Nicolae Georgescu
Nicolae Georgescu
Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2018
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.66/26-04-2018

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
22-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2018 > 18-04-2018 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.75 Nicolae Georgescu - declarație politică având ca subiect "Educația timpurie, fundament pentru educația viitoare";

Domnul Nicolae Georgescu:

"Educația timpurie, fundament pentru educația viitoare"

Copilăria este, poate, cea mai importantă perioadă din viața unui om, prin consecințele pe care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia.

În martie 1990, la Jomtien, în Thailanda, a avut loc Conferința Mondială UNESCO "Educație pentru Toți", în urma căreia s-a adoptat Declarația de la Jomtien, care a marcat un moment important pentru educația timpurie, întrucât a subliniat ideea că "învățarea începe de la naștere; acest fapt atrage nevoia de educație și îngrijire timpurie, care pot fi asigurate prin implicarea corespunzătoare a familiilor, a comunităților și a programelor instituționale."

În comunicarea sa din anul 2006, Comisia Europeană a concluzionat că "statele membre ar trebui să investească mai mult în educația pre-primară, ca mijloc eficient de a stabili o bază pentru învățarea ulterioară, prevenirea abandonului școlar, îmbunătățirea rezultatelor și a nivelului de calificare globală".

În ultimii 20 de ani, plecând de la această premisă, s-au realizat schimbări majore în modul în care este privită această perioadă și, mai ales, asupra practicilor de îngrijire și educație a copilului mic. Fiecare copil este unic, iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în luarea deciziilor privind dezvoltarea sa deplină.

Vârsta pre-primară este o perioadă deosebit de sensibilă în dezvoltarea copilului. Mai mulți factori socio-economici, printre care sărăcia, apartenența la clase sociale defavorizate, analfabetismul funcțional și nivelul scăzut al educației părinților, dar și tradițiile religioase asociate cu o viață culturală în care nivelul de educație nu constituie o valoare foarte importantă, pot avea un impact negativ semnificativ, în această perioadă, asupra dezvoltării psihologice a copilului și a șanselor sale de a avea o carieră școlară de succes.

O educație intensivă, timpurie, care se concentrează asupra copilului și se desfășoară în unități de învățământ, la care se adaugă o implicare serioasă din partea părinților, programe de educație pentru părinți, activități educaționale programate care să se desfășoare la domiciliului copilului și măsuri de sprijin pentru părinți sunt măsuri eficiente care trebuie avute în vedere.

Calitatea educației, a îngrijirii și a protecției copilului de la naștere până la 6-7 ani depinde de toți cei care interacționează cu acesta, zi de zi - părinți, rude, educatori, consilieri școlari, doctori sau asistenți medicali. Întreaga dezvoltare a copilului este condiționată de calitatea relațiilor pe care le stabilește cu mediul social în care trăiește. Fiecare participant în viața copilului influențează modul său de dezvoltare, condiționând modelele relaționare pe care copilul le integrează și pe care le va reproduce în viața sa.

Pe plan internațional, odată cu implicarea din ce în ce mai activă a femeilor în viața socială, crearea serviciilor pentru îngrijirea copilului, în afara familiei, a luat o amploare deosebită, organizându-se diferite tipuri de servicii pentru îngrijiri de zi, destinate dezvoltării și educării copilului mic în afara familiei.

De-a lungul timpului, au existat diferite opinii cu privire la funcția socială de educație și îngrijire timpurie a copiilor, precum și anumite teorii despre natura copiilor mici și a modului lor de învățare și de dezvoltare, care au constituit surse de informație pentru abordările curriculare pedagogice și programele de educație și îngrijire timpurie. Unii pedagogi și-au dezvoltat abordări proprii în critica practicilor de educație și îngrijire a copilului în structuri educaționale și în școlile primare din epocile lor. Pestalozzi, Fröbel și Dewey au privit școlile pre-primare adresate educației timpurii ca pe o extensie a unui model ideal al mediului familial și au accentuat importanța securității emoționale și a unei atitudini afectuoase pe care educatorul trebuie să o aibă în relațiile cu copiii, ceea ce înseamnă că acesta nu ar trebui să exercite o disciplină strictă, ci, mai degrabă, să îi îndrume în activități care le permit acestora să descopere lumea, în loc de a se concentra doar asupra predării materiei. În zilele noastre, această abordare s-ar putea numi "de dezvoltare". Montessori a extins această abordare către un curriculum mult mai individualizat, având în vedere diferențele în ritmul de dezvoltare și motivația intrinsecă pe care o are fiecare copil în perioada acumulării de informație, prin învățare. În prezent, această imagine este reprezentată prin noțiunea de educație "centrată pe copil", accentuându-se importanța inițiativei copilului, dezvoltarea capacității sale de a alege și a autodeterminării.

În Europa, se disting două modele organizaționale principale pentru serviciile de educare și de îngrijire a copiilor. În cadrul primului model, serviciile educaționale pentru copiii mici sunt furnizate în structuri unitare, organizate într-o singură fază, pentru copiii de vârstă preșcolară. În cadrul celui de-al doilea model, care este cel mai răspândit în Europa, serviciile sunt structurate în funcție de vârsta copiilor, în mod normal, adresându-se copiilor de la 0-3 ani și celor de la 3-6 ani. Fiecare tip de structură depinde de o altă autoritate publică, minister. Există și câteva țări unde cele două modele coexistă.

Vârsta la care copiii pot fi înscriși într-unul dintre programele oferite de aceste structuri diferă foarte mult în țările europene. În cele mai multe dintre țări, programele sunt disponibile încă de la nașterea copiilor - în practică, se aplică aproximativ de la vârsta de 3 luni. În unele state, serviciile de educație timpurie pentru copii încep să fie disponibile doar de la vârsta de un an a copilului, iar înainte de această vârstă părinții sunt încurajați să stea acasă cu copiii lor, printr-un sistem prin care pot beneficia de concedii de maternitate sau paternitate. Un sistem de concedii care permit părinților să-și întrerupă activitatea pentru o perioadă mai lungă de timp și beneficii materiale generoase îi pot încuraja pe părinți să stea acasă cu copiii, așa cum este cazul și în România, Estonia, Lituania, Austria.

În România, este necesar să se crească investiția în educația timpurie, prin vizarea a două obiective: creșterea participării la educația timpurie a copiilor vulnerabili proveniți din medii sărace, din familii de etnie romă, din mediul rural și din rândul copiilor cu dizabilități; îmbunătățirea calității învățământului. În acest sens, un prim set de măsuri ar trebui să cuprindă: reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii existente; crearea unui sistem de dotare a unităților cu material didactic; jocuri educative și alte materiale necesare procesului de educație; implementarea unor programe de formare și perfecționare a personalului din creșe și grădinițe.

În mod ideal, educația pre-primară oferă copiilor o serie largă de aptitudini care îi vor ajuta să profite de oportunitățile educaționale care apar în școala primară și secundară. Cu cât sunt mai bine pregătiți la început, cu atât mai eficientă va fi educația în școală. Investițiile în programe de educație pre-primară de calitate pentru copii acționează ca un catalizator al investițiilor în sistemul școlar.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 23 october 2019, 14:36
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro