Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 13, 2018
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.100/22-06-2018

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
10-10-2019 (joint)
08-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2018 > 13-06-2018 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 13, 2018

3. Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție și Proiectul de hotărâre.  

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Punctul 2, dezbaterea raportului Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție și proiectul de hotărâre.

Raportul a fost distribuit.

Cu privire la dezbateri și la vot vă propun următoarea procedură: prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, dezbateri din partea grupurilor, dezbaterea proiectelor de hotărâre privind raportul comisiei și votul asupra proiectului de hotărâre în ansamblul său.

Vă rog liderii să depuneți lista cu colegii dumneavoastră care sunt înscriși la cuvânt pentru dezbateri.

(Doamna senator Raluca Turcan solicită cuvântul.)

Doamna Turcan, la ce? Procedură.

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicit, domnule președinte și stimați colegi, ținând cont că ați respins solicitarea noastră de a avea și oficial o opinie separată la acest raport, să acceptați ca la dezbateri PNL să poată să-și prezinte și opinia separată și, în cazul în care se impune intervenția din partea colegilor noștri, să poată să o facă într-un timp rezonabil, astfel încât punctul nostru de vedere să fie auzit.

Evident, majoritatea decide.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur.

În timpul aprobat, care va fi aprobat pentru fiecare grup, aveți posibilitatea să dezbateți, să citiți opinia, să faceți ceea ce considerați dumneavoastră la subiectul în cauză.

Dau cuvântul domnului senator Salan Viorel, președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Circumstanțele în care a fost desființată Direcția Generală de Protecție și Anticorupție din cadrul Ministerului de Justiție și ce s-a întâmplat cu documentele clasificate deținute de aceasta au fost de peste 12 ani subiecte de senzație în mass-media.

Treptat, cu trecerea timpului, a devenit din ce în ce mai dificil să fie separat adevărul de minciună, informarea de dezinformare. Cu toate acestea, trebuia să vină momentul elucidării evenimentelor de atunci și finalizării procedurilor legale.

Raportul final pe care vi-l supun atenției azi reprezintă un demers parlamentar absolut necesar, fundamentat riguros, pe respectarea legii, în litera și în spiritul ei.

Este un privilegiu pentru mine să pot prezenta concluziile la care a ajuns Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție.

Comisia parlamentară a fost înființată în septembrie 2017, prin Hotărârea Parlamentului nr. 67/2017. Comisia a fost formată din 14 membri și condusă de un birou alcătuit din trei persoane. În perioada 27 septembrie 2017 - 15 iunie 2018, au avut loc un număr de 19 ședințe.

În activitatea comisiei am încercat să constatăm modul în care legea a fost respectată, să identificăm dacă, în circumstanțele date, a fost vorba despre slăbiciunea cadrului legal sau despre încălcarea cu bună știință a reglementărilor legale în vigoare.

Ne-am străduit permanent să ne raportăm la obiectivele comisiei, stabilite prin Hotărârea Parlamentului nr. 67, și să ne menținem cu strictețe în limita mandatului acordat de către Parlamentul României prin vot.

Pe perioada desfășurării activității, comisia a invitat la audieri persoane care au numit comisiile de inventariere, care au făcut parte din acestea, care au avut acces la arhivă, cu privire la informațiile sau documentele pe care le-au accesat... care a fost actul constatator al acestor verificări, si persoane din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor care au avut în custodie arhiva.

Au fost invitate un număr de 57 de persoane. Dintre acestea, 46 de persoane au fost prezente în fața comisiei, 4 persoane nu s-au putut prezenta, însă au răspuns în scris solicitării comisiei, iar 7 au refuzat să se prezinte la audieri.

Cu acest prilej, comisia a putut constata existența unor lacune de ordin legislativ de natură a împieta asupra bunei desfășurări a lucrărilor, în plan concret, refuzul unor persoane invitate de a se prezenta la audieri.

Pe perioada desfășurării activității, comisia a solicitat, prin 71 de adrese, informații care au legătură cu obiectivele acesteia de la 21 de instituții.

În perioada de referință, membrii comisiei au efectuat, în urma aprobării date de către ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, două vizite la sediul ANP, unde se află depozitate documentele DGPA.

Aș dori să subliniez faptul că, în strictă conformitate cu prevederile regulamentului comisiei, am insistat ca până la data aprobării raportului final niciun membru al comisiei să nu se antepronunțe în legătură cu vinovăția sau nevinovăția unor persoane.

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru a fi asigurată starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerea ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție, a fost adoptată Legea nr. 51/1991, act normativ care precizează la art. 6 care sunt organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.

Potrivit dispozițiilor menționate, antemenționate, Direcția Generală de Protecție și Anticorupție, ca structură internă specializată a Ministerului Justiției, a fost desemnată să contribuie, alături de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, la asigurarea securității naționale a României.

Potrivit dispozițiilor art. 4 și 5 din Hotărârea de Guvern nr. 637/2004, fosta DGPA îndeplinea două atribuții majore pe acest segment de activitate, desfășura activități de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor în domeniul siguranței naționale, corespunzător ANP, unităților din subordinea acesteia. Totodată, asigura, potrivit Legii nr. 182/2002 și Hotărârii de Guvern nr. 585/2002, "controlul respectării și aplicării acestor reglementări în Ministerul Justiției, Ministerul Public și structurile coordonate ori subordonate acestora, precum și la instanțele judecătorești, în locurile unde se lucrează cu informații clasificate", fiind "autoritate desemnată de securitate" în cadrul Ministerului de Justiție.

Dacă atribuțiile pe linia autorității desemnate de securitate, au fost preluate începând din anul 2006 de către Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat din Serviciul Român de Informații, iar acest lucru nu a determinat nicio implicație pe linia protecției informațiilor clasificate în ANP, atribuțiile subsumate activităților de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor în domeniul siguranței naționale nu au fost preluate de nicio instituție.

În ceea ce privește aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, pe baza documentelor juridice, comisia a constatat următoarele:

Decizia privind desființarea DGPA a fost luată de către ministrul justiției din acea vreme, doamna Luisa Monica Macovei, în vederea atingerii obiectivului propus, acela de desființare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție. Doamna ministru a urmărit sistematic să dovedească ineficiența acesteia în raport cu atribuțiile sale, căutând astfel să ofere demersului său o justificare aparent logică, însă au fost ignorate total dispozițiile legale circumscrise, în principal, necesității îndeplinirii dezideratului de asigurare a securității naționale.

Pe parcursul anului 2005, ministrul justiției în exercițiu, doamna Luisa Monica Macovei a căutat să demonstreze ineficiența DGPA, prin realizarea unui control inopinat în ianuarie 2005 și prin executarea unui control de audit de către Ministerul Apărării Naționale, pe baza unui protocol de colaborare instituțională. Acest protocol a fost încheiat în lipsa unui temei legal și cu încălcarea normelor de drept referitoare la executarea auditului public intern.

Emiterea Hotărârii de Guvern nr. 127/2006 s-a făcut cu nesocotirea atât a normelor de tehnică legislativă, cât și a actelor normative circumscrise securității naționale, creându-se astfel riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței naționale. Instrumentul de prezentare a actului normativ prin care s-a dispus desființarea DGPA nu a fost avizat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, întrucât acest aviz nu a fost solicitat. Deoarece atribuțiile fostei DGPA, subsumate activității de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor corespunzătoare ANP și unitățile subordonate acesteia, nu au fost preluate de nicio instituție, există unele riscuri și vulnerabilități în domeniul siguranței naționale pe segmentul de activitate al ANP.

Acțiunea doamnei ministru Luisa Monica Macovei din luna ianuarie 2005, aceea de a sigila fișete în care ofițeri operativi depozitau documentele de lucru, a fost de natură să tulbure buna desfășurare a activității fostei DGPA.

Ca urmare a punerii la dispoziție a unei persoane ce nu deținea autorizație de acces la informații clasificate, în speță, la dispoziția doamnei ministru în funcție, directorul de atunci al Direcției Generale de Protecție și Anticorupție a manifestat neglijență în protecția informațiilor clasificate de natură să aducă atingere securității naționale.

Abuzând de prerogativele funcției sale, doamna ministru Luisa Monica Macovei, având un ascendent ierarhic asupra subordonaților săi, i-a determinat pe aceștia să nu respecte regulile privind protecția informațiilor clasificate.

Prin pătrunderea doamnei Monica Luisa Macovei și a domnului Dan Tăpălagă în spațiile operative unde lucrătorii fostei DGPA își desfășurau activitatea, precum și ca urmare a consultării de către cei doi a unor documente clasificate, au fost încălcate prevederile art. 33 și 98 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Prin ridicarea și scoaterea din sediul fostei DGPA de către doamna Monica Luisa Macovei a registrului de evidență a documentelor aferent anului 2003 - 2004 s-au încălcat prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, informațiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care să se șantajeze magistrați sau persoane publice pe care acestea le vizau.

Administrația Națională a Penitenciarelor, instituție care are în custodie arhiva fostei DGPA, nu a instituit reguli exprese pentru accesul în incinta spațiilor unde acestea se aflau depozitate, încălcându-se în acest sens prevederile art. 93, 94 și 120 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Niciuna dintre comisiile de inventariere înființate pentru a preda arhiva fostei DGPA nu a finalizat activitățile și, în plus, activitățile de inventariere au continuat și după trecerea termenului de 30 iunie 2006, stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 127/2006 și prorogat prin Hotărârea de Guvern nr. 586 din 2006.

Comisia parlamentară a constatat existența unui protocol privind cooperarea între Parchetul Național Anticorupție și SIPA în domeniul combaterii infracțiunilor de corupție și celor conexe infracțiunilor de corupție. Din informațiile puse la dispoziție de către fostul procuror general al PNA, în prezent DNA, domnul Ioan Amariei, la nivelul PNA a existat o structură și un registru special de corespondență cu SIPA, gestionat de către procurorul șef al biroului.

Unele nereguli în ce privește evidența, păstrarea, procesarea, multiplicarea și distrugerea informațiilor secret de stat au fost constatate și în urma controalelor dispuse în anii 2007 - 2008, consemnate în Raportul nr. 96/2008, declasificat.

Din audierile efectuate, se confirmă faptul că arhiva a fost constituită fără a fi respectate întocmai dispozițiile normative incidente. Comisia parlamentară de anchetă a constatat însă faptul că pentru constituirea arhivei DGPA nu era necesar avizul CSAT, acest aviz fiind necesar doar pentru predarea acesteia către instituțiile nominalizate la art. 2 alin. (4) din Hotărârea de Guvern nr. 127/2006.

Întrucât prezenta comisie parlamentară de anchetă nu are ca obiect verificarea fondului arhivistic în discuție, nu se poate pronunța cu privire la veridicitatea informațiilor cuprinse în raportul de referință.

Nici până în momentul de față, la nivelul Ministerului Justiției, nu este constituită componenta de securitate pentru tehnologia informației și comunicațiilor, structură ce are ca atribuții protecția informațiilor clasificate în format electronic - InfoSec.

Din audierea persoanelor invitate au rezultat aspecte ce pot trezi suspiciuni referitoare la posibile sustrageri sau distrugeri de documente în format electronic.

De asemenea, comisia a mai sesizat și următoarele două aspecte:

Primul. Direcția Generală de Protecție și Anticorupție asigura, potrivit Legii nr. 182/2002 și Hotărârii de Guvern nr. 585/2002, "controlul respectării și aplicării acestor reglementări la nivelul Ministerului Justiției, Ministerului Public și structurilor coordonate ori subordonate acestora, precum și la instanțele judecătorești, în locurile unde se lucrează cu informații clasificate", fiind "autoritate desemnată de securitate", în cadrul Ministerului Justiției.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 127/2006 privind desființarea DGPA din subordinea Ministerului Justiției, componenta informativă a Ministerului Justiției a fost desființată, atribuțiile fiind preluate parțial de către Serviciul Român de Informații.

Cel de al doilea. Pe perioada desfășurării audierilor au apărut dificultăți legate de refuzul sistematic al unora dintre persoanele invitate în fața comisiei, în condițiile în care a rezultat, cu certitudine, implicarea directă a acestora în evenimentele de acum 12 ani, în concordanță și cu responsabilitățile pe care le aveau la momentul respectiv.

La finalul activității, comisia propune, prin acest raport, sesizarea instituțiilor abilitate după cum urmează:

1. Transmiterea prezentului raport către Serviciul Român de Informații, în vederea dispunerii măsurilor din competență, cu privire la:

  • Exercitarea unor verificări sau controale la nivelul Ministerului Justiției privind respectarea normelor legale de protecție a informațiilor clasificate, în special în ceea ce privește evidența, păstrarea, multiplicarea, manipularea, transmiterea și distrugerea documentelor furnizate de către fosta DGPA, al căror beneficiar legal a fost Ministerul de Justiție;
  • Executarea unor verificări sau controale la Administrația Națională a Penitenciarelor în scopul stabilirii dacă sunt respectate normele legale referitoare la protecția informațiilor clasificate, la locul de depozitare al arhivei fostei DGPA.

2. Transmiterea prezentului raport către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea efectuării actelor procedurale, conform competențelor, în vederea stabilirii:

  • dacă acțiunea doamnei ministru Monica Luisa Macovei de a sigila fișetele în care ofițeri operativi ai fostei DGPA depozitau documente în lucru întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute, sancționate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei;
  • dacă fapta domnului Ovidiu Ioan Stoian de a pune la dispoziția doamnei ministru Luisa Monica Macovei documente clasificate întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 252 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei;
  • dacă fapta doamnei ministru Monica Luisa Macovei, care, abuzând de prerogativele funcției sale și având un ascendent asupra subordonaților săi, i-a determinat pe aceștia să nu respecte regulile privind protecția informațiilor clasificate, întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei;
  • dacă, în urma ridicării și scoaterii din arhiva fostei DGPA de către doamna ministru Monica Luisa Macovei a registrului de evidență a documentelor aferent anului 2003 - 2004, sunt întrunite, astfel, elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 169 alin. (2) din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei sau dacă informațiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau.

3. Transmiterea prezentului raport către Ministerul Justiției, în vederea dispunerii măsurilor din competență, pentru:

  • a solicita tuturor beneficiarilor/deținătorilor legali ai documentelor emise de către fosta DGPA să procedeze la distrugerea sau, după caz, efectuarea marcajelor corespunzătoare, conform prevederilor legale, în funcție de propunerile comisiei stabilite prin Ordinul ministrului justiției nr. 1929 din 11.07.2017;
  • analizarea oportunității și realizarea demersurilor ce se impun în vederea emiterii unui act normativ, infralegal, pentru punerea în aplicare, pe domeniul de competență a Ministerului Justiției, a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

4. Transmiterea prezentului raport către Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a stabili dacă emiterea Hotărârii de Guvern nr. 127/2006 a fost de natură să aducă prejudicii siguranței naționale, în vederea dispunerii măsurilor din competență, raportat la atribuțiile acestuia de a asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.

De asemenea, considerăm că este imperios necesar să se analizele Legea siguranței naționale a României raportat la contextul socio-politic actual și, după caz, modificarea corespunzătoare a legislației referitoare la protecția informațiilor clasificate. Comisia propune revizuirea, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii oportunității menținerii Ministerului de Justiție printre organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale și, în funcție de aceasta, actualizarea legislației referitoare la protecția informațiilor clasificate.

Apreciem că instituirea obligației în sarcina celor invitați de a participa la ședințele unei comisii parlamentare de anchetă la care a fost primită invitația poate fi realizată doar prin antrenarea unei forme de răspundere juridică, stabilită prin lege. Această lege ar fi de natură să transpună în sistemul juridic deciziile Curții Constituționale pronunțate când aceasta a fost chemată să soluționeze conflictele de natură constituțională ivite între instituțiile statului.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am fost permanent deplin conștienți că ne-am asumat o mare răspundere când am pornit acest demers. Am avut mereu în minte scopul principal al activității comisiei, acesta fiind clarificarea circumstanțelor în care au avut loc evenimentele legate de desființarea DGPA, restabilirea adevărului și prezentarea lui în fața dumneavoastră, în fața cetățenilor, așa cum se așteaptă de peste 12 ani. Așa cum este prevăzut și în Regulamentul de funcționare al comisiei, a evitat permanent comisia să se antepronunțe în legătură cu vinovăția sau nevinovăția unor persoane. Aceasta este menirea justiției.

Cu toate acestea, pentru mine - și poate nu doar pentru mine -, rămâne foarte greu de înțeles cum un ministru al justiției în exercițiu și în cunoștință de cauză alege să încalce în mod flagrant legea. Mai mult decât atât, este o ironie a sorții ca o astfel de persoană să se autodeclare o campioană a independenței justiției, să dea lecții de democrație și să reprezinte România la cel mai înalt nivel politic în Europa. Poate a venit momentul unor juste rectificări în acest sens.

Le mulțumesc încă o dată colegilor din comisie pentru efortul pe care... pentru care s-au implicat și au susținut până la capăt acest demers.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule președinte, să aveți o propunere de timp de dezbatere, dacă... dacă nu...

Domnul Viorel Salan:

Domnule președinte,

Vă propun ca timpul alocat să fie de 100 de minute și în funcție de algoritmul care este alocat fiecărui grup parlamentar. (Discuții în sală.)

60 de minute, de o oră. Îmi cer scuze.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu știam cum v-au ieșit 100 acum.

Bun, 60 de minute cu... împărțiți algoritmic ca pentru fiecare grup și afișați.

Vot. Vot pentru timp.

184 pentru, 5 împotrivă, 22 de abțineri.

Mulțumesc.

Aveți o repartizare a timpilor?

PSD - 29, PNL - 13, USR - 6, UDMR - 4, ALDE - 3, PMP - 2, Minorități - 2, deputați și senatori neafiliați - 3, total - 61.

Vă informez, stimați colegi, că, cu excepția Grupurilor PSD, USR și PMP, nu am încă...

Domnule Andronache, vorbiți de la PNL. Bun.

UDMR-ul? Nu.

ALDE? Aveți? Nu aveți... domnul... da?

Domnul Vosganian.

(Replică neinteligibilă a domnului deputat Varujan Vosganian.)

Da.

Minoritățile? Nu.

Neafiliați? Nu.

Dau cuvântul domnului Andronache, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi prezenta opinia separată la raportul Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru clarificarea aspectelor ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție. Această opinie este formulată de membrii Partidului Național Liberal în această comisie.

Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului a fost înființată pentru a clarifica aspecte ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, în temeiul art. 4 alin. (2) și art. 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. În acest sens, Parlamentul României a adoptat Hotărârea nr. 67/2017.

Scopul formal al comisiei de anchetă a fost acela de a clarifica aspecte referitoare la cauza desființării Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, serviciu secret care a funcționat în subordinea ministrului justiției, structură care inițial a purtat denumirea de Serviciul Intern de Protecție și Anticorupție - SIPA.

În vederea realizării scopului pentru care a fost instituită comisia, s-a procedat la solicitarea de informații de la instituțiile și autoritățile publice descrise în anexa nr. 2 a raportului, dar și la audierea unor persoane. Din răspunsurile primite, cât și din modul în care au fost conduse audierile persoanelor invitate în fața comisiei nu s-a desprins nicio concluzie relevantă realizării scopului comisiei.

Din această perspectivă, sub aspect formal, concluzionăm:

  1. Comisia și-a desfășurat activitatea cu încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, în sensul în care mare parte a adreselor transmise autorităților publice pentru a solicita date sau lămuriri cu privire la fapte sau situații în legătură cu realizarea scopului comisiei de anchetă au fost elaborate de președintele comisiei și transmise sub semnătura acestuia, fără ca oportunitatea elaborării acestora să fie hotărâtă în ședința comisiei sau a biroului acesteia;
  2. Comisia și-a desfășurat activitatea cu încălcarea dispozițiilor art. 5 alin (1) din Hotărârea Parlamentului nr. 67/2017, în sensul în care audierile persoanelor invitate în fața comisiei s-au desfășurat fără cvorumul prevăzut de norma precitată, fapt care pune sub semnul întrebării caracterul legal al acestor audieri;
  3. Ședințele comisiei au fost stabilite în aceleași zile și la aceleași ore de desfășurare cu activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților și cu cele ale Senatului, ceea ce a generat imposibilitatea participării la ședințele comisiei de anchetă a majorității membrilor comisiei, cu consecința neregulamentară descrisă anterior.

În privința conținutului activității comisiei, menționăm că informațiile solicitate prin adrese scrise, cât și audierile realizate au vizat cu precădere modul de depozitare și de înregistrare a documentelor care formează arhiva Direcției Generale de Protecție și Anticorupție - DGPA, fostă SIPA, și nu îndeplinirea scopului comisiei, anume acela de a clarifica aspecte referitoare la desființarea acestei direcții.

În opinia noastră, exprimată în cadrul ședințelor comisiei, era necesară extinderea activității acesteia pentru a se cerceta motivele înființării serviciului secret în cadrul Ministerului Justiției, cât și acuzațiile publice de poliție politică desfășurată de acesta în perioada 2001 - 2004, în mandatul doamnei ministru Rodica Stănoiu, care au constituit cauza restrângerii, desființării structurii. Aprobarea propunerii noastre era relevantă pentru atingerea obiectivului pentru care această comisie a fost înființată.

Propunerea, din păcate, nu a fost luată în considerare. Majoritatea membrilor comisiei, reprezentând PSD, ALDE și UDMR, a preferat concentrarea activității pe aspecte marginale scopului formal al comisiei, pentru a da o aparență de regularitate voinței ascunse, adică scopului imediat urmărit de aceștia, anume incriminarea fostului ministru al justiției din perioada 2005 - 2006 pentru activitatea de gestionare a arhivei DGPA în timpul îndeplinirii funcției de ministru.

Acest scop mediat al majorității membrilor comisiei semnatari ai raportului final este neconstituțional, fapt constatat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 296/2018 într-o speță similară. În acest sens, Curtea a precizat că "pornind de la cele constatate în prealabil, respectiv de la faptul că Hotărârea Parlamentului atribuie comisiei parlamentare de anchetă competențe de control asupra legalității activității unei persoane desfășurate în calitatea sa de conducător al unei instituții publice, Curtea reține că hotărârea încalcă principiul separației puterilor în stat" și atribuie Parlamentului competențe care aparțin altor autorități publice.

În rezumat, considerăm concluziile raportului conținute în Capitolul III litera A) punctul 2 ca fiind neîntemeiate, deciziile Curții Constituționale precizând fără echivoc procedura de urmat în privința invitării unor persoane în fața comisiilor de anchetă.

În privința Capitolului III litera B), considerăm concluzia de la punctul 1 neîntemeiată sub aspect formal, comisia neavând competența de a se pronunța asupra legalității unor acte infralegale, iar, în privința punctelor 3, 4 și 5, ca fiind neregulamentare, subiective și nefundamentate pe existența vreunei probe care să susțină aceste concluzii.

Cu privire la punctul 6 al literei B) din Capitolul III al raportului, considerăm că reprezintă o interpretare subiectivă, dată de majoritatea membrilor comisiei care au semnat raportul final, a opiniei unui jurnalist care a fost audiat în cadrul comisiei, iar referitor la punctul 7 credem că această concluzie are un vădit caracter nelegal, deoarece nu există nicio probă care să o susțină.

În privința propunerilor raportului final conținute în Capitolul IV:

  • referitor la punctul A.1, îl considerăm ca fiind o propunere nelegală, care încalcă prevederile Legii nr. 51/1991 și ale Hotărârii Parlamentului nr. 67/2017;
  • punctul B.2, cu privire la literele a), b) și c) din raport, sunt propuneri nelegale, care încalcă dispozițiile Legii nr. 51/1991, iar punctul B.3 conține scopul urmărit în fapt de majoritatea parlamentară PSD-ALDE și UDMR la înființarea comisiei. Acest scop nu are nicio legătură cu scopul comisiei și, pe cale de consecință, le considerăm a fi propuneri neîntemeiate în fapt și neîntemeiate în drept, deoarece nu corespund dispozițiilor Hotărârii Parlamentului nr. 67/2017. De asemenea, acestea contravin paragrafului 92 din Decizia Curții Constituționale nr. 206/2018.

În fine, concluzia generală desprinsă din analiza realizată anterior este următoarea: comisia nu și-a îndeplinit scopul formal pentru care a fost constituită și, pe cale de consecință, propunem Parlamentului României, întrunit în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, încetarea activității acesteia, din cauza nerealizării scopului pentru care a fost instituită, cu recomandarea constituirii unei alte comisii de anchetă parlamentară, pentru analizarea aspectelor negative deduse din activitatea de poliție politică a SIPA, antecesorul DGPA, în perioada 2001 - 2004.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

8 minute și...

Invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, din partea Grupului USR.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi,

Încă din momentul definirii obiectivelor principale ale acestei comisii parlamentare, prin Hotărârea nr. 67/2017, s-a dovedit că intenția inițiatorilor a fost direcționată exclusiv către aspecte care țin de ce s-a întâmplat cu arhiva Direcției Generale de Protecție și Anticorupție - DGPA începând cu anul 2005. Astfel, din start, scopul declarat al comisiei parlamentare, de clarificare a aspectelor privitoare la desființarea DGPA, a intrat în contradicție cu obiectivele acesteia. Pentru a afla de ce s-a desființat DGPA, este esențial să se clarifice modul în care această direcție s-a înființat și a funcționat înainte de 2005, ca instituție continuatoare a fostului Serviciu Independent de Protecție și Pază - SIPA. Acest lucru l-am semnalat în mai multe rânduri în cadrul lucrărilor comisiei anterior numite, solicitând extinderea obiectivelor acesteia, astfel încât scopul declarat și asumat să poată fi îndeplinit, solicitări respinse însă de fiecare dată.

În fapt, după cum s-a dovedit pe parcursul lucrărilor comisiei parlamentare, scopul acesteia a fost unul strict propagandistic, menit să transmită în spațiul public mesaje prin care să fie atacați foști miniștri ai justiției, jurnaliști și membri ai comisiilor de inventariere a documentelor din arhiva DGPA, ignorându-se și minimalizându-se mărturiile privitoare la motivele de fond care au dus la desființarea DGPA, mai exact faptul că această direcție, fost serviciu special de informații, s-a înființat și a funcționat ani la rând ca poliție politică.

Numeroase ședințe ale comisiei parlamentare s-au axat pe clarificarea aspectelor care țin de înlocuirea unui bec care s-a ars în cele două camere în care sunt adăpostite documentele arhivei DGPA ori de o foarte scurtă perioadă în care o cameră de supraveghere nu a funcționat la parametri tehnici. Niciunul dintre aceste aspecte nu are însă vreo legătură intrinsecă cu desființarea DGPA și nu susține niciuna din concluziile asumate de majoritatea membrilor în raportul comisiei parlamentare de anchetă, pretenția conform căreia aceste evenimente ar putea clarifica motivele desființării DGPA fiind speculație pură.

În cadrul lucrărilor comisiei parlamentare au fost depuse mărturii a căror verificare și aprofundare ar fi putut să clarifice cu adevărat motivele desființării DGPA. Istoricul Marius Oprea și judecătorul Cristian Danileț au arătat că activitatea SIPA, și apoi a DGPA, nu a fost axată doar pe strângerea de documente legate de activități infracționale din penitenciare ori de eventuale fapte penale de corupție săvârșite de magistrați, ci și aspecte privitoare la viața personală a judecătorilor și procurorilor, folosite pentru șantajarea și intimidarea acestora.

Fostul ministru al justiției de la începutul anilor 2000, Rodica Stănoiu, a recunoscut în fața comisiei parlamentare că l-a numit pe Marian Ureche ca șef al DGPA în urma intervenției fostului șef al Serviciului Român de Informații Radu Timofte. Astfel, potrivit unei practici uzuale în acea perioadă, după cum a mărturisit chiar doamna Stănoiu, șeful unei instituții subordonate Ministerului Justiției a fost numit la intervenția șefului SRI. Stranie coincidență, conform informațiilor publice și confirmate prin sentințe judecătorești definitive, domnul Marian Ureche este un fost înalt lucrător în Securitatea comunistă, perioadă în care s-a ocupat și de un serviciu specializat în urmărirea și intimidarea procurorilor și judecătorilor, iar doamna Rodica Stănoiu a fost, în aceeași perioadă, unul dintre colaboratorii lui.

De asemenea, doamna Rodica Stănoiu a afirmat în fața comisiei că nu ar fi avut cunoștință de caracterul activităților și documentelor strânse de SIPA, respectiv DGPA, dar a recunoscut că în cazul sinuciderii procurorului Cristian Panait a solicitat serviciului să-i pună la dispoziție informațiile pe care le-ar fi avut despre acesta. Așadar, a recunoscut implicit că avea cunoștință despre faptul că acest serviciu strânge diverse informații despre magistrați.

Atât domnul Marian Ureche, cât și alți șefi ai SIPA și DGPA au recunoscut în fața comisiei că nu există nicio garanție că documentele strânse în arhiva DGPA, în momentul constituirii acesteia, reprezintă totalitatea documentelor strânse după 1990 în cadrul operațiunilor acestui serviciu informativ în toate unitățile din țară. Comisia parlamentară a alocat mai multe ședințe pentru a clarifica problema becului ars din arhivă și alte presupuse incidente de securitate de după constituirea acesteia, dar a refuzat să aprofundeze și să clarifice aspectele legate de faptul că documente strânse înainte de 2005 e posibil "să zburde" liber prin țară, fără să fi ajuns măcar să fie strânse și arhivate.

Ținând cont de cele afirmate mai sus, pretenția potrivit căreia comisia parlamentară de anchetă și-a îndeplinit scopul declarat și asumat pentru care a fost constituită, respectiv clarificarea aspectelor privitoare la desființarea DGPA, este hazardată și fără susținere. Clarificarea și verificarea mărturiilor potrivit cărora, timp de aproape un deceniu și jumătate, în România a funcționat un serviciu secret construit după tiparul, după apucăturile și cu oameni ai fostei Securități comuniste, menit să șantajeze și să intimideze procurorii și judecătorii, reprezintă o miză reală pentru efortul și resursele alocate unei comisii parlamentare de anchetă.

Din păcate, scopul propagandistic a fost mai important pentru majoritatea membrilor acestei comisii parlamentare decât clarificarea uneia din problemele majore ale istoriei recente a României - existența și funcționarea unei poliții politice care ar fi intimidat, șantajat și influențat deciziile justiției până la sfârșitul anului 2004. Astfel, îndeplinirea scopului declarat și asumat al acestei comisii a fost ratat magistral. Concluziile raportului comisiei parlamentare, votat de majoritatea membrilor acesteia, reprezintă extrapolări subiective și părtinitoare, fără o susținere reală, motiv pentru care, în numele Grupurilor parlamentare ale USR, susțin respingerea raportului comisiei și constatarea neîndeplinirii scopului pentru care a fost constituită.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Mulțumim.

Invităm, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Pleșoianu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu:

În primul rând, vreau să spun că mă bucur că am reușit să ajung aici, pentru că am fost prins cam o oră și jumătate într-o dezbatere, împreună cu 100 de șoferi într-o intersecție. 100 de șoferi s-au oprit în intersecție și au dezbătut dacă e bine sau nu să se oprească la roșu la semafor și, neajungând la nicio concluzie, a durat foarte mult. Și cred că astfel de dezbateri, legat de respectarea legii și a Constituției în țara asta, ar trebui să avem foarte des, așa cum ne spune președintele României, inclusiv la nivel de șoferi. Că poate e afectată independența șoferului de faptul că trebuie să oprim la roșu. În fine, asta e o mică introducere.

Legat de SIPA. Am ascultat cu mare interes ce au avut de spus cei de la PNL și cei de la USR(I). Au făcut exact ce au făcut și la Comisia "Sufrageria lui Oprea", adică au făcut tot ce a ținut de ei astfel încât doamna Kövesi, la comisia precedentă, doamna Macovei, la această comisie, să nu cumva să răspundă pentru faptele lor, să nu cumva să iasă la suprafață adevărul.

Adevărul a ieșit la suprafață, pentru că membrii Comisiei Chiuariu, care au investigat maniera de lucru a comisiilor înființate de doamna Monica Macovei, au confirmat faptul că s-au fotocopiat documente din arhivă, că s-au rescris hard diskuri, astfel încât să nu mai existe informații pe hard diskurile respective din arhivă. De asemenea, că doamna Monica Macovei a înființat o comisie care a avut de inventariat documente de la nivelul clădirii Ministerului Justiției, că nu se știe ce s-a mai întâmplat cu documentele respective. Ele au fost ridicate, înmânate doamnei, ministrului Monica Macovei, iar mai departe, cum spun membrii Comisiei Chiuariu, nu se știe ce s-a mai întâmplat cu documentele respective. Și, atenție, erau documente clasificate - toate nivelurile de clasificare -, documente care vizau activitatea unor magistrați. Deci aceste documente au ajuns la doamna Monica Macovei și nu se știe ce s-a mai întâmplat cu ele, dacă s-au mai întors vreodată de unde au fost ridicate. Nu se știe ce s-a întâmplat cu ele.

N-o să mă lungesc. Vreau să mai atrag atenția asupra a două aspecte foarte importante. Unul dintre ele este acela că, la doar câteva zile de când și-a preluat mandatul, doamna Macovei a descins în arhiva SIPA împreună cu, desigur, jurnalistul Tăpălagă. În momentul în care cele două persoane care le-au asigurat, conform regulamentului, conform legii, accesul acolo le-au cerut certificatele ORNISS, conform depozițiilor persoanelor respective - le-am avut la audieri -, doamna Monica Macovei a făcut o criză de nervi că i se cere Domniei Sale certificat ORNISS, iar domnul Tăpălagă a tăcut mâlc, n-a spus nimic, absolut nimic. Cert este că domnul Tăpălagă a intrat acolo fără certificat ORNISS. Domnul jurnalist, desigur, Tăpălagă. E foarte important de precizat.

Și voi încheia prin a vă relata ce a spus în fața comisiei, la o audiere unde nici PNL, nici USR(I) nu s-au prezentat - și, cu toate acestea, astăzi au foarte multe lucruri de spus -, un înalt ofițer DGPA. Ne-a mărturisit la audieri, în fața comisiei, că aveau deja informații, multe, despre cum în siajul doamnei Macovei urmau să se pregătească dosare politice în această țară, iar acesta este motivul real pentru care doamna Monica Macovei a fost atât de disperată să închidă repede activitatea DGPA. Ăsta este adevăratul motiv, așa cum ni s-a relatat de către un ofițer DGPA, cu foarte multe informații, chiar la audierile comisiei.

Din punctul meu de vedere, ceea ce numim stat paralel, noua Securitate, a început atunci. A început cu Traian Băsescu, cu Monica Macovei și, din nefericire, toată opera lor a fost preluată de către un om care-și spune singur politruc și care înțelege să jignească sute de mii de români spunând că mitingul lor a fost unul... cum a spus?

Din sală: Mediocru.

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu:

Mediocru. Da, mediocru.

Voi încheia prin a spune că mitingul a fost nu împotriva justiției, ci a fost împotriva noii Securități, împotriva abuzurilor și că mitingul n-a fost mediocru, dar Domnia Sa cu siguranță este.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Vă mulțumesc.

Rog staff-ul să ne pună la dispoziție timpii vorbiți de fiecare grup parlamentar.

Invit la microfon, din partea Grupului ALDE, pe domnul deputat Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

În anii ’90, când, vorba poetului, "eram mai tânăr și la trup curat", am încercat să demantelăm sistemul comunist, și obiectivul nostru era acela de a elibera societatea românească de supravegheri, monitorizări și presiuni de tot felul. Faptul că noi în zilele acestea discutăm toate lucrurile astea, arată că, din păcate, ne-am întors în același punct din care am plecat, numai că, de data asta, sper să o facem ceva mai bine.

Ceea ce este însă oarecum cu susu-n jos, este că partidele care atunci strigau "Jos Securitatea!", care apărau drepturile omului și care clamau democrația sunt acele partide din acea parte a spectrului politic care astăzi au o atitudine slugarnică și fanatizată față de serviciile de informații, față de procuratură și care nu găsesc în ce s-a întâmplat în ultimul deceniu nicio imperfecțiune în mecanismul de funcționare a serviciilor și a procuraturilor.

La drept vorbind, împărtășesc și eu acest punct de vedere: serviciile de informații și o anumită parte a justiției au funcționat perfect, numai că au funcționat în cu totul alt sens.

Stimați colegi,

Poate am dezavantajul și avantajul să știu ce s-a întâmplat din 2005 încoace. Din 2005, în România a fost instituită forța distrugerii în politică. Până în 2005, cu toate rivalitățile dintre Convenția Democrată și Partidul Democrației Sociale din România, cu toate luptele politice, nu s-au folosit cătușele, nu s-au folosit dosarele, nu s-a folosit distrugerea persoanelor! Începând cu 2005, cei care au venit la putere în jurul președintelui Băsescu proveneau dintr-o anumită zonă și știau că există arme mai periculoase și, din păcate, mai eficiente decât disputa politică și competiția electorală.

Toate aceste chestiuni care țin de SIPA, de protocoale, de includerea presei și corupției în Strategia de securitate națională, de extindere a noțiunii de funcționar public pentru toate funcțiile asimilate care îndeplineau funcții în servicii publice au fost îndreptate către același scop: controlul societății românești, decuplarea clasei politice de voința politică, depersonalizarea, intimidarea, șantajarea și înfiltrarea elitelor politice. Rezultatele se văd astăzi, iar SIPA este cazul flagrant al acestui demers și cu SIPA a început totul.

Priviți ce se întâmplă din 2016 încoace. Odată cu deconspirarea protocoalelor, odată cu demantelarea relațiilor subterane dintre serviciile de informații și procuratură, odată cu retragerea serviciilor de informații din acest câmp tactic îndreptat împotriva clasei politice, tot mai mulți judecători își recâștigă demnitatea de breaslă, tot mai multe sentințe sunt date corect, tot mai multe procedări incorecte sunt demascate.

Închei spunând încă o dată că îmi manifest regretul că un partid care se revendică al tinerei generații, cum este USR, face apologia structurilor de forță și a încălcării drepturilor omului. (Vociferări, discuții în sală.)

Când toate generațiile tinere postbelice, de la cele care scandau, împreună cu Bob Dylan și Joan Baez, cântece de libertate, până la generația mea, care prefera blugii și cântecele lui Deep Purple Securității..., această generație - reprezentată în politică de USR - se încolonează în spatele serviciilor de informații, în forma lor perversă, în spatele procuraturii, în forma lor agresivă, și se transformă într-o apologie a încălcării drepturilor omului.

Iar Partidul Național Liberal, în care mulți dintre noi am activat, și-a abandonat tradiția, a abandonat omagierea martirilor pe care i-a dat în anii ’50 și, repet, s-a transformat într-un partid slugarnic și fanatizat, care nu e dispus să facă nicio concesie criticării a ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în serviciile secrete, în procuratură și în alte instituții de forță ale țării.

De aceea, ALDE dă un vot favorabil concluziilor acestei comisii și își manifestă speranța că aceste partide pe care le-am numit vor conștientiza că rolul lor este să apere democrația, și nu să apere amenințările la adresa democrației.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am încheiat dezbaterile generale, că a fost timp suficient.

La proiectul de hotărâre... (Discuții în sală.)

Vă ofer la proiectul de hotărâre, la dezbateri generale...

(Domnul Robert-Nicolae Turcescu solicită cuvântul.)

Nu ați vorbit, domnule Turcescu?

Îmi cer scuze, vă rog.

Așa am fost informat de colegi. (Discuții în sală și la prezidiu.)

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Observ un entuziasm deosebit, stimați colegi, la dezbaterea acestui raport, cam cum a fost și la lucrările comisiei. Uitați-vă în sală, suntem așa puțini..., foarte, foarte puțini! (Rumoare, discuții în sală.)

În fapt, doamnelor și domnilor, comisia asta, SIPA - în care vă mărturisesc că am intrat nu neapărat cu entuziasm, dar cu preocupare, gândindu-mă că va fi, într-adevăr, prima comisie parlamentară de anchetă care ar putea ajunge la niște rezultate interesante -, a fost un fiasco! Un fâs! Și am să explic de ce.

Păi, văd că toată lumea astăzi, inclusiv în raportul ăsta, întocmit în limbaj de lemn de domnul președinte Salan, comisia zice acolo: "Vai, au intrat Tăpălagă, Macovei și alții în arhivă!" Bun. Poate că e grav, într-adevăr, fără certificat ORNISS și așa mai departe..., cum zice comisia, dar ce se ascunde, domnilor, doamnelor..., domnilor, în această arhivă SIPA? Oare nu ar fi trebuit..., înainte să ne întrebăm cum au intrat, când au intrat, de ce au intrat, care-s balaurii din această arhivă SIPA, de care se teme toată lumea?

Or, eu am intrat în această comisie gândindu-mă că, la final, raportul întocmit de comisie va răspunde la o întrebare fundamentală, atunci când discutăm despre SIPA: a făcut sau nu a făcut poliție politică personalul SIPA? Aceasta-i întrebarea.

Dacă vă uitați pe raport, dacă aveți timp, răbdare, chef să parcurgeți cele 50 de pagini (din care vreo 3 sunt mai puțin scrise în limbaj de lemn, restul sunt într-un limbaj de lemn îngrozitor), veți constata că nicio clipă nu se pune această problemă. Păi, de unde știm noi, în condițiile astea, ce votăm?

A fost grav că s-a intrat în arhiva SIPA, s-au fotocopiat documente, s-a plecat cu ele, s-au șantajat magistrați? Să spună, onor, colegii din comisie dacă la întrebările repetate pe această temă, pe care le-am avut fie la adresa fostului șef SIPA, pus acolo de doamna Stănoiu, fie la adresa doamnei Stănoiu, vreunul dintre ei a recunoscut că s-a făcut poliție politică. L-au luat pe "nu" în brațe; nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le mirosea. Ba, mai mult, am asistat la o scenă realmente halucinantă. Când a venit doamna Stănoiu - mămica SIPA - la audieri la comisie, mai avea puțin domnul președinte al comisiei și întindea și covorul roșu.

Cu maximă deferență îi adresa întrebările, era extraordinar de preocupat să nu o deranjeze cumva pe doamna Stănoiu, pe mămica SIPA. Mămica SIPA care a lucrat, încă din anii ’70, cu domnul Ureche - tăticul SIPA.

Ei bine, înțeleg că actuala coaliție de guvernare...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat. (Discuții în sală.)

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

... are un cui împotriva - două minute! - domnului Tăpălagă, doamnei Macovei, se războiesc ei...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți deja două peste!

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Închei imediat, domnule președinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. (Discuții în sală.)

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Vorbesc mai rar în ultima perioadă, după cum ați văzut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu-i rău!

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Ei bine, vom vota împotriva adoptării acestui raport, pentru că am pierdut timpul în această comisie. E o mizerie de raport! (Discuții în sală.)

Iar, astăzi, să votăm, să discutăm despre o astfel de mizerie de raport e pierdere de timp! Mai bine ne-am ridica acum cu toții și am păstra măcar un minut de reculegere în memoria victimelor Mineriadelor din 13 - 15 iunie ’90, când au murit oameni pe străzi, tocmai ca în România să nu se mai facă poliție politică. (Vociferări, discuții în sală; aplauze.)

Din sală: Domn’ colonel! Domn’ colonel!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. Un minut, domnul Barna, un minut, domnul Șerban Nicolae, și încheiem aici.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau doar un fel de replică la intervenția colegului nostru de la ALDE.

E păcat, mare păcat de atâta spirit irosit pentru dezinformare și minciună. Eram printre - după ce am venit la facultate în București -, eram, domnule Vosganian, printre cei care vă ascultam cu emoție la radio și, la momentul ăla, aveam o speranță. Ceea ce aud aici de mai multe zile, nu e doar acum..., și vă admir stilul oratoric, dar să spuneți că USR, un partid care vine acum din stradă, se aliniază în spatele încălcării drepturilor omului și instituțiilor de forță... (Vociferări, discuții în sală.), este o bătaie de joc a tot ceea ce dumneavoastră și câțiva ca dumneavoastră de aici, din sală, ați reprezentat la un moment dat pentru România. (Vociferări, discuții în sală.)

Ați ajuns să vă bateți joc... Sâmbătă le-ați spus acelor amărâți, acelor oameni chemați la miting, că toți sunt infractori... (Vociferări, discuții în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog! Vă rog!

Domnul Ilie Dan Barna:

Pentru un om ca Liviu Dragnea, ați ajuns să le spuneți românilor că toți sunt infractori... (Vociferări, discuții în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

... și că vor fi luați de DNA, dacă se ceartă cu vecinul sau colegul de serviciu?! (Vociferări, discuții în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc!

Domnul Ilie Dan Barna:

Despre asta e vorba, despre bătaia de joc în care ați târât România și despre folosirea unor abilități și a unui talent literar pe care îl aveți... (Vociferări, discuții în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă mulțumesc!

Domnul Ilie Dan Barna:

... pentru a prosti o națiune.

Este o rușine, să știți, și vă spun asta cu durere. Rușine! (Discuții, vociferări în sală; aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, mulțumesc.

Domnul Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu aș fi făcut apel să nu vă înfierbântați, au și securiștii oamenii lor! (Discuții, râsete în sală; aplauze.)

Dar aș vrea să fac câteva precizări.

Dovada manipulării (celei mai evidente) este faptul că se vorbește de intrarea bătrânei procuroare ceaușiste și a consilierului său, neangajat public, în arhiva SIPA.

Nu, domnilor! Nu era arhivă, era o bază documentară a unei structuri operative aflate în funcțiune. Au intrat la Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție înainte să-l desființeze. L-au desființat ca să-și acopere urmele.

Nu întâmplător mapa profesională și dosarul - că, dacă tot se spune că s-au făcut dosare judecătorilor și procurorilor, acolo ar fi trebuit să fie și mapa profesională, și dosarul bătrânei procuroare ceaușiste, intens stipendiată de Soros, așa cum sunt și unii din această sală, într-o anumită parte a sălii - nu se găsesc. (Discuții sală; aplauze.)

Păi, dacă a fost procuroare, nu ar fi trebuit să se găsească acolo mapa profesională pe care a folosit-o Băsescu Traian ca să refuze o remaniere guvernamentală? Nu ar fi fost normal să se găsească acolo și datele legate de viața privată, așa cum s-a făcut afirmația că întocmea acest serviciu care - fac o precizare și pentru coloneii descoperiți - nu a fost inventat de Rodica Stănoiu, ci a fost inventat mult înainte, asta în primul rând, și nici nu a fost desființat pe vremea Rodicăi Stănoiu. Nu a fost înființat nici măcar de Marin Ureche, pe care eu personal nu l-am cunoscut.

Aș vrea să înțelegeți însă că cei care susțin abuzurile, fanii protocoalelor secrete, susținătorii înțelegerilor oculte, sufrageriștii de profesie apără cu disperare această chestiune: să nu se afle ticăloșiile pe care le-au făcut.

Este un început. Poate că Raportul Comisiei SIPA nu dezvăluie tot. Este încă o breșă în acest eșafodaj ticălos, care a distrus vieți, care a distrus cariere și care a permis unora să exercite, după bunul plac, puterea în această țară.

Aș vrea să-i văd pe cei care vorbesc de democrație că iubesc transparența, că iubesc cu adevărat libertatea, că-și doresc ca instituțiile publice să fie conduse la vedere, după lege, și nu după protocoale ascunse, nu după epoleți și nu după saci cu bolovani cărați prin studiouri de televiziune.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Și domnul Roman.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu mai pot, domnule Stanciu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Am auzit foarte mult vorbindu-se astăzi despre statul paralel care i-a avut ca părinți pe tăticul Traian Băsescu și pe mămica Monica Macovei. Nași de cununie ai statului paralel au fost Liviu Dragnea și Victor Ponta, noua familie tradițională a politicii românești.

Dragi colegi,

Atunci când mai faceți referire la PNL, vă rog să vă amintiți că niciun lider liberal nu a tăiat porcul la vila de protocol a SRI-ului.

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Nici Dragnea!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă amintiți...

Păi, așa spunea colegul dumneavoastră, domnul Ponta, că au început să se toarne între ei...

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Minte!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... și nu e rău!

Vă rog să vă amintiți, domnule Vosganian, când mai vorbiți de PNL, că nu ați văzut lideri liberali stând la cârca unui partid care nu are nicio legătură cu democrația.

Din sală: Cu Securitatea aveți legătură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule coleg,

Atunci când mai faceți referiri la Partidul Național Liberal, să știți că noi nu am crescut portocale. Portocalele le-a crescut Băsescu și dumneavoastră le-ați mâncat, iar acuma ați început să vă mâncați între voi.

Lăsați PNL-ul în pace, nu-l băgați în troacă, rămâneți dumneavoastră acolo! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Am încheiat aici dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre.

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Adoptat.

La art. 1?

Adoptat.

La art. 2?

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Vot... pentru proiect.

166 de voturi pentru, 54 împotrivă, 4 abțineri.

Adoptat.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 

Ședința s-a încheiat la ora 14.25.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 14 october 2019, 11:07
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro