Oana-Silvia Vlăducă
Oana-Silvia Vlăducă
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.74 Oana-Silvia Vlăducă - intervenție intitulată "Constantin Brâncuși, geniul fără sfârșit".  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Constantin Brâncuși, geniul fără sfârșit"

Constantin Brâncuși, "părintele sculpturii moderne", personalitate marcantă a culturii române, a inspirat, prin geniul său creator și prin forța mesajelor transmise de opera sa nemuritoare, generații de sculptori din întreaga lume. Născut în data de 19 februarie 1876, la Hobița, în județul Gorj, Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai tumultuosului secol XX, a avut o contribuție importantă la înnoirea viziunii artistice în sculptura contemporană, în lucrările sale atinse de aripa geniului regăsindu-se esența sufletului românesc. Îl sărbătorim, în fiecare an, cu mândrie și recunoștință, pentru zestrea culturală de o valoare inestimabilă, pe care a lăsat-o lumii întregi, pentru profunzimea creației sale, pentru frumusețea de neasemuit a zborului redat de linii curajoase, pentru iubirea sa de țară, care se regăsește în lucrări, dar și în cuvinte.

Ziua de 19 februarie este, începând din anul 2015, sărbătoare națională. Acum, în anul Centenarului Marii Uniri, este momentul când ne întoarcem, o dată în plus, fie și cu gândul, la "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, ansamblu inaugurat pe 27 octombrie 1938, un omagiu cu adânci semnificații, adus de Brâncuși soldaților români care, în 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemților și care s-au jertfit pentru făurirea unității de neam și țară. "Masa Tăcerii" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_tăreprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia care urmează. Timpul este reprezentat de scaunele în formă de clepsidre, care pare să-l măsoare cu precizie și să dea un sens nou clipelor care se transformă în veșnicie, o lume a simbolurilor care se deschide în fața noastră într-o adâncă și impresionantă tăcere. "Aleea Scaunelor" și "Poarta Sărutului" ne poartă spre o lume a meditației și a semnelor care se descifrează cu sufletul. Ca o încununare a acestui ansamblu, "Coloana Infinitului" sau "Coloana fără sfârșit" este respirația artistică a sculptorului care redă mărturia "sacrificiului infinit". Coloana pare menită să sprijine în veșnicie bolta cerului. Această scară creată întru veșnicie este o punte de legătură între cer și pământ și leagă pentru totdeauna numele lui Brâncuși de pământul țării pe care l-a iubit necontenit.

Creația lui Brâncuși se aseamănă ea însăși, prin evoluție, unui zbor măiastru, din ce în ce mai sigur, mai înalt și mai emoționant. Lucrările lui Brâncuși relevă o acumulare sensibilă de cunoștințe, de tehnică și de îndemânare, pentru ca viziunea artistului să devină din ce în ce mai clară și mai puternică. Prin liniile sale impresionante, prin poezia formelor care surprind și redau esența, prin simplitate și rafinament, prin limbajul universal cu care descifrează simboluri ale tradiției românești, dar și prin lumina pe care o degajă creația sa, artistul Brâncuși rămâne o flacără vie în conștiința universală. "Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini", mărturisea cu simplitate profundă, Constantin Brâncuși.

Artistul nu a imitat natura, nu a păstrat formele convenționale ale realității, ci a mers la esență. Fără să-și uite o clipă locul din care provenea, artistul a oglindit în opera sa forța creatoare a țăranului român. Venind cu un suflu nou în arta universală, Brâncuși a rămas personalitatea care și-a ancorat și creația, odată cu sufletul, în tradițiile și în arta populară românească. De altfel, și în atelierul său din inima ParHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"iHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"sului, Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu o atmosferă românească.

Lucrările artistului sunt celebre și transmit privitorului, de fiecare dată, mesaje și sensuri noi, într-o continuă redescoperire. "Pasărea Măiastră", "Domnișoara Pogany", "Rugăciunea" sau "Cumințenia Pământului" sunt numai câteva dintre lucrările care poartă semnătura inconfundabilă a artistului omagiat de lumea artei, care ne fac să fim mândri că România a dat artei universale o astfel de valoare și să înțelegem cât de importante sunt reperele nemuritoare ale unui neam. Lucrările sale au putut fi admirate în expoziții din întreaga lume, iar numele artistului a intrat în galeria personalităților artei din lumea întreagă. Constantin Brâncuși s-a alăturat numelor de români înscrise în constelația universală, personalități care au impresionat prin talent și originalitate și s-au remarcat în diferite domenii ale culturii.

Constantin Brâncuși, geniul artei contemporane, a străbătut 2.000 de kilometri pe jos, a înfruntat obstacolele apărute în cale și și-a dedicat viața creației artistice, dând un sens profund ideii că veșnicia s-a născut la sat. Întotdeauna s-a lăsat călăuzit de dorința de a atinge profunzimea, pacea și bucuria simplității, al cărei izvor se află în amintirea copilăriei și a meleagurilor natale. De altfel, artistul însuși avea să afirme: "Opera lui Brâncuși nu este o expresie locală, ea este esența celei mai înalte expresii a purității universale și va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece". Va resimți continuu dorul de țară, sentiment care îi arde sufletul și care se reflectă și în lucrările sale. Îl transpune în cuvinte simple, impresionante, care refac simbolic legătura dintre cer și pământ. "Patria mea este pământul care se-nvârtește, briza vântului, norii care trec".

Pentru mândria pe care o simțim atunci când îi rostim numele, pentru emoția transmisă de lucrările sale, pentru legătura indestructibilă pe care a creat-o cu infinitul prin lucrările sale, pentru definiția dorului de țară pe care a transmis-o cu infinită emoție, Constantin Brâncuși va dăinui veșnic în conștiința poporului român!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 9:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro