Doru-Petrișor Coliu
Doru-Petrișor Coliu
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.36 Doru-Petrișor Coliu - declarație politică privind "Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

"Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români"

În calitate de deputat al cetățenilor români din diaspora și membru al diasporei economice românești, am întâlnit mulți români posesori ai pașaportului CRDS, care sunt victime ale unei nedreptăți create prin lipsa unei legislații normale. Cetățenii români, posesori ai pașaportului CRDS, sunt asimilați în totalitate celor care au dublă cetățenie, deși aceștia din urmă constituie doar un procent infim, undeva la 10%. Pe teritoriul României, posesorul pașaportului CRDS nu mai deține niciun act de identitate în afară de pașaport. De aici intervin o sumedenie de dificultăți: imposibilitatea participării la Programul "Start-Up diaspora"; contractarea unui împrumut; citarea la domiciliu, în lipsa unui domiciliu pe teritoriul României; semnarea unor împuterniciri pentru acte administrative necesare locuinței pe care o deține pe teritoriul românesc etc. Acești cetățeni pot obține o singură carte de identitate de rezident, valabilă pentru un an, act care, de cele mai multe ori, este luat în derâdere de administrație.

Același lucru se întâmplă și cu pașaportul CRDS. În diaspora, există 600.000 de cetățeni români cu pașaport CRDS și peste 4 milioane de cetățeni români care și-au menținut actele de identitate românești, deși acest lucru contravine legii, de aici și dificultatea reprezentanțelor diplomatice de a-i localiza pe românii din diaspora în cazul unor catastrofe, așa cum a fost cazul celor din Italia, de aici și dificultatea serviciilor fiscale de a stabili reședința fiscală pentru cetățenii români din diaspora, deși aceștia au titluri de sejur, contracte de muncă, copii școlarizați, în statele în care locuiesc.

În urma întâlnirilor cu membri ai Ministerului Afacerilor Interne ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și ai administrațiilor locale, am ajuns la concluzia că este necesară crearea unei evidențe naționale pentru românii din diaspora. Deocamdată, la Serviciile de Evidența Populației, acești cetățeni, posesori ai pașaportului CRDS, sunt trecuți la Evidența Pasivă, alături de cei decedați. Crearea unei evidențe CRDS ar permite eliberarea unei cărți de identitate pentru cetățean român rezident pe teritoriul național. Pe cartea de identitate pot figura domiciliul din România, dacă acesta există, sau domiciliul din străinătate. La evidență trebuie să figureze neapărat și domiciliul din străinătate, dacă cetățeanul deține o probă a acestui domiciliu. Odată creată această evidență și eliberate aceste cărți de identitate, pot fi coroborate evidența MAE și evidența MAI, ceea ce ar permite crearea unei evidențe de alertă pentru reprezentanțele diplomatice, în caz de catastrofă. Pe de altă parte, acest lucru ar permite și dezamorsarea crizei de informații a ANAF în privința domicilierii fiscale. În momentul de față, în România, legislația contravine criteriilor de liberă circulație și domiciliere pe teritoriul european.

Rog Ministerul Afacerilor Interne să creeze cât mai curând posibil premisele rezolvării acestei probleme legislative, care creează o nedreptate pentru peste 600.000 de cetățeni români, posesori ai pașaportului CRDS.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 21:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro