Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 10, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.142/14-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-06-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 10-10-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 10, 2016

32. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

     

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

      ................................................
Video in format Flash/IOS  

O să continuăm ședința cu sesiunea consacrată prezentării interpelărilor de către colegii deputați.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe

Are cuvântul domnul deputat Florin Gheorghe. O interpelare, vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am o interpelare adresată ministrului sănătății, domnului Vlad Voiculescu.

Obiectul interpelării: redresarea Institutului de Cercetări Cantacuzino.

Domnule ministru,

S-au scurs mai bine de trei ani de când Institutul de Cercetări Cantacuzino, un institut cu prestigiu recunoscut internațional, a devenit un simplu producător de sucuri din cereale.

Chiar dacă anchetele legate de realizarea defectuoasă a unor vaccinuri își urmează cursul, acest lucru nu ar trebui să impieteze asupra redresării acestui prestigios institut și reluării activității de cercetare și producție de seruri și vaccinuri care să fie utilizate în politicile naționale de prevenție în domeniul sănătății.

După cum foarte bine cunoașteți, în ultimii ani s-au tot organizat comitete și comisii, chiar și grupuri interministeriale, însă singurul rezultat al acestora s-a tradus în diurne de ședință și indemnizații generoase pentru cei nominalizați să găsească soluții la problemele institutului.

Deși informațiile publice sunt contradictorii, se pare totuși, că Guvernul României a redresat în cea mai mare parte, din punct de vedere financiar, institutul, ceea ce creează premisele reluării activității de cercetare și producție.

Având în vedere economiile bugetare uriașe care s-ar realiza prin relansarea Institutului Cantacuzino și includerea produselor acestuia în programele naționale, vă rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări: care sunt intențiile ministerului în legătură cu viitorul Institutului Cantacuzino și mai ales când anticipați că vaccinurile produse de acest institut, la costuri de 5 ori mai mici decât produse similare din import, ar putea reintra în programele naționale și vă rog să prezentați o evaluare a economiilor bugetare care s-ar realiza chiar și doar pentru Programul național de vaccinare antigripală, dacă vaccinurile ar fi produse de Institutul de Cercetare Cantacuzino și nu ar mai fi importate de la diverse laboratoare din străinătate?

Solicit răspuns în scris. Florin Gheorghe, deputat al PSD de Constanța.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban

Urmează la cuvânt domnul deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveți 8 interpelări. Vă rog să citiți una singură, potrivit Regulamentului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, o interpelare adresată de asemenea domnului ministru Vlad Voiculescu, cu privire la otrava din băuturile răcoritoare.

Domnule ministru,

Conform ultimelor studii realizate, românii consumă în medie 151 de litri de băuturi răcoritoare pe an, 80% dintre acestea fiind băuturi carbogazoase.

Din păcate, majoritatea acestor băuturi carbogazoase conțin anumiți compuși chimici care nu fac altceva decât să sape adânc în sistemul imunitar al românilor.

Conform aceluiași studiu efectuat, 75% din băuturile răcoritoare fără zahăr conțin benzoate de sodiu și 75% din băuturile răcoritoare conțin acid citric.

Producătorii de băuturi răcoritoare insistă asupra necesității prezenței acidului citric în băuturile răcoritoare, acesta nefiind decât cunoscuta vitamina C, însă, uită să precizeze că acest antioxidant, aparent benefic, în combinație cu conservantul benzoat de sodiu, formează benzenul, un component chimic otrăvitor și dăunător pentru organism.

Din păcate, producătorii de băuturi răcoritoare nu dezvăluie standardul de benzen. Mai mult, se pare că în România nu există un standard al benzenului prezent în alimente și nu știm dacă s-au făcut teste cu privire la prezența benzenului în băuturile răcoritoare.

Într-un studiu realizat de Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite ale Americii, benzenul a fost găsit în 68 din 70 de alimente analizate, fapt pentru care benzoatul de sodiu este interzis în Statele Unite ale Americii din 2005 și până în prezent.

Așa cum am precizat deja, la noi benzoatul de sodiu nu numai că nu este interzis, dar este folosit chiar pe scară largă.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are România un standard al benzenului cu privire la băuturile răcoritoare?

2. Se fac teste de către ANSV cu privire la prezența benzenului în alimente?

3. De ce nu sunt campanii pe televiziune de conștientizare a pericolului consumării băuturilor răcoritoare, care au în componență benzoatul de sodiu?

Solicit răspuns scris și oral pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Cătălin-Marian Rădulescu

Are cuvântul domnul deputat Cătălin Rădulescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelare adresată doamnei ministru Raluca Prună, ministrul justiției.

Stimată doamnă ministru,

Am asistat cu mare surprindere la diversiunea și minciuna creată în ceea ce privește pensiile magistraților, diversiune creată chiar de dumneavoastră, ministrul justiției, fără să verificați informațiile care vi s-au dat, printr-o solicitare către Casa de pensii.

Prin această diversiune, nu ați făcut altceva decât să asmuțiți lumea împotriva magistraților, judecători, procurori, grefieri și cei din conducerea penitenciarelor.

Așa cum știți foarte bine, pensia se stabilește în raport cu indemnizația obținută în ultima lună de activitate, astfel încât ca cineva să aibă o pensie de 100.000 de lei, așa cum ați precizat, ar trebui să aibă o indemnizație de peste 130.000 de lei; asta pe legea nouă.

Chiar dacă s-ar merge pe legea veche, anterior modificării, în care pensia se stabilea în funcție de media veniturilor pe ultimele 12 luni, nici așa nu s-ar putea ajunge la pensii de 100.000 de lei, pentru că drepturile salariale restante obținute prin hotărâri judecătorești nu reprezintă venituri lunare. Ca exemplu care demontează aceste dezinformări crase, pe care le faceți dumneavoastră, este următorul: un procuror de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu 31 de ani vechime și funcție de execuție, cât și în echivalent, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu brut de 13.000 de lei și un salariu net de aproximativ 11.000 de lei.

Un procuror de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu 30 de ani vechime și funcție de conducere, până la șef de serviciu și similar un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu brut de 14.000 de lei și un salariu net de 12.000 de lei.

Procurorului general i se adaugă 1.500 lei la salariul brut și net al unui procuror Înalta Curte de Casație și Justiție cu funcție de conducere și vechime de 30 de ani.

Pentru cei cu doctorat se adaugă încă 15% la aceste salarii.

În sistemul justiției militare, un șef de secție de parchete militare are un salariu brut de aproximativ 27.000 de lei și un salariu net de 22-23.000 de lei.

Pentru magistrații detașați la ANP sau Direcția Penitenciarelor, pensiile sunt de 25.000 - 28.000 de lei, făcând excepție cei pensionați în perioada 2010-2011, care au primit și sporul de 200-300%, unde pensiile ajung la 30-32.000 de lei.

Magistrații de penitenciare care au dat în judecată statul în 2008, când s-au pensionat, au primit prin hotărâre judecătorească pensii de 60-70.000 de lei, alegând media veniturilor din ultimele 6 luni, la care s-au adăugat sporuri de circa 600-700%, aceste cazuri fiind excepții, acest lucru nemaifiind posibil după anul 2008.

Dar, era foarte simplu, doamnă ministru, dacă ați fi verificat personal, de exemplu, ce pensie are consiliera dumneavoastră personală, doamna Grațiana Isac, și ați fi aflat că, venind din CSM, cu grad de Parchet General, are în jur de 15.000 de lei net. Și, atunci, unde sunt aceste sute de mii de lei pe care cu ușurință dumneavoastră le-ați aruncat în media?

Aceste dezinformări de tip securist, specific anilor înainte de ’89, nu au făcut altceva decât să creeze o antipatie a românilor împotriva magistraților, lucru nepermis, dumneavoastră având obligația să cereți ministrului muncii să dea dispoziție președintelui Casei Naționale de Pensii și să vă lămurească vizavi de aceste neconcordanțe flagrante.

Pentru acest lucru, vă solicit să-mi prezentați atât scris, cât și oral, un document eliberat de Casa Națională a Pensiilor, din care să reiasă cât sunt pensiile și cum se calculează ele conform noii legi, ale magistraților, în funcție de vechime, de funcția de execuție sau de conducere, inclusiv pentru cei cu doctorat, cei din parchete militare și cei detașați la ANP sau Direcția Penitenciarelor.

În plus, cu aceeași seninătate și nepăsare, ați declarat că ați mințit la CEDO, dând date false vizavi de situația penitenciarelor, a condițiilor din penitenciare, a faptelor oribile care se întâmplă și a cazurilor pe care opinia publică le-a prezentat, cât și date false privind investițiile de un miliard de lei în construcția de penitenciare și a stagiului acestor investiții, discreditând imaginea României și a justiției în relația cu CEDO și în relația cu Comunitatea Europeană, fapt de o gravitate nemaiîntâlnită.

Datorită intoxicării deliberate și asmuțirii populației împotriva judecătorilor și procurorilor și datorită prestației pe care ați avut-o la CEDO, vă solicit să-mi răspundeți dacă considerați că trebuie să vă dați demisia și de ce nu ați verificat atât datele privind pensiile magistraților, cât și datele privind situația penitenciarelor, înainte de a le transmite în mass-media și ce măsuri ați luat împotriva celor care, așa cum spuneți, eu având rezerve vizavi de buna-credință a dumneavoastră, deci asupra celor care v-au informat și v-au dat date greșite?

Vă solicit să răspundeți atât oral, cât și în scris.

Vă mulțumesc. Cătălin-Marian Rădulescu, deputat al PSD.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Udriște

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Udriște să susțină interpelarea.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Udriște:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată primului-ministru al Guvernului României și este în legătură cu înființarea Muzeului Național "Constantin Brâncuși".

Stimate domnule prim-ministru,

În lumina seriei de acțiuni inițiate de către Guvernul României pentru achiziția operei "Cumințenia Pământului" a artistului Constantin Brâncuși, vă rog să-mi permiteți să vă atrag atenția asupra unui aspect pe care probabil că nu-l cunoașteți și care afectează grav din punctul meu de vedere imaginea Ministerului Culturii și a Guvernului pe care îl conduceți.

În urmă cu aproape doi ani, în calitate de deputat în Parlamentul României, am inițiat și promovat proiectul legislativ pentru înființarea, la Târgu Jiu, a Muzeului Național "Constantin Brâncuși".

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate de plenul Camerei Deputaților în luna iunie a anului 2015, iar noua lege - Legea nr. 199/2015 pentru înființarea Muzeului Național "Constantin Brâncuși", promulgată de președintele României, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 20 iulie 2015, cu precizarea, conform art. 7, că intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2016.

Pentru buna funcționare a muzeului, Consiliul Județean Gorj a atribuit două locații în zona centrală a municipiului și imediata vecinătate a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor".

Legea prevede ca principale obiective ale muzeului, următoarele: inițierea și elaborarea de lucrări și programe de cercetare asupra operei și vieții lui Constantin Brâncuși; identificarea lucrărilor și alcătuirea unui repertoriu al lucrărilor marelui artist, aflate pe teritoriul României, dar și în străinătate și organizarea de expoziții temporare, prin expunerea acestora în muzeu; reunirea tuturor lucrărilor marelui artist într-o expunere de tip virtual cu imagini 3D de tip digital; acordarea de asistență tehnică de specialitate autorităților locale pentru protejarea și conservarea Ansamblului Monumental "Calea Eroilor"; inițierea de tabere de creație, de sculptură în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici ș.a.

Conform actului normativ mai sus menționat, Ministerul Culturii, în subordinea căruia se află instituția nou creată, ar fi trebuit să elaboreze organigrama și regulamentul de organizare și funcționare ale muzeului, după care punerea efectivă în funcțiune a muzeului.

Menționez că, pe tot parcursul procesului legislativ de aprobare a legii, reprezentanții Ministerului Culturii s-au opus vehement aprobării acestui proiect, dovadă că Senatul, ca primă Cameră sesizată, nici nu l-a aprobat.

Vehemența respingerii proiectului de către Ministerul Culturii m-a determinat să cred că evoluția lucrurilor nu va fi deloc una ușoară.

Confirmarea a venit din faptul că, cu toate încercările mele de a-i determina pe miniștrii în funcție să pună în aplicare legea, acest fapt încă nu s-a petrecut.

În calitatea mea de deputat, pe căi legale, m-am adresat în două rânduri fostului ministru Vlad Alexandrescu, care, prin răspunsurile date, nu m-a convins deloc, iar actualul ministru, Corina Șuteu, nici nu mi-a răspuns încă la ultima scrisoare adresată, din data - atenție - de 22 iunie 2016, și pentru care avea termen de răspuns data de 13 iulie 2016.

Și, în tot acest timp, "Cumințenia Pământului", stimate domnule prim-ministru, care tronează pe frontonul clădirii Guvernului României, privește trist și în tăcere către miile de oameni care trec zilnic prin Piața Victoriei, în speranța că va veni și timpul ei.

Domnule prim-ministru,

Interpelarea mea vizează activitatea lamentabilă și iresponsabilă a ministrului culturii și funcționarilor din subordinea acestuia, în contextul mai sus prezentat, anume:

  • superficialitatea, neglijența sau reaua-credință în pregătirea dosarului și a retragerii acestuia în cadrul acțiunii de includere a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu pe lista monumentelor din patrimoniul universal UNESCO;
  • faptul de a nu se pune în aplicare o lege a statului român, Legea nr. 199 privind înființarea Muzeului Național "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu, la aproape zece luni de la data intrării în vigoare;
  • faptul că un ministru al Guvernului României sfidează și nu răspunde unei întrebări adresate acestuia fie chiar și de către un parlamentar.

Așadar, domnule prim-ministru, aș vrea să aflu de la dumneavoastră:

  1. Când va funcționa Muzeul Național "Constantin Brâncuși"?
  2. Care sunt perspectivele finalizării dosarului privind includerea pe lista monumentelor din patrimoniul Universal UNESCO a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu?
  3. Care sunt măsurile ce le veți dispune față de ministrul culturii și personalul din subordine, în legătură cu sabotajul acestora față de Brâncuși și opera sa?

Gheorghe Udriște, deputat de București.

Aștept răspuns și în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
      ................................................
     

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

      ................................................
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe

Din partea colegilor deputați înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința din 10 octombrie 2016, o să-i citesc pe fiecare și, dacă sunt prezenți, o să-i rog să spună prezent: domnul Cristian Buican, Liviu Laza-Matiuța, Ion Cristinel Marian, Virgil Guran, Ion Eparu, Lucia-Ana Varga, Liviu Harbuz, Scarlat Iriza, Mirel Gheorghe Taloș, Florin-Cristian Tătaru, Paul Dumbrăvanu, Ioan Sorin Roman, Viorel Blăjuț, Cornel Itu, Florin-Costin Pâslaru, Camelia Khraibani, Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am trei interpelări, toate către Ministerul Transporturilor.

Voi prezenta una dintre ele, care vizează pasarela pietonală din localitatea Tâncăbești, comuna Snagov, județul Ilfov.

Domnule ministru,

Am înțeles că, într-un final, după o lungă întârziere nejustificată, în cursul anului 2016 a fost aprobat, de către ministerul pe care-l conduceți, proiectul pentru refacerea pasarelei pietonale de pe DN 1 la km 28+700 m, în zona Tâncăbești, într-un punct rutier care face legătura între localitățile Snagov și Periș din județul Ilfov, loc unde s-au produs numeroase accidente grave care au implicat pierderi de vieți omenești.

Vă rog să dispuneți avizarea de urgență subordonaților dumneavoastră din cadrul CNADNR, care, în baza unor inutile prejudecăți birocratice, refuză să avizeze proiectul de refacere a pasarelei prăbușite în urma gravului accident rutier de acum opt ani. Aștept un răspuns prompt și rezolvarea rapidă a acestei situații care reprezintă un factor de mare risc pentru locuitorii comunelor Snagov și Periș, dar și pentru toți participanții la trafic de pe DN 1 București-Ploiești.

Cer răspuns scris, dar aștept și un răspuns verbal din partea domnului ministru al transporturilor și rog să se consemneze că aștept pe cineva de la minister aici să răspundă la această întrebare foarte dificilă pentru cei din minister.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă în sală se mai află următorii colegi: Natalia-Elena Intotero, Dănuț Gheorghe Bogdan și Carmen Ileana Moldovan?

În situația aceasta, având în vedere că nu mai există colegi în sală înscriși pe lista deputaților care urmau a prezenta interpelări în ședința de astăzi, declar închisă ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2016.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,20.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 5 june 2020, 1:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro