Ilie Dan Barna
Ilie Dan Barna
Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2018
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.66/26-04-2018

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2018 > 18-04-2018 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.84 Ilie Dan Barna - declarație politică privind "Restartarea UE, în interior-exterior".  

Domnul Ilie Dan Barna:

"Restartarea UE, în interior-exterior"

Una dintre întrebările cele mai importante prezente în această perioadă la nivel european privește dimensiunea externă a Uniunii Europene. Conflictul din Siria, dincolo de componenta militară, readuce în prim-plan discuțiile referitoare la ce trebuie să facă Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia în relația cu spațiul de vecinătate.

În cursul zilelor trecute, președintele Comisiei Europene a abordat acest subiect într-o manieră care a dinamitat într-o bună măsură discuțiile în spațiul comunitar. Afirmațiile sale, conform cărora Uniunea trebuie să se deschidă față de statele din Balcanii de Vest, pentru a evita reizbucnirea unui conflict în regiune, nu doar că sunt opuse față de politica pe care Jean-Claude Juncker a promovat-o ca președinte al Comisiei, dar vine într-un context în care nu doar vecinătatea UE, dar și multe state membre, îndeosebi din Est, trec prin schimbări majore, într-o direcție sau alta. Contextul pare cum nu se poate mai potrivit, în condițiile în care statele din Balcani au lansat prin intermediul Bulgariei un strigăt de ajutor în aceeași direcție cu cea indicată de Juncker - Georgia este în plin proces de apropiere de UE și NATO parafat prin tratate de cooperare sectorială, în Republica Moldova avem o societate civilă proeuropeană tot mai activă, iar în Armenia avem de-a face, probabil, cu cele mai ample manifestații prodemocrație din istorie.

De cealaltă parte, situația din Turcia, Siria și celelalte state din Orientul Mijlociu și Nordul Africii reclamă o atenție sporită și revigorată din partea UE.

Deși nu cred că afirmațiile domnului Juncker își vor găsi foarte rapid o aplicație efectivă, mesajul transmis este cu siguranță unul care avertizează și care poate anunța anumite schimbări în orientarea UE pentru următorii ani, și mă gândesc în primul rând la discuțiile pe bugetul Uniunii post 2020. Aici cred eu că trebuie avut în primul rând grijă ca acest semnal să nu se transforme într-o capcană, cu atât mai mult cu cât ieșirea Marii Britanii va produce un gol considerabil în bugetul Uniunii, sursele de finanțare noi trebuie identificate în primul rând din politicile de nouă generație, fără a crește presiunea pe statele membre și fără să afecteze politicile tradiționale care au generat mai multă integrare, în primul rând Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Să nu uităm că Politica de Coeziune, îndeosebi, a fost motorul valurilor de extindere din 2004 și 2007 și cu siguranță va contribui decisiv și la viitoarele procese de integrare în UE.

Dacă ar fi trebuit învățat ceva din ultimii ani din relația cu statele din vecinătate, acela este în primul rând faptul că situația internă din aceste state este una extrem de maleabilă, cu atât mai mult în contextul propagandei și războiului informațional practicat în anumite din Europa de Est, Caucaz și chiar Orientul Mijlociu, nu doar că state precum Ucraina, Republica Moldova și mai ales Turcia au suferit schimbări de guvern sau de optică guvernamentală, de multe ori diferite de opinia societății și nu doar că statele din Balcani au tremurat serios sub impactul crizei migraționiste pornite tot din vecinătatea Uniunii. Cel mai important aspect vizează însuși derapajul anti-democratic sau anti-european al unor state europene precum Ungaria, Polonia, Cehia și, culmea, chiar România sub guvernarea PSD-ALDE.

În acest context, apare o întrebare substanțială - cât și ce ar trebui să facă UE în zonă? Dacă pornim de la observația că statele membre cu cele mai evidente transformări interne sunt cele de pe granița estică și că de cele mai multe ori avem de-a face cu similitudini vizibile cu comportamente politice din Estul Europei, Caucaz sau Asia Centrală, devine clar faptul că procesul de democratizare asimilat cu apropierea de UE a statelor partenere sau chiar membre poate fi reversibil. Nu mai vorbesc aici de influența amenințărilor emergente sau asimetrice care provin din aceeași zonă. Și în acest caz poate că UE plătește astăzi de pe urma distanțării promovate în ultimii ani față de statele din Politica de Vecinătate și Politica de Extindere, fie ea una influențată și de factori externi.

Oricum ar fi, Uniunea Europeană trebuie să își găsească motoarele necesare pentru a merge înainte în formula actuală, în primul rând, însă și de a face pași importanți către statele din jur. Principala menire a Uniunii este una care vizează pacea, stabilitatea, dezvoltarea, unitatea, solidaritatea și parcursul democratic. Extinderea și relația cu vecinătatea au constituit unele dintre procesele cele mai de succes și mai puternice ale Uniunii, tocmai pentru că au reușit, în bună măsură, să îndeplinească obiectivele enumerate mai sus.

Astăzi, cu atât mai mult cu cât observăm degradarea continuă a situației din multe state din Estul Europei, Balcani, Orientul Mijlociu sau Nordul Africii, Uniunea Europeană trebuie să își reia atributul de promotor al valorilor democratice europene, precum și al dezvoltării și stabilității care vin la pachet, în statele partenere.

Sunt convins că, dacă promovăm parcursul european și euroatlantic al Georgiei, spiritul proeuropean al cetățenilor Republicii Moldova sau atributele democratice din Muntenegru, să ofer doar cele mai relevante exemple, efectele se vor regăsi atât într-o revigorare a relației Uniunii cu statele partenere, cât și într-o regăsire a valorilor democratice pe care se bazează edificiul european.

Nu cred că este cazul să ne gândim la o extindere pe termen scurt și cred că nici președintele Comisiei Europene nu se gândește serios la asta. Însă o prezență a Uniunii în vecinătate și o revigorare a colaborării cu statele partenere în direcția unei posibile viitoare integrări devine din ce în ce mai necesară. Și cu această ocazie Uniunea le va reaminti statelor care deviază spre iliberalism care este cu adevărat menirea lor de stat membru al Uniunii Europene.

Poate că astfel va realiza și guvernarea PSD-ALDE cât de penibilă este poziționarea lor actuală și cât de dezastruos este parcursul anti-democratic și anti-european pe care îl promovează. Deși traversăm o perioadă dificilă și ne aflăm într-o regiune atât de turbulentă, reapar semnale care indică faptul că Uniunea Europeană este pregătită să își reînceapă consolidarea, în interior și în exterior. Cu atât mai mult, în aceste condiții, România nu își poate permite astăzi să devieze de la drumul care ne-a adus, pe cifre, dacă altfel ne ciocnim de propaganda estică, la o distanță uriașă față de situația din anii `90.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 17 october 2019, 18:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro