Marius-Constantin Budăi
Marius-Constantin Budăi
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.73 Marius-Constantin Budăi - declarație politică având ca subiect "Demontarea celor mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Demontarea celor mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut"

De la începutul anului trecut, am urmărit cu atenție atacurile opoziției cu privire la Programul de guvernare al PSD, în ceea ce privește evoluțiile economice din România, după începerea implementării acestui program. Am văzut diverse acuzații care, treptat, s-au transformat în mituri - și spun acest lucru gândindu-mă în primul rând la sensul originar al cuvântului mit, care, pe lângă cel de basm sau poveste, mai conține și sensul de minciună sau iluzie.

Aș vrea, așadar, ca în declarația de astăzi să demontez cele mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut.

În primul rând, aș vrea să vă reamintesc ceea ce spuneau colegii din opoziție la începutul vanului 2017 despre creșterea prognozată de 5,2% în Programul de guvernare. Afirmau că este nerealistă, că este doar o fabulație populistă și că realitatea va dovedi că PSD nu este în stare să realizeze ceea ce a promis. Colegii din opoziție au totuși o scuză, dacă avem în vedere că estimările de atunci ale unor prestigioase organisme financiare internaționale indicau estimări foarte pesimiste de circa 3-3,5% pentru creșterea economică din România.

În realitate a fost 7%, ceea ce demonstrează că estimarea din Programul nostru de guvernare a fost destul de rezervată. Nu știu dacă este important pentru dumneavostră, dar cred totuși că trebuie subliniat că am avut o creștere mai accelerată decât cea a Chinei și a Statelor Unite, și care a fost de aproape trei ori mai mare decât media creșterii economice de 2,7% din Uniunea Europeană.

Al doilea mit pe care l-am văzut enunțat, după ce deja se prefigura o creștere importantă a economiei, a fost că "am crescut pe datorie". Am citat exact ceea ce se vehicula în spațiul public în comentariile critice la adresa guvernării. În acest context, se mai spunea că România se îndatorează peste măsură, pentru ca PSD să plătească majorările populiste de pensii și salarii pe care le-a promis în campanie. Am însă aici datele oficiale de la Eurostat, pe trimestrul al III-lea de anul trecut, când datoria guvernamentală a României a fost de 35,7% din PIB, ceea ce înseamnă că țara noastră a avut a șasea cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană. Vă rog să comparați acest nivel al României de 35,7% cu cel al zonei euro, unde datoria guvernamentală este de 88,1% din PIB, iar în întreaga Uniune Europeană nivelul datoriei este de 82,5% din PIB. Așadar, în ceea ce privește gradul de îndatorare suntem cu mult sub media europeană, dar și cu mult sub nivelul de 60%, luat în considerare în criteriile de macro-stabilitate de la Maastricht.

Un alt mit, pe care l-am auzit mai frecvent în ultima perioadă, este că toate majorările de pensii și salarii s-au "topit" în creșterea inflației. S-a spus chiar că românii au o povară a prețurilor mult mai mare în raport cu salariul, față decât aveau anul trecut.

Mă întreb, sincer, cât se va mai insista cu astfel de minciuni aruncate în spațiul public? Pe parcursul anului trecut, inflația medie a fost de 1,1%, adică a patra cea mai mică inflație din Uniunea Europeană, unde media a fost de 1,7%, iar în zona euro de 1,5%.

Este adevărat că, la finalul anului 2017, în decembrie, inflația a ajuns la 3,2%, însă ar trebui să ne uităm cu atenție de unde a venit această inflație, pentru că un alt mit a fost că prețurile au crescut în principal din cauza revenirii accizelor la nivelul din 2016 - căci aceasta e realitatea - accizele au revenit la nivelul lăsat de Guvernul Cioloș. În realitate, impactul accizelor a fost foarte scăzut, de doar 0,3 puncte procentuale, adică mai puțin de 10% din inflația înregistrată la finalul anului. Principalii factori au fost de natură externă, între care cel mai important a fost prețul internațional al petrolului, dar și criza la mai multe produse de bază, precum, ouă, unt, lactate, legume, fructe, care s-a manifestat în Uniunea Europeană. Pe plan intern, cel mai important factor inflaționist nu a fost nivelul accizelor, ci liberalizarea prețurilor la energie, în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și ale FMI.

Dar nu intenționez să dau vina pe alții pentru ceea ce se întâmplă în țara noastră, deși cauzele externe trebuie luate în considerare. Însă nici nu vreau să accept o mistificare precum cea în care se spune că majorările de prețuri s-au topit în creșterile de prețuri. Pentru a stabili falsitatea sau adevărul acestei acuzații, trebuie să ne uităm la puterea reală de cumpărare, iar acest indicator a crescut cu 12,9% la nivelul tuturor salariaților din România. O creștere comparabilă s-a înregistrat și în ceea ce privește puterea de cumpărare a pensionarilor.

Așadar, este cu totul falsă afirmația că prețurile au topit majorările. Dimpotrivă, dacă vă uitați la consum, veți vedea că românii au început să își permită mai multe bunuri mai scumpe, de o calitate mai bună. Un alt indicator este creșterea depozitelor în bănci ale populației, cu 10%, ceea ce înseamnă că cetățenii au rămas și cu bani în plus pe care îi pot economisi, ceea ce reflectă un comportament specific clasei de mijloc.

V-am prezentat aici doar o mică parte a falselor mituri privind evoluțiile negative din economie. Putem intra mai mult în detalii, dar realitatea este că, oricum am lua-o, guvernarea PSD-ALDE a realizat cele mai mari creșteri de venituri pentru populație din ultimele două decenii și, în orice caz, a majorat veniturile, nu le-a tăiat cum a fost în alte guvernări, susținute chiar de unii colegi din opoziția de astăzi.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 11:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro