Daniel Constantin
Daniel Constantin
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.33 Daniel Constantin - despre contribuția lui Constantin Brâncuși la sculptura contemporană;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Daniel Constantin:

La 19 februarie 1876, în Hobița, se năștea Constantin Brâncuși. Mă întreb câtă atenție va fi acordată astăzi, în spațiul public, acestui eveniment. Unul dintre simbolurile identității noastre culturale, cel care a reușit să revoluționeze arta sculpturală în toată lumea occidentală și dincolo de ea, trebuie să rămână permanent pentru noi un punct de reper al creativității și al potențialului pe care îl avem ca țară, depinde doar de noi, să creăm un cadru favorabil, prielnic, oportun și prietenos, să știm să ne identificăm valorile, să le susținem și să le promovăm!

Membru al Academiei Franceze, Brâncuși a contribuit covârșitor la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Spirit liber și sigur de propriul geniu, refuză să fie ucenicul lui Auguste Rodin și decide să fie artizanul unul stil propriu de ducere la esență a formei artistice.

În 1951, Constantin Brâncuși i-a făcut statului român oferta de a-i lăsa moștenire 200 de lucrări și atelierul său din Paris, Impasse Ronsin nr. 10. La 7 martie 1951, într-o ședință prezidată de Mihail Sadoveanu, Secțiunea de Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Republicii Populare Române a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Alexandru Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian.

Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez.

Din păcate, Brâncuși este exemplul a ceea ce nu trebuie să repetăm ca societate, un artist de geniu, ignorat și neprețuit de chiar țara în care s-a născut. Astăzi avem nevoie de cei care ne-au lăsat peste timp un mesaj de forță și rezistență, în momentele neprielnice ale istoriei, iar astfel de momente apar când cei de la vârful deciziei ajung să pactizeze cu mediocritatea și cu mentalitatea coruptă. Țesutul societății poate fi refăcut doar prin cei care au știut să mențină o atitudine de luptă și de respectare a reperelor, care ne pot readuce demnitatea și cărora le putem asigura continuitatea din generație în generație.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 1:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro