|
Doamna Marilena-Emilia Meiroșu: Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi. Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Brăila - fenomen educațional, un fenomen remarcabil!". În ultima perioadă, spațiul public a fost invadat de o serie de informații, cuprinse într-o analiză trunchiată, referitoare la procentul de promovabilitate înregistrat la examenele naționale susținute de către elevii din județul Brăila. Consider că, în mod tendențios, a fost prezentată opiniei publice o situație în care a fost realizată o paralelă între rezultatele remarcabile obținute de elevii brăileni și numărul mare al celor care nu s-au înscris în vederea susținerii evaluărilor naționale. Pentru clarificarea situației aș dori să fac unele precizări. Metodologia privind evaluarea națională și metodologia privind admiterea în învățământul liceal sau profesional oferă elevilor posibilitatea de a se înscrie în procedura de admitere, etapa a II-a sau a III-a, sau la școlile profesionale, pe locurile neocupate, după distribuirea elevilor care au susținut Evaluarea Națională. Însă, în școală există situații particulare, dar care sunt rezolvate, conform prevederilor legale, de către conducerea instituțiilor de învățământ. Astfel, regăsim elevi, absolvenți ai ciclului gimnazial, care au certificat de cerințe educaționale speciale, având libertatea de a participa sau nu la Evaluarea Națională. O altă categorie este reprezentată de către cei care susțin probele practice la școlile profesionale și sunt declarați admiși, drept urmare nu mai sunt interesați de susținerea Evaluării Naționale. Totodată, există cazurile elevilor corigenți, care au înregistrat o situație similară pe tot parcursul gimnaziului, care nu au dreptul de a se înscrie pentru susținerea examenelor naționale, neavând situația școlară încheiată. Și, nu în ultimul rând, trebuie menționați elevii a căror situație socio-familială conduce la abandonul școlar, postgimnaziu - aceștia provin preponderent din mediul rural sau din comunitățile foarte sărace. Date fiind cele de mai sus, putem concluziona faptul că statistica prezentată de un ONG a omis să ia în calcul, la raportarea procentului, și numărul elevilor care au continuat studiile, după cea de-a treia etapă de admitere, motiv pentru care procentul de 36,5% abandon școlar la clasa a VIII-a este unul eronat. Un alt amănunt deosebit de important, pe care aș dori să-l menționez, se referă la faptul că elevii de etnie romă beneficiază de locuri speciale în toate unitățile de învățământ - liceal, profesional și universitar -, drept pentru care putem vorbi de discriminare, însă despre o discriminare pozitivă. În acest caz particular, trebuie subliniat faptul că, de cele mai multe ori, școala întâmpină rezistență din partea părinților, în ceea ce privește integrarea școlară a elevilor. Având în vedere situația semnalată, care cu siguranță nu se înregistrează doar la nivelul județului nostru, doresc să menționez doar câteva aspecte, prin care statul român susține continuarea studiilor în rândul elevilor cu risc de abandon...
|
