Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/26-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 18-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.29 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică având ca temă "Infrastructura feroviară din România anului 2018";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Infrastructura feroviară din România anului 2018"

În Raportul privind competitivitatea, publicat de World Economic Forum, WEF, România se situează pe locul 78 la capitolul calității infrastructurii feroviare, având în vedere faptul că, din 10.777 de kilometri de cale ferată, doar 4.029 de kilometri sunt linii electrificate, mai puțin de 40%, o viteză comercială medie a trenurilor de călători de numai 43 de kilometri pe oră și 1.800 de restricții de viteză impuse pentru a evita riscul unor tragedii produse din cauza stării deplorabile a infrastructurii.

Acesta este pe scurt portretul în cifre al transportului feroviar din România anului 2018. Cu o viteză medie de numai 43 de kilometri pe oră și o viteză maximă posibilă de numai 160 de kilometri pe oră, potrivit Ministerului Transporturilor, rețeaua feroviară din România nu poate pretinde curând o comparație decentă cu celelalte state europene. Sumele insuficiente investite în infrastructură au dus la reducerea vitezelor de deplasare, creșterea timpilor de călătorie, reducerea siguranței feroviare, reducerea numărului de călători și reducerea volumului de marfă transportat pe calea ferată. Deficiențele în fondurile disponibile pentru întreținere au condus la necesitatea introducerii a 1.800 de restricții temporare de viteză. Toate efectele lipsei de investiții produc însă, la rândul lor, într-un perfect cerc vicios, noi motive pentru scăderea importanței transportului feroviar, fie că este vorba despre cel de călători, fie că este vorba despre cel de marfă. Restricțiile de circulație, apărute exact din cauza lipsei de investiții în infrastructură duc, la rândul lor, la pierderea de călători, la consumul mare de carburanți, emisii mai mari de noxe și, prin urmare, un cost mai mare.

Potrivit Ministerului Transporturilor, prin MasterPlanul General de Transport, transportul feroviar beneficiază în intervalul 2014-2020 de aproape 14 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, peste 10 miliarde de euro, ar fi folosită pentru reabilitarea a 2.716 kilometri de cale ferată, din cei numai 10.777 de kilometri de linii de cale ferată existenți. Alte 1.122 de miliarde de euro vor fi investite în electrificarea a 489 de kilometri de cale ferată, ceea ce înseamnă că lungimea căii ferate se va dubla, comparativ cu cei doar 4.029 de kilometri existenți acum.

Politica europeană în domeniul transportului feroviar a fost concentrată în 10 obiective pe termen lung, care nu sunt reflectate în niciun fel în parametrii naționali luați în calcul la elaborarea MasterPlanului General de Transport 2014-2020. Rețeaua feroviară TEN-T aflată pe teritoriul României are o lungime de 2.515 km, din care însă s-au finalizat doar cei 364 de km, pe traseul Predeal-București-Constanța.

Anul trecut, România a fost ultima țară la ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Juncker, în condițiile în care anul trecut existau peste 350 de miliarde de euro care puteau să fie cheltuiți pentru diverse proiecte de infrastructură. Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi și contracte europene pe bază de competiție europeană între aplicanți din toate statele membre, pe baza calității proiectelor primite.

Situația în care se află infrastructura feroviară din țară ne demonstrează că pentru Guvernul României obiectivele europene și MasterPlanul General de Transport sunt două lucruri paralele. România are nevoie de un model de dezvoltare, în care accentul să fie pus pe proiecte și pe investiții reale în infrastructură, investiții care ar duce la atingerea nivelului de performanță al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Pentru realizarea acestui obiectiv este însă nevoie de disciplină, de performanță profesională, de stoparea risipei, de investiții care aduc plus valoare, iar toate acestea ne vor permite să demarăm către o responsabilitate românească atât de necesară dezvoltării României.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 3 aprilie 2020, 14:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro