știți lucrurile acestea și, în calitate de ministru al justiției, profesor de drept penal, fost judecător al Curții Constituționale, le acceptați ca normale... Domnule ministru, Comisia de la Veneția a adus critici dure textului propus de dumneavoastră pentru abuzul în serviciu. O astfel de împrejurare ar trebui să atragă demisia dumneavoastră din funcția de ministru, din aceea de profesor de drept, dar și retragerea din calitatea de membru al Comisiei de la Veneția!

Punctul 3. După ce ați făcut infractorilor acest cadou, fiind întrebat într-un interviu de ce va fi abuz în serviciu doar dacă beneficiul este pentru funcționar, soțul acestuia sau o rudă apropiată, nu ați ezitat să mințiți public, spunând că nu aceasta a fost propunerea dumneavoastră și că ar trebui să fie întrebați membrii Comisiei speciale. Nu este aceasta o dovadă de manipulare, de neseriozitate, de iresponsabilitate din partea dumneavoastră? Vă rugăm să verificați încă o dată textul pe care l-ați trimis Comisiei speciale și să îl citim împreună, cu voce tare. Propunerea vine de la dumneavoastră, modificarea din comisie nu este esențială și nu vizează aspectul asupra căruia ați fost întrebat.

Punctul 4. Și dacă tot v-ați pregătit să faceți acest cadou corupților, de ce nu ne-ați pus la dispoziție în Parlament acest text, măcar cu câteva zile înainte de a se vota în Comisia specială, ci ne-ați trimis textul exact în dimineața în care era programată ședința pentru vot în comisie, astfel încât să primim propunerea dumneavoastră după începerea ședinței? Membri ai opoziției, am fost la dumneavoastră la minister, pentru a scurta timpul de transmitere a textului, vineri, dar nu a fost chip ca măcar un secretar de stat să ne primească pentru a avea o comunicare directă cu noi. Dumneavoastră aveați alte probleme, într-adevăr, dar secretarii de stat din subordinea dumneavoastră de ce se ascund după perdele și se baricadează în birouri? Aceasta este colaborarea loială între instituții, despre care atât de mult vă plăcea să vorbiți, reproșându-le altora această lipsă de obiectivitate și de loialitate? Ați reușit să demonstrați prin acest comportament lipsă de respect pentru justiție, pentru statul de drept, pentru cetățenii pe care îi reprezentăm, pentru instituția Parlamentului, în fața căreia trebuie să dați socoteală.

Punctul 5. Dar faimosul Program de guvernare al PSD pe care ar trebui să-l puneți în aplicare vă mai amintiți? Unde este "modernizarea legislației privind sistemul judiciar"? E cumva pachetul de legi ale justiției, pornit de la dumneavoastră și criticat de majoritatea magistraților, de Comisia de la Veneția, de GRECO? Dar faimosul Institut Român de Criminologie, instituție independentă care ar fi trebuit să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român, unde este? Deocamdată este sublim, dar lipsește cu desăvârșire; este independent, dar în subordinea dumneavoastră directă. De ce l-ați mai reînființat, domnule ministru, dacă nu este un organism independent, ci unul sub papucul dumneavoastră politic? Vreți să-l folosiți ca paravan pentru alte dezincriminări și legi favorabile infractorilor? Nu este nevoie. Vă explică domnii Dragnea și Tăriceanu de ce.

Punctul 6. Prin afirmațiile dumneavoastră, domnule ministru, ați afectat grav imaginea justiției din România spunând: "... poate nu ar fi lipsit de interes să știm și faptul că X a fost ținut în anchetă 3 ani de zile, eventual trimis în judecată, eventual arestat, de către procurorul Y". Așadar, în opinia dumneavoastră, procurorii trebuie luați la verificat și trebuie întocmite niște liste negre cu procurorii incomozi politicienilor. De-asta voiați să vă treceți în subordine directă Inspecția Judiciară? Tot dumneavoastră mai spuneați: "Ministerul Public s-a îndepărtat treptat de la rolul constituțional pe care-l are (...) s-a îndepărtat progresiv de la rolul de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești". Spunând "Ministerul Public", și nu "unii dintre procurori", sugerați aici că toți procurorii săvârșesc abuzuri și că aceștia s-au îndepărtat cu toții de la prerogativele lor constituționale și legale. Domnule ministru, cum puteți face afirmații atât de nocive și lipsite de echilibru, și iresponsabile? Vă permite să faceți astfel de afirmații funcția actuală, aura de profesor sau calitatea de fost procuror în perioada ceaușistă, când procurorii chiar aveau de la lege prerogative care contraveneau CEDO?

Punctul 7. Măsurile dumneavoastră, domnule ministru, sunt atât de nedrepte, de incorecte, de nocive pentru justiția română, încât ați reușit performanța negativă de a scoate magistrații în stradă, de a-i obliga să ia atitudine pentru apărarea statului de drept, prin semnarea unor mesaje în care menționează pericolul în care este pus statul de drept. Ocupat fiind cu ocrotirea drepturilor infractorilor, mai ales a politicienilor, nu aveți timp să vă plecați urechea și la nevoile reale ale magistraților. Nu le asigurați condiții decente de muncă. Sunt sufocați de dosare, la propriu și la figurat, lucrează în birouri mici, înghesuiți, în condiții total improprii. Dacă vor să vă întâlnească îi evitați, dacă își exprimă nemulțumirea public îi certați, ca și cum ar fi subordonații sau angajații dumneavoastră, spunând că nu e treaba lor să își dea cu părerea. După dumneavoastră, magistrații ar trebui să stea cuminți, să asiste pasiv la distrugerea justiției și a statului de drept, să nu îi deranjeze câtuși de puțin pe cei care vor să siluiască justiția și să fie mulțumiți doar pentru că primesc o leafă.

Punctul 8. Prin cererea de revocare a procurorului-șef DNA, prin declanșarea la comandă a procedurii de evaluare, cu intenția neechivocă a revocării acestuia, ați ales să fiți de partea infractorilor, împotriva justiției, ceea ce este inacceptabil pentru un ministru al justiției!

Ne-ați demonstrat tuturor că toate diplomele, toți anii de studiu, toate demnitățile deținute, întreaga experiență acumulată în timp își pierd orice valoare atâta timp cât lipsește substanța, buna-credință, busola care te ajută să distingi binele de rău. Ați reușit performanța negativă de a spulbera mitul profesionistului. Iată că nu este suficient să ai o bună pregătire profesională și să nu ai probleme de natură penală, dacă îți pui întreaga pricepere în slujba răului, dacă îți pierzi coordonatele morale și dacă ești copleșit de autoadmirație și autosuficiență.

Sigur că nu ați putut convinge în niciun moment că sunteți independent de cei care v-au propus în funcția de ministru. Ne insultați atunci când susțineți o asemenea enormitate. Dar ați fi putut atenua din avântul acesta al infractorilor și oamenii ar fi simțit asta și ar fi apreciat.

Un raport conține și elemente pozitive și elemente negative. Dumneavoastră ați întocmit un rechizitoriu de tip sovietic, fără respectarea dreptului la apărare, în care nu ați oferit nici măcar un element pozitiv din activitatea procurorului-șef al DNA, pe care să îl așezați pe talerul folosit în luarea deciziei finale.

În argumentul dumneavoastră bazat pe autoritatea profesională ați dorit să subliniați că v-ați definitivat coordonatele profesionale ca procuror în perioada comunistă. Se vede! E bine că vă asumați asta, păcat este că nu e neapărat un aspect cu care să te poți lăuda! Procurorul în acea perioadă avea cu totul alte puteri și, cu siguranță, alte deprinderi. Unii procurori din acea perioadă au evoluat după schimbarea regimului politic, alții au rămas, după cum se vede, blocați în acele coordonate.

Ce v-a declanșat acea precipitare? Strigătul isteric "Tudorele, fă ceva!" pe care l-ați auzit tocmai din Japonia? Emisiunile TV în care inculpații se lamentează, își pun poalele-n cap și prezintă frânturi de adevăr amestecate cu minciuni pentru a crea impresia că justiția din România este odioasă?

Domnule ministru, pretextele pe care le-ați utilizat pentru a solicita revocarea din funcție a procurorului-șef al DNA au fost analizate punct cu punct și spulberate de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori. Aveți vreun respect pentru această instituție care reprezintă garantul independenței justiției? Evident că nu, de vreme ce ați ales să ignorați cu desăvârșire avizul acestui organism și să continuați procedura de revocare. În final, ați reușit să vă duceți planul la îndeplinire.

Poate că cea mai gravă și mai aberantă acuzație pe care ați adus-o procurorului-șef al DNA a fost aceea prin care ați susținut, nici mai mult, nici mai puțin, decât că opiniile exprimate de procurorul-șef al DNA cu privire la legile justiției și la unele propuneri de modificare a legislației penale au fost de natură să afecteze iremediabil imaginea României. Ați afirmat că aceste opinii au fost de natură să creeze o imagine deformată, falsă, asupra realității de fapt și de drept, că ele reprezintă o discreditare virulentă a autorităților române și a României, creând imaginea falsă a unui stat profund corupt. În final, ați sugerat că procurorul-șef al DNA ar fi afectat chiar interesul național al României.

Așadar, nu hoarda de infractori care conduce în acest moment România și care vrea să-și rezolve problemele penale prin modificarea legislației strică imaginea României în lume și produce îngrijorare în exterior, ci procurorii care luptă de ani de zile împotriva corupției. Dumneavoastră susțineți că nu avem o problemă specială în zona corupției, că este o exagerare și că singurele opinii care pot fi exprimate sunt cele ale dumneavoastră și ale domnilor Dragnea și Tăriceanu, opiniile contrare nu pot fi exprimate în spațiul public fără a fi acuzat de lezarea interesului național.

Domnule ministru, dumneavoastră trăiți în universul paralel inventat de Dragnea sau în lumea reală? Cum mai puteți conduce Ministerul Justiției dacă v-ați pierdut reperele care să vă ajute să vedeți ceea ce este drept și ceea ce este nedrept?

Ce mai înseamnă pentru dumneavoastră lupta împotriva corupției? Modificarea din pix a legislației penale, astfel încât, peste noapte, să nu mai avem infractori, pentru că au fost dezincriminate o mulțime de infracțiuni? Batista pe țambal, cenzura opiniilor cu care nu sunteți de acord?

Să sugerați că este nevoie de un control mai puternic din partea ministrului justiției asupra parchetelor, ca mijloc de asigurare a responsabilității procurorului în fața publicului, dezvăluie exact intențiile dumneavoastră de politizare a parchetelor. De asemenea, aluzia că parchetele noastre, DNA, în special, ar avea puteri absolute, asemănătoare cu parchetele din sistemul sovietic și că cererile procurorilor sunt admise aproape automat de judecători, este falsă. De altfel, la un punct ulterior, reclamați tocmai numărul mare de achitări. Cum se împacă admiterea automată a tuturor cererilor procurorilor DNA de către judecători cu "numeroasele soluții de achitare din ultima perioadă", pe care le invocați?

Majoritatea procurorilor din DNA au spus astfel, referindu-se la propunerea dumneavoastră de revocare a procurorului-șef al DNA: să ne imaginăm cu toții că acest demers al ministrului justiției și-ar atinge obiectivul și, de săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, Laura Codruța Kövesi ar fi revocată. Cum am mai putea continua să facem ceea ce facem, cum am mai putea să prindem persoane implicate în acte de corupție când am ști că, pornind pe logica ministrului justiției, oricând am putea fi acuzați în mod nedrept, incorect, pentru anchetele desfășurate, pentru delicte de opinie sau pentru simplul motiv că imaginea României în spațiul internațional este afectată de fenomenul corupției.

Nu putem accepta așa ceva și dacă la acest moment alegem să tăcem înseamnă că toată munca noastră a fost în zadar, înseamnă că nu există șansă spre normalitate, iar corupția va deveni principalul motor al societății românești.

Nu este vorba despre o persoană, domnule ministru! Este vorba de niște principii. Dacă ați procedat așa cu procurorul-șef al DNA, dacă procedați la fel cu procurorul general înseamnă că statul român le transmite tuturor procurorilor următorul mesaj: stați în banca voastră, nu vă mai legați de politicieni, mai ales de cei care dețin funcții importante în statul român, pentru că asta echivalează cu un atac la instituțiile statului! Nu vă mai exprimați opiniile referitoare la chestiuni care țin de legislație, chiar dacă au legătură cu activitatea voastră, nu mai cercetați atâtea fapte de corupție, pentru că nu dă bine în plan extern. Dacă vă încăpățânați să continuați așa, cercetând marea corupție, înseamnă că vreți să denigrați România, că aduceți atingere interesului național, că sunteți dușmani ai poporului și puteți fi acuzați de trădare!

Punctul 9. Faptul că nominalizarea procurorului-șef al DIICOT a stârnit o puternică reacție negativă din partea procurorilor acestei instituții nu v-a pus pe gânduri în niciun moment?

Punctul 10. În contextul în care v-ați propus de la bun început înlăturarea din funcție a tuturor șefilor de parchete incomozi, care nu ascultă de ordinele venite de la partid, vă trebuia un pretext și pentru înlăturarea din funcție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ați anunțat public că pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării, sugerând că a venit și vremea procurorului general. Apoi, la ordinul Dragnea-Vâlcov-Tăriceanu, în urma resuscitării artificiale a temei protocoalelor încheiate între SRI și Parchetul General, considerate de dumneavoastră "nefirești", fără a fi anulate de nicio instanță judecătorească, efectuate de condamnatul penal în primă instanță pentru fapte de corupție Darius Vâlcov, ați reacționat prompt, ca un subordonat disciplinat și ne-ați anunțat, tot pe Facebook, într-o sâmbătă dimineața: declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție!

V-ați afișat cu acest prilej ipocrizia în plină splendoare - mai întâi ați anunțat la modul vag, imprecis, că vine o vreme a evaluării fiecăruia, deci urmează a fi evaluat și procurorul general, la un moment dat, apoi ne-ați anunțat pe un ton imperativ, iritat, că declanșați procedura evaluării procurorului general, ca urmare a semnalului pe care l-ați primit de la condamnatul penal Liviu Dragnea; după care veniți și precizați apoi că nu vreți să vă antepronunțați cu privire la rezultatul evaluării, deși tocmai o făcuserăți.

Cu ce v-a deranjat procurorul general? Pesemne cu faptul că a avut curajul, demnitatea de a aduce precizări și argumente pertinente cu privire la legile justiției pe care le-ați azvârlit pe masa Parlamentului, legi criticate dur și de Comisia de la Veneția și de magistrați.

Domnule ministru, obligația de rezervă a magistraților are un cu totul alt înțeles decât acela pe care vreți dumneavoastră să-l dați! Într-adevăr, magistrații nu trebuie să își exprime public părerea cu privire la procesele aflate în curs, nu își pot exprima, în exercitarea atribuțiilor, convingerile politice, dar își pot exprima opiniile cu privire la proiecte de acte normative care au legătură cu activitatea pe care o desfășoară. Cine altcineva e mai îndreptățit să își exprime opinia cu privire la o propunere legislativă decât cei care sunt chemați să o aplice și care cunosc cel mai bine domeniul? Cine să își dea cu părerea despre actul medical dacă nu medicii, cine să își exprime opinia despre justiție dacă nu magistrații, juriștii și cei care aplică aceste legi zi de zi?

În privința protocoalelor încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI, acestea nu ar fi trebuit să fie secrete, pentru transparență și pentru evitarea scenariilor conspiraționiste, însă au fost desecretizate. Nu era nevoie de unele dintre ele, pentru că exista un cadru legal suficient, ca atare, au fost denunțate, dar dumneavoastră folosiți această temă ca pe un pretext pentru a obține revocarea procurorilor incomozi, pentru a arunca o îndoială puternică asupra activității tuturor procurorilor care luptă împotriva corupției, pentru a vă justifica astfel propunerile legislative de subordonare și intimidare a acestora.

Domnule ministru, ați mințit când ați spus că nu știați despre protocoalele încheiate în 2016! Iar faptul că acest lucru a fost demonstrat fără putință de tăgadă de procurorul general al României, cu documente, v-a înfuriat peste măsură.

Dincolo de nemulțumirea dumneavoastră că procurorul general al României a îndrăznit să vă contrazică, spunând adevărul despre legile justiției, despre modificările odioase ale legislației penale asupra cărora v-ați dat girul în folosul infractorilor, principalul motiv pentru care vreți să îl revocați din funcție pe procurorul general este pentru că nu intervine pentru a bloca dosarul represiunilor brutale ale autorităților, din 10.08.2018.

În loc să îi lăsați pe procurori să își facă treaba și să afle adevărul în privința acestor evenimente cărora le-au căzut victime mii de români, dumneavoastră vreți să faceți scut pentru apărarea colegei de Guvern, Carmen Dan, împotriva căreia s-au formulat numeroase plângeri penale. Nu veți reuși, domnule ministru, să împiedicați aflarea adevărului și stabilirea adevăraților vinovați de agresiunile din 10 august, îndreptate împotriva românilor și a democrației noastre, oricâte eforturi veți face în acest sens! Nu poți folosi o instituție a statului menită să apere cetățenii, pentru a-i bate, pentru a-i trata cu gaze lacrimogene, pentru a-i oprima, pentru a-i împiedica să protesteze, fără să răspunzi în fața legii!

Punctul 11. Referitor la Inspecția Judiciară, instituția care anchetează și sancționează disciplinar magistrații, nu putem omite că ați făcut în așa fel încât, prin încălcarea legii, a Constituției, a prerogativelor CSM, să desemnați la conducerea acestei instituții, printr-o ordonanță cu dedicație, respectiv prin O.U.G. nr. 77/2018, pe o perioadă nedeterminată, persoanele agreate de dumneavoastră. Nu ați așteptat avizul CSM, deși legea vă obliga să obțineți acest aviz, ați emis un act normativ prelungind niște mandate care încetaseră de drept și care nu mai puteau fi prelungite, le-ați prelungit sine die, încălcând regula potrivit căreia nu poți emite un act normativ cu efecte în favoarea anumitor persoane, ați încălcat flagrant rolul constituțional al CSM, de garant al independenței justiției, printr-o ingerință inacceptabilă a politicului în justiție.

Referitor la Inspecția Judiciară și la mult invocatele protocoale încheiate cu SRI, ați efectuat, domnule ministru, vreun demers pentru a afla ce protocoale a încheiat Inspecția Judiciară cu SRI? Ați efectuat o evaluare a numărului de sancțiuni dispuse de Inspecția Judiciară și apoi desființate de CSM sau de Înalta Curte de Casație și Justiție? Poate ne comunicați și nouă, înainte de a vă da demisia, ce ați aflat, nu de alta, dar este prea evidentă lipsa dumneavoastră de imparțialitate. Auziți numai ce vreți, vedeți doar ce vă convine. Dar despre cele două protocoale clasificate încheiate între Ministerul Justiției și SRI ne puteți da detalii? Desigur că nu, de vreme ce ele sunt secrete. Criticați doar protocoalele încheiate de alții, ale dumneavoastră sunt bune.

Punctul 12. Dar despre folosirea funcției în interes personal ce părere aveți, domnule ministru? Cât de normal vi se pare să formulați cereri în calitate de fost judecător constituțional, pe care tot dumneavoastră, în calitate de ministru, de această dată, să le aprobați? Este irelevant că a semnat în locul dumneavoastră un secretar de stat. Chiar ardeați de nerăbdare să deveniți notar, încât nu ați putut aștepta până la încheierea mandatului?

Punctul 13. Pe cât de mult v-ați implicat în favoarea infractorilor, sprijinind modificările Codului penal și ale Codului de procedură penală, pe atât de puțin v-a interesat să vedeți care sunt problemele esențiale ale justiției. Nu ați făcut nimic pentru a ajuta serviciul de probațiune care ar trebui să se asigure că persoanele care au greșit și au săvârșit infracțiuni sunt recuperate pentru societate.

Punctul 14. Ce ați făcut, domnule ministru, pentru a obține extrădarea lui Radu Mazăre, a Elenei Udrea, a lui Puiu Popoviciu și a altor condamnați sau cercetați penal, astfel încât aceștia să răspundă în fața justiției române pentru faptele lor? Trimiteți solicitări cu mare întârziere, incomplete, astfel cum a reieșit în cazul Udrea.

Punctul 15. Refuzați dialogul cu magistrații, nu vă pasă de problemele cu care se confruntă aceștia, de condițiile precare în care lucrează, de presiunea la care sunt supuși din cauza volumului de muncă. Au ajuns să se roage de dumneavoastră, prin scrisori deschise, să îi primiți la discuții. Aveți rar discuții cu conducătorii instanțelor și parchetelor, stați mai mult pe Facebook și prin studiouri TV în loc să fiți în contact direct cu magistrații. Ce fel de ministru este acela care, prin acțiunile sale, își ostilizează majoritatea magistraților?

Punctul 16. Cum ați rezolvat, domnule ministru, problemele cu care se confruntă angajații din penitenciare? De ce trebuie să lucreze acești oameni fără a fi plătiți? Despre milionul de ore suplimentare neplătite ați auzit? Dar despre vasalizarea funcțiilor de conducere de la Administrația Națională a Penitenciarelor ați auzit? Bineînțeles că ați auzit, de vreme ce chiar dumneavoastră, cel mai aprig critic al delegărilor în funcții de conducere la parchete, practicați aceleași metode și delegați în funcții de conducere la ANP, în loc să organizați concursuri pentru ocuparea acestor funcții în mod corect, transparent, pe merit, nu pe slugărnicie. Chiar este nevoie de greve, de acțiuni de protest, pentru a înțelege că aceste probleme sunt reale și că nu mai pot fi ignorate? Gardienii spun că i-ați mințit, i-ați ignorat și i-ați exclus de la dezbateri.

Punctul 17. Cum este posibil ca un absolvent de drept, nu spunem un profesor universitar, să vină cu o asemenea enormitate juridică, propunând ordonanță de urgență de modificare a cazurilor de revizuire, astfel încât să fie permisă redeschiderea dosarelor judecate definitiv, pronunțate în trecut?

Domnule absolvent de drept, legea procesual penală poate retroactiva sau nu? Orice hotărâre este supusă căilor de atac existente la momentul pronunțării ei. A spus-o clar Curtea Constituțională în Decizia nr. 377/2017. A spus-o Curtea Constituțională de curând, declarând neconstituțională o prevedere asemănătoare cu cea pe care ați propus-o dumneavoastră. A supune o hotărâre judecătorească unei căi de atac introduse în legislație ulterior pronunțării ei echivalează cu a da efect retroactiv normei care introduce acea cale de atac. Potrivit deciziei CCR nr. 78/2014, despre care ar trebui să aveți cunoștință, pentru că ați făcut parte din completul care a pronunțat această decizie, iar ulterior ați citat-o într-o ediție a Constituției adnotată de dumneavoastră împreună cu doamna secretar de stat Marieta Safta, neretroactivitatea legii procesual penale este recunoscută indubitabil. Dar de puterea de lucru judecat, de siguranța raporturilor juridice, de Hotărârea CEDO Brumărescu contra României ați auzit? Cu siguranță. Și, atunci, cum să vă vină această idee năstrușnică de a revizui și a redeschide dosarele judecate definitiv? Domnii Dragnea și Tăriceanu au în fața dumneavoastră argumente mai puternice decât Constituția României?

Punctul 18. Ați apostrofat la un moment dat public conducerea Ministerului Public pentru că a îndrăznit, la solicitarea unor ambasadori, să se întâlnească cu aceștia într-un cadru oficial. Le-ați atras atenția procurorilor că nu au reprezentativitate pe plan extern și că nu au voie să participe la astfel de întâlniri. Cine vă dă dreptul, domnule ministru, de vă permiteți să impuneți astfel de restricții unor magistrați de rang înalt și unor diplomați? O bună comunicare nu se face prin dialog, prin bune relații cu toate instituțiile interne și externe? Transparența este un pericol atât de mare pentru dumneavoastră?

Punctul 19. Când ați fost sincer, domnule ministru? Când susțineați prin proiectul dumneavoastră de lege ca motivările hotărârilor să se facă într-un termen cât mai scurt sau când v-ați supărat și ați criticat public solicitarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care le cerea judecătorilor să motiveze aceste hotărâri? Pentru ce ați criticat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție? Pentru că le-a solicitat judecătorilor Înaltei Curți ceea ce a cerut și CSM și Inspecția Judiciară, și anume, să motiveze aceste hotărâri într-un termen rezonabil?

Punctul 20. Cui credeți că servesc atacurile dumneavoastră la adresa magistraților, atunci când sugerați că sunt foarte mulți magistrați, mai ales judecători din penal, care au probleme cu legea penală și că au fost protejați de DNA? Știți bine că oricine poate formula plângere penală împotriva oricui. Asta nu însemnă că acea persoană este vinovată. Știți bine că un magistrat, prin natura profesiei, va stârni multe nemulțumiri, pentru că în procese, fie ele civile sau penale, o parte întotdeauna pierde. Și atunci, care este scopul în care încercați să induceți opiniei publice ideea că magistrații se confruntă cu un fenomen infracțional consistent? Așa doriți să sporiți încrederea oamenilor în justiție?

Nu spune nimeni că gunoiul trebuie vârât sub preș, dar nici generalizări și anateme aruncate asupra unui întreg corp profesional nu sunt acceptabile!

Prin comportamentul dumneavoastră ați abandonat justiția în mâna infractorilor și ați trimis România în trecut, în perioada Năstase-Stănoiu, în care dosarele se rezolvau în ședințe de partid. Și pentru acest motiv ar fi trebuit să vă dați demult demisia! Nu este târziu nici acum! Luați-vă din birou toate diplomele și distincțiile, pentru că oricum nu v-au ajutat la nimic! V-ați făcut de ocară în fața studenților, în fața colegilor dumneavoastră de catedră pe care nu îi mai puteți păcăli sau manipula! V-ați făcut de râs în fața întregii țări, mai puțin a lui Liviu Dragnea & Co. Dumneavoastră sunteți cel care aduce deservicii grave imaginii României în plan extern, nu atât prin vorbele pe care le rostiți cu mai mult sau mai puțin meșteșug, cât mai ales prin fapte! Degeaba afirmați prin fraze așezate cu grijă că promovați independența justiției, că sprijiniți lupta împotriva corupției, dacă prin fapte faceți exact contrariul!

Domnule ministru,

În afara unor vizite exotice, făcute pe bani publici, cu bilete de avion cumpărate la clasa economic, a desenării unor proiecte fantasmagorice, cum este cartierul justiției din București, a unor apariții publice în care vă etalați dorința de avea talent de povestitor, a afirmațiilor publice prin care ați afectat independența sistemului judiciar, în afară de lovitura pe care încercați să o aplicați luptei împotriva corupției, nu prea aveți cu ce să vă lăudați, de când ați devenit ministru. Nu ați făcut nimic în folosul justiției, ci ați făcut suficient de multe și de grave lucruri în defavoarea justiției, motiv pentru care, în finalul evaluării noastre, după ce ați primit nota 4, vă rugăm să meditați dacă nu cumva a sosit timpul să vă luați în primire postul de notar sau să vă reîntoarceți în avocatură, să apărați infractori în mod onest, contra unui onorariu, nu pe bani publici!

Domnule ministru,

Dincolo de opțiunea dumneavoastră personală de a vă înainta demisia de onoare pentru deserviciile grave pe care le-ați adus justiției românești, moțiunea aceasta ar trebui să răspundă la următoarele întrebări.

România își mai dorește să continue lupta împotriva corupției?

România trebuie să respecte recomandările organismelor internaționale, ale Comisiei de la Veneția, ale GRECO, ale Comisiei Europene?

Pentru România mai reprezintă o miză ridicarea MCV?

Acceptăm numirea politică a unor procurori de rang înalt fără respectarea avizelor CSM, doar pentru că au recunoscut că niciodată nu au fost independenți și că și-au manifestat obediența pe linie de partid?

Apărarea statului de drept implică protecția prin lege doar a persoanelor acuzate de săvârșirea unor infracțiuni, nu și protecția victimelor infracțiunilor?

În România, politica penală a statului trebuie făcută în principal pentru protecția politicienilor, nu pentru protecția întregii societăți?

În România, magistrații au devenit problema principală, nu infractorii care ocupă funcții publice?

Suntem de acord cu politica ministrului Tudorel Toader de acceptare a diminuării bugetului Ministerului Justiției, care se răsfrânge în mod direct asupra modului de desfășurare a anchetelor?

Dacă vă doriți, stimați colegi, continuarea consolidării statului de drept, dacă ați observat derapajele inacceptabile ale ministrului justiției pe această temă, vă rugăm să susțineți, prin votul dumneavoastră, această moțiune și să-i transmiteți fără echivoc ministrului Tudorel Toader, precum și tuturor celor care-1 controlează, că circulă de multă vreme pe contrasens, împotriva intereselor României ca stat de drept, ca stat european! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la tribună pe domnul Tudorel Toader, ministrul justiției.

Vă rog, domnule ministru, aveți 50 de minute, pe care le puteți folosi cum vreți.

Vă rog.

Domnul Tudorel Toader (ministrul justiției):

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecând peste discursul politic sau din alte interese, mesajul pe care vreau să-l transmit, nu în fața dumneavoastră, astăzi, ci prin activitățile pe care le desfășurăm la Ministerul Justiției, este acela de revenire la normalitate în activitatea de înfăptuire a justiției. (Aplauze.)

Revenirea la normalitate, dacă-mi permiteți să vă dau un exemplu, cel mai recent pe care-l știu eu, de astăzi, înseamnă să nu ai un cetățean, indiferent ce funcție are, dacă-i primar sau nu-i primar, care să fie trimis în judecată, să stea în pușcărie și ulterior să fie achitat. Sigur că-i dă CEDO 2.000-3.000 de euro despăgubiri, dar vă rog pe dumneavoastră, autorii moțiunii, să spuneți dacă 2.000-3.000 de euro compensează suferința morală, poate și fizică, încălcarea prestigiului demnității vieții sociale, de familie, personale sau nu? Este un act absolut intolerabil în statul de drept, și dacă ar fi un singur exemplu, acesta, ar fi bine, dar din păcate, în ultima perioadă vedeți - că n-aveți încotro - din ce în ce mai multe astfel de exemple.

Revenirea la normalitate înseamnă, doamnelor și domnilor deputați, generic vorbind, să ne cunoaștem și să ne respectăm competențele pe care le avem în arhitectura constituțională prezentă.

Revenirea la normalitate înseamnă și norme juridice clare, previzibile, predictibile, pe care să le înțeleagă, să le cunoască, să le respecte destinatarii normei, pe de o parte, dar și cei care le interpretează, le aplică, pe de altă parte.

Revenirea la normalitate înseamnă să ne racordăm la standardele europene, să trecem la dosarul electronic, să reducem durata de soluționare a proceselor, să reducem numărul de achitări, mai ales când e vorba, potrivit rezoluției sau deciziei, că fapta nu există.

Revenirea la normalitate înseamnă să trecem de la o politică penală represivă la o politică penală preventivă, în care un rol important să-l aibă recuperarea prejudiciilor și confiscarea specială sau extinsă.

Revenirea la normalitate înseamnă să reașezăm competențele jurisdicționale. Cetățenii au această vocație de a se adresa instanței de judecată, dar și alte autorități pot soluționa litigii de importanță mai scăzută.

Revenirea la normalitate înseamnă să nu mai moară oameni în penitenciare, să nu ne mai condamne CEDO și să acordăm despăgubiri.

Acum, eu am luat act de disponibilitatea dumneavoastră de a asculta, mai ales din modul în care a fost prezentată moțiunea și din cele 50 de minute puse la dispoziție de către domnul președinte.

Eu apreciez faptul că autorul moțiunii a citat consistent din spusele mele pe perioada evaluării - și chiar îi mulțumesc; înseamnă că urmărește și, în plus, reține din spusele mele.

Am observat că a încercat să facă o evaluare după același model, în 20 de puncte, chiar dacă unele dintre ele au fost de mai multe ori repetate.

Aș spune ceva, fără ca domnul deputat care a citit moțiunea să se supere. A făcut referire de cel puțin trei ori, dacă am reținut eu bine, la sistemul sovietic, din diferite perspective.

Am văzut că în moțiune spune de nota 4. Domnul deputat și autorii moțiunii n-au spus care a fost și sistemul de referință. Repetând de trei ori "sistemul sovietic", este tânăr și nu-l bănuiesc că are nostalgii după sistemul sovietic, unde grila de notare era de la 1 la 5. (Vociferări.)

În același timp, mai este un principiu care spune că cel care te evaluează trebuie să fie cel puțin egal în grad profesional cu tine (Aplauze.) și eu știu că domnul deputat - sau prezum - că domnul deputat știe conținutul, proprietatea afirmațiilor făcute.

Astăzi înțeleg cât de importantă este protecția, libertatea aceasta de exprimare a opiniilor politice care-ți permite să spui orice și oricând, chiar și adevăruri.

Acum, cu voia dumneavoastră, fac o trecere în revistă succintă, încercând să răspund problemelor, întrebărilor, criticilor și așa mai departe din moțiune.

În primul rând, ați făcut referire la perioada construcției României Mari, a statului unitar. Atunci, evident, se crea statul unitar. Atunci, cu ceva timp în urmă, n-aveam legislație nici penală, nici civilă, nici procesuală. În 1859-1860 Cuza îl trimitea pe Boerescu la Paris să traducă și să adapteze Codul penal.

Astăzi, ne racordăm la standardele europene, standardele moderne de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale.

S-a mai spus că în perioada celor 50 de ani și celor 28 de ani după Revoluție au ieșit la suprafață în spațiul public - și nu-mi permit să dau citire, dumneavoastră ați reținut -, dar fiți de acord că aici este o evaluare politică a dumneavoastră, a autorului sau autorilor moțiunii.

Ați mai spus un lucru: că niciun politician condamnat penal în mod definitiv de către instanțele de judecată nu a acceptat că a greșit, toți se victimizează și așa mai departe. Fără a răspunde, îmi pun mie întrebarea, nu dumneavoastră, că probabil nu veți răspunde. Dar, pentru multele erori, pentru multele achitări de oameni nevinovați, ați văzut sau am văzut vreun procuror sau vreun judecător care să spună că: "Da, am greșit că l-am trimis în judecată an de zile, la urmărire penală, sau că l-am condamnat și a stat nevinovat în pușcărie?" Categoric nu și categoric nu vă doresc așa ceva! (Aplauze.)

Ați făcut referire la mecanismul MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Ați spus, printre altele, că de această situație regretabilă se face vinovat și ministrul justiției; de unde concluzia că, în opinia dumneavoastră, sunt și alții - și aici nu vă contrazic.

De ce nu vă contrazic? Pentru faptul că inițial MCV avea trei recomandări, iar în momentul în care am preluat ministerul, managementul la Ministerul Justiției, tot am îndeplinit acele recomandări, încât din 3 au rămas doar 12. (Râsete și aplauze.)

Prin urmare, vă rog să vedeți dacă acest "și eu", ministrul justiției, care am preluat MCV cu 12 recomandări, nu poate fi decontat obiectiv, lăsând la o parte abordările subiective sau politice, nu poate fi decontat altcuiva și cui anume?

Ați făcut referire la raportul DNA cu propunerea de revocare a procurorului-șef, dar n-ați făcut propunere la conținutul raportului, n-ați făcut referire la cele trei conflicte juridice de natură constituțională, n-ați făcut referire la art. 132 din Constituție și nici la decizia Curții Constituționale care clarifică acest raport.

Ați întrebat dacă e moral ceea ce este legal? Și spun asta într-o formulă sintetică.

Vreau să vă spun și nu poate fi contestat faptul că există o prezumție generală - e adevărat că e relativă -, în sensul că orice normă juridică absoarbe în ea o normă morală, dar în același timp nu orice normă morală se ridică la nivelul de reglementare a unei norme juridice.

Ați făcut referire la înființarea direcției Secției speciale de anchetare a magistraților.

Sigur, eu acum nu vreau să rememorăm parcursul legislativ, dar trebuie să vă aduc aminte sau să scot în evidență faptul că cel puțin în două rânduri Curtea Constituțională a spus că soluția legislativă este constituțională, să readuc aminte faptul că Decizia Curții Constituționale spune că nu încalcă libertatea, independența, ba, dimpotrivă, o garantează, este o formă de garanție a independenței judecătorilor.

Ați spus că am lăsat la Parlament, la Comisia specială, Proiectul de Lege pentru modificarea legilor justiției, ceea ce este adevărat, dar spuneți de ce n-am continuat cu proiectul de lege la Ministerul Justiției, la Guvern, să cerem avizul Comisiei de la Veneția?

Întrebarea este cel puțin retorică, pentru că eu presupun - e adevărat că sub forma unei prezumții relative - că dumneavoastră vă aduceți aminte principiul potrivit căruia Guvernul nu se poate substitui legiuitorului în opera de legiferare, atunci când există o procedură în curs.

Prin urmare, câtă vreme la nivel de Parlament s-a solicitat draftul proiectului de lege, Guvernul nu putea să spună "Ba continuăm noi, indiferent de ce face Parlamentul!", pentru că, dacă vreți, vă dau dezlegarea dintr-o decizie a Curții Constituționale cu referire la Legea educației, prin care Curtea a admis o obiecție de neconstituționalitate, spunând că Guvernul nu poate legifera prin ordonanță ceea ce Parlamentul are în dezbatere în procedură de legiferare.

Ați întrebat ce le-am spus eu colegilor de la Comisia de la Veneția.

Dumneavoastră știți! Cel puțin în două rânduri reprezentanții comisiei de dată recentă, când au fost în România, la Ministerul Justiției, și au discutat cu celelalte autorități, au invitat un reprezentant oficial al legiuitorului, emitentul legii, pentru că, în caz contrar, ar fi însemnat că eu mă exprim într-o dublă calitate de membru al comisiei, pe de o parte, de "judecător", și, pe de altă parte, de susținător al legii adoptate de către Parlament.

Ați întrebat care a fost urgența ordonanței de urgență.

Aici dezbaterea poate fi mai amplă.

Dacă ordonanța de urgență nu era adoptată și nu intra în vigoare la data intrării în vigoare a Legii de modificare nr. 242/2018, ar fi intrat în vigoare legea care îi dădea dreptul la pensionare anticipată, la 20 de ani de muncă în magistratură, și s-ar fi creat exact ceea ce Președintele Republicii, pe de o parte, exact ceea ce Comisia de la Veneția, pe de altă parte, exprimau - îngrijorarea faptului de a nu se crea un deficit de personal.

Vă reamintesc, domnule deputat, ceea ce scrie în avizul Comisiei - ultimul aviz, în forma definitivă -, care spune că în condițiile în care textul ordonanței nu a fost supus analizei, Comisia reține totuși faptul că ordonanța, pe lângă alte modificări, amână până la 1 ianuarie 2020 intrarea în vigoare a prevederilor privind schema de pensionare anticipată, introdusă, sigur, prin ordonanță; faptul că, în mod formal, când Comisia va fi solicitată, va pune în dezbatere, va analiza și va da un aviz pentru conținutul ordonanței.

Mi-ați reproșat un lucru care, personal, pentru mine, este greu de înțeles, în condițiile în care m-am interesat ce profesie aveți, și am înțeles că ați fi chiar avocat.

De ce spun asta? Pentru că ați spus că abia după 5 zile am intervenit și am clarificat... (Vociferări.)

Bine, conținutul moțiunii, atunci. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule...

 

Domnul Tudorel Toader:

Și atunci... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule ministru. Moțiunea este semnată de un număr mai mare de colegi care și-au asumat-o.

Domnul Tudorel Toader:

Sigur, mă refer la conținutul moțiunii, cu mare plăcere.

... și mi s-a reproșat de ce abia după 5 zile am vorbit despre neretroactivitatea ordonanței.

Vă spun, dincolo de ce am scris aici, dincolo de ce puteți dumneavoastră interpreta. Eu, personal, nici nu mi-am pus întrebarea sau n-am considerat necesar să răspund despre neretroactivitate, pentru că e o lege civilă. Or, toată lumea știe, care știe, că legea civilă nu retroactivează, că legea civilă are efecte numai pentru viitor. Și avem decizii ale Curții Constituționale care spun că o lege nu este retroactivă dacă modifică pe viitor conținutul unor acte juridice anterior stabilite.

Prin urmare, eu n-am considerat necesar să spun, celor care aplică legea, vedeți că e lege civilă, nu e penală, pentru că nu are nimic penal în ea, ordonanța respectivă. Și orice jurist știe că legea civilă e numai pentru viitor, de la momentul intrării în vigoare, dacă nu se prevede o dată ulterioară.

Ați întrebat în moțiune dacă legea de procedură penală are caracter retroactiv, și s-a spus foarte ritos că nu are.

Dacă nu vă supărați, vă dau exemple în care legea de procedură penală poate să aibă caracter retroactiv, în situațiile în care nu e de procedură penală pură, curată, ci este o normă juridică mixtă care are în ea, pe de o parte, aspecte penale, pe de altă parte, procesual penale, iar aspectul penal îi dă vocație la lege penală mai favorabilă. Și reamintesc momentul lui 2010, când s-a pus problema retroactivității acordului de recunoaștere a vinovăției, și în care Curtea a spus: da, norma este în procedură penală, dat fiind faptul că are consecințe asupra răspunderii penale, dobândește o natură mixtă, de penal și de procesual, iar partea de penal îi dă vocație la retroactivitatea legii penale mai favorabile.

Sigur că, repet, unele puncte sau unele aspecte, după părerea mea, se repetă. Unul dintre ele se referea la faptul că s-a consacrat posibilitatea procurorului ierarhic superior să infirme soluția procurorului inferior, evident, și pe motive de netemeinicie.

Aici este un bun exemplu de a arăta cum Comisia de la Veneția - uneori și Comisia Europeană, și în MCV - primește informații de la noi, toți participanții, dar uneori informațiile sunt incomplete sau incorecte.

Nu s-a introdus această modificare acum. Comisia de la Veneția spunea: da, suntem îngrijorați că procurorul de caz are tutela procurorului-șef, care îi poate infirma soluția, pe netemeinicie. Această soluție este din 1968, a trecut de-a lungul timpului și prin modificările din octombrie 1996, a rămas și în Codul penal... Legea nr. 301, care nu a mai intrat în vigoare, și prin Legea din 2014.

Prin urmare, Comisiei i s-a spus: iată ce s-a întâmplat cu procurorul-șef, care poate infirma pe netemeinicie o chestiune care nu are acoperire în realitate. Și ați văzut că, în avizul final, Comisia nu a mai făcut referire la așa ceva, înțelegând faptul că nu a fost un element de noutate.

Comisia de la Veneția, spuneți, recomandă eliminarea limitărilor propuse privind libertatea de exprimare a magistraților. Nu este această propunere în ordonanța adoptată de Guvern. Dar dacă aveți amabilitatea să citiți, în același aviz, cu două paragrafe sau trei, mai sus, se spune că, în egală măsură, magistrații nu numai că nu trebuie să se exprime tendențios la adresa Executivului, Legislativului, dar nici la adresa altor persoane. Or, principiul simetriei spune că este valabilă și reciproca. Să nu înțelegem că magistrații se pot exprima cu privire la Executiv, Legislativ și alte persoane, dar, per a contrario, persoanele nu au voie să se exprime la magistrați.

Din nou ați făcut referire la structura specială de anchetare a magistraților, la care am făcut referire.

Revocarea membrilor CSM. În avizul Comisiei se spune să le acordăm mai multă stabilitate, să eliminăm lit. c), al treilea caz de posibilă revocare, pe pierderea încrederii din partea celor care i-au ales, pentru că apare ca un element subiectiv, de natură să creeze presiune asupra membrilor aleși ai CSM. Și ordonanța asta face, elimină acel al treilea motiv de revocare a membrilor aleși din CSM.

Ne spuneți, Comisia a recomandat reintroducerea principiului independenței procurorilor, printre principiile care guvernează activitatea. Acest principiu este consacrat în art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, deci el există, dar dacă - și așa transpare din avizul Comisiei -, dacă se pune problema unei revizuiri a Constituției, sigur, atunci dumneavoastră sau legiuitorul de atunci vor putea să decidă.

Sunt întrebat de ce m-am referit numai la procurori, nu și la judecători. Răspunsul e cât se poate de simplu. Pentru că art. 132 din Constituție, care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, astfel cum este dezvoltat și clarificat prin Decizia Curții Constituționale, se referă numai la raportul ministrul justiției - procurori, și nu la raportul dintre ministrul justiției și judecători.

Ați întrebat care este motivul soluției aceleia de amânare a detașărilor. Să știți că soluția e simplă și - fără a folosi cuvinte mari - de interes național. Preluăm președinția, la 1 ianuarie; avem dosarele în lucru, la președinție, pe care le preluăm de la Austria. Cei care sunt detașați acolo sunt toți magistrați asimilați și toți vor trebui să-și înceteze activitatea, să vină acasă, pentru că nu mai au voie la detașări. Dacă asta vrem, îi aducem înapoi. Atunci să vedem. E dificil, dumneavoastră sper că știți, să iei un dosar din mers, un altul nou, pe care nu îl cunoaște, nu e familiarizat, și să îl pună în dezbateri, deliberări, mă rog, ce e acolo, cu o lună sau cu două luni înainte.

Vă mai dau un exemplu sau încă un argument. Noi avem doi agenți guvernamentali, două instituții - Agentul Guvernamental pentru CEDO, Agentul Guvernamental pentru instanțele de la Luxemburg, Curtea de Justiție, care reprezintă statul român în litigiile de la CEDO, de la Curtea de Justiție. Acolo majoritatea sunt judecători, procurori sau asimilați. Dacă nu există această soluție - e o problemă, sigur, de oportunitate, până la urmă -, va trebui să-i aducem pe toți înapoi... statul român... și cine ne reprezintă în fața CEDO, în fața Curții de Justiție? Cineva care nu are calificarea necesară.

Nu vă ascund faptul că am vorbit cu ministrul de externe și, încercând să preîntâmpinăm această posibilitate, deja am dat drumul la un proiect de lege, la Ministerul Justiției, prin care Agentul Guvernamental pentru CEDO, pentru Curtea de Justiție a Uniunii să fie preluat de la Externe la Ministerul Justiției. Și veți spune, de ce? Că vrea ministrul justiției să aibă mai multă putere. Nu. Pentru că până în 2003 Agentul pentru CEDO a fost la Ministerul Justiției, pentru că activitatea pe care o desfășoară ei este jurisdicțională, nu este o activitate de reprezentare externă. Sigur, vom vedea ce va fi.

Cu GRECO. Aici, cu GRECO, a fost o discuție destul de elaborată, așa, poate uneori cu accente, dar ni se spunea că recomandările GRECO sunt obligatorii și trebuie să le respectăm cu prioritate, precum obligațiile din tratate, convenții la care România e parte.

Sigur, recomandările, mă rog, după semantică, recomandările nu sunt din tratate, din convenții. Recomandările sunt standarde spre care statele trebuie să se îndrepte prin opera de legiferare.

Prevederile statutare conturează un regim juridic mai apropiat de obligația de diligență pentru statul român, în vederea recomandării asimilării legiferării în acord cu respectivele recomandări.

Faimosul Institut Român de Criminologie - unde este? La Ministerul Justiției, unde a fost și până în 2006, când a fost desființat. A fost reînființat ca structură, a fost operaționalizat prin angajare, are deja teme în cercetare, a elaborat deja o temă pe care eu o apreciez foarte mult și pe care o vom da publicității, iar ei deja au teme în lucru, în vederea armonizării legislației naționale cu legislația europeană.

Condiții decente de muncă pentru judecători, procurori. Știți sau trebuie să știți că ministrul justiției este ordonator de credite principal numai pe justiție. Ordonatori secundari sunt președinții de curți de apel; terțiari - președinții de tribunale, deci nu peste Ministerul Public.

Există un Program național de investiții în infrastructura instanțelor, program care este finanțat prin Compania Națională de Investiții.

Avem, în momentul acesta, un acord de finanțare pentru construcția a 15 arhive naționale la nivelul fiecărei curți de apel. Pentru că - mergeți la judecătorii, la instanțe și parchete și veți vedea că de foarte multe ori dosarele sunt în condiții absolut improprii, ca spațiu fizic, condiții de, mă rog, depozitare, acces, valorificare și așa mai departe.

Ați spus ceva despre cartierul pentru justiție, care este un subiect frumos. Terenul acela de 10,47 ha, de lângă Biblioteca Națională, este revendicat de un număr de proprietari care și-au redobândit titlul de proprietate, s-au și intabulat, alții se află în litigiu, alții de-abia au notificat.

Dar există o lege, Legea nr. 255, care facilitează exproprierea pentru cauză de utilitate publică... (Vociferări.)... ca la autostrăzi, unde se construiesc. Și în momentul acesta - acesta este un subiect spre care m-am aplecat cu predilecție, știm toți foștii proprietari care au revendicat, cei care sunt în litigii, cei care au notificat - l-am partajat cu Primăria Capitalei, pe jumătate. Partea spre Biblioteca Națională este a Justiției. Avem acord de finanțare cu Banca Mondială; s-au început deja studiile de prefezabilitate și fezabilitate. Și la întrebarea dumneavoastră - când? - eu, astăzi, aici, vă asigur că într-un termen foarte scurt, în 2018. (Vociferări.) Nu construcția cartierului.

"Vine o vreme a evaluării". Dar nu este un moment al evaluării. Dacă ați fi citat corect și complet, spuneam că formarea, pregătirea sunt continue, și evaluarea, la rândul ei, trebuie să fie continuă.

Inspecția Judiciară. Am consolidat-o printr-un act normativ, ordonanță de urgență, pentru că rămânea fără conducere, și conducerea interimară până se alege cineva pe durată de mandat, cu număr de funcționari, cu număr de inspectori, pentru a-și îndeplini rolul pe care îl au.

Noul Cod penal - procedură penală. Cu riscul de a repeta și cu riscul de a deranja, vă reamintesc următorul lucru. De la Ministerul Justiției a plecat Proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal, Proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedură penală, strict în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu Directiva privind confiscarea extinsă, respectiv, Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție.

Nu mă întrebați pe mine pentru ceea ce nu am făcut la Ministerul Justiției.

Dialogul cu magistrații. Sunt convins de faptul că, în lipsa unei informări corecte, afirmația poate fi acoperitoare.

M-am întâlnit cu președinți de tribunale, președinți de curți, am vizitat instanțe de judecată, am vizitat multe penitenciare, am vizitat locurile în care se vor construi acele arhive.

Ce s-a făcut pentru problema penitenciarelor? În 2012, în România, erau aproximativ 52.000 de deputați, de... gata, scuzați-mă... (Vociferări. Rumoare.)... am redactat... (Vociferări. Rumoare.)

Am emis, am adoptat un memorandum - un memorandum pe care l-am prezentat la CEDO și la Grefa CEDO - privind îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, care prevede și statutul consilierilor de probațiune; memorandum care prevede înființarea a două noi penitenciare - cel de la Berceni și cel de la Unguriu din județul Buzău - memorandum care prevede modernizarea penitenciarelor existente.

Am declanșat procedura de revocare din funcție a procurorului general pentru motivele - cele 20, ca și în moțiunea de azi - pe care le-am prezentat.

Sigur, există un mecanism decizional - ai o propunere, ai un conținut al raportului de evaluare, ai un aviz al CSM, ai o decizie a Președintelui Republicii. Există o dezbatere publică, dacă raportul, și propunerea, și, mă rog, chiar decretul Președintelui... poate fi atacat actul administrativ în contencios administrativ. Există un paragraf din Decizia nr. 358 a Curții Constituționale, care arată cele 6 motive care trebuie luate în considerare și respectate pentru a nu fi emis un act de nelegalitate care poate fi verificat în contencios administrativ.

Prin urmare - uitându-mă și la ceas și dând foile, ca să mă încadrez în timp -, am încercat să răspund, într-o formulă sintetică, observațiilor, criticilor, propunerilor din moțiunea care vă aparține. Sunt convins că fiecare punct se poate preta la o discuție, la o abordare mai amplă.

Rămânem deschiși la dialogul interinstituțional, pentru a găsi soluțiile cele mai bune pentru rezolvarea problemelor care există încă în sistemul judiciar, pentru revenirea la acea normalitate.

Dacă vreți, eu pot să o iau de la început, fără să repet.

Dar vreau să vă amintesc, doamnelor, domnilor deputați, următorul lucru, și dacă mergeți pe minima empatie, s-ar putea să-mi dați dreptate.

Gândiți-vă la aceia pe care îi vedeam pe Știrbei Vodă sau unde, care erau puși în lumina reflectorului, și nevinovați, care au stat ani de zile în pușcărie, și li se spune: "Fapta nu există!".

Eu sunt penalist, așa cum ați spus, de profesie, și dumneavoastră înțeleg că avocat. Și facem deosebirea între a-i spune cuiva, fapta există, dar n-are unul din elementele constitutive, e ceva. Dar să-i spui că nici n-ai comis fapta, ai stat o noapte, o lună, un an, doi ani, șapte ani în pușcărie, nevinovat, și noi spunem - independența justiției, nu putem întreba de ce s-a greșit. Puteți cere despăgubiri, statul are acțiuni în regres dacă apreciază, vă duceți la CEDO, și mecanismul statului de drept funcționează, și chiar îl și lăudăm.

Care este rolul pe care mi-l asum eu, ca ministru, și, sunt convins, și dumneavoastră? Acela de a susține, de a dezvolta ceea ce este bun - și majoritatea lucrurilor sunt bune în justiție. Dar să nu ne facem că nu vedem lucrurile mai puțin bune sau chiar pe cele rele, să nu ne sustragem de la a ne îndeplini obligația racordării cerințelor legale și de practică judiciară pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Vă mai fac o singură precizare. În 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului dădea o decizie - cum e la modă acum, se spune istorică - o decizie în care se spunea că legiuitorul nu are numai obligația negativă de a nu legifera cu încălcarea exigențelor constituționale, a standardelor europene, că legiuitorul are și obligația pozitivă de a legifera în sensul și pentru protecția juridică, inclusiv penală a drepturilor și libertăților fundamentale.

Eu v-am spus și rândul trecut, când m-am prezentat în fața dumneavoastră, că am venit atunci, vă repet și acum, am venit cu plăcere și cu aceeași speranță a unei dezbateri clarificatoare pentru fiecare dintre noi. Pentru că nimeni nu deține monopolul adevărului absolut; pentru că toți avem de învățat, de primit unii de la alții; și avem același interes comun - statul de drept, drepturi și libertăți fundamentale, racordarea la marea familie europeană.

Și vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Roman, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Procedură, art. 151 alin. (3).

Domnul ministru a răspuns unui coleg deputat. Prin urmare, o să-i răspund și eu cu aceeași modalitate de adresare.

Domnule ministru,

Mă uit în ochii dumneavoastră și vă spun că pentru foarte mulți români sunteți călăul justiției și al statului de drept! (Vociferări.)

Domnule ministru,

Mă uit în ochii dumneavoastră și vă spun că mulți români vă consideră avocatul infractorilor! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, procedură! Ați solicitat procedură.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mai aveți un singur dor, cum spuneți dumneavoastră, "ca fiu al Ieșiului", să întoarceți justiția pe vremea lui Stănoiu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

V-am luat microfonul!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

10 secunde!

Mai avem și noi un singur dor: dacă iubiți această țară, dați-vă demisia și plecați acasă! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cupșa, vă rog.

Grupul PNL.

Aveți 11 minute.

De la dumneavoastră mai este înscris și domnul ministru Predoiu.

Vă rog.

Vedeți cum vă gestionați timpul.

Domnul Ioan Cupșa:

Ați pornit cam repede cronometrul!

Domnul Florin Iordache:

Nu eu!

Vă rog.

Domnul Ioan Cupșa:

Bun.

Domnule președinte,

Sărut mâinile, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Vă rog, nu părăsiți sala, că mai urmează dezbateri.

Domnul Ioan Cupșa:

Pentru început, pentru că s-au întâmplat multe în această săptămână, evenimente cu un impact deosebit, cred că domnul ministru Tudorel Toader ar trebui să ne răspundă unei întrebări legitime pe care v-o voi pune eu, acum, în numele Partidului Național Liberal, și să devoaleze astăzi care sunt probele pe care le are acel faimos document, documentul bombă, care se regăsea în dosarul de candidatură al procurorului-general, domnul Augustin Lazăr.

Dacă binevoiți, mai aveți patru minute la sfârșit, ar fi extraordinar dacă ne-ați răspunde, cu toții așteptăm, așteaptă o țară întreagă la știri, la breaking news.

Bun.

Pe de altă parte, în ceea ce privește această moțiune simplă pe justiție, pe care am formulat-o, Partidul Național Liberal critică politica internă pe justiție pe care înțeleg să o desfășoare Partidul Social Democrat și ALDE, împreună, de aproape doi ani. Criticăm această politică, o criticăm pentru că, am remarcat și cu toții trebuie să remarcați acest lucru, Partidul Social Democrat și ALDE tind să se înstăpânească pe justiție aici, în România.

Ați vorbit despre statul de drept, ați vorbit despre principii care fundamentează statul de drept, mai apoi ați spus că acest minister, Ministerul de Justiție, este cel care va promova politica de dialog și cooperare între puterile în stat, acele puteri care trebuiau să se afle în echilibru, trebuiau să fie independente, să-și desfășoare activitatea în acord cu principiile constituționale. Ați spus că se va întâmpla acest lucru! Nu uitați, cei de la PSD și cei de la ALDE!

Ați făcut acest lucru atunci când v-am dat, nu noi, cei de la PNL, dar când acest Parlament v-a dat votul de învestitură.

Ați spus, tot atunci, că veți lucra împreună pentru a realiza un sistem de justiție modern, un sistem de justiție care să fie similar sistemelor judiciare pe care le vedem cu toții că le au cei care sunt alături de noi, membrii Uniunii Europene. Frumoase principii!

Ce ați făcut, însă? Ați instituit acel mecanism de dialog pe care îl propuneați chiar prin Programul de guvernare, acel mecanism de dialog între puterea executivă, pe de o parte, puterea judecătorească, pe de altă parte. Adică, scurtând lucrurile, între Ministerul de Justiție și magistrați. Dacă ați făcut-o, ați făcut-o într-un mod absolut sui-generis.

Magistrații, pentru prima dată cred că în istoria României, au dialogat cu puterea de pe treptele instanțelor de judecată. Aceiași magistrați, într-un număr de peste 4.000, au semnat acele scrisori de protest pe care vi le-au adresat. Este un mod, așa cum spuneam, sui- generis de a dialoga cu magistrații.

Ne-ați asigurat că accesul va fi unul facil la justiție. Ați pomenit și astăzi acel dosar electronic, un dosar electronic care nici până în prezent nu este operațional, nu este funcțional.

Ați vorbit despre sporirea eficienței și calității actului de justiție. Cum? Propuneați măsuri concrete: rearondarea teritorială - și ați dat și exemple. Spuneați cândva, acum vreun an și vreo zece luni, că sunt instanțe de judecată în care numărul total de cauze, de dosare, este în jur de 2.000, având 3, 4 sau chiar 5 judecători care-și desfășoară activitatea în această instituție.

Pe de altă parte, un număr similar de dosare trebuie soluționate de către un judecător într-o altă instituție, într-o altă instanță judecătorească.

Ce ați făcut pentru acest demers, un demers care era un demers de bun-simț, un demers care nu era costisitor și care ar fi dus, într-adevăr, la un act de justiție de o calitate ceva mai bună.

Ați spus că veți consulta magistrații, pentru a degreva activitatea acestora. Nu știu cum i-ați consultat, însă le-ați degrevat această activitate, atunci când ați stabilit că ceea ce se judeca într-un complet de doi judecători, de două persoane, se va judeca într-un complet de trei persoane. Nu-i așa?!

Ați vorbit că veți consulta și ați vorbit și astăzi, la intrarea în normalitate, că veți consulta reprezentanții sistemului judiciar pentru a asana sistemul legislativ, pentru a elimina acele norme juridice care sunt neclare, care sunt imprevizibile și, drept urmare, impredictibile în aplicare.

Ce ați făcut în această perioadă de timp? Majoritatea actelor legislative pe care le-am adoptat, majoritatea ordonanțelor de urgență care au fost date de către Guvern au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională a României, în considerarea unor astfel de temeiuri.

Vorbeați de un program de investiții. Unde sunt cele 25 de sedii noi de instanțe judecătorești? Unde sunt cele 15 sedii noi ale parchetelor?

Ne-ați vorbit, ceva mai devreme, de justice district, de acel cartier al justiției. Ne-ați - iertați-mi expresia - ne-ați aburit din nou, domnule ministru!

Cum ne-ați păcălit pe noi, cei din sală, crezând că veți putea face o expropriere asupra unor terenuri - și urmăriți-mă, vă rog, cu atenție - cu privire la niște terenuri asupra cărora nu s-au stabilit în mod definitiv drepturile privitoare la proprietatea asupra lor, unde sunt notate doar procese care au drept obiect al cauzei stabilirea acestor drepturi? Cum veți face această expropriere acum, în 2018, sau în anul 2019, sau ceva mai târziu?!

Vorbeați, de asemenea, când ați pomenit normalitatea, vorbeați despre felul în care se desfășoară activitatea în penitenciare. Ce ați făcut pentru desfășurarea unei activități normale în penitenciare? Nu uitați, funcționarii, care actualmente muncesc în penitenciare, acești funcționari publici cu statut special, sunt într-un conflict deschis cu ministerul pe care-l reprezentați. S-au formulat chiar plângeri penale pentru că nu ați asigurat condițiile de muncă, nu ați respectat drepturile salariale ale acestora și, de asemenea, nu ați respectat schema de personal. Sunt trei plângeri penale. Una dintre aceste plângeri penale, după ceea ce eu știu, are și o rezoluție de începere a urmăririi penale in rem.

Ce ați făcut cu consolidarea sistemului de probațiune, cum spuneam ceva mai devreme? Consolidarea sistemului de probațiune era absolut necesară, pentru a scădea - așa cum vă propuneați și cum cu toții ne dorim - pentru a scădea recidiva.

Ce ați făcut cu acest sistem? N-ați făcut nimic!

Sunt peste 550 de consilieri de probațiune care sunt nevoiți să soluționeze peste 100.000 de dosare care le revin.

Grefierii. Vă propuneați, prin Programul de guvernare, ca în ceea ce privește această profesie, fără de care nu se poate desfășura niciunul dintre procesele, fie ele civile sau penale, din România, așa cum nu se pot desfășura cele penale, în lipsa avocatului, vă propuneați, de asemenea, în legătură cu acești grefieri, să ajungeți până la un număr de 1,5, chiar 2 grefieri la un judecător. Nu ați făcut nimic nici în legătură cu această profesie, nici în legătură cu drepturile profesionale, nici cu condițiile de muncă.

Aceste lucruri le-ați făcut - sau nu le-ați făcut, mai precis - în legătură cu funcționarea sistemului judiciar. Mai bine vă opreați aici și nu făceați nimic, pentru că ceea ce ați făcut, din păcate, cu adevărat a afectat independența justiției, a afectat felul în care funcționează și este organizat sistemul judiciar.

Sunt multe altele pe care ar fi trebuit să le spun, însă timpul nu-mi permite. O să-i las și pe colegii mei să se adreseze de la acest microfon. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Predoiu, mai aveți două minute.

Vă rog.

A, nu mai vorbiți? Bun.

Aveți două minute. Condensați-vă discursul. (Vociferări.)

Nu e problema mea cum v-ați gestionat timpul, doamnă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit aici, în primul rând, din respect pentru cei cinci deputați de la PSD, trei de la ALDE, doi de la UDMR, care reprezintă astăzi majoritatea, semn al interesului deosebit pe care majoritatea de guvernare îl acordă problemelor justiției.

 

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (din sală):

De noi nu zici?!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Păi, pentru dumneavoastră am spus că am venit. Sigur că e foarte greu să rezumi în trei minute, cinci, câte mai am la dispoziție, problematica moțiunii.

În orice caz, domnule președinte și dragi colegi, e un semn foarte bun că ministrul justiției este astăzi aici, în sală cu noi, și nu este în Japonia, sau în Malaezia, sau, eu știu, în altă deplasare, alături de delegația ministerială preferată. (Aplauze.)

PNL a formulat această moțiune simplă la adresa ministrului justiției, pentru că faptele demonstrează că a devenit un pericol pentru funcționarea justiției și pentru siguranța cetățenilor, iar dumneavoastră, majoritatea, ar trebui să votați această moțiune, pentru că aveți un ministru care vă creează probleme, vă face deservicii. În orice caz, vă este inutil, după cum voi și arăta, dacă mai am timp.

Ministrul dumneavoastră este un demolator exersat, din păcate îi lipsește vocația construcției, îi lipsește, cum spunea Brătianu, necesar în Parlament, "spiritul și simțul măsurii, al echilibrului".

Când ministrul dumneavoastră vă lasă cu bună știință să greșiți în modificarea condurilor penale și apoi declară public că n-a avut habar, n-a știut cu ce vă ocupați dumneavoastră aici, la Parlament, nu trădează doar cetățenii, nu trădează doar justiția, vă trădează chiar și pe dumneavoastră, cei care-l sprijiniți în funcția de ministru și care îi strigați, din când în când, cu disperare: "Tudorele, fă ceva!".

A făcut, să știți, dar nu pentru dumneavoastră! A făcut pentru dânsul!

Ministrul dumneavoastră ar fi putut să-și asume o reformă necesară și să organizeze dialogul cu sistemul judiciar, cu societatea civilă, cu Comisia Europeană, cu Comisia de la Veneția și să obțină sprijinul necesar acestor reforme.

Ce a făcut în schimb? S-a spălat pe mâini, a împins în față câțiva deputați de la dumneavoastră și v-ați trezit cu toate aceste instituții pe capul dumneavoastră.

Ministrul dumneavoastră trebuia să elaboreze și să își asume proiectele de modificare necesare ale legilor justiției și ale codurilor penale.

Ce a făcut în schimb? În loc să negocieze cu calm și răbdare un acord asupra acestora, cu sistemul judiciar, să vină înapoi în fața Parlamentului să-și asume aceste proiecte, să le susțină și, da, să le supună deciziei Parlamentului, a lăsat treaba pe mâna Comisiei Iordache - ca și toată responsabilitatea, de altfel -, spunând că e un proces care se află în Parlament, cu care Ministerul Justiției nu are nicio legătură.

Rezultatul: zaveră, conflicte, tensiuni în sistemul judiciar și mai bine de un an de zile pierdut, în primul rând, de dumneavoastră, de majoritate!

Ministrul dumneavoastră trebuia să obțină sprijinul Comisiei Europene și al Comisiei de la Veneția pentru aceste reforme, pentru aceste legi.

Ce a făcut în schimb? Un scandal de nivel european și mai departe câteva avize care v-au făcut praf și urmează și Raportul MCV, care o să vă facă praf și pulbere.

Și dacă tot vorbim de MCV, pentru informarea dumneavoastră, n-au fost trei obiective, au fost patru la început. Da, au fost la un moment dat 12, dar în anul 2012, după ce nu mai rămăseseră decât două! Iar astăzi avem 14, ne spune ministrul, și vă spun că după Raportul MCV s-ar putea să avem 24. În orice caz, la mai multe, în felul acesta! (Aplauze.)

Cu ce v-a păcălit ministrul? Că v-a păcălit. V-a păcălit cu revocarea lui Kövesi. Dar revocarea lui Kövesi a fost efectul deciziei Curții Constituționale, servită oportun de către inspecția judiciară. Ministrul a fost doar un simplu instrument.

Vă iluzionați acum că se repetă istoria cu procurorul general? Eu cred că vă grăbiți, pentru că nu ne aflăm în aceeași situație...

 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... pentru că n-a mai avut răbdare să-și construiască eșafodul cu inspecția judiciară și s-ar putea, Curtea Constituțională, să nu aplice aceeași practică.

Ar mai fi multe de spus despre așa-zisa normalitate din sistemul penitenciar, unde sunt un milion de ore de muncă suplimentare neplătite, unde sunt, în sistemul de probațiune, 558 de angajați pentru 100.000 de dosare, unde sunt, din 137 de investiții, pe hârtie, 12 în execuție și așa mai departe. Poate că asta este normalitatea la care se referea domnul ministru!

Domnilor din majoritate, concluzionez.

Vă aflați în trista situație să sprijiniți un ministru care lucrează pentru sine însuși. Nu cred că greșesc acest lucru. Un ministru care nu lucrează nici pentru cetățeni, nici pentru justiție, nici pentru majoritatea pe care o amăgește, de azi pe mâine, cu o amnistie pe care o așteptați cu disperare. Lucrează pentru sine însuși și pentru gloria personală! Și dacă din alambicul discursului ministerial n-ați înțeles acest lucru, puteați să-l pricepeți din sordidul gest de a se face notar, din fotoliul de ministru! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vreau să închei într-o notă optimistă.

Avem urgent nevoie de un ministru care să refacă dialogul și încrederea în sistemul judiciar, care să acorde atenție și celorlalte sisteme adiacente sistemului judiciar - probațiune, penitenciare -, care să ia la minister toate legile făcute zob de Curtea Constituțională, așa cum colegii de la PNL, de la PMP, de la USR v-au avertizat în comisie, să le refacă, să și le asume și să vină aici, în Parlament, și să conducă această dezbatere, ca să avem până la urmă o reformă încheiată.

Că e domnul Toader ministrul care va face acest lucru, că sunteți dumneavoastră, domnule deputat Rădulescu, că e oricine altcineva, este important să nu ratăm un moment important. Scuzați repetiția! Este momentul echilibrării sistemului judiciar, este momentul în care putem să facem cu bună-credință și cu finețe, nu cu barosul unor decizii scelerate, o ajustare necesară, pe care noi, opoziția, o sprijinim, dar nu o dezechilibrare a sistemului în cealaltă parte.

În fine, dacă dumneavoastră nu acceptați aceste argumente și nu veți vota această moțiune la adresa ministrului Toader, nu-mi rămâne decât să vă ofer concluzia unui banc celebru: fie nu înțelegeți ce vi se întâmplă din partea propriului ministru, fie vă place!

În orice caz, mâine aveți ocazia să arătați cine îl ține în brațe pe ministrul Tudorel Toader!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD, domnul Nicușor Halici.

Vă rog.

Grupul PSD, aveți 25 de minute. Vom da din timpul nostru și colegilor de la ALDE, că înțeleg că au ceva să ne spună.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicușor Halici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Păi, dacă tot încheiem, unii, cu bancuri, eu aș vrea să spun ce spunea, de fapt, un mare erudit: "Mulți care-și doresc dreptate, de fapt nu vor cu adevărat dreptate! Ei își doresc răzbunare. Vor să vadă că necazurile se împrăștie peste toți cei din jur". Asta vrem, o parte din români, să le fie rău românilor!

Și eu mă întreb așa și vă întreb și pe dumneavoastră, care mai sunteți de bună-credință - faptul că au existat înțelegeri secrete, al cărui conținut nu a fost cunoscut de participanții sau de inculpații în diversele procese, nu vă sperie, nu vă interesează?

Faptul că unor părți implicate în procese li s-au întocmit dosare pe baza unor simple informații sau pure speculații, sau suspiciuni rezonabile, că aceste persoane, mai mult decât atât, nu au avut cunoștință de ceea ce erau acuzate, nu vă dă de gândit?

Faptul că au existat, într-o realitate atât de halucinantă și într-un trecut atât de apropiat zilelor noastre, echipe mixte, cum nu s-a mai auzit în nicio țară, darămite să mai vorbim de cele democratice, echipe mixte - SRI-Parchet -, în care procurorii cereau puncte de vedere juridice, ca să vedeți, de la ofițerii SRI, nu vă interesează?

Vreau să vă reamintesc faptul că Serviciul Român de Informații a primit competențe pe legile justiției, peste lege și în afara Constituției, prin hotărâri administrative, stimați colegi și dragi români, prin hotărâri ale Consiliului Superior de Apărare a Țării, prin nesocotirea drepturilor fundamentale.

Aceste grave fapte și rezultate încercăm, de fapt, să le remediem și să le reparăm, acolo unde se mai poate repara. Că așa cum mai spuneau unii dintre antevorbitori și ministrul de justiție mai mult, pentru cei mai mulți nici nu mai avem ce repara și reda: la unii viață, la unii demnitate, cariere, familii. Sunt lucruri care nu doar că nu pot fi redate. Sunt lucruri care ne sunt date o singură dată, ca și viața! Nu contează?!

Demersurile vizând, de fapt, aceste modificări ale legilor justiției sunt, de fapt, o cerință imperioasă a nevoii de adevăr, de dreptate și de legalitate. Ele vin ca o necesitate a reașezării societății, acolo unde ar trebui să fie, într-o matcă constituțională și într-un act de justiție independent.

Nu este deloc de neglijat ideea conform căreia trebuie să facem un exercițiu de memorie și să ne reamintim că aceste coduri au fost adoptate. În condițiile care? De maximă transparență!

Răspunderea Guvernului Boc! Răspundea Guvernului Boc care, dacă nu vă aduceți aminte, vă explic eu în câteva cuvinte. A venit premierul Boc și a spus așa, tot de la acest pupitru: "De fapt, să fiți mulțumiți că eu vin aici" - îmi cer scuze că n-o să redau exact, cuvânt cu cuvânt, dar ăsta-i contextul și-l puteți verifica - "Eu, astăzi, îmi exercit un drept și o atribuție mai mult de complezență. Astăzi vin în fața dumneavoastră cu aceste coduri și vă spun că Guvernul își asumă răspunderea pe ele". Cam asta ne-a spus la momentul ăla prim-ministrul!

Păi, ce transparență a fost atunci? Ce coduri au fost făcute atunci de niște comisii de specialitate foarte bine plătite? Că poate românii nu știu unele dintre aceste lucruri: câți bani au primit cei care au făcut aceste coduri și ce fel de coduri au făcut, de au fost declarate neconstituționale, în zeci de decizii și câteva sute de articole, care au distrus, așa cum spuneam și mai devreme, vieți.

Da, justiția înseamnă dreptate, adevăr, legalitate, moralitate, dar și constituționalitate. Lipsa oricăror acestor atribute, care alcătuiesc noțiunea de justiție, înseamnă, de fapt, o viciere a menirii pentru care ea trebuie să existe.

Pe de altă parte, atâta vreme cât o persoană care ocupă o funcție publică de conducere în aparatul de lucru al instituțiilor care înfăptuiesc actul de justiție și își depășește prerogativele pentru care a fost învestită, atâta vreme cât refuză colaborarea cu celelalte puteri cu care se află la un moment dat într-un conflict de natură constituțională, revocarea acesteia este o măsură care trebuie luată într-un timp și printr-o metodă foarte coerentă; dar într-un timp urgent.

Abuzul din partea tuturor, dar și al acestora la care făceam referire mai devreme, nu poate duce decât la depășirea oricăror limite constituționale între instituții. Și consecința cea mai gravă este de fapt imixtiunea în competențele uneia dintre puterile statului.

Politica penală a unui stat se duce la îndeplinire pe mai multe căi, dar cea mai importantă, și cea mai democratică, și constituțională este prin elaborarea de Parlament și Guvern a actelor normative referitoare la subiect.

Prin urmare, opera de elaborare a actelor normative se realizează așa cum Constituția și noi, prin 1989, am hotărât, prin organul suprem legislativ al țării - Parlamentul.

Există în acest sens aplicarea justă a principiului echilibrului și separației puterilor în stat. Niciuna dintre aceste puteri, dar niciuna, nu trebuie să-și extindă sfera de acțiune sau influența asupra celorlalte.

Păi, am ajuns ca noi să nici nu ne referim la justiție, că nu se pune problema să comentăm deciziile justiției, dar cei care au ca atribut și trebuie să contribuie la înfăptuirea justiției critică, denunță, atacă hotărârile, legile Parlamentului. Păi, unde este echilibrul? Unde este independența fiecărei puteri? Că tot vrem independență. Dar de ce doar pentru unii? La fel ca și transparența, o vrem doar pentru unii?

Legile justiției au fost modificate pentru a răspunde unor motive existente și unor nevoi stringente din sistemul judiciar, pentru separarea carierelor magistraților, pentru punerea în acord a textelor contestate și declarate neconstituționale, dar și pentru implementarea unei directive referitoare la prezumția de nevinovăție.

De ce nu spuneți că în Raportul GRECO, de exemplu, este menționat faptul că organizații - ale societății civile și asociațiilor profesionale - au fost implicate într-un mod activ în discuțiile din Comisia specială? La dezbaterile din Parlament, la Comisia specială comună pentru sistematizarea și unificarea în domeniul justiției, au fost invitați și au participat reprezentanții CSM, ai Ministerului Justiției, ai asociațiilor profesionale. Și discuțiile au durat vreo 8 luni, nu 30 de minute, cât a durat asumarea răspunderii Guvernului, atunci când aceste legi au fost adoptate, unele dintre ele.

Deci nu se poate vorbi că nu a existat un proces transparent, nu se poate spune că nu s-a reușit... (Vociferări.)... da, în fine.

 

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule...

Domnul Nicușor Halici:

Nu se poate spune că...

 

Domnul Florin Iordache:

... deputat. Nu răspundeți la provocări.

Domnul Nicușor Halici:

... cele mai contestate și neconstituționale legi nu trebuiau modificate și nu trebuiau readuse în albia constituțională. (Vociferări.)

Justiția de fapt este o temă falsă, români. Justiția este o temă falsă pentru ca Partidul Social Democrat și cu partidul din Coaliție, ALDE, să nu poată îndeplini obiectivele Programului de guvernare. Pentru că românii nu trebuie să trăiască mai bine (Vociferări.). Pentru că românii trebuie să fie secătuiți de ultimele resurse care au mai rămas, de către fanarioți, care nu sunt nici români și nu au niciun interes pentru România. Și așa creăm premisele unei teme false, și tot stăm, și am schimbat tot ceea ce ar trebui să fie pentru dezvoltarea și binele cetățenilor, într-o temă demagogică.

În final, aș vrea să precizez o realitate de necontestat. Că și evaluarea noastră se face zi de zi, stimați colegi, de români, care sunt sătui și de demagogie și de dezbinare. Și o să trecem, unii dintre noi, și alții nu, acest examen, când o să ne vină rândul. (Vociferări.)

Români, știți de ce este descrisă justiția ca legată la ochi? Pentru că ea trebuie să judece cauzele, nu oamenii. Asta trebuie să judece justiția - cauzele, nu oamenii. Noi am ajuns să judecăm oamenii, faptele nici nu contează, mai există, nu mai există.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da, mulțumesc.

Imediat. Da, domnule coleg, numai puțin, aveți două minute, da. Domnule Predoiu, vă dau drept la replică după ce vorbește doamna Cătăniciu.

Domnul Bălănescu, vă rog, tot din timpul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Stimați colegi,

Stau de doi ani, aproape doi ani, în această primă legislatură și mă minunez de câte cuvinte se pot spune de la acest microfon și câte păcate se pot face cu aceste cuvinte.

Eu cred că ar trebui să separăm apele, adică activitatea Ministerului Justiției din România este una, iar activitatea de judecată în România este alta. Cu alte cuvinte, actul de justiție nu-l face ministrul justiției, el este acela care are cu totul alte atribuții - și dumneavoastră, în majoritate, știți foarte bine.

Dacă este dreptate în România, dacă este actul de justiție bun sau rău nu înseamnă că ministrul justiției este bun sau rău. Nu există niciun raport de directă proporționalitate. Sunt instituții separate. Și dacă ministrul justiției are atribuții în organizare și cu totul altele decât actul de justiție, vă rog, de la această premisă reală să pornim atunci când îl judecăm pe ministrul justiției.

 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Sigur că am auzit raportul care s-a făcut sau s-a citit. Ei bine, ca unul care am slujit în sălile de ședință, ca unul care cunosc actul de justiție și de dinainte și de după, vă pot confirma că tot ceea ce s-a spus în legătură cu neregulile de la instanțele de judecată, cu neregulile făcute de magistrați și de procurori nu este imputabil ministrului justiției. Că aceste reguli sunt ale CSM, că aceste organizări ale activității sunt ale CSM și ale Curții Supreme, ale curților de apel, ale tribunalelor etc.

Deci, domnilor, nu păcătuiți când faceți analize pe această temă!

Eu cred că este bine să avem în vedere că nu mai zornăie cătușele prin restaurante și pe străzi, și că oamenii nu mai sunt legați cu manu militari fără ca să li se trimită și să se respecte Legea privind citația. Am observat cu toții și am trăit acele evenimente. Oamenii spun că plecau de la ora 6,00 dimineața de acasă, că nu știau dacă vor fi sau nu luați cu manu militari. Acestea sunt alte activități.

Și dacă s-a implicat în revocarea procurorului-șef de la DNA, a doamnei procuror Kövesi, ministrul care e prezent aici, a făcut-o cu răbdare și cu mult profesionalism. S-a mai încercat și de alții. Toți eram suspecți și suspectam actul de justiție, protocoalele...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Da. Protocoalele reprezintă otrava care s-a pus în actul de justiție de magistrați și procurori, nu de ministrul justiției.

Deci, domnilor, încă o dată, să nu păcătuim...

 

Domnul Florin Iordache:

... și doamnelor...

Domnul Alexandru Bălănescu:

... acest om și-a făcut datoria. Și pentru asta, în ceea ce mă privește, dați-mi voie să-l respect și să mă plec în fața unui eminent jurist pe care îl are România, la ora actuală.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, doamna Cătăniciu, Grupul ALDE.

Repet, din cele 10 minute care au rămas, va consuma și doamna... și 24 de secunde...

 

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Domnule președinte...

Domnul Florin Iordache:

Rog stafful...

Numai puțin, doamnă deputat.

Deci porniți cronometrul de la timpul ALDE. Și am zis că, în continuare, dăm de la PSD, corect.

Vă rog.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru al justiției,

Stimați colegi, semnatari ai moțiunii, mai ales colegi din PNL,

Constatat că superficialitatea care vă caracterizează strategia de opoziție se regăsește din plin și în textul acestei moțiuni. Încă de la început am observat că domnul ministru al justiției, Tudorel Toader, a fost evaluat, concluziile dumneavoastră fiind că domnul ministru este un ministru de nota 4.

Și mă gândeam, ascultându-vă, dacă cei care l-ați evaluat sunteți cei care ați evaluat-o pe Cristina Guseth, oare ați mai învățat ceva de la acel moment penibil, cei care astăzi îi dați note domnului profesor Tudorel Toader?

Ați mai învățat ceva de la momentul învestirii în funcția de ministru al justiției a traducătoarei de la Bruxelles, doamna aceea care le-a spus românilor că drepturile lor sunt un lux? Am inițiat atunci, cei din ALDE, cu sprijinul colegilor parlamentari din UDMR, moțiunea simplă intitulată, evident, "Drepturile românilor nu sunt un lux!". Ați votat împotriva acelei moțiuni, pentru că ați evaluat-o pe Raluca Prună dându-i nota maximă. Merita, pentru declarația care a scandalizat o țară!

La fel ați evaluat-o și când "noaptea ca hoții", cum vă place să spuneți, a adoptat cea mai toxică ordonanță din justiție, modificând 147 de articole și transformând SRI în organ special de anchetă.

N-ați schițat un gest măcar când, prin acea ordonanță de urgență, justiția din România era pregătită pentru un câmp tactic totalitar care a urmărit transformarea țării într-un stat nesigur, în care drepturile și libertățile să fie considerate un lux, în timp ce represiunea să fie o necesitate de maximă urgență.

N-ați schițat un gest la abuzurile demascate la DNA Ploiești, pentru că le-ați considerat simple greșeli. Denunțuri false, probe măsluite, teste poligraf falsificate, martori cu dublă și triplă identitate - pe toate le-ați considerat simple greșeli ale acestor procurori.

Stimați colegi din PNL,

Am observat că jumătate din textul acestei moțiuni o dedicați procedurii de revocare a procurorului general Gheorghe Lazăr. Constat că vă îngrijorează... (Vociferări.) Augustin Lazăr... "Gheorghe" i se potrivește mai bine.

Constat că vă îngrijorează profund demararea acestei proceduri de către domnul ministru Tudorel Toader. Mă întreb, totuși, de ce nu v-a îngrijorat manevra prin care a fost adus pe această funcție domnul Lazăr? Pentru a-i face loc acestuia, procurorul general de la acea vreme, Tiberiu Nițu, a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu. A beneficiat de confort în trafic, prin faptul că avea un antemergător de la Poliția Rutieră, procurorul general al României. După doi ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că fapta nu există. Știa și DNA, știam toți că fapta nu exista, dar a fost nevoie să i se facă loc lui Lazăr.

Nu v-au îngrijorat profund acele abuzuri. Nu v-au îngrijorat profund cele două protocoale semnate de procurorul general Augustin Lazăr, cu SRI. Nu v-au îngrijorat, stimați colegi din PNL, protocoalele semnate cu SRI de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă ani de zile de o judecătoare care se declara partenerul de nădejde al DNA, în timp ce România era condamnată pe bandă rulantă la CEDO, iar statul de drept era confiscat de structurile de forță, fiind pervertită ideea de drepturi fundamentale în cea de luptă anticorupție.

Nu v-au îngrijorat profund acele abuzuri, stimați colegi din PNL, pentru că atunci când apărați instituțiile de forță din țara aceasta sunteți lei peste tot - în Parlament, în comisii, la emisiuni -, dar când noi vorbim de protocoale secrete, de abuzuri ale instituțiilor împotriva cetățenilor, de drepturi și libertăți încălcate, deveniți doar niște simpli cățeluși care se gudură pe lângă aceste instituții de forță.

După consultările de la Cotroceni, de săptămâna trecută, ALDE a propus un acord pe justiție, pornind de la premisa că înțelegerea comună a statului de drept trebuie să pornească de la ceea ce prevede Constituția, și anume: "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor reprezintă valori supreme".

Ați refuzat o astfel de dezbatere pentru că politica PNL nu se mai face apelând la dialog și argumente. Politica noului PNL, cu Ludovic Orban în frunte, se face prin plângeri penale și prin concurs la sărituri. Cine nu sare ia condamnare. Constatăm toți că domnul Orban sare în continuare, tot mai sus și tot mai des.

L-ați acuzat pe domnul ministru Tudorel Toader pentru că vorbea despre justiția care trebuie să fie bună, nu și bună și rea, doar bună.

În opinia dumneavoastră, semnatarii acestei moțiuni, justiția trebuie să fie corectă.

Când a fost justiția corectă cu Mariana Rarinca, stimați colegi din PNL?

Când i-au respectat procurorii drepturile lui Dan Radu Rușanu, umilit în cătușe, trimis în judecată și achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că fapta nu există?

Când a fost corectă justiția înfăptuită de Livia Stanciu, cu fostul primar din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău? Atunci când l-a condamnat, pe probe măsluite, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare?!

Astăzi, când dezbatem această moțiune despre starea justiției din România, Mircia Gutău tocmai a fost achitat definitiv, după ce a efectuat în întregime pedeapsa, fiind rejudecat în urma unei decizii a CEDO.

Spuneți-le acestor oameni, familiilor lor și altora ca ei că justiția este corectă, că nu există câmpuri tactice, că nu sunt măsluite probe, că justiția nu răspunde la comenzi.

Domnul ministru Tudorel Toader avea dreptate când afirma că justiția trebuie să fie bună, nu bună și rea, doar bună. Și este bună atunci când este funcțională și este funcțională atunci când apără drepturile și interesele cetățenilor din această țară, nu interesele instituțiilor de forță. Pe cele din urmă le apărați cei din PNL - și o faceți foarte eficient, denigrând România pe unde puteți.

Dar, așa cum spuneați la începutul acestei moțiuni, pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării. Pe noi, cei din Parlament, urmând să ne evalueze cei care ne-au votat. Cei care ne-au votat, în primul rând, pentru a le apăra drepturile și libertățile încălcate și pentru a lupta împotriva abuzurilor de orice fel, nu pentru a le încuraja.

Există numeroase zone care sunt deranjate de prezența și activitatea domnului ministru Tudorel Toader la Ministerul Justiției. Un ministru care a dat dovadă de fermitate, de curaj și de asumare conștientă a rolului său în fruntea acestui minister.

Pentru toate aceste motive, ALDE va vota categoric împotriva acestei moțiuni.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă.

Veți vota cu... timpul de la PSD.

Mulțumesc.

Drept la replică, vă rog, domnul Predoiu, un minut.

Se pregătesc colegii de la USR, domnul Barna și domnul Stelian Ion, aveți 5 minute. Și mai este domnul Pașcan, de la PMP, cât și domnul Márton Árpád, de la...

Da, vă rog.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Un scurt drept la replică, domnului deputat Halici. O fac cu bună-credință, exercit acest drept la replică chiar cu onestitate, pentru că îmi doresc să lămurim odată aceste lucruri.

De câte ori discutăm de o problemă, în prezent legată de justiție, sau încercăm să proiectăm viitorul, ne întoarcem la aceeași poveste, a vechilor sau codurilor în vigoare încă. Bun. Atunci, și peste 20 de ani, ne vom întoarce tot atunci. Bun.

Și atunci, ca să lămurim odată lucrurile, pentru că vă întoarceți și greșit. Codurile au fost trecute, domnule Halici, în urma unei decizii politice la care PSD a fost parte, eu am fost martor, da?

Deci toată lumea a fost de acord ca aceste coduri să intre în două comisii parlamentare, unde au stat 10 luni de zile. Una a fost condusă de colegul dumneavoastră, atunci, domnul Ponta, una, de un deputat PDL la vremea respectivă, domnul Buda, europarlamentar, astăzi. 10 luni.

Codurile au fost trecute prin asumarea răspunderii, în forma în care au ieșit din comisie. În forma în care au ieșit din comisia parlamentară. Două dintre ele, pentru că era trecut termenul în MCV și era depășit. Celelalte două au intrat din nou într-o procedură normală parlamentară și au venit aici, în fața dumneavoastră. Și vă rog să mă verificați, au fost 4-5 voturi împotrivă, tocmai pentru că au fost rezultatul și al unui consens politic, și al unei munci tehnice, în Parlament.

Faptul că aproximativ 40 de articole au fost ulterior invalidate la Curtea Constituțională nu e o bucurie pentru nimeni. Și nimeni n-a pretins că aceste legi sunt intangibile, sau că nu pot fi ajustate, sau că nu pot fi corectate. Acele 40 de articole sunt și rezultatul unei schimbări de concepții a unora din Curtea Constituțională. Cu tot respectul, când erau procurori aveau o anumită viziune față de controlul judiciar, de exemplu, acum au altă viziune; o anumită viziune față de abuzul în serviciu, acum au o altă viziune. Altele au fost erori tehnice, să spunem, de tehnică legislativă. Și nu vreau să aduc acum în discuție de unde au plecat acele erori, că nu asta e important. Dar puteți cerceta și dumneavoastră, ce s-a schimbat aici, ce a venit de la minister, cum a venit. Asta e de înțeles și nimeni nu vrea să scoată ochii nimănui.

Și aș vrea încă o dată să spun că Partidul Național Liberal nu se opune reformei, dacă ea este discutată în prealabil și convenită, și care să aducă un echilibru...

 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... ca să nu mai avem acele derapaje de care vorbea doamna Cătăniciu, și pe care nu le-a negat nimeni. Ca să nu mai avem cazuri de erori judiciare, deși - știe și domnul ministru, știți și dumneavoastră - sunt inerente în orice sistem judiciar. Ca să nu ne întâlnim din nou sau să se întâlnească aici alți deputați, peste 8 ani de zile, să dezbată același lucru.

Dar trebuie făcut acest lucru nu pe repede înainte și nu fără dialog.

Și încă un cuvânt, pentru că tot legat de persoana mea ați vorbit, domnule Halici. Legat de acele comisii de experți.

Da, au lucrat niște comisii de experți, înainte de a fi codurile elaborate de minister. Da, au fost contracte publice, a fost o licitație publică, contract sponsorizat de Banca Mondială. Au fost două evaluări de la Banca Mondială, le are domnul ministru, la Ministerul Justiției. Și care este problema? Atunci de ce o ridicăm, când vorbim de ceapă, să răspundem de mere?

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Continuăm. Grupul USR, aveți 5 minute.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Tudorel Toader,

Dintre toți miniștrii Cabinetului Dăncilă, dumneavoastră, domnule Toader, sunteți, de departe, cel mai competent și mai bine pregătit.

Ce-i drept, nici nu e foarte greu să fii cel mai competent în Guvernul Dăncilă, dar, chiar și așa, CV-ul dumneavoastră este unul impresionant. Sunteți profesor universitar, ați fost decanul Facultății de Drept, și rector al uneia dintre cele mai prestigioase universități din România, și judecător al Curții Constituționale.

Dar de un an și jumătate, de când ați fost numit ministru al justiției, v-ați pus toată pregătirea, experiența și competența în serviciul unor politicieni corupți, al unui grup infracțional organizat care folosește puterea legislativă și pe cea executivă cu un singur scop - de a scăpa de pușcărie.

Ați acceptat, domnule Toader, să deveniți impresarul unor infractori și al grupării pe care aceștia o reprezintă. Dintr-un judecător constituțional, ați devenit avocatul penalilor. Și nu orice fel de avocat, ci un adevărat satrap al justiției, unul care are puterea, și o și folosește, să schimbe regulile după care sunt anchetați și judecați infractorii pe care îi reprezintă.

Iar dacă Liviu Dragnea - eterna temă -, poate să aibă o scuză, încearcă să scape de pușcărie, iar dacă Viorica Dăncilă și mulți dintre membrii PSD au scuza că habar nu au ce fac prin Guvern sau ce votează prin Parlament, dumneavoastră, domnule Toader, nu aveți nicio scuză, pentru că dumneavoastră, domnule Toader, înțelegeți foarte bine nemernicia politică pe care o faceți astăzi României.

După aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, lupta anticorupție este, de departe, cea mai importantă și mai de succes politică publică a statului român, în 29 de ani.

Dumneavoastră, domnule Toader, faceți totul ca să o distrugeți. Oricât vă doriți și oricât încercați să ne convingeți, independența justiției nu înseamnă Tudorel Toader, nu aceasta este normalitatea pe care ne-ați clamat-o astăzi de la microfon.

Ați dat-o afară pe Codruța Kövesi, unul dintre cei mai apreciați procurori pe care i-a avut România după Revoluție. Propuneți acum revocarea procurorului general Augustin Lazăr, în încercarea disperată de a subordona procurorii, Guvernului PSD.

Ați dat O.U.G. nr. 92, fără să țineți cont de recomandările principale ale Comisiei de la Veneția și în ciuda tuturor avertismentelor lansate de organizațiile magistraților, de CSM sau de partenerii noștri internaționali.

Din cauza acțiunilor dumneavoastră, domnule Toader, România va fi nevoită să îndure umilința unei rezoluții pe tema statului de drept, în Parlamentul European. În anul Centenarului, la 100 de ani de la Marea Unire, locul României în rândul statelor democratice este din nou pus sub semnul întrebării. Și acest lucru se întâmplă fix din cauza dumneavoastră, domnule Toader, și a penalilor pe care vă străduiți să-i apărați prin activitatea de la Ministerul Justiției.

Dacă veți intra în istorie, domnule Toader - și eu, sincer, sper ca această guvernare să fie doar o notă de subsol -, dar, dacă veți intra în istorie, atunci veți rămâne în memoria națională ca omul care a siluit legile în baza cărora a fost distrus statul de drept în România.

Uniunea Salvați România consideră, domnule Toader, că v-ați îndeplinit rolul de ministru al justiției cu rea-credință și cu iresponsabilitate, de fapt. Și pentru aceasta susținem această moțiune.

Mulțumesc.

Și îl las pe colegul meu, Stelian Ion. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Mai aveți un minut.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În primul rând, nu sunteți credibili atunci când spuneți că legiferați în interesul oamenilor de rând, în interesul celor care fură o coajă de pâine uscată dintr-un tomberon, pentru că n-au ce să dea să mănânce copiilor, și nu legiferați în interesul baronilor PSD-ALDE. Aceasta este chestiunea de la care ar trebui să pornim.

În al doilea rând, domnule ministru, ați spus că evaluatorul ar trebui să fie cumva deasupra, ca rang, evaluatului, dar, vedeți dumneavoastră, noi, cei care v-am evaluat, am fost aleși, fiecare deputat, de câte 73.000 de români.

Dumneavoastră ați fost numit de către un singur român, care este și condamnat penal definitiv.

Mai departe. Ați dorit să transformați nota 4 în nota 8, dar vedeți că puteți face acest lucru doar dacă reintroduceți sistemul sovietic în România. Probabil că doriți, dar vă asigurăm că n-o să puteți să faceți acest lucru.

Când vorbeam de retroactivitatea unor norme de procedură penală, ne refeream la acele încercări ale dumneavoastră de introducere a unor cauze noi de revizuire pentru hotărâri de condamnare deja pronunțate - și știți lucrul acesta -, nu ne refeream la altceva.

De asemenea, n-ați făcut nicio referire la abuzul în serviciu, pe care ni l-ați servit în acea formă declarată deja neconstituțională, și grija dumneavoastră pentru acest sistem, unde și în ce fel se manifestă, atunci când vedeți că un proiect de lege, care vrea să modifice Codul de procedură penală și Codul penal, vine de la Curtea Constituțională cu aproape 100 de articole declarate neconstituționale. Cum vreți să redresăm acea justiție care - am spus în moțiune - nu este perfectă, nu va fi perfectă?

Cu asemenea proiecte vă doriți un stat în care să nu fie nicio achitare? Căutați între toate sistemele din lume și veți avea surprinderea, probabil, că doar un stat dictatorial va da o asemenea performanță. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În continuare, Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea, pe care am auzit-o, are mai multe elemente importante: critica activității ministrului, propuneri de lege ferenda în domeniul justiției, punct de vedere legat de existența sau inexistența unui stat paralel, analiza observațiilor GRECO și ale Comisiei de la Veneția, apărarea activității unor procurori de rang înalt, incriminarea clasei politice.

În ceea ce privește activitatea ministrului, suntem de acord cu semnatarii, că acesta trebuia să fie prezent cvasipermanent la dezbaterea legilor justiției, explicând și încercând să impună punctul lui de vedere, nu să vină după adoptare cu o ordonanță de urgență prin care să modifice textele adoptate de Parlament.

Mai mult, ministerul trebuia să elaboreze și să trimită materialele necesare pentru ca aceste legi să fie înțelese exact așa cum au fost adoptate, iar ministrul, în intervențiile sale, în fața instituțiilor europene, să ne convingă de justiția soluțiilor propuse.

Prevederea privind pensionarea după 20 de ani de activitate trebuia să fie abrogată, și nu prorogată.

Mai mult, noi am avut amendament de eliminare care a fost respins și în comisie, și în plen.

În ceea ce privește propunerile de lege ferenda, venite de la Comisia de la Veneția, chiar de a modifica Constituția, pentru că relația ministrul justiției - Ministerul Public nu ar corespunde exigențelor unui stat de drept.

Dacă este așa, nici sistemul francez și nici cel german, fiind identic cu al nostru, nu corespund acestei exigențe.

Sau, ce este bun pentru unii nu este bun pentru alții? Nu președintele Iohannis a spus la Strasbourg că toate statele Uniunii trebuie să fie egale?!

Totodată, comisia ne propune să nu implementăm anumite prevederi din directiva privind prezumția de nevinovăție și să nu tragem la răspundere magistrații care, cu intenție sau gravă neglijență, produc prejudicii unor persoane.

Dacă în privința numirii procurorilor suntem deschiși să adoptăm modelul altor state democratice decât, de exemplu, Franța, în ceea ce privește transpunerea directivei suntem de părere că ea trebuie implementată întocmai, iar magistrații vinovați trebuie să răspundă.

Spuneți în moțiune că PSD-ALDE, de cele mai multe ori UDMR, susțin că în România se face poliție politică de către o justiție care este la cheremul serviciilor secrete.

Așa este! Suntem convinși că în deciziile de renaționalizare, de desființare de școli, de hărțuire a unor demnitari maghiari, protocoalele tocmai descoperite au avut un rol important.

Procurorii pe care îi elogiați nu merită să fie apărați!

Iar în ceea ce privește incriminarea clasei politice, limbajul pe care-l folosiți vă descalifică!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Mai aveați nouă secunde.

Domnul Halici, înțeleg că aveți o intervenție.

Și apoi domnul Pașcan.

Dar mai scurt!

Domnul Nicușor Halici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi români,

Haideți să vedeți despre ce vorbim, în fapt! Despre unitățile de măsură cu care lucrează opoziția, care sunt inegale, care sunt discriminatorii, că tot le plac cuvintele astea?!

Păi, dacă politicienii actualei coaliții sunt corupți, despre cei care au tăiat pensiile, salariile, au închis școli, spitale, au împrumutat românii cu 40 de miliarde de euro fără să construiască nimic în țara asta, pe ăia cum să-i mai numim?!

În condițiile date, lexicul nu este suficient și trebuie inventat un alt cuvânt.

Asta că tot vorbeam noi de cât de corecți suntem unii cu alții!

Pe de altă parte, considerați că abuzurile și condamnările produse în frenezia aceasta, a acuzării, fără fundamentarea soluțiilor dosarelor din politică, au fost ceva fascinant, că așa le arătați de multe ori, și care au uimit instituțiile Uniunii Europene.

Păi, care corupție, stimați colegi?!

Abuzul în serviciu? Că doar cam ăsta a rămas de o bună perioadă de timp!

Adică, faptele - că asta înseamnă abuzul în serviciu - a celor care muncesc, și mai și greșesc, că așa se întâmplă, iar dacă ai greșit atunci este abuz în serviciu pentru funcționari, și atunci ești corupt!

Asta trebuie să arătăm, asta este normalitatea din țările membre UE la care ne raportăm cu atâta emfază?! Nu, nu este asta!

Și dacă tot mai vorbim de abuzul în serviciu și de alte țări, și de încă una la care am mai făcut referire, păi, știți, români, cine mai are abuzul în serviciu reglementat în Europa?! În Uniunea Europeană, oricum, nimeni! Rusia! Doar Rusia are abuz în serviciu incriminat. Așa că, lăsați-o mai moale!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pașcan, ultimul vorbitor.

Vă rog.

Aveți două minute, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi.

O minimă paciență vă rog să mai aveți. Mai avem puțin.

Domnule ministru,

Acum un an vă spuneam noi, cei din PMP, tot în plenul Parlamentului, că aveați misiunea de a nu strica ce s-a făcut bun în justiție și de a corecta ce nu funcționează.

Ce ați înțeles dumneavoastră din îndemnul nostru? Ați băgat apă în rezervorul de benzină al justiției, ați înfipt cuie în cauciucuri, i-ați spart parbrizul și i-ați concediat pe piloții principali.

Dacă PSD-ALDE ar trebui să-i despăgubească pe români pentru daunele produse sistemului de justiție din România, despăgubirea ar fi colosală, fiindcă justiția din România poate fi încadrată la daună totală. Este aproape de nereparat!

Tot baletul pe care l-ați făcut în ultima perioadă nu are nimic de-a face cu mai buna funcționare a justiției și cu coerența acțiunilor Ministerului Public.

Mai mult, sub bagheta dumneavoastră de profesor de drept, România a picat examenele MCV, al Comisiei GRECO și al Comisiei de la Veneția.

Prin prestația dumneavoastră, veți rămâne în istorie, din păcate, nu ca un specialist recunoscut și respectat, ci ca "Dorel de la justiție".

Așadar, domnule Dorel de la justiție, nu suntem de acord cu stricăciunile pe care le-ați provocat sistemului judiciar, la ordin politic, pentru a agăța justiția la brelocul puterii politice din Kiseleff.

Nu suntem de acord cu direcția iliberală pe care actuala putere politică vrea să o imprime României!

Nu suntem de acord să mai rămâneți nicio clipă în funcție, pentru a continua să subminați dezideratele românilor privind continuarea luptei anticorupție și funcționarea statului de drept!

Domnule Dorel de la justiție,

Vă cerem să demisionați din funcția de ministru al justiției și să lăsați să vină în locul dumneavoastră pe cineva conștient de importanța...

 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

...obținerii unui consens politic pe legile justiției și pe codurile penale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Tudorel Toader:

Domnule președinte,

Voi încerca în ordine inversă.

În primul rând, nu sunt 14 recomandări, sunt 12!

Ca ministru al justiției, n-am procedat ca în precedent, să deleg atribuțiile secretarilor de stat, aproape în fiecare zi, și să mă ocup de vizite, muncă de partid sau altele.

Vă voi prezenta, în cel mai scurt timp, o situație completă a deplasărilor de la Ministerul Justiției, pe fiecare an, începând cu 5-6 ani în urmă, să vedeți cum, în timpul mandatului meu, n-au fost nici jumătate din deplasările pe perioada altor mandate.

Cu privire la grefieri.

Am elaborat Statutul grefierilor, pe care l-am decuplat de Statutul experților criminaliști și le-am consolidat statutul profesional pe care-l au.

Cu privire la probațiune.

În memorandumul pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare este un capitol special dedicat probațiunii, consilierilor de probațiune, care prevede toate măsurile ce au început să fie luate.

Cu privire la penitenciare, am elaborat statutul polițiștilor de penitenciare, și nu funcționari cu statut special. Statut care a trecut, a fost adoptat de Guvern și se află în dezbaterea dumneavoastră, a legiuitorului.

Cu privire la Cartierul Justiției, cu siguranță, la momentul la care vorbim, cunoaștem situația exactă a regimului juridic. Știți că acolo terenul este de peste 40 de ani mutat și răzmutat, și schimbată destinația, și mai știți că din '90 încoace nu s-a făcut absolut nimic - o machetă și multe declarații.

În rest, sigur, eu vă îndemn să fiți optimiști, și veți vedea concret măsurile luate.

Completele care judecă apelul, din doi judecători, în trei, modificarea prin ordonanță de urgență - deci amânarea intrării în vigoare - s-a adoptat la solicitarea expresă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Rearondarea teritorială pentru instanțe și, corespunzător, parchete se află în studiu, în faza de analiză la Consiliul Superior al Magistraturii.

Dosarul electronic.

Aproape jumătate din instanțe au scanere performante și au trecut la dosar electronic. Am dat drumul la procedura de achiziție pentru scanere performante, în vederea echipării tuturor instanțelor de judecată din țară, care nu au încă, pentru a trece la dosarul electronic.

Am fost întrebat dacă există un dialog între autoritățile judiciare din România.

Da, există un consiliu de management strategic care se întrunește periodic, care are echipă de experți, care consultă sistemul judiciar și care ia decizii benefice pentru sistemul judiciar.

Ce am făcut cu bomba pentru evaluarea procurorului general?

Vă spun numai un lucru și v-aș ruga să nu mă întrerupeți. Vă voi pune public să vedeți - sper să reușesc în seara asta, n-am știut că moțiunea va dura 3-4 ore - să vedeți cum, în septembrie 2018, la Ministerul Public se formează o comisie de evaluare a procurorului general pentru perioada 2014-2015, când era procuror general la Alba Iulia. Deci, comisie în septembrie 2018 să evalueze activitatea procurorului general de la momentul 2014-2015. (Vociferări.) Și ca treaba să fie completă, comisia de evaluare era formată din cinci membri, având ca președinte al comisiei de evaluare pentru procurorul general pe însuși Augustin Lazăr. Și-au dat seama, pe data de 5 septembrie au schimbat componența comisiei, astfel ca Augustin Lazăr să nu-l evalueze pe Augustin Lazăr pentru o perioadă cu 4-5 ani în urmă.

În rest, vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Îmi pare rău! (Vociferări.)

Păi, n-avem ce! S-au încheiat dezbaterile.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Mâine la votul final, la ora 12,00.

 

Ședința s-a încheiat la ora 19,37.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 19:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro