Tudorița-Rodica Boboc
Tudorița-Rodica Boboc
Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.82/24-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 16-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.69 Tudorița-Rodica Boboc - declarație politică intitulată "Dialogul politic este preferabil certurilor interminabile";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Tudorița-Rodica Boboc:

"Dialogul politic este preferabil certurilor interminabile"

Celebrarea Zilei Europei pe 9 mai, anul acesta, la Cotroceni, a fost, cu toate inadvertențele de protocol, un prilej pentru a demonstra că dialogul instituțional este preferabil certurilor politicianiste. Se adeverește că oamenii politici, oricât ar fi de diferiți ca doctrină, program și interese, pot găsi evenimente și teme asupra cărora să se informeze reciproc și, la rândul lor, să informeze cetățenii cu date și informații reale.

Mi-am propus ca în declarația prezentă să fac o pledoarie pentru dialogul politic civilizat, deoarece vedem, pe zi ce trece, dezbaterea și comunicarea publică din ultimul timp sunt deficitare, atât sub aspectul conținutului, cât și din punctul de vedere al formelor prin care se exprimă.

Pornesc de la constatarea că în societatea românească și pe un plan mai general, european și internațional, sunt destule probleme reale și de interes pentru cetățenii români, pe care să le tratăm în discuțiile noastre instituționale, formale și informale, să nu dezinformăm sau să inventăm probleme artificiale. Problema reformei Legilor justiției este o astfel de problemă reală, internă, care ne afectează și în legătură cu care trebuie să purtăm discuții politice. A pleca cu ea distorsionată în Europa și pe mapamond nu cred că ne ajută să căutăm și să aplicăm cele mai bune soluții în domeniu. Una este documentarea, studiul comparativ într-o reglementare în materie penală, demersuri necesare, și alta este să mergi cu pâra pe la diverse porți, cu speranța că cineva te va lua în considerare și totodată vei lovi electoral adversarul politic. Alegătorii noștri sunt oameni inteligenți și nu pot fi ușor păcăliți cu informații false. Situația și mersul economiei și a finanțelor publice este o altă problemă care face obiectul dezbaterii publice. Dar și aici se cere măcar bună-credință și onestitate. Răstălmăcirea adevărului la care apelează uneori competitorii noștri din politica românească nu va conduce la îmbunătățirea dialogului și a climatului politic din țară.

În același sens îmi exprim opinia că dialogul politic și instituțional, fiind o acțiune firească, o datorie a celor care se ocupă de politicile publice, comunicarea între instituții vine ca un demers de la sine înțeles și nu trebuie inventate motive sau conflicte artificiale pentru ca aceasta să se desfășoare. Instituții precum Președintele, Guvernul, Banca Națională se pot întâlni și pot discuta oricând vor considera că este necesar, chiar să discute în mod curent, să se lămurească în privința evoluțiilor prezente și a acțiunilor viitoare. De ce ar trebui inventat un conflict pentru a crea oportunitatea unei consultări sau discuții normale? De ce să dăm tenta de ceartă unor situații și comunicări firești?

Recursul la intermediari, atunci când se poate discuta direct, este o altă modalitate care poate conduce la distorsionarea mesajului. Avem instituții viabile, democratice, credibile, iar cei care le conduc sunt datori cu o colaborare loială. Pentru aceasta, este necesar să comunice direct, fără să mai ocolească pe la Bruxelles, Veneția și alte porți.

În final, le solicit tuturor actorilor politici să dovedească probitate și responsabilitate în comunicarea obligatorie dintre instituțiile pe care le conduc și să informeze corect și prompt cetățenii cu problemele reale care fac obiectul sau ar trebui incluse în dezbaterea publică internă și internațională. Sesizez o nevoie acută a cetățenilor români de a cunoaște situațiile reale din țară și din lume, iar noi ar trebui să ne străduim să dăm satisfacție acestei nevoi, prin felul în care comunicăm între noi. Este și aceasta o latură a democrației noastre politice, pe care vrem s-o slujim cu simț de răspundere. Întreținerea unui climat de bună comunicare și dialog, nu de permanentă ceartă, presupune o conduită de respect reciproc al actorilor. În caz contrar, prin desconsiderarea sau jignirea celorlalte părți, a preopinentului, se poate ajunge la blocaje atât în comunicare, cât și în funcționarea instituțională, cu urmări nedorite pentru progresul și sănătatea publică.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 18:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro